UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL ECONOMIE,MARKETING SI TURISM

Bobeicu Alexandru
Grupa 1

MODELUL ECONOMIC GERMAN

Lucru Individual
la economie

Autor: Bobeicu Alexandru

Conducator stiintific: Margareta Bradu, professor universitar

Chisinau-2020
 Introducere
Actualitatea temei consta in faptul ca Germania este una dintre cele mai dezvoltate
state economice, a treia din lume ca mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în
ceea ce privește puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Este o mare putere,
plasându-se pe locul patru după economia PIB nominal și a cincea după PPC. Este cel mai mare
exportator și al doilea importator de bunuri.

Drept scop de cercetare putem pune problema diferentei intre economia tarii noastre si
economia Germaniei. Economia sa ramine a fi una dintre cele mai invidiate modele economice
mondiale,un model demn de urmat si preluat. Astfel cu ajutorul unui studiu aprofundat putem
face corelatie dintre economia nationala si economia nemtilor cu scopul de a prelua idei care in
viitor le v-om putea aplica pentru a ridica economia tarii noastre la un nivel mult mai mare.

Obiectul cercetarii depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza
unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu
de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a doua
producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si
atomocentrale.

Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume) de

oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de
mașini, care produce: automobile, locomotive, aparatură electronică, utilaje și multe altele.

 Metoda comparării este procedeul logic cel mai general, universal

folosit în procesul de elaborare a conceptelor ştiinţifice. Aprecierea necunoscutului prin cunoscut
are loc cu ajutorul comparaţiei. De asemenea pentru cercetare se va folosi metoda analizei,
facand o analiza in parte a fiecarei industrii si ramuri.

PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008, având ca
rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune globală și europeană. În
ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea Angelei Merkel a aprobat un plan de stimulare
economică în valoare de 50 de miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja mai multe
sectoare dintr-o recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului. În anul 2009,
economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă performanță de după Al
Doilea Război Mondial.

Desi economia germana prospera,exista si o perioada de recesiune deoarece sunt foarte

multi angajati.
 Subiectul 1

Cu puțin înaintea finalului anului 2019, Institutul pentru Economia Germană (IW)
efectuează în mod tradițional un sondaj de opinie în rândul a 48 de asociații economice germane
din diverse branșe, pe care le întreabă cu privire la așteptările lor pentru anul ce vine. De data
aceasta, a rezultat o imagine extrem de amestecată. Creșterea economică care durează deja de
aproximativ 10 ani, o perioadă foarte îndelungată, bate pasul pe loc. Pare să se schimbe foaia.

"Petrecerea s-a cam terminat, perioada de creștere a ajuns la final; a fost o perioadă de
avânt economic foarte lungă, foarte stabilă, continuă și constantă, în care foarte multă lume a fost
angajată", spune directorul IW Michael Hüther. De la începutul lui 2018, conjunctura economică
ar fi trecut într-o fază cu creștere mai moderată. În anumite sectoare economice, industria a căzut
chiar în ultimele trimestre într-o recesiune clară.

Sunt evoluții justificate și de faptul că situația în anumite domenii, precum industria auto,
s-a normalizat din nou, după o perioadă extrem de benefică. În plus, riscuri geopolitice, precum
și fenomene ca digitalizarea și problemele climatice au contribuit la sporirea neîncrederii, atât în
rândul companiilor, cât și al consumatorilor.

