Sunteți pe pagina 1din 15

Proiect -Analizarea critică a articolului economic și prezentarea termenilor economici identificați

în articolul
Zona euro și anatomia unei recesiuni economice:
https://www.businesscover.ro/analiza-zona-euro-si-anatomia-unei-recesiuni-economice/

2019
Economia europeană este afectată puternic de pandemia de COVID-19. Zona Euro
înregistrează cea mai severă scădere în primul trimestru al anului de la înființarea regiunii
economice și până în prezent, iar România încă așteaptă datele oficiale, după cum arată o
analiză realizată de Euler Hermes, membră a Grupului Allianz, pe care o redăm în
continuare.
https://www.businesscover.ro/analiza-zona-euro-si-anatomia-unei-recesiuni-economice/

Încrederea în economie scade. Criza COVID-19 a lovit zona Euro ca un meteorit. Conform unei
estimări preliminare a Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al zonei Euro a scăzut cu 3,6% în
primele trei luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului 2019 – cea mai mare scădere din
istorie.

Prin comparație, în trimestrul unu (T1) din 2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei
Euro scăzuse doar cu 3,1% față de T1 2008. Cifrele PIB la nivel de țară confirmă faptul că socul
economic a fost extins în toata regiunea, fără ca vreo economie să îl poată evita: în Italia scădere
cu 4,7%, Franța cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind și țările cel mai grav afectate, dar și cele
din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.

Cifrele de mai sus legate de PIB trebuie puțin nuanțate. Având puține date clare disponibile pentru
luna martie, birourile de statistică doar subliniază nesiguranța, mai pronunțată decât în mod
obișnuit, aferentă creșterii estimate pentru primul trimestru al anului. Din cauza lipsei de date
concrete, Biroul de Statistică al Belgiei, de exemplu, a anunțat că a folosit o metodologie adaptată
cuprinzând o arie largă de informații, inclusiv comunicate de presă, site-uri web și date de la
companii sau din sondaje, pentru formarea previziunilor legate de impactul economic al COVID-
19. Așteptăm revizuiri importante în perioada ce urmează.

T1 este doar vârful icebergului, T2 va fi mult mai rău

Dacă datele din T1 dau emoții, ce ne așteaptă în T2 este și mai sever. Ne așteptăm să avem o
scădere din două cifre a PIB-ului între lunile aprilie și iunie, în jurul a -17% față de aceeași
perioadă din 2019. Practic, măsurile de restricție au fost adoptate în majoritatea țărilor din zona
Euro de abia la mijlocul lunii martie, efectele începând să se resimtă pentru o luna întreagă din
aprilie, lună în care ne așteptăm să vedem o contracție a activității economice cu 30%-40% față de
normalul perioadei.

2
Deși începem să vedem luminița de la capătul tunelului – economiile arată semne timide de
revenire pe măsură ce restricțiile sunt ridicate începând cu luna mai – o întoarcere rapidă la stilul
de viață pe care îl aveam înaintea pandemiei este foarte puţin probabilă. Până la urmă, ne așteptăm
ca investițiile și consumul să fie la niveluri scăzute în perioada post-criză până la găsirea unui
vaccin deoarece (1) unele măsuri restrictive vor rămâne active (mai ales cele privitoare la
adunările mari de persoane și călătorii, sugerând faptul că sectoarele aferente nu își vor relua
complet activitatea în 2020) , (2) consumatorii vor rămâne precauți în perioada inițială a
relaxărilor (de exemplu, nu vom merge cu toții la cinema chiar din luna mai), (3) va dura un timp
pentru ca lucrătorii care au fost concediați sau cărora li s-a redus programul de lucru să fie readuși
complet în câmpul muncii, lucru care va restricționa consumul, (4) cererea externă ar putea
rămâne diminuata pe termen scurt deoarece nu toate statele relaxează restricțiile în același timp,
astfel că investițiile vor fi și ele cel puțin reduse.

Astfel, abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului
de dinainte de apariția COVID-19. În unele state, mai ales cele care au o pondere însemnată a
veniturilor din servicii și turism, procesul de recuperare este posibil să depășească mijlocul anului
2021 întrucât sectoarele menționate ar putea suferi pierderi pe perioade mai îndelungate.
Considerând că nu vor mai exista și alte ajutoare fiscale substanțiale pentru a reporni activitatea
economica, zona Euro pare că se va contracta cu 9.3% în 2020. Revenirea estimată pentru 2021,
de +9.3%, se bazează pe descoperirea și distribuirea pe scară largă a unui vaccin ce ar permite
revenirea la normalitate.

Franța, în cădere liberă

În Franța, PIB-ul a scăzut cu 5,8% în primul trimestru, destul de aproape de estimarea de -6,1%
realizată de noi, dar cu mult peste așteptările generale situate undeva la -4%. Aceasta este cea mai
mare scădere din istoria raportărilor trimestriale, inițiată în 1949.

Această scădere a fost mult mai puternică decât cea înregistrată în Q1 2009 (-1,6%) sau cea din
Q2 1968 (-5,3%), episoade recente de recesiune. Scăderea consumului în rândul gospodăriilor cu
6,1% a fost puțin mai moderată decât ne-am așteptat, în timp ce scăderea dramatică a investițiilor
(-11,8%) a fost cu mult peste orice prognostic. Exporturile au scăzut drastic (-6,5%), în timp ce
importurile au fost mai puțin afectate înregistrând o scădere de -5,9%. Așa cum era de așteptat,
companiile au făcut stocuri, conduse de șocul intern și extern fără precedent (+ 0,9 pp), întrucât
toată activitatea neesențială a încetat din cauza restricțiilor impuse. Între timp, cheltuielile
guvernamentale au scăzut cu -2,4% în primul trimestru, deoarece închiderea oficiilor
administrației publice a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor.

