Daniel Strugariu - Grupa 1146ID

Economia Romaniei - Efectele pandemiei

Astazi economia Romaniei da semne bune de recuperare, si este preconizata o
crestere de aproximativ 7% in 2021, plasand-o intre putinele economii din Uniunea
Europeana care se anticipeaza sa atinga nivelul de crestere dinainte de pandemie. Aceasta
este o prognoza foarte imbucuratoare, dar drumul pana acolo este incert, iar Romania se
confrunta cu numeroase provocari importante. Pandemia a expus vulnerabilitatea institutiilor
Romaniei in fata socurilor negative, exarceband presiunile fiscale existente, si a largit
decalajele din sistemele de sanatate, educatie, muncii si a protectiei sociale.
Ne propunem sa analizam indicatorii macroeconomici: produsul intern brut, somajul,
inflatia si tranzactiile pe piata financiara pentru a concluziona asupra impactului general avut
de pandemie asupra economiei Romaniei.
Nivelul de saracie a crescut semnificativ in 2020, in mod deosebit in cadrul
comunitatilor vulnerabile, si stagneaza la un nivel ridicat in 2021 datorita celor patru valuri
ale pandemiei, productiei agricole scazute si a descresterii veniturilor.
Lucratorii din linia intai, cei necalificati si cei cu joburi temporare, antreprenorii, femeile si
tinerii alaturi de micile intreprinderi au fost disproportional afectati de criza, inclusiv prin
pierdea veniturilor, a locurilor de munca si a oportunitatilor disponibile.
Efectul negativ imediat al pandemiei a fost cresterea ratei somajului la 5,1% in luna
Noiembrie, in comparative cu nivelul din Ianuarie 2020 de 3,7%. Nivelul actual al ratei de
somaj este un regres, fiind egal cu cel din primavara anului 2016. O nota pozitiva este ca
aceasta crestere a somajului incetineste. Per ansamblu, cifrele indica un somaj mai crescut in
randul barbatilor. Un varf al incertitudinii locului de munca a fost atins in perioada de
carantina, cand aproximativ 15% din contractele de munca au fost suspendate si 4% au fost
reziliate.
Aproape 20% din intreprinderile din Romania au fost obligate sa isi reduca sau opreasca
activitatile in timpul pandemiei. Numai 19% dintre companii nu si-a suspendat activitatea si
au avut suficiente fonduri disponibile pentru plata salariilor. Dintre companiile inca active,
10% nu au fost capabile sa isi plateasca angajatii.
Chiar si dupa 18 luni de la inceputul pandemiei, fabricile se zbat sa faca fata perioadei
dificile, datorita statutului incert al comenzilor, lipsa materiilor prime sau nivelului ridicat de
standard impuse pentru siguranta angajatilor. In aceste circumstante, fabricile s-au straduit sa
mentina liniile de productie functionale. Concedieri in masa si falimente au fost raportate
printre fabricile de mici dimensiuni.
Din perspectiva economica, produsul intern brut este estimat sa scada la 2,1% pana la
sfarsitul lui 2020, iar rata de inflatie de asemenea, este asteptata sa creasca de la 3,3% la 3,5%
in 2021. Deficitul bugetar a avut o crestere rapida in cursul anului 2020, de la 4,6% la
sfarsitul anului 2019, la 9,8% la sfarsitul anului 2020. Cresterea