Retrospectiva succinta asupra

evolutiei economiei Europene

Comisia Europeană are estimări tot mai pesimiste privind evoluţia economiei României şi a UE
De către
EF
-
07/02/2019

2019 se anunţă un an extrem de complicat din punct de vedere economic , cu un grad ridicat de
incertitudine. La nivel global, ritmul de creştere va încetini faţă de anii anteriori. În 2019, se
preconizează că economia României va crește cu 3,8%, cu o inflație de 3,3%, arată o analiză a
reprezentanţei pentru România a Comisiei Europene, publicată joi. 
 „Boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea
reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018. Ritmul
mai lent de creştere se datorează consumului privat, pe măsură ce efectele reducerilor de taxe
implementate în 2017 s-au risipit, iar inflaţia a afectat mai mult veniturile disponibile”, se arată în
estimarea pentru România a Executivul comunitar.

Analiza arată că principalul motor al creşterii economice rămâne consumul privat. „Evoluţia
investiţiilor în 2019 va depinde în mare de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în
sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii”, subliniază CE.

La nivel european, estimările sunt mai rezervate faţă de toamna lui 2018.

„Potrivit estimărilor, economiile tuturor țărilor UE vor continua să crească în 2019, ceea ce
înseamnă mai multe locuri de muncă și mai multă prosperitate. Și totuși, previziunile noastre sunt
revizuite în scădere, în special pentru cele mai mari economii din zona euro. Acest lucru reflectă
factori externi, cum ar fi tensiunile comerciale și încetinirea activității economice de pe piețele
emergente, în special în China. (…)

Posibilitatea unui Brexit haotic dă naștere unor motive suplimentare de incertitudine. A fi

conștienți de aceste riscuri tot mai mari înseamnă să rezolvăm doar jumătate din problemă. Cealaltă
jumătate ține de alegerea unei combinații adecvate de politici, cum ar fi facilitarea investițiilor,
dublarea eforturilor pentru a realiza reforme structurale și desfășurarea unor politici bugetare
prudente”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al CE şi comisar responsabil pentru moneda
euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea
piețelor de capital.

În opinia lui Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare
și vamă, economia UE a atins vârful de creştere în 2017. Problema este că reducerea ritmului de
creştere s-a accentuat faţă de toamna anului trecut „Ritmul de creștere a economiei UE va continua să
încetinească în 2019, ajungând la 1,5 %. Această încetinire va fi mai pronunțată decât se preconiza în
toamna trecută, în special în zona euro, din cauza incertitudinilor care planează asupra comerțului
mondial și a factorilor interni care afectează economiile noastre cele mai mari. Fundamentele
economiei europene rămân însă solide și vom continua să primim vești bune, în special în ceea ce
privește locurile de muncă. Creșterea ar trebui să se relanseze treptat în a doua jumătate a acestui an
și în 2020.”

 Creșterea economică

Activitatea economică a scăzut în intensitate în al doilea semestru al anului trecut, creșterea

comerțului mondial a încetinit, incertitudinile au subminat încrederea, iar producția din unele state
membre a fost afectată de factori interni temporari, precum perturbările legate de producția
automobilelor, tensiunile sociale și incertitudinile legale de politica bugetară. Drept rezultat, creșterea
produsului intern brut (PIB) atât în zona euro, cât și în UE a scăzut de la 2,4 % în 2017 la 1,9 % în
2018 (previziunile din toamnă: 2,1 % pentru UE28 și zona euro).

Dinamica economică de la începutul acestui an a fost modestă, deși indicatorii de bază sunt în
continuare solizi. Creșterea economică va continua, dar va fi mai moderată. Economia europeană mai
beneficiază încă de pe urma îmbunătățirii condițiilor de pe piața muncii, a condițiilor favorabile de
finanțare și a unei orientări bugetare ușor expansioniste. În prezent, se preconizează că PIB-ul din
zona euro va crește cu 1,3 % în 2019 și cu 1,6 % în 2020 (previziunile din toamnă: 1,9 % în 2019;
1,7 % în 2020). Și previziunile de creștere a PIB-ului în UE au fost revizuite în jos, la 1,5 % în 2019
și 1,7 % în 2020 (previziunile din toamnă: 1,9 % în 2019; 1,8 % în 2020).

În rândul statelor membre mai mari, revizuirile în scădere ale creșterii în 2019 au fost
considerabile pentru Germania, Italia și Țările de Jos. Numeroase state membre beneficiază în
continuare de o cerere internă solidă, susținută și de fonduri UE.
  Inflația

Inflația prețurilor de consum din zona euro a scăzut la sfârșitul anului 2018 din cauza unei
scăderi bruște a prețurilor la energie și a unei inflații mai scăzute a prețurilor la alimente. Inflația de
bază, care exclude prețurile la energie și la alimente, a fost scăzută pe tot parcursul anului, în pofida
unei creșteri mai rapide a salariilor. În 2018, inflația globală (IAPC) a fost în medie de 1,7 %, în
creștere de la 1,5 % în 2017. Având în vedere că estimările privind prețul petrolului pentru acest an și
anul viitor sunt mai scăzute acum decât în toamnă, se preconizează că inflația din zona euro va
scădea până la 1,4 % în 2019, iar apoi va crește ușor la 1,5 % în 2020. Pentru UE, se preconizează că
inflația va fi, în medie, de 1,6 % în acest an și va crește până la 1,8 % în 2020.

 Incertitudini

Perspectivele economice prezintă un nivel ridicat de incertitudine, iar previziunile sunt expuse
unor riscuri de evoluție negativă. Tensiunile comerciale, care afectează de ceva timp percepția
generală asupra economiei, s-au atenuat într-o anumită măsură, dar rămân un motiv de îngrijorare.
Este posibil ca economia Chinei să încetinească mai brusc decât se preconizase, iar piețele financiare
globale și multe piețe emergente sunt vulnerabile la schimbări bruște ale percepției riscului și ale
așteptărilor în ceea ce privește creșterea. Pentru UE, procesul „Brexit” rămâne o sursă de
incertitudini.

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 și 2020 se
bazează pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale
dintre UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor
și nu are niciun impact asupra procesului care se desfășoară în contextul articolului 50.

 Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de

schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile
până la data de 25 ianuarie 2019. În ceea ce privește toate celelalte date utilizate, previziunile țin cont
de informațiile disponibile până la data de 31 ianuarie.
 Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și
în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare
examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul
următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni cuprinzătoare ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din
primăvara anului 2019 elaborate în mai 2019.