Privind înainte, ne așteptăm ca PIB-ul să sufere o contracție masivă de -16% în al doilea trimestru
al anului comparativ cu aceeași perioadă din 2019 deoarece activitatea economică va fi cu
aproximativ 30% mai mică decât în mod normal din cauza restricțiilor ce vor fi active până cel
mai devreme pe 11 mai. Estimăm o scădere a PIB-ului de-a lungul întregului an până la -8,9%
deoarece se întrevede doar o revenire foarte graduală în timpul perioadei de relaxare a restricțiilor,
care ne așteptăm că va dura între trei și patru luni. Estimăm ca activitatea de producție și
construcții să se reia mai repede și să atingă nivelurile de dinainte de criză la sfârșitul anului, în

3
timp ce serviciile ar rămâne la un nivel mai scăzut până în trimestrul doi al anului 2021, în absența
unui tratament sau a unui vaccin. În ceea ce privește cererea internă, atât cheltuielile de consum (-
13,1%), cât și cele de investiții (-13,1%) se vor contracta sever într-un mediu predominat de
incertitudine.

Exporturile nete ar trebui să fie pozitive (+1%) în 2020, în detrimentul importurilor care s-ar
reduce (-13,3%) mai mult decât exporturile (-10,6%).. Modificarea stocurilor este de așteptat să
fie ușor negativă (-0,8%), reflectând intențiile de de-stocare ale companiilor care doresc să își
îmbunătățească fluxurile de numerar la ieșirea din criză, menținând presiunile deflaționiste la
niveluri ridicate. Riscurile pentru scenariul nostru de bază (recuperarea în formă de U și o revenire
a creșterii PIB de + 9,6% în 2021) rămân, deocamdată în zona de scădere.

Italia scade mai puțin decât așteptările

În Italia, scăderea în termeni reali a PIB cu 4,7% față de primul trimestru al anului 2019 a fost clar
mai redusă decât estimările generale de -5,4%. Asta înseamnă că, în ciuda magnitudinii crizei
sanitare, a măsurilor dure de restricționare și a concentrării regionale a pandemiei în zona de nord
a țării, Italia a suferit un declin economic mai puțin pronunțat decât Franța.

Cu toate acestea, considerăm că există mult spațiu pentru revizuiri negative ale acestor cifre în
următoarele luni. Cifrele despre șomaj aferente lunii martie, date de curând publicității, (scădere
de la 9,7% la 8,4%) deja arată anumite deficiențe de raportare a datelor în perioada pandemiei.

Deși Guvernul a implementat o eliminare a restricțiilor graduală ce va începe din data de 4 mai,
activitatea economică este probabil sa se deterioreze mult mai mult în trimestrul al doilea, când
declinul investițiilor și pierderea veniturilor din turism vor avea un impact mult mai puternic (cel
puțin -16% față de Q2 2019). Abia din a doua jumătate a anului vom putea vedea o revenire
treptată la activitatea economică normală. Oricum, PIB-ul real va scădea cel mai probabil cu
11,4%, cea mai severă recesiune de după Al Doilea Război Mondial. Chiar și cu o puternică
revenire în 2021 (estimata la +11%), PIB-ul real al Italiei va fi, cel mai probabil, cu 3% mai scăzut
decât cel dinaintea crizei generate de COVID-19.

Spania scade cu peste 5%

Conform datelor preliminare, PIB-ul Spaniei a suferit o scădere de -5,2% în trimestrul unu al 2020
față de aceeași perioada a anului 2019, după ce în ultimul trimestru al anului trecut crescuse cu
0,4% față de perioada similara din anul anterior. În termeni anuali, PIB-ul Spaniei a scăzut cu
4,1% după ce în 2019 înregistrase o creștere de 1,8%. Institutul Național de Statistică a folosit
numărul de ore lucrate, care a scăzut cu 5% în trimestrul unu, pentru a ajuta în estimarea nivelului
de activitate economică pentru luna martie.

Scăderea PIB-ului este cauzată, în mare parte, de cererea internă care a dislocat 5,3 pp din
creștere, în timp ce scăderea exporturilor a fost urmata aproape perfect de o diminuare a
importurilor. Din perspectiva sectoarelor de activitate, construcțiile au fost cele mai afectate (-
8,1% la trimestru), urmate de servicii (-5,6%), în timp ce o scădere masivă a comerțului,
transporturilor și a industriei de ospitalitate cu -10,9%, fiind înregistrata și de zona artistică și a

4
activităților recreaționale, așa cum era de așteptat (-11,2%).

Ne așteptăm ca în trimestrul al doilea să avem o scădere de 19% deoarece șocul produs de


măsurile de restricție întinse pe o lună și jumătate ar putea fi de 3 ori mai puternic decât în
trimestrul anterior, urmat de o activitate economică diminuată la aproximativ 80% față de
perioada de dinaintea crizei în timpul perioadei de relaxare graduala a măsurilor de restricție. Per
total, în 2020 estimăm o contracție a PIB-ului de -11% datorat scăderii abrupte a consumului
privat (-15,7%) și a investițiilor (-12,7%). Prin urmare, previzionam și o creștere cu 24% a
numărului de companii în insolvență pentru acest an. Revenirea la un PIB nominal egal cu cel din
2019 s-ar putea produce abia spre finalul anului 2021.

