Tema 22: România

SARCINI PENTRU ACASĂ:

1 * Citiți sursa din anexa de mai jos și argumentați ce a determinat creșterea
surprinzătoare a economiei românești în ultimul deceniu.

2 ** Completați fișa tip (anexă) indici de caracterizare a unui stat conform algoritmilor.

3 ***Completați harta de contur pagina 23. Pe harta de contur a României localizați

regiunile agricole și principalele 10 centre industriale, completând o legendă cifrată cu
semnele convenționale. utilizați hărțile din atlas și din atașamente.
 ANEXA 1

SURSA A - EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

Economia României a crescut cu 5,8% în prima jumătate a anului 2022, potrivit estimărilor INS.
Creșterea este una surprinzătoare, deoarece mulți parametri economici nu au fost redresați.
Produsul intern brut al României a crescut cu 5,8% în primul semestru al acestui an, în comparație cu aceeași
perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor anunțate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Analistul economic Adrian Negrescu spune că inflația, creșterile de prețuri, creșterea cifrelor de afaceri și
încasările statului mai mari au contribuit la această creștere.
„Oamenii au continuat să scoată banii din bănci, dovadă lipsa de lichiditate din sistemul bancar, și au
cumpărat produse, servicii, au încercat să se protejeze în fața inflației. Aceste lucruri se văd direct în PIB. Eu
aș spune că e o ultimă noapte de bal, înainte de o perioadă mai grea pentru economie, pentru că perspectivele
nu arată deloc bine”, spune acesta, pentru Europa Liberă.

Adrian Negrescu, consultant economic și

manager Frames.

Adrian Negrescu mai afirmă că România se îndreaptă spre o perioadă de stagflație - în care economia va
stagna și prețurile vor continua să crească.
El a adus ca argument scăderile înregistrate de tot ce ține de industrie - de la producție, cifră de afaceri și
comenzi noi - coroborate cu estimările BNR privind activitatea economică, de stagnare în trimestrele 3 și 4.
„I-aș spune antecamera recesiunii, pentru că, din păcate, la cum se anunță perspectivele economice, va fi
extrem de dificil - aproape imposibil - să evităm o recesiune în 2023”, mai spune economistul.
INS și BNR - aceeași perioadă, cifre diferite
INS a mai anunțat că economia României a crescut 2,1% în trimestrul al doilea din 2022, comparativ cu
primul trimestru al anului. Iar faţă de acelaşi trimestru din anul trecut, PIB-ul a crescut cu 5,3%.
Cifrele diferă față de estimările băncii centrale de săptămâna trecută, când Mugur Isărescu vorbea despre o
„cvasi-stagnare” a activității economice în perioada aprilie-iunie (T2), dar și în trimestrul 3.
„Dacă PIB-ul în trimestrul 2 este cvasi-stagnant faţă de trimestrul 1 nu înseamnă că economia este în
stagnare. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice”, a subliniat
guvernatorul BNR.
Economia crește, optimismul românilor scade. Analist: „Mulți vor merge la hipermarket ca la muzeu”
Isărescu a adăugat că estimările pesimiste arată o creștere economică „pe undeva la 2-3%” în anul 2022.
„În ultima vreme, BNR a tot ratat estimările privind inflația, privind evoluția economică, dovadă că nici
măcar specialiștii de la Banca Națională nu reușesc să se descurce în această situație fără precedent la nivel
internațional”, spune Adrian Negrescu.
Analistul menționează creșterile de prețuri la energie, care „au dat peste cap” tot ce înseamnă evoluție
economică, așa încât „va fi greu să anticipezi evoluția economică în perioada următoare”.
„Acum e ca la loto, s-ar putea să-ți iasă sau nu. Din păcate, avem prea multe numere necâștigătoare în
perioada următoare ca să ne bucurăm de un potențial câștig în 2023. Doar dacă vom atrage fonduri europene
în proporție de 80-90%, dacă statul se va reforma, dacă, dacă și iarăși dacă, atunci lucrurile ar putea să
evolueze spre o tendință pozitivă”, mai spune el.
România primește 31,5 mld. de euro, fonduri de coeziune, până în 2027. Priorități: Sănătatea și transportul
Săptămâna trecută, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a îmbunătățit cu 0,6 puncte
procentuale previziunea de creștere economică pentru 2022, la 3,5%, de la 2,9% în estimările din primăvară.
Pentru 2023, CNSP a redus previziunile de creștere economică la 3,7%, de la 4,4%.
Ce va urma în a doua jumătate a anului?
Analistul economic a făcut referire la anunțul Gazprom, conform căruia Europa ar putea plăti la iarnă 4.000
de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze, prețul fiind aproape dublu față de iarna anului trecut,
potrivit Reuters.
De asemenea, prețul de referință al energiei electrice în Europa a depășit pentru prima dată 500 de euro
pentru un Megawatt-oră, relatează Bloomberg.
De teamă că Rusia va închide robinetul de gaze, UE a decis să scadă consumul cu 15%
„Mi-e teamă că, la cum arată datele economice și luând în calcul inclusiv estimările Gazprom privind
dublarea prețului gazelor la iarnă, alături de evoluția prețurilor la energie, toate acestea converg către o
accentuare a inflației în trimestrul 4, iar asta va accentua și mai mult problemele din economie”, afirmă
Negrescu.
„Vedem parcă aceeași fotografie pe care am mai văzut-o și înainte de precedenta criză, din 2009, când ni se
spunea că economia duduie, că realitatea arată bine, ni se spunea să facem investiții în țările care erau deja
prinse în recesiune”, spune economistul, amintind un lucru arhicunoscut: economia este ciclică.
Lecțiile crizei precedente și misiunea imposibilă din 2023
„Iată că economia este întotdeauna ciclică, se întâmplă acest lucru cum am anticipat încă din anii pandemiei,
spuneam că va veni peste noi un val de inflație, care ne va eroda puternic puterea de cumpărare și va crea
mari probleme economice. Suntem din păcate în antecamera recesiunii”, spune Adrian Negrescu.
„Vedem că principalul nostru partener comercial, Germania, se confruntă deja cu probleme semnificative,
America este în recesiune tehnică, așa că va fi aproape o misiune imposibilă să evităm recesiunea în 2023”,
afirmă el.
Analistul economic mai consideră că o mare parte din populație a învățat lecțiile din criza anterioară.
„Oamenii și-au făcut stocuri și sunt mai atenți la cumpărături, nu mai cumpără atât de mult produse de care
nu au nevoie, iar această stare de pregătire o simțim inclusiv în mediul de afaceri, antreprenorii își conservă
bugetele investiționale. Întreaga economie se pregătește pentru vremuri negre”, concuzionează Adrian
Negrescu.