Potrivit directorului IW, Hüther: "Chiar dacă se va rezolva conflictul comercial dintre
SUA și China, ceea ce se pare că ar fi posibil, situația economiei mondiale va rămâne una
incomodă." În disputele dintre mari puteri precum SUA, Rusia și China, Europa s-ar afla mai
mereu prinsă la mijloc. Aceste conflicte au ca efect și slăbirea rolului globalizării ca motor de
creștere pentru economia germană. "Nu ne mai putem baza, ca în deceniile trecute, pe stimulii
puternici pe care i-am primit mereu din afară, prin exporturi. Acum trebuie să ne străduim mai
mult la noi acasă", crede Hüther. Evoluția economiei germane prin impulsuri interne ar fi însă
limitată de incapacitatea politicii germane de a crea condiții-cadru sustenabile adaptate
provocărilor actuale: "Îmbătrânirea populației, digitalizarea, neutralitatea emisiilor de CO2 ca
răspuns la modificările climatice", enumeră Hüther. "Suprasolicităm economia noastră prin acest
buchet întreg de provocări structurale; avem totuși o economie capabilă, altfel ea nu ar fi fost în
stare să creeze atât de multe locuri de muncă competitive", susține economistul.Prognoza
economică a lui Hüther este de asemenea modestă. "În 2019 am avut o creștere medie anuală de
0,5%, pentru anul viitor ne aștepăm la 0,9 procente. Dacă ținem seama de efectul zilelor libere,
mai rămân 0,7%, ceea ce este deci cam același lucru ca în 2019. Înseamnă că economia bate
pasul pe loc."

Cel mai semnificativ declin al industriei germane din ultimul deceniu va afecta creşterea
economiei cel puţin până în 2020, deoarece cererea internă începe să fie afectată de slăbirea
pieţei forţei de muncă, avertizează Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).
Bundesbank şi-a înrăutăţit estimările privind avansul celei mai mari economii europene în
2019 şi în 2020, dar a dat asigurări că Germania va depăşi gradual actuala perioadă de stagnare a
economiei, un avans mai solid urmând să fie înregistrat din 2021. În timp ce exporturile ar urma
să se redreseze în cursul anului viitor, sprijinind producţia industrială, cheltuielile de consum ar
urma să încetinească.
PIB-ul Germaniei va creşte cu 0,5% în 2019, cu 0,6% în 2020 şi cu 1,4% în 2021, a
previzionat Bundesbank. Prognozele pentru acest an şi anul viitor au fost înrăutăţite, în timp ce
previziunile pentru 2021 au fost revizuite în uşoară creştere.
"Zona euro încă se confruntă cu riscuri externe, care ar putea agrava sau prelungi declinul
industriei", a afirmat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann. Acesta a adăugat că "pe lângă
măsurile fiscale de sprijin acordate de guvernul Germaniei şi politica monetară ultrarelaxată a
Băncii Centrale Europene, principalul motor al îmbunătăţirii perspectivelor economice în 2021 îl
reprezintă exporturile".
Germania a evitat recesiunea în trimestrul trei din 2019, datorită cererii interne solide, a
anunţat, recent, Peter Altmaier, ministrul Economiei, care a avertizat că perspectivele rămân
fragile.
"Nu suntem în recesiune tehnică, dar cifrele privind creşterea economiei sunt încă prea
slabe", a spus Altmaier la postul public de televiziune ARD, după ce Oficiul Federal de Statistică
(Destatis) a anunţat că PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 0,1% în trimestrul trei din 2019.
Germania, cea mai mare economie europeană, s-a contractat în trimestrul doi şi mulţi
analişti se aşteptau la un declin şi în trimestrul trei, ceea ce ar fi dus la o recesiune tehnică.
Majorarea cheltuielilor de consum, sprijinite de piaţa solidă a forţei de muncă, şi cheltuielile
guvernamentale au ajutat, însă, la compensarea declinului din industrie, în perioada iulie -
septembrie 2019.
În timp ce exporturile au crescut, în trimestrul trei din 2019, importurile au rămas
aproximativ la nivelul înregistrat în precedentele trei luni, a precizat Destatis. Activitatea în
sectorul contrucţiilor a crescut, în perioada iulie - septembrie 2019, faţă de trimestrul doi.

De asemenea, Destatis a revizuit în scădere estimările privind evoluţia Germaniei în

trimestrul doi din 2019, când economia s-a contractat cu 0,2%, faţă de un recul de 0,1%
previzionat anterior.