România, doar estimări. Negative

În cazul României, deși datele statistice agregate pentru evoluția PIB-ului în primul trimestru al
2020 nu sunt încă disponibile, putem evidenția câteva aspecte relevante din datele secvențiale
pentru anumite sectoare.

Creșterile din primul trimestru pentru sectorul comerțului cu amănuntul (cu excepția
autovehiculelor și motocicletelor) de 9.4% serie brută, respectiv 7.5% ajutat în funcție de numărul
de zile lucrătoare și sezonalitate par surprinzătoare.

Totuși, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluției din primele două luni ale anului dar mai
ales segmentului de produse alimentare, băuturi și tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12.5%
ajustat) care a continuat într-o creștere susținută și în luna Martie (+17.4% în serie brută). De
altfel, cum era și de așteptat în condițiile instituirii stării de urgență, segmentul a fost unul din
puținele care s-a menținut pe o pantă ascendentă și a susținut întregul sector al comerțului cu
amănuntul în zona pozitivă (+3.9% în serie brută).

Similar involuțiilor din statele europene menționate, scăderile însemnate din luna Martie (serie
brută) față de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la
comerțul cu amănuntul) de -8.3% pentru carburanți, respectiv -1.6% pentru produsele
nealimentare sunt doar vârful iceberg-ului.

“Magnitudinea scăderilor în perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne așteptăm să fie de


ordinul a două cifre și mai ales în luna Aprilie când restricțiile au acoperit toată perioada, iar
eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel puțin graduală. Chiar și consumul de
bunuri alimentare, băuturi ar putea să-și vadă încetinită creșterea dacă ținem cont de supra-
stocajul din primele săptămâni după instituirea stării de urgență și nu va mai putea compensa
căderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Deși cu o pondere mai
redusă, sectoarele cele mai afectate precum turismul și segmentele aferente de transport și
ospitalitate ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%. Supra-stocarea pare că a influențat
cifrele mai bune pentru luna martie și din alte domenii cum ar fi construcțiile și segmentele
aferente ale materialelor de construcții, însă din luna aprilie ne așteptăm la scăderi în majoritatea
sectoarelor, investițiile urmând panta descendentă a consumului cel puțin și în al doilea trimestru.
Prin urmare, deși performanța PIB din primul trimestru ar putea fi superioară mai multor state din
zona EURO bazată în principal pe inerția unui consum în creștere, din trimestrul doi scăderile ar

5
trebui să intre pe un făgaș similar. În acest context, o predicție bugetară (chiar și revizuită) de
scădere a PIB cu doar -1.9% pentru anul 2020 pare destul de optimistă. Ne așteptăm la o reducere
de 5.5-6% a PIB în condițiile unei recuperări parțiale în ultimele două trimestre și o revenire pe
panta ascendentă în 2021, în jurul a +6%. Desigur, gradul de concretizare al celor două predicții
rămâne destul de volatil și depinde foarte mult atât de felul cum evoluează criza sanitară cât și de
tratamentul aplicat economiei – incluzând atât succesul implementării măsurilor de protecție
anunțate de guvern și a strategiilor de criză implementate la nivelul companiilor, cât și de
revigorarea sentimentului consumatorilor individuali”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Head of
Risk Analysis Euler Hermes România.

DEFINIȚII TERMENI ECONOMICI:


 Zona euro- se referă la cele 19 state din Uniunea Europeană care au adoptat euro ca
monedă unică. Zona euro este o zonă monetară;
 Produsul intern brut- (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă
suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse
în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate
calcula și la nivelul unei regiuni sau localități; Produsul intern brut (PIB), principalul
agregat macroeconomic al contabilităţii naționale, reprezintă rezultatul final al activităţii
de producție a unităţilor producătoare rezidente. Acesta se poate calcula prin trei metode:
Metoda de producție, metoda cheltuielilor și metoda veniturilor;
 Coronavirus - Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse
afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de
glicoproteide cu formă amintind de coroana solară;
 Criză economică - situație în care economia unei țări trece brusc printr-o scădere a forței
sale, scădere adusă de regulă de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criză
economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare
a lichidităților și o creștere/scădere a prețurilor din cauza unei inflații / deflații. Crizele
economice pot lua forma unei stagflații, unei recesiuni sau unei depresii economice, și
uneori poate duce la colaps economic;
 Previziune - facultatea, posibilitatea de a prevedea apariția sau evoluția evenimentelor
viitoare sau a unor procese și sisteme (naturale ori sociale) din analiza anumitor date
cunoscute în prezent; estimarea tendințelor economice viitoare, utilizând un complex de
modele econometrice ca instrumente pentru predicția unor indicatori economici
(ex. produsul intern brut, rata inflației, rata șomajului etc.);
 Impactul economic - examinează efectul unui eveniment asupra economiei într-o zonă
specificată, variind de la un singur cartier la întregul glob . De obicei, măsoară schimbările
în veniturile afacerilor, profiturile întreprinderii, salariile personale și/ sau locurile de
muncă. Evenimentul economic analizat poate include implementarea unei politici sau
proiecte noi sau poate fi pur și simplu prezența unei afaceri sau organizații. O analiză a
impactului economic este realizată în mod obișnuit atunci când există o preocupare publică
cu privire la impacturile potențiale ale unui proiect sau politică propusă. O analiză a
impactului economic măsoară sau estimează, de obicei, modificarea activității economice
între două scenarii, unul presupunând că evenimentul economic are loc și unul
presupunând că acesta nu are loc (care este denumit caz contrafactual ). Acest lucru poate
fi realizat fie înainte sau după eveniment ( ex ante sau ex post ); O analiză a impactului
economic încearcă să măsoare sau să estimeze schimbarea activității economice într-o
6
anumită regiune , cauzată de o anumită activitate, organizație, politică, program, proiect,
activitate sau alt eveniment economic. Regiunea de studiu poate fi un cartier, oraș, oraș,
județ, zonă statistică , stat, țară, continent sau întregul glob;
 Măsuri de restricție- măsuri care limitează/ îngrădește un drept, o liberate;
 Contracție a activității economice – reducerea/ scăderea în volum a activității
economice;
 Investiție - achiziționarea unui activ în vederea producerii unui câștig de capital la
momentul vânzării acestuia sau obţinerea unui venit constant, sau o combinație a acestora.
Investiţiile presupun totodată, alocarea de fonduri bănești sau capital unei întreprinderi,
având drept scop obţinerea de profit. Utilizarea banilor sau a capitalului prin intermediul
unor vehicule, sau alocarea de timp și de efort, pentru obţinerea unui venit sau o creștere a
capitalului, ori amândouă, reprezintă o alta modalitate de a descrie investiția. Așadar,
definițiile sunt multiple, însă înțelesul acestora este acelaşi, și anume, alocarea de numerar
sau capital în prezent cu scopul de a obţine în viitor un câștig, indiferent daca este vorba de
un venit constant în timp sau de un câștig de capital obţinut la momentul revânzării
activului;
 Consum -  utilizarea de către populație și administrație a bunurilor materiale și a
serviciilor în scopul satisfacerii nevoilor personale și colective. Folosirea de bunuri, de
produse pentru satisfacerea diferitelor necesități. bunuri de larg consum = produse ale
industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale;
 Consumul final efectiv cuprinde bunurile și serviciile achiziționate de către gospodăriile
populaţiei-rezidente pentru satisfacerea nevoilor umane, atât individuale, cât și colective;
 Consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează toate bunurile şi serviciile utili-
zate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor rezidente;
 Consumul final al administraţiei publice cuprinde cheltuielile administraţiei publice
pentru procurarea bunurilor și serviciilor în folosul colectivității sau al unor grupuri de
gospodării;
 Consumul final total însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei, cheltuielile
administraţiei publice pentru bunurile și serviciile individuale și serviciile colective,
precum şi cheltuielile instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei;
 Criză - fază în evoluția unei societăți marcate de mari dificultăți (economice, politice,
sociale, militare etc.). Criza economică = fază a ciclului economic caracterizată în
economia contemporană prin scăderea rentabilității întreprinderilor, creșterea inflației,
accelerarea concentrării financiare și a multinaționalismului economic, începutul unor
revoluții tehnologice, modificarea structurii cererii mondiale de produse industriale,
creșterea șomajului; evoluția crizei economice este influențată de factori conjuncturali
(revendicări salariale, creșterea prețului materiilor prime și al energiei) și factori structurali
(scăderea productivității muncii și a rentabilității întreprinderilor);
 Post-criză - perioadă ulterioară în care societatea a fost marcată de mari dificultăți
(economice, politice, sociale etc.); perioadă ulterioară în care a fost marcată de tensiune,
de tulburare, de încercări (adesea decisive) care s-au manifestat în societate;
 Consumatorul - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații,
care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producție,
artizanale ori liberale;
 Sector – diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-
teritoriale; domeniu sau ramură de activitate; sector social-economic = parte a economiei

7
bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție;
 Comerțul cu amănuntul - activitatea de vânzare a mărfurilor către consumatorii finali, în
general în cantități mici și în starea în care ele au fost cumpărate, precum și vânzările cu
amănuntul prin magazine proprii ale întreprinderilor producătoare de bunuri. Comerțul cu
amănuntul se desfășoară prin magazine specializate, magazine nespecializate, prin
corespondenţă, standuri în piețe, chioșcuri și alte forme de comerț;
 Cerere externă - diferența dintre valoarea exporturilor și a importurilor de bunuri și
servicii;
 Ajutoare fiscale - sprijin financiar acordat de stat sub formă de bonificații. Scopul
facilității îl constituie susținerea activității economice; Fiscalizarea -„acţiunea de a supune
impozitului”, respectiv „acţiunea de a finanța prin impozit”. Aceasta presupune perceperea
impozitelor și taxelor prin fisc, stabilirea sarcinilor fiscale, ansamblul de legi care
reglementează impozitele, mijloacele de evaluare şi impunere, controlul și urmărirea
executării silite, activităţile economice asupra cărora se aplică impozitele;
 Activitate economică - acel proces economic care reflectă faptele, actele,
comportamentele şi deciziile oamenilor prin care au loc atragerea şi utilizarea resurselor
pentru a produce bunuri și servicii în scopul satisfacerii intereselor economice”. O altă
definiție a conceptului de activitate economică este dată de reglementările financiar –
fiscale conform cărora „activitatea economică este ansamblul faptelor şi actelor referitoare
la atragerea și utilizarea resurselor economice în vederea producerii, distribuției, circulației
şi consumului de bunuri sau de servicii, în funcţie de nevoi şi de interes, în scopul obţinerii
de profit”. Activităţile economice pot fi definite şi ca reprezentând “ansamblul acţiunilor
umane prin care se urmăreşte obţinerea de bunuri materiale şi servicii de orice fel,
necesare satisfacerii trebuințelor de viață normală, în condiţiile unor resurse limitate”;
 Raportări trimestriale - comunicare scrisă sau orală efectuată la un interval de trei luni,
făcută de cineva în fața unei adunări, a unei autorități etc., cuprinzând o relatare (oficială)
asupra unei activități personale sau colective;
 Recesiune - scădere a producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a
afacerilor, fiind o fază de declin a activității economice și o diminuare temporară a
activității economice dintr-o țară, mai puțin gravă decât depresiunea sau criza economică.
Această fază a ciclului afacerilor, concretizată prin încetiniri neintenționate ale ritmului
creșterii economice, se produce sub incidența reducerii venitului producătorilor în raport
cu cel anterior sau cu cel anticipat. De fapt, nu există o singură definiție a recesiunii, cel
mai popular indice fiind reprezentat de creșterea negativă a produsului intern brut (PIB) în
două trimestre consecutive. Pornind de la această definiție, revenirea economică începe
oficial când reapare creșterea PIB-ului. O altă definiție mai complexă a recesiunii a fost
propusă de Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA. Conform acestui
birou, recesiunea reprezintă "un declin semnificativ al activității la nivel național, care
durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a
veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției
industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata. Altă definiție a recesiunii o
consideră ca fiind o fază de contracție a ciclului economic care urmează unui vârf și
sfârșește într-o criză. Termenul de recesiune este folosit în general pentru varianta mai
blândă a acestei faze, în timp ce pentru varianta severă se folosește termenul
de depresiune. Dacă rata de creștere a producției (sau venitului) este suficient de pozitivă,
o recesiune poate fi marcată printr-o diminuare a ratei de creștere, fără a fi vorba de o

