Efectele intrării băncilor străine pe piața din România și pe piața din

Germania

Prezentarea pieței emergente și pieței dezvoltate

Piață emergentă- România
Economia României este o economie de piață, conform Constituției in 1991. În
conformitate cu Constituția, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția
concurenței locale, astfel, în România, acționând legea cererii și a ofertei.
Am ales să reprezentăm piața bancară din România cu ajutorul următorului tabel, datele fiind
colectate din raportul anual al BNR din anul 2022:
 Am ales să caracterizăm țara emergentă după următoarele: PIB, condițiile piețelor
financiare locale și oportunitățile pe piețele locale, eficiența în supravegherea sistemului bancar
și riscurile specifice, riscul de țara și riscul politic.
Pentru analizarea produsului intern brut am ales să realizăm un grafic al acestuia, exprimat
în procente, trimestrial, pe perioada 2019-2020. Datele au fost colectate din rapoartele
trimestriale de pe Institutul Național de Statistică, acestea fiind ajustate sezonier.

În ceea ce privește piața financiară și condițiile actuale, Deloitte a publicat pe 13 martie

2020 un articol conform căruia evoluțiile piețelor financiare sunt aproape imposibil de
previzionat în acest moment, deoarece criza financiară actuală este cu mult diferită față de cea
din 2008 unde totul putea funcționa până la un moment dat. Singura și cea mai sigură soluție
momentan este legată de prevenție. O primă măsură a fost cea de a suspenda plata ratelor la
creditele ipotecare, dar banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar
putea pierde 30 mlrd. euro din profituri în următorii trei ani din cauza acestei crize. Pe plan local,
este necesar să ținem cont de faptul că investitorii se retrag din piețele emergente și aleg activele
stabile, precum plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, pe viitor putem asista la
o depreciere a leului față de euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București.
Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a publicat anumite recomandări
pentru a depăși criza actuală, și anume: societățile trebuie să actualizeze politica de management
al capitalului și să adopte măsuri pentru a menține un nivel optim al capitalului.
Piață dezvoltată- Germania
 Germania reprezinta una dintre cele mai dezvoltate economii, ocupând locul trei în lume,
după Statele Unite și Japonia, ocupând locul cinci în lume în ceea ce privește puterea de
cumpărare și pe primul loc în Uniunea Europeană. Este o forță puternică, clasându-se pe locul
patru după economia nominală a PIB-ului și pe locul cinci după paritatea puterii de cumparare.
Este cel mai mare exportator de mărfuri și al doilea importator de mărfuri.
PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea trimestru din 2008, ducând la o
recesiune tehnologică, urmată de un ciclu de recesiune globala și europeana. În ianuarie 2009,
guvernul german condus de Angela Merkel a aprobat un plan de stimulare economică de 50
miliarde euro pentru a proteja mai multe sectoare de impactul recesiunii economice și pentru a
preveni creșterea ratei șomajului. În 2009, economia germană a scăzut cu 5%, cea mai slabă
performanță a sa din cel de-al doilea război mondial.
Conform statisticilor Oficiului German de Statistică, din cauza restricțiilor pandemiei de
coronavirus, economia Germaniei a scăzut cu 5% în 2020. Potrivit Biroului de Statistică, oamenii
sunt îngrijorați de faptul că pandemia va duce la o „recesiune profundă” în Germania. Raportul
Die Welt și Der Spiegel a citat raportul Mediafax potrivit căruia economia Germaniei a scăzut cu
5,0% în 2020, cel mai înalt nivel de la criza financiară din 2009, când a scăzut cu 5,7%. În 2020,
consumul privat a scăzut cu 6,0% comparativ cu anul precedent. Conform statisticilor Biroului
de Statistică, exporturile germane au scăzut cu 9,9%, iar importurile au scăzut cu 8,6%. Deficitul
bugetar al Germaniei va ajunge la 4,8% în 2020, iar guvernul federal, guvernele de stat,
comunitatea și agențiile de servicii sociale au adăugat 158,2 miliarde de euro în finanțare.
Cu puțin înainte de sfârșitul acestui an, Institutul German pentru Cercetări Economice (IW) a
efectuat în mod tradițional un sondaj în 48 de asociații economice germane din diferite industrii,
întrebându-le la ce se așteptau în 2021. (ca producție, investiții și ocupare) De data aceasta, a fost
produsă o imagine foarte mixtă.
Faptele acestor cercetari demonstrează faptul că, după o perioadă extrem de favorabilă,
condițiile din anumite domenii, cum ar fi industria auto, au revenit la normal. În plus, riscurile
geopolitice, digitalizarea și problemele climatice au exacerbat, marind neîncrederea între
companii și consumatori. La fel ca și în cazul României, am ales să caracterizăm Germania după
următoarele: PIB, condițiile piețelor financiare locale și oportunitățile pe piețele locale și
eficiența în supravegherea sistemului bancar.
Zona euro a reprezentat 81,1% (măsurat prin SPC) din PIB-ul UE-27 în 2019, în scădere de la
83,2% în 2009. În 2019, totalul celor mai mari patru economii (Germania, Franța, Italia și
Spania) din cele 27 de state membre ale UE reprezintă trei cincimi (60,7%) din PIB-ul UE-27,
care este cu 2,0 puncte procentuale mai mic fata de ponderea de acum zece ani (2009). Germania
contribuie cu 22,4% la PIB UE-27 în 2019 avand o crestere cu 21,5% din 2009.
Biroul german de statistică a declarat că economia germană a crescut cu 8,5% în al treilea
trimestru al anului 2020. Experții guvernului german au estimat că creșterea în al treilea
trimestru a fost de 8,2%, dar PIB-ul a depășit așteptările, crescând cu 8,5% între iulie și
septembrie. Prin urmare, conform statisticilor Oficiului German de Statistică, traiectoria
redresării economice a Germaniei este în formă de V în loc de U, iar recuperarea este rapidă.
Până în al doilea trimestru al anului 2020, din cauza restricțiilor anti-epidemice, economia
germană a scăzut cu 9,8%.
În ansamblu, economia germană a scăzut cu 5,1% în 2020, iar estimările pentru 2021 indică o
creștere de 3,7%.