Dacă cineva ar fi îndrăznit cu un an în urmă să spună că economia Germaniei va creşte

după criză cu peste trei procente, ameliorarea conjuncturii economice germane fiind astfel de trei
ori mai puternică decât în oricare din celelalte state ale Uniunii Europene, curajosul ar fi fost cu
siguranţă luat în derâdere. Astăzi experţii au schimbat macazul şi vorbesc de "creştere XL", de
"minune economică", de "locomotiva europeană" sau "German success".
Cu un an în urmă situaţia economică în Republica Federală nu era deloc de invidiat. Modelul
economiei germane se bazează mai ales pe exporturi, fiind un puternic factor negativ în timpul
unei crize pentru ţara care aprovizionează întreaga lume cu automobile, bunuri industriale şi
produse chimice. Prăbuşirea cererii internaţionale a afectat Germania în mod deosebit de grav,
Republica Federală înregistrând în 2009 o scădere economică de 5,5%.
Pe atunci, mulţi au criticat modelul economic german iar în timpul crizei monedei euro, generată
de Grecia, şi Germania a fost luată în colimator de aşa-zişi experţi, care calificau ţara drept prea
birocratică, prea închistată şi prea puţin flexibilă. Mai mult, din cauza ponderii deosebite a
exporturilor în economia germană, Republica Federală a fost acuzată de a fi direct vinovată de
dezechilibrele din economia europeană şi mondială. Mai ales Franţa şi Statele Unite s-au dat
peste cap cu propuneri vizând cea mai bună metodă de schimbare a orientării economice a
Germaniei. Un an mai târziu nici nu mai poate fi vorba de reorientare economică. Ca s-a
întâmplat? Succesul Germaniei are cauze multiple şi este probabil o combinaţie de măsuri
politice inteligente şi gândire strategică, orientată pe succes pe termen lung a întreprinderilor.
Măsurile politice cuprind printre altele pachetele de susţinere a economiei şi proiectul devenit
celebru şi aplicat între timp în întreaga lume: programul redus de muncă. Instrumentul politic
prin care statul a susţinut firmele cu miliarde de euro pentru ca acestea să nu fie obligate să-şi
concedieze angajaţii bine calificaţi în timp de criză este unul din pilonii de bază ai redresării
economice a Germaniei.
Măsura nu ar fi dat însă roade dacă firmele germane ar fi intrat în panică. Însă managerii
întreprinderilor din Republica Federală par a face planuri pe termen mediu şi lung, ştiind că după
perioadă de criză urmează o perioadă de redresare, iar concedierile masive din timpul crizei duc
la lipsă acută de personal în perioada de redresare. Ca urmare: firmele germane şi-au păstrat
angajaţii cu ajutorul subvenţiilor venite de la stat, fiind acum capabile să majoreze cu rapiditate
capacitatea de producţie, pentru a satisface cererea în creştere.
O mare parte a succesului german se bazează însă şi pe structura economiei. Exporturile care
susţin creşterea economică nu sunt efectuate doar de mărci de renume, precum Mercedes sau
Porsche, ci de peste 1.000 de firme mici şi mijlocii, din care 90% fac parte din sectorul de
producţie.

Subiectul 2

Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în

economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele,
vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte
electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic,
din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe an
(2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de

petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul
anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a

introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite
preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat
controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de
2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.

Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să
plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion
din populația aptă de muncă lucrează în străinatate. Banii transferați în țară de această parte a
populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul
2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care
lucrează în străinătate.

După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de
6%, exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a
cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească).

În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea fiscală
completă pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea
capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.
 Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a
economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.

Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine,

România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației
tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei,
dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu
7 la sută, în decurs de un an.

Sectoarele Economiei in R.M

Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era
dezvoltată în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici sovietice.

Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la momentul

destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei agricole, construcția de
mașini-unelte, materiale de construcție, microelectronică, tehnică de calcul, televizoare, frigidere
și camere frigorifice, pompe hidraulice industriale, industrii agroalimentare.

Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12 -

13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile
parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380
de producători agricoli individuali.

Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova
este ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în
domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică
decît în media europeană.

În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești

(17,56%), pentru prima dată depășind Rusia (17,34%).

Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari

SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu 41,4%. Primele țări-
partenere în derularea importurilor au fost Ucraina, România și Rusia.

În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost de
449 milioane dolari.