8
scădere absolută a producției;
 Gospodărie - totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă) a unui locuitor,
îndeosebi de la țară (și a familiei sale). Unitate formată dintr-o locuință și din persoanele
(înrudite) care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună,
având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor;
 Prognostic - ipoteză, previziune referitoare la evoluția unui fapt sau fenomen din
domeniul social, economic, politic, tehnologic, științific, sportiv etc., prin analiza
tendințelor și conjuncturilor actuale;
 Buget - estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru o anumită perioadă de timp, de
regulă un an;
 Cheltuieli publice- diferite plăţi pe care statul le efectuează din resurse mobilizate pentru
cumpărări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea
diverselor obiective ale statului. Totodată, sunt un instrument de alocare a resurselor
financiare şi în acelaşi timp şi un instrument de intervenție în activitatea economică și
socială. Prin cheltuielile publice, guvernele influenţează scopul și activităţile sectorului
public, dimensiunea sectorului public și privat, precum şi comportamentele indivizilor
care suportă schimbările intervenite în dimensiunea veniturilor proprii, şi prin înlocuirea
anumitor bunuri și servicii cu altele;
 Cheltuieli guvernamentale- sunt acele cheltuieli specifice administraţiei publice centrale
efectuate prin: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fonduri speciale;
cheltuieli ale administraţiei publice locale efectuate prin bugetele locale;
 Producție -  procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în
cursul căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit trebuințelor lor;
 Activitatea de producție - combinația de resurse-echipamente, forță de muncă, tehnici de
producție, fluxuri de informații sau produse - se realizează bunuri sau servicii. Orice
activitate se caracterizează prin intrările de produse (bunuri sau servicii), procesul de
producție și ieșirile de produse (bunuri sau servicii);
 Construcții - ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de clădiri,
edificii;
 Servicii-  este o activitate economică prin care se produce un schimb de valoare fără a
implica transformarea materiei;
 Serviciile comerciale - includ activităţile de: comerț, transport și depozitare, hoteluri și
restaurante, informaţii și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, tranzacţii
imobiliare, activităţi profesionale, științifice și tehnice, activităţi de servicii administrative
și activităţi de servicii suport;
 Serviciile sociale - includ activităţile de: administrație publică și apărare, asigurări sociale
din sistemul public, învățământ, sănătate și asistentă socială, activităţi de spectacole
culturale și recreative și celelalte activităţi ale economiei naţionale;
 Cerere agregată - cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni și externi pentru
achiziționarea bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie. Se determină ca
sumă între cererea internă și exporturile nete de bunuri şi servicii;
 Cererea internă - valoarea bunurilor și serviciilor utilizate într-o economie pentru consum
final şi investiții;
 Cererea - reprezintă nevoile de bunuri și servicii pe plan intern care se satisfac prin
intermediul pieței, adică prin vânzare-cumpărare. Cererea are drept suport puterea de
cumpărare a oamenilor; de aceea, ea exprimă, în același timp, cantitatea de bunuri și

