UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING SI TURISM
CONOVAL EMILIA
GR.1

Macroeconomia şi principalii indicatori macroeconomici

Lucru Individual

Autorul: Conoval Emilia

Conducator stiintific: Bradu Margareta

Chisinau,2020
CUPRINS
 Introducere……………………………………………….3
Capitolul 1-Abordari teoretice privind macroeconomia….4-6
Capitolul 2-Analiza macroeconomiei si indicatorilor
macroeconomici in RM……………………………………7-8
Capitolul 3-Probleme si solutii……………………………8-9
 Concluzii……………………………………………..11-12
 Bibliografia……………………………………………...13
 INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei abordate

Studierea economiei naţionale sub aspect macroeconomic, ne permite să formăm

un tablou structurat pentru a identifica şi a rezolva cu uşurinţă problemele
economice cu care se confruntă Republica Moldova zi de zi. Datorită teoriei
macroeconomice, putem găsi soluţii pentru o creştere economică mai eficientă.

Scopul cercetării constă în :

- studierea abordărilor teoretice privind macroeconomia ca ştiinţă

economică;
- analiza proceselor macroeconomice din Republica Moldova;
- cercetarea efectelor secio-economice sub aspect macroeconomic;

Obiectul de studiu îl constituie fenomenele macroeconomice sub aspect

teoretic şi practic.

Lucrarea a fost elaborată utilizînd următoarele metode de cercetare ştiinţifică:

Observaţie, analiză, sinteză, analogie, comparaţie.

Cercetările privind macroeconomia ca element esenţial şi indispensabil al

economiei au fost reliefate la nivel naţional şi internaţional. Principiile economice
prin prisma macroneconomiei au fost abordate de către M. Hămuraru, V. Ţăruş,
S. Flynn, P. Samuelson ş.a.

Cuvinte cheie:

Macroeconomie, PIB, PNB, inflaţie, situaţie socio-economică.

 CAPITOLUL 1

Abordari teoretice privind macroeconomia

În teoria economică, noţiunea de macroeconomie a fost introdusă de savanţii din

Occident în anii 30 ai secolului XX în legгtură cu apariţia teoriei keynesiste
(„Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobînzii şi a banilor”). Prin
aceastгă lucrare J. M. Keynes a încercat să explice realitatea economică existentă
în acele timpuri (depresia economică din SUA), utilizînd o abordare metodologică
diferită de cea tradiţională a neoclasicilor. Abordarea dată se baza pe principiile
metodologice ale teoriei generale a sistemului şi a teoriei relativităţii.

Macroeconomia, ca un compartiment al teoriei economice, studiază mărimi

economice agregate şi probleme economice generale de tipul: volumul de
producţie a economie naţionale, structura economiei naţionale şi componentele
ei, ciclurile economice, ocupaţia resurselor economice, inflaţia, creşterea
economică, problemele financiare la nivelul economiei naţionale.
Macroeconomia presupune analiza mişcării capitalului global şi a forţei de muncă
globale în dependenţă de influenţa asupra acestei mişcări a statului sau în lipsa
lui.

Macroeconomia are ca obiect de studiu comportamentul tuturor

consumatorilor şi al producătorilor într-o economie naţională, în ansamblu,
precum şi relaţiile care se întreţin cu alte economii. În plus, statul apare ca un
agent economic esenţial în analiză, întrucît el utilizează o serie de instrumente
economice specifice (politicile macroeconomice) al căror obiectiv este
coordonarea de ansamblu a activităţii economice ce se desfăşoară la nivel
individual.

Obiectivele macroeconomiei sunt următoarele:

1. determinarea şi analiza variabilelor care permit evaluarea şi explicarea

 comportamentului grupelor de agenţi economici;
2. studierea relaţiilor dintre principalele variabile şi punerea în evidenţă a
unor raporturi stabilite între acestea (relaţiile dintre venit şi consum,
economii şi investiţii, etc.);
3. analiza principalelor dezechilibre care pot să apară între agregate
(inflaţia, şomajul, deficitul bugetar, deficitul balanţei de plăţi, etc.), în vederea
determinării şi evitării cauzelor acestor dezechilibre;
4. studierea modalităţilor de atingere a obiectivelor economice stabilite
de societate, modalităţi ce ţin de resortul politicilor macroeconomice.
Macroeconomia se ocupă, deci, cu studiul structurii funcţionalităţii şi
comportamentului de ansamblu al sistemului economiei naţionale în strînsă
legătură cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul înconjurător.

Ca orice ştiinţă, macroeconomia dispune de o metodă proprie de cercetare.

Fiind o ştiinţă tînără, ea a împrumutat mai multe instrumente şi tehnici de la alte
ştiinţe anterior constituite. Baza metodologică a ştiinţei macroeconomice este
totuşi dialectica şi legităţile ei (unitatea şi lupta contrariilor, legea trecerii
cantităţii în calitate, legea negării negaţiei). Printre metodele dialecticii utilizate în
macroeconomie pot fi numite: metoda deducţiei, inducţiei, analiza comparativă,
relaţia cauză-efect etc.