În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia - 980
milioane dolari, România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418
milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari, Iran - 4,1 milioane dolari.
 Facand o analiza la informatia recenta putem face si o diferentiere dintre economia
Moldovei si a Germaniei. De exemplu PIB-ul Moldovei consta in suma de 11.44 miliarde de
dollari pe cind PIB-ul Germaniei consta in suma de 4 trilioane de dollari.Deci, intr-o constatare
PIB-ul anual pe locuitor in Republica Moldova consta in jur de 3200$, iar PIB-ul anual pe
locuitor in Germania consta in jur de 48,264$. Inflatia in R.M reprezinta 5.1%,iar in Germania
cel mai recent procent de inflatie reprezinta 1.3% deci observam cifre care se diferentiaza enorm.
O explicatie de ce cifrele sunt asa de diferite reprezinta si ideea ca Germania are o forta de
munca cu mult mai mare decit Moldova. Cifra fortei de munca in Germania este de 46 milioane
pe cind in Moldova este de 1.2 milioane.

De asemenea o diferenta intre aceste 2 state sunt principalele industrii cu care ele se
ocupa, Germania avand mai multe industrii active precum: fier, oțel, cărbune, ciment, produse
chimice, mașini, vehicule, mașini-unelte, electronică, automobile, alimente și băuturi, construcții
navale, textile. In Moldova industriile principale sunt: Fitotehnie (cultivarea fructelor, legumelor,
tutunului), industria vinului, textile, prelucrarea alimentelor. Necatind la faptul ca Moldova e o
tara mai mica,numarul de somaj e mai mare decit Germania, el fiind 5.1% pentru Moldova si
3.1% pentru Germania.

Probleme si Solutii

In opinia mea, nu exista nici o tara fara probleme economice. Orice tara, cat de
prospera nu ar fi, are probleme fie intr-o ramura fie in alta. La moment o problema creeata pentru
economia germana este faptul ca ea ofera ajutoare financiare tarilor din U.E in combaterea
virusului mondial COVID-19. Dar pe linga asta ea de asemenea ajuta tarile mai slab dezvoltate
precum Romania, Bulgaria etc. Germania nu are un profit mai mare decit sumele pe care le ofera
tarilor nevoiase. ”Sănătatea industriei prelucrătoare germane a trecut în iulie de la proastă la
foarte proastă”, a spus Phil Smith, economist principal IHS Markit. Acesta s-a referit la o scădere
accelerată a comenzilor pentru exporturi, cel mai accentuat din ultimii peste 10 ani. Conform
economistului german, statul sufera de o reducere considerabila a comenzilor pentru export in
anul 2019-2020.

Moldova spre deosebire de Germania are cu mult mai multe probleme economice.
In primul rind Moldova are ramuri industrial mult mai slabe. Din cauza asta se produce mult mai
putina marfa si respectiv suma de bani care vine de pe marfa exportata este tot mai mica. O alta
problema economica a Moldovei care din pacate persista peste tot in tara este coruptia deoarece
banii nu vin statului si respectiv nu ajung in bugetul acestuia. O alta problema legata de coruptie
este eschivarea de la platirea impozitelor. Germania poate fi un model economic pentru Moldova
din cauza drumurilor bine facute ce permit acces la piata international. Pe linga drumurile bine
asfaltate exista si porturile maritime ce permit transportul pe cale maritima care in ziua de azi
ocupa un loc considerabil pe piata internationala. Din pacate, in Moldova exista numai portul de
la Giurgiulesti care nu este atit de efectiv precum porturile germane deoarece capacitatea sa nu
este intr-atit de mare pentru a imbarca sau exporta marfa in cantitati mari. Un rol important joaca
si relatiile statului cu alte tari sau uniuni precum U.E deoarece acest stat poate conta pe sprijinul
altor tari.