9
servicii cerute, la un moment dar, la prețurile existente, considerând date veniturile și
preferințele cumpărătorilor;
 Cheltuieli de consum - corespund cheltuielilor în bani şi în natură pentru necesitățile
curente de consum ale gospodăriei: produse alimentare, procurarea mărfurilor
nealimentare și plata serviciilor. Cheltuielile de consum ale populaţiei în funcţie de
destinația acestora se divizează în:
 cheltuieli pentru produse alimentare – totalitatea cheltuielilor pentru
cumpărarea produselor alimentare consumate, precum și contravaloarea
consumului uman de produse alimentare din resursele proprii ale gospodăriei.
 cheltuieli pentru băuturi alcoolice, articole de tutungerie – totalitatea
cheltuielilor pentru cumpărarea băuturilor alcoolice, a tutunului şi accesoriilor
pentru fumat, precum şi contravaloarea consumului de aceste produse din
resursele proprii ale gospodăriei.
 cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – totalitatea cheltuielilor
pentru procurarea îmbrăcămintei şi a încălțămintei, precum şi cheltuielile
efectuate pentru plata serviciilor ce țin de confecționarea și repararea acestora.
 cheltuieli pentru întreținerea locuinței – totalitatea cheltuielilor efectuate
pentru chirie, energie, apă și alte servicii comunale, precum şi cheltuielile ce țin
de amenajare și reparație a locuinței.
 cheltuieli pentru dotarea locuinței – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
dotarea și înzestrarea locuinței cu diverse mărfuri de folosinţă îndelungată,
articole de menaj, precum şi plata serviciilor ce țin de întreținerea acestora.
 cheltuieli pentru îngrijire medicală şi sănătate – totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru procurarea medicamentelor, aparatelor medicale, obiectelor
sanitare și de igienă, plata serviciilor medicale şi a tratamentului spitalizat.
 cheltuielile pentru transport – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
procurarea mijloacelor de transport auto-moto, piese de schimb, servicii ce țin
de deservirea și repararea acestora, precum și plata diverselor servicii de
transport.
 cheltuieli pentru comunicații – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
achitarea serviciilor poștale, de telecomunicație, precum și cheltuielile ce țin de
deservirea aparatelor de telecomunicație.
 cheltuieli pentru agrement – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
procurarea obiectelor de menire social-culturală, pentru odihnă și sport; a
producției imprimate (manuale, material didactic, ziare, articole de birotică
etc.); inclusiv plata diferitor activităţi culturale și a serviciilor de turism, etc.
 cheltuieli pentru învățământ – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
procurarea manualelor, rechizitelor școlare, etc., precum și plăţile pentru
achitarea serviciilor de educație, inclusiv activităţi extrașcolare şi servicii de
mediere.
 cheltuieli pentru hoteluri, restaurante, cafenele etc. – totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru  cazare și alimentație în afara gospodăriei în diferite localuri
specializate.
 alte cheltuieli – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea articolelor
de igienă și cosmetică, articolelor de galanterie; achitarea serviciilor de

10
asigurare a vieții, imobilului, mijloacelor de transport etc.; banii de buzunar;
mijloacele bănești oferite ca cadou unor persoane particulare etc.;
 Fluxuri de numerar- Cash-flow-ul sau fluxul de trezorerie/de numerar reprezintă
diferența dintre intrările și ieșirile de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui
exercițiu financiar. Intrările sunt date de încasările companiei provenind de la clienți,
debitori, investitori, din vânzarea unor imobilizări corporale sau din încasarea unor
împrumuturi primite pe termen lung. Ieșirile sunt banii care se plătesc pentru salarii, chirii,
materii prime, servicii, creditorilor sau acționarilor. Fluxul de numerar pozitiv indică
faptul că activele lichide ale unei companii sunt în creștere, permițându-i să își plătească
datoriile, să investească în continuare în afacere, să restituie banii acționarilor, etc. Fluxul
de numerar negativ indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt în scădere.
Fluxul de numerar este folosit pentru a evalua calitatea veniturilor unei companii, ceea ce
poate indica dacă societatea este solvabilă sau nu;
 Deflație - scădere a nivelului general al prețurilor; opusă inflației;
 Inflație - creștere a nivelului general al prețurilor; măsurată de regulă prin intermediul
Indicele Prețurilor de Consum; Procesul poate fi sesizat prin doua tendințe majore strâns
legate între ele: creşterea generalizata a preturilor, și scăderea puterii de cumpărare a
banilor;
 Declin economic - declin general al nivelului activităţii economice și al creşterii
economice, caracterizat prin șomaj, devalorizare, inflație, scădere a nivelului de trai;
 Număr de ore lucrate - cuprinde timpul lucrat în cadrul programului normal de lucru
stabilit prin contractul colectiv de muncă şi timpul suplimentar, în zilele lucrătoare peste
programul normal de lucru, și în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile
nelucrătoare;
 Comerț - ramura a economiei în cadrul căreia se realizează circulaţia mărfurilor de la
producător la consumator prin îndeplinirea funcției de echilibru dintre oferta și cererea de
produse și servicii;
 Transporturi – ramură a economiei naţionale care are ca obiect activităţile sociale de
deplasare a produselor de la producători spre consumatori, precum și transportarea
persoanelor cu ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generala a populaţiei;
 Industrie de ospitalitate - o serie de activităţi comerciale care asigură cazarea şi/sau
servicii de alimentație persoanelor care sunt departe de casă, indiferent dacă pentru
perioade mai lungi sau mai scurte de timp. Altfel spus, din industria ospitalității fac parte
nu numai mari hoteluri şi restaurante, ci și o gamă largă de activităţi comerciale cum ar fi:
casele de oaspeți, snack-barurile şi unitățile fast-food. Esenţa ospitalității o reprezintă
asigurarea alimentației, agrementului şi găzduirii pentru aceia care sunt departe de casă.
Industria ospitalieră este unul dintre sectoarele cele mai dezvoltate în economia de azi;
 Companie în insolvență - o companie sau o persoana este în stare de insolventa atunci
când nu îşi poate achita datoriile, prin urmare cheltuielile depășesc venitul. Pentru
companii insolvență înseamna ca valoarea activelor este mai mica decât cea a pasivelor;
 Date statistice agregate - valorile variabilelor pe care elementele eşantioanelor le i-au în
cadrul unui studiu statistic luate integral în ansamblu lor;
 Sezonalitate - tiparul fluctuațiilor în evoluţia unei variabile economice care apar
sistematic în anumite perioade ale anului;
 serie brută - rezultatul sistematizării datelor prin grupare/clasificare se prezintă sub formă