Site-ul web T-online.de informează că, în 2020, rata șomajului în Germania a crescut
semnificativ pentru prima dată din 2013. În contextul crizei pandemiei, numărul șomerilor a
ajuns la aproape 2,7 milioane. Biroul german al muncii a declarat că în decembrie 2020, 8.000 de
persoane erau șomere în Germania, iar numărul șomerilor a crescut cu 480.000 în 2020
comparativ cu 2019.
Detlef Scheele, șeful Biroului german al muncii, a declarat: „Criza pieței muncii care a
izbucnit în primăvara anului 2020 funcționează în continuare”. În contextul încetinirii activității
economice din cauza restricțiilor anti-epidemice, numărul șomerilor din Germania a ajuns la
aproape 2,7 milioane. Aceasta este prima creștere semnificativă a ratei șomajului în Germania
din 2013.
Raportul inițial al Germaniei privind inflația în prima lună a acestui an a fost neașteptat.
După ce indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,3% în primele două luni, acesta a crescut cu
o rată de 1% pe lună, din care creșterea lunară a depășit 0,8% așteptată. Rata anuală de creștere a
prețurilor la alimente în ianuarie 2021 a accelerat de la 0,5% luna trecută la 2,2%, iar rata anuală
de creștere a prețurilor serviciilor a accelerat de la 1,1% la 1,5%. Indicele unificat al prețurilor de
consum prezintă presiuni inflaționiste mai mari. Rata anuală de creștere în prima lună a anului
2021 este estimată la 1,6%, rata de creștere a lunii precedente a fost de 0,7%, iar rata de creștere
a lunii precedente a fost de 1,4%.
 Deși BayernLB și Prognos consideră că potențialul piețelor externe va continua să
crească, afacerea de export poate deveni din ce în ce mai complexă. Nu este neapărat corect
pentru piața internă. Aici, economiștii se așteaptă la prosperitate în deceniile următoare. Bomer a
spus: "În Germania, cererea de produse și servicii pentru o populație în vârstă va crește
semnificativ. Pe lângă produsele pentru persoanele în vârstă, aceste produse includ și servicii de
sănătate și produse turistice." Experții BayernLB și Prognos au văzut, de asemenea, oportunități
de afaceri interne în domeniul investițiilor publice, după ce guvernul german a oferit un plan pe
termen scurt de 100 de miliarde de euro pentru a face față impactului crizei coronavirusului.
Böhmer a spus: „În trecut, când nivelurile investițiilor publice erau relativ scăzute, ne așteptăm
ca investițiile țării în infrastructură să crească în viitor, cum ar fi infrastructura de transport și
digitală”.
Potrivit British Financial Times, autoritatea de supraveghere financiara germana, Baffin,
a explicat că pandemia de coronavirus a adus o „povară uriașă” pentru industria financiară
germană, dar nu a creat un risc sistemic de perturbare a funcționării întregului sistem bancar.
CEO-ul Peifen, Felix Hufeld, a citat autoritatea germană Handelsblatt spunând: „Programul de
sprijin al lichidității al companiei reduce riscul falimentului pe scară largă”. Hufield a declarat că
guvernul a anunțat vineri un plan de sprijin pentru compania cu probleme, care va oferi „ajutor
considerabil” băncilor din țară, deoarece își va stabiliza clienții
Comparație pe cazul țării emergente (România) și țării dezvoltate (Germania)
Pentru a analiza efectele pe care banca străină o are asupra pieței din României și a
Germaniei am ales să facem o analiză a indicatorilor profitabilității, adică a rentabilității activelor
(ROA) și a rentabilității capitalului prorpiu, pe o perioadă de 10 ani, din 2010 până în 2019.
Datele au fost colectate din rapoartele anuale ale BNR pentru România și de pe site-ul
www.theglobaleconomy.com pentru Germania.
 Din graficul de mai sus se observă că rentabilitatea activelor în Germania are o creștere
mai accentuată decât în România, dar cu toate acestea ROA al băncilor din țara emergentă tinde
să se îndrepte către nivelul mediu al ROA al băncilor din țara dezvoltată. Pe ambele piețe există
o creștere a ROA.
În graficul de mai jos am reprezentat evoluția rentabilității capitalurilor pentru aceeași
perioadă de timp și, după cum se poate observa, România a cunoscut scăderi bruște și însemnate
în anul 2014, ca mai apoi să aibă parte de creșteri la fel de bruște. Pe de altă parte, ROE al
Germaniei a fost constant, fără volatilități. Acest lucru demostrează faptul că economia
Germaniei este mai stabilă și mai sigură față de cea a României.

Concurența între băncile străine de pe piețele emergente și cele dezvoltate a luat

amploare, deoarece fiecare banca în parte trebuie să ofere servicii și produse cât mai bune și
potrivite pieței pe care decid să adere. Pentru a-și demonstra forța, vizibilitatea și prestigiul,
băncile se luptă pentru a-și crește portofoliul de clienți.