Pentru a lichida aceste probleme economice, este nevoie de un sir de solutii. Prima solutie
consta in lichidarea coruptiei in stat. Odata cu disparitia coruptiei, banii v-or parcurge ciclul
corect si o parte din ei ajung in bugetul statului conform legii. Odata cu cresterea bugetului in
stat se v-or majora salariile etc. A doua solutie in scopul eliminarii problemei economice este de
a face drumurile cu o calitate inalta si de a construi sosea cu scopul de a iesi la mai multe pieti
internationale, astfel numarul de export si import va creste considerabil. A treia solutie care va
duce la cresterea numarului de export si import este deschiderea a mai multor porturi care de
asemenea v-or oferi cai deschise spre pietile internationale. A patra solutie consta in mentinerea
sau chiar formarea unor noi relatii mai strinse cu statele europene si cele occidentale cu scopul
de a incheia niste intelegeri ce v-or permite tarii noastre sa-si ridice infrastructura. A cincea
solutie, una dintre cele mai importante dupa parerea mea este oferirea unei educatii decente
pentru popor deoarece, din pacate, observam indiferenta poporului fata de soarta acestuia. Tot
mai multi oameni corupti ajung la guvernare, iar poporul nostru rabda toate reformele instituite
de catre acestia in loc sa-si expuna parerile. Republica Moldova este un stat democrat insa
democratia sa nu prea prevaleaza deoarece poporul ramine fara putere pe cind oligarhia
domina.A sasea solutie consta in producerea unor produse de calitate inalta pentru a ridica
cererile si preturile produselor autohtone pe piata international.

Concluzii
In concluzie pot spune ca Germania, in prezent, reprezinta un model economic
prosper si demn de urmat, ea fiind una dintre cele mai puternic dezvoltate state economice.
Datorita acestui model Germania poate oferi poporului sau in trai decent de un nivel inalt.
Germania este renumita in toata lumea pentru industria auto avand la baza cele mai renumite
marci de autovehicule. Pe linga asta, Germania este cel mai mare stat producator de auto
vehicule, din aceasta cauza ea are un profit decent din exporturi. Din pacate, economia acestui
stat a avut de suferit o perioada de recesiune ca o consecinta celui de al Doilea Razboi Mondial
care a lasat o datorie enorma pentru statul german fata de statele europene, insa chiar cu asa o
datorie, statul german a putut sa devina un stat economic puternic dezvoltat. Referitor la sistemul
coruptionar putem spune ca Germania nu dispune atit de considerabil de acesta deoarece
pedepsele pentru coruptie in statul german sunt foarte aspre si statul se angajeaza sa respecte
legile precum cele de ordin fiscal sau de escrocherie.

Daca e sa facem o concluzie referitor la statul moldovenesc si la economia sa,

putem spune cu certitudine ca economia sa lasat de dorit si e cu mult mai slab dezvoltata decit
economia germana. Moldova are de lucrat enorm asupra economiei sale insa, dupa parerea mea,
nimic nu se va schimba atita timp cit persista oligarhia si dictatura in tara noastra. Daca
guvernarea va dori cu adevarat sa ridice tara noastra pe plan economic atunci ea va putea liber sa
o faca deoarece Moldova are sprijinul a multor tari si este in continuare sponsorizata de tari
straine. Posibil ca odata cu ridicarea pe plan economic se v-or miscora considerabil si numarul
de someri sau numarul de cetateni care pleaca peste hotare cu scopul de a gasi lucru mult mai
bine platit. Este foarte trist ca 1/3 din PIB-ul Moldovei il constituie banii care sunt trimisi de
catre cetatenii nostri de peste hotare, asta ne aduce la gindul citi cetateni sunt plecati din cauza
economiei slabe a Republicii Moldova. In opinia mea, daca se va ridica economia in tara noastra,
nivelul de trai oferit cetatenilor se va imbunatati cu mult. V-om avea parte si de un sistem
medical decent in tara, iar satele si raioanele rurale isi v-or ridica infrastructura cu mult. O
consecinta a acestor fapte va fi si scaderea coruptiei in tara care duce la normalizarea starii
nationale.

Bibliografie
1) Articolul oferit de catre banca Bundebank
2) Articolul din ziarul DW, autor: Rolf Wenkel
3) Reportajul ministrului economiei a Germaniei, Peter Altmaier
4) Statistica creata de firma IW pentru studiul economic german
anul 2019-2020
5) The World Fact-book