11
de: serii statistice și care nu au fost ajustate;
 Supra-stocarea - acţiunea de a stoca peste necesități;
 Predicție bugetară - dimensionarea veniturilor și cheltuielilor bugetare este o operațiune
de predicție. Operațiunea este deosebit de complexă, deoarece are în vedere nu numai
indicatorii şi parametrii bugetului, dar și pe cei ai economiei întrucât bugetul statului se
bazează nu numai pe dorințele şi aspirațiile guvernului şi pe cadrul juridic generat de
organul legislativ, ci, cel puţin în aceeași măsură, pe performanțele economiei, pe
capacitatea acesteia de a susține prin eficientă dezideratele sociale;
 Export - trimitere, expediere a produselor naționale peste graniță în vederea vânzării sau a
schimbului cu alte mărfuri. Operație cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile
produse, prelucrate, completate sau reparate într-o țară se vând pe piața altor țări.
Totalitate a mărfurilor exportate;
 Import - totalitate a operațiilor prin care se introduc într-o țară bunuri cumpărate din
străinătate, în vederea comercializării.
 Șomaj - fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în
aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și
oferta de forță de muncă; situația aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilității
de a găsi un loc de muncă;
 Produs intern brut real - valoarea bunurilor și serviciilor finale, produse într-o economie
într-o anumită perioadă, ajustată cu creșterea prețurilor. Dinamica PIB real este folosită
pentru a măsura creșterea economica a unei țări;
 PIB-ul nominal - este forma uzuală de comparație a produsului intern al țărilor sau
regiunilor. Acesta redă suma valorii adăugate interne în prețurile actuale ale pieței.
Dezavantajul este că prin modificări ale valorii banilor, PIB poate fi "falsificat". Astfel, o
modificare de 3% a ratei inflației, în aceleași condiții ale producției de bunuri, duce de
asemenea la o creștere cu 3% a PIB-ului.

Analiza articolului

Criza Covid a căzut ca un meteorit pe întreg mapamondul determinând o scădere a


încrederii în economie înregistrând cea mai mare descreștere a PIB la nivel mondial din istorie.
Italia, Franța, Spania au fost țările cel mai grav afectate fiind urmate îndeaproape de Belgia și
Austria.
Dacă datele primului trimestru nu sunt pozitive, însă cele care vor fi raportate în cel de al
doilea trimestru vor fi dezastroase. Ne așteptăm să raporteze o scădere din două cifre a PIB-ului
între lunile aprilie și iunie față de aceeași perioadă din 2019. Măsurile de restricție au fost adoptate
în majoritatea țărilor abia de la mijlocul lunii martie, efectele începând să se resimtă pentru o luna
întreagă din aprilie, lună în care sigur va aduce o contracție a activității economice cu 30%-40%
față de normalul perioadei.
O întoarcere la stilul de viață avut înaintea pandemiei este foarte puţin probabilă.
Investițiile și consumul or să fie la niveluri scăzute în perioada post-criză până la găsirea unui
vaccin deoarece unele măsuri restrictive vor rămâne active mai ales cele privind adunările mari de
persoane și călătoriile sugerând faptul că sectoarele aferente nu își vor relua complet activitatea în
2020.
Consumatorii vor rămâne precauți în perioada inițială a relaxărilor. De asemenea, va dura