Din metodele statistice, pe larg se foloseşte metoda agregării, care

presupune unirea elementelor dintr-o totalitate de fenomene într-un tot întreg şi
formarea agregatului (sunt 4 agregate: antreprenoriat, menaj, statul, mediul
extern; 4 pieţe: piaţa mгrfurilor, piaţa muncii, piaţa monetară, piaţa hîrtiilor de
valoare).

Pe lîngă aceste metode în macroeconomie cu succes se utilizează abordarea

sistemică. Sistemul economiei naţionale este un sistem foarte complex, avînd în
componenţa sa mai multe subsisteme ce interacţionează între ele într-un mediu
economic comun. Printre subsistemele de bază pot fi numite: totalitatea agenţilor
economici (producători şi consumatori; resursele naturale (atrase şi neatrase în
activitatea economică); resursele materiale acumulate; potenţialul uman; stocul
de

ştiinţă şi tehnologie; stocul de învăţămînt şi sănătate; stocul de cultură; principiul

de repartiţie a averii naţionale).

Unele şcoli macroeconomice în elaborarea politicilor sale iau în consideraţie

factorul aşteptărilor raţionale (comportamentului raţional), care se bazează pe un
anumit nivel de informare economică şi cunoştinţe economice a populaţiei în
domeniul economic. Toţi indicatorii macroeconomici se analizează folosind
expresia lor valorică.

Indicatorii ce caracterizează rezultatele activităţii macroeconomice sunt PNB,

PNN, PIB, PIN, VN, VND, VP, VPD şi sunt prevăzuţi în SCN (sistemul conturilor
naţionale) – reprezintă un sistem complex de evidenţă statistică şi oferă imagine
completă, sistematică şi comparabilă despre activităţile economice desfăşurate în
ţară în cursul unei anumite perioade.

Indicatori de bază pot fi consideraţi PNB (produsul naţional brut) şi PIB

(produsul intern brut).

PNB reflectă valoarea de piaţă totală a bunurilor şi serviciilor finale, produse

în economie într-o anumită perioadă, de regulă un an, obţinute de factorii de
producţie aflaţi în proprietatea rezidenţilor ţării date.

PIB exprimă valoarea de piaţă totală a mărfurilor şi serviciilor finale produse

pe teritoriul ţării date într-un an, indiferent de apartenenţa factorilor de
producţie, atît a celor rezidenţi cît şi a celor nerezidenţi.
 Capitolul 2

Analiza indicatorilor economici si macroeconomiei in RM

Anul 2019 este al patrulea an consecutiv în care se înregistrează creștere

economică – 3,6% în termeni reali. Valoarea adăugată brută creată în activitatea
“Construcții” a avut cea mai mare influență asupra creșterii economice, asigurând
35% din creșterea PIB, după care “Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transport
și depozitare, hoteluri și restaurante” – 34%; ”Informații și comunicații” – 12%,
„Industria” - 11% din creștere. Aceste activități au fost cele mai influente în anul
2019. Totodată, VAB creată în Agricultură a avut impact negativ asupra creșterii
economice și a sustras 6%. Creșterea prețurilor se temperează. În luna februarie
2020 rata inflației a constituit 0,6% față de decembrie 2019, înregistrând o
micșorare de 1,1 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului
2019. Rata inflaţiei anuală (februarie 2020 față de februarie 2019) s-a încadrat în
limita intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%),
constituind 6,4%.

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii februarie 2020 a constituit circa 90,9 mild. lei
și s-a majorat cu 10% comparativ cu sfârșitul lunii februarie a anului 2019.
Evoluția masei monetare M3 a fost determinată preponderent de majorarea
banilor în circulație cu 9,8%, volumului depozitelor la vedere – cu 16,5% și
depozitelor în valută străină – cu 8,1%. Volumul creditelor noi acordate în luna
februarie 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 0,3% față de perioada respectivă
a anului 2019.

În prima lună a anului 2020 veniturile bugetare au înregistrat o creștere de

11,6%. La bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de circa 4,7
mild. lei (cu 11,6% mai mult față de ianuarie 2019) și cheltuieli – circa 4,8 mild. lei
(mai mult cu 14,9%). Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre
protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului. Bugetul public
național s-a soldat cu un deficit de -37,8 mil.lei, spre deosebire de ianuarie 2018,
când bugetul s-a încheiat cu un excedent de 89,3 mil. lei.

În anul 2019 Produsul intern brut a însumat 210,1 mild. Lei, cu o creștere reală
de 3,6% față de anul precedent.

Pe categorii de resurse, creșterea PIB a fost determinată, în principal, de contribuția pozitivă a

următoarelor sectoare: Construcții – a asigurat 35% din creștere; Comerț interior – 34%; Informații și
comunicații – 12%; Industrie – 11%;

Totodată, în anul 2019 creșterea economică a fost mai modestă decât în anii precedenți, fiind
influențată negativ de următoarele sectoare:
Agricultura – a sustras 6% din creștere;

Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii, învățământ etc. – 3%

CAPITOLUL 3

PROBLEME SI SOLUTII

S-au intensificat procesele inflaţioniste. Rata inflației anuală (decembrie 2019

față de decembrie 2018) a constituit 7,5%, comparativ cu rata inflației de 0,9%
înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. Rata inflației anuală a depășit
limita de sus a intervalului de variație al țintei inflației stabilite de BNM (5% +/-
1,5%). Rata inflației medie anuală a constituit 4,8%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt.

Gradul de dependență a economiei naționale de exterior rămâne înalt. Conform
datelor preliminare ale Balanței de plăți pentru 9 luni 2019, deficitul contului
curent a constituit 10,6% în raport cu PIB, transferurile persoanelor fizice
(compensarea pentru muncă și transferurile personale) – 15,9%, acumularea netă
de pasive la investițiile străine directe – 5,9%, balanța negativă a bunurilor și
serviciilor – 24,6%.

Datoria de stat a crescut esenţial. Valoarea totală a datoriei de stat administrată

de Guvern la 31 decembrie 2019 a constituit circa 52,5 mild. lei, în creștere cu
0,9% față de data similară a anului 2018. Datoria de stat internă a atins un nivel
de 23,2 mild. lei și a înregistrat o majorare de 0,5%. Datoria de stat externă a
însumat circa 1,7 mild. dolari (29,3 mild. lei), fiind în creștere cu 0,9% (în creștere
cu 1,3% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în parametrii
de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu
(2019-2021).
 CONCLUZII
Pentru a înţelege cum economia funcţionează, economiştii colectează şi
analizează datele economice. Există o infinitate de date care merită a fi studiate:
care este numărul total de şantiere de construcţii şi cîtă muncă se depune în timp
de o lună, cîte vapoare au ajuns în portul de la Giurgiuleşti şi cîte camioane au
tranzitat şi au importat marfă în Republica Moldova, cîte invenţii au fost
patentate şi cîte persoane juridice s-au înregistrat la CÎS pentru a contribui la
dezvoltarea economiei naţionale.

Macroeconomia tinde să se focuseze doar pe statisticile oferite încercînd să

interpreteze de exemplu situaţia economică folosind ca instrumente agregatele
macroeconomice care nu sunt altceva decît o abstactizare ce descriu de fapt
aspectele concrete ale vieţii economice. Printre ele se enumeră: PIB, şomajul,
inflaţia.

Macronomia studiază economia ca un tot întreg. Cu ajutorul acestei disciplini,

putem observa cu uşurinţă cum întreprinderile individuale sau de stat produc
bunuri şi servicii. Companiile produc o infinitate de bunuri consumabile în timp ce
întreprinderile de stat contribuie activ la asigurarea de bunuri şi servicii incluzînd
apărarea naţională şi bunuri cum ar fi construcţia podurilor sau repararea
drumurilor pentru ca marfurile oricărui agent economic să ajungă făra întîrziere în
orice punct geografic cît mai aproape de consumator. Guvernul oferă protecţia
legală ca orice întreprinzător să poată activa în sfera economică respectînd şi
drepturile consumatorului. El este deasemenea obligat ca în urma activităţilor
sale economice să nu se resfrîngă asupra mediului înconjurător şi să asigure
muncitorilor săi cu echipamente respectînd în totalmente regulile de securitate a
muncii.

Situaţia socio-economică a Republicii Moldova nu este favorabilă. Plus la aceasta,

apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile pentru
creșterea economică globală, afectând, în primul rând, economia Chinei.
Autoritățile guvernului chinez anticipează că, din cauza coronavirusului, creșterea
anuală a PIB-ului în primul trimestru al anului 2020 poate fi sub nivel de 5%,
pentru prima dată în 30 de ani. Pe de altă parte, persistă riscul majorării preţului
la petrol în urma creșterii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu, precum şi o
volatilitate mai mare a pieţelor valutare, ca urmare a decelerării creşterii
economiei chineze care influenţează cererea globală.
 BIBLIOGRAFIE

 Cambell R. McConnell, Stanley L. Brue, Sean M. Flynn, Thomas P.

Barbiero „Macroeconomics” McGraw-Hill Ryerson Publishing
House, Canada
 Maria Hămuraru, Victoria Ţăruş „Teorie economică.
Macroeconomie” Chişinău 2015
 Moldovanu D. Curs de Teorie Economică, Chişinău 2006.
 Paul A.Samuelson, William D. Nordhaus „ Economics” McGraw-
Hill Irwin Publishing House, Canada
 Sean Flynn „Economics for dummies” Wiley Publishing, Inc.
 https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/no
ta_cu_privire_la_prognoza_preliminara_a_principalilor_indicatori
_macroeconomici.pdf
 www.academia.edu/7317027/Macroeconomia