12
un timp pentru ca lucrătorii care au fost concediați sau cărora li s-a redus programul de lucru să fie
readuși complet în câmpul muncii, lucru care va restricționa consumul.
Cererea externă ar putea rămâne diminuată pe termen scurt deoarece nu toate statele
relaxează restricțiile în același timp, astfel că investițiile vor fi și ele cel puțin reduse.
Poate spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului
de dinaintea apariției COVID-19.
În unele state, mai ales cele care au o pondere însemnată a veniturilor din servicii și
turism, procesul de recuperare este posibil să depășească mijlocul anului 2021.
Revenirea estimată pentru 2021 se bazează pe descoperirea și distribuirea pe scară largă a
unui vaccin ce ar permite întoarcerea la normalitate.
În Franța, PIB-ul a scăzut cu 5,8% în primul trimestru fiind cea mai mare scădere din
istoria raportărilor trimestriale, inițiată în 1949. Criza cauzată de pandemie a condus la scăderea
consumului în rândul gospodăriilor, a investițiilor, a exporturilor în timp ce importurile au fost
mai puțin afectate. Situația aceasta a determinat o orientare a companiilor spre a crea stocuri,
conduse de șocul intern și extern, întrucât toată activitatea neesențială a încetat din cauza
restricțiilor impuse. Între timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu în primul trimestru,
deoarece închiderea oficiilor administrației publice a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor.
PIB-ul va suferi o contracție masivă în al doilea trimestru al anului comparativ cu aceeași perioadă
din 2019 deoarece activitatea economică va fi cu aproximativ 30% mai mică decât în mod normal
din cauza restricțiilor. Se estimează ca activitatea de producție și construcții să se reia mai repede
și să atingă nivelurile de dinainte de criză la sfârșitul anului, în timp ce serviciile ar rămâne la un
nivel mai scăzut până în trimestrul doi al anului 2021, în absența unui tratament sau a unui vaccin.
În ceea ce privește cererea internă, atât cheltuielile de consum cât și cele de investiții se vor
contracta sever într-un mediu predominat de incertitudine.
În Italia, scăderea în termeni reali a PIB față de primul trimestru al anului 2019 a fost clar
mai redusă decât estimările generale. Italia a suferit un declin economic mai puțin pronunțat decât
Franța. Deși guvernul a implementat o eliminare a restricțiilor graduală, activitatea economică
este probabil sa se deterioreze mult mai mult în trimestrul al doilea, când declinul investițiilor și
pierderea veniturilor din turism vor avea un impact mult mai puternic. Abia din a doua jumătate a
anului se va vedea o revenire treptată la activitatea economică normală. Oricum, PIB-ul real va
scădea previzionându-se cea mai severă recesiune de după cel de al doilea război mondial.
În Spania, scăderea PIB-ului este cauzată, în mare parte, de cererea internă. Din
perspectiva sectoarelor de activitate, construcțiile au fost cele mai afectate, urmate de servicii,
comerț, transporturi, industria de ospitalitate dar și zona artistică și a activitățile recreaționale. Per
total, în 2020 se estimează o contracție a PIB-ului datorat scăderii abrupte a consumului privat și a
investițiilor. Prin urmare, se previzionează o creștere cu 24% a numărului de companii în
insolvență pentru acest an. Revenirea la un PIB nominal egal cu cel din 2019 s-ar putea produce
abia spre finalul anului 2021.
În cazul României, deși datele statistice agregate pentru evoluția PIB-ului în primul
trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile. La începutul crizei în România accentul a fost pus pe
consum, prin crearea unui suprastocaj încă din primele săptămâni după instituirea stării de
urgență, stocaj care se va reflecta într-o scădere a consumului în cea de a doua parte a trimestrului
doi al anului 2020.
Alte sectoare unde s-au înregistrat pierderi considerabile au fost cele privind turismul și
segmentele aferente de transport și ospitalitate care ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%.
Supra-stocarea a influențat și celelalte sectoare de activitate cum ar fi cel al construcțiilor

13
prin stocurile la materialele de construcții.
Cu toate acestea investițiile vor fi pe panta descendentă și în cel de al doilea trimestru.
Prin urmare, deși performanța PIB din primul trimestru ar putea fi superioară mai multor
state din zona EURO bazată în principal pe inerția unui consum în creștere, din trimestrul doi
scăderile se vor fi similare celorlalte state europene.
Însă toate predicțiile bugetare sunt influențate de evoluţia crizei sanitare, descoperirea
tratamentului pentru boala Covid 19 vor face ca economiile tuturor țărilor să se îmbunătățească .

Concluzii generale

Am ales acest articol deoarece m-a făcut să înțeleg efectele dezastruoase pe care le-a adus
această pandemie pe întreg mapamondul, analiza fiind făcută din perspectiva PIB-ului.
Am înțeles faptul că pentru a putea face față unor astfel de evenimente neplăcute, fiecare
țară trebuie să aibă în vedere distribuirea (redistribuirea) PIB-ului așa încât să nu existe mari
pierderi în situaţia unor blocaje pentru o de câteva luni.
Fiecare sector economic trebuie să aibă în vedere aspectele de bază. Din păcate, guvernele
care au neglijat situația pandemiei și prin lipsa restricțiilor au ajuns să se confrunte cu probleme
destul de grave, resimțindu-se în fiecare sector de activitate.
Cele mai afectate pe termen lung vor fi investițiile și consumul. Iar în domeniul sectoarelor
de activitate, serviciile au fost în declin. Turismul, un segment major aducător de venituri a fost și
el supus declinului. Franța, Italia și Spania au un sector la serviciilor foarte bine dezvoltat, cele
mai multe venituri la nivel național sunt din industria ospitalieră și poate de aceea efectele
negative sunt foarte vizibile.
În această perioadă s-a observat că țările cu industrie puternică nu au fost așa afectate, de
exemplu, Germania. Pentru a fi puternică, o economie trebuie să fie profitabilă în mai multe
sectoare de activitate cu precădere în domeniul producției. O țară care produce va putea să își
satisfacă cererea internă oglindită în consum și în exporturi conducând astfel la o creștere a
Produsului Național Net.
După ieșirea din această criză poate ar fi bine ca Guvernul României să se orienteze spre
dezvoltarea sectoarelor de activitate investind în sectorul industrial, energetic, minier și sanitar,
ș.a.
Consider că o țară puternică este cea care investește în industrie, se bazează pe propria
forță de muncă fără a depinde foarte mult de importuri.

Bibliografie:
 Suport de curs- Macroeconomie;
 https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=4431;
 https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuar_statistic_cd_serii_de_timp.pdf ;
 https://en.wikipedia.org/wiki/Economic_impact_analysis ;
 https://www.tradeville.eu/tradepedia/investitii;
 http://www.contabilitateafirmei.ro/dictionar/dictionar_economic_c.htm
 https://www.conso.ro/glosar/cerere-externa/211/2
 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/81_Enea%20Constantin.pdf

14
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Recesiune_(economie)
 https://conspecte.com/Finante-Publice/sistemul-cheltuielilor-publice.html
 https://statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=302&id=2272
 https://ciel.ro/blog/insolventa-ce-inseamna-procedura-si-preventie-ciel-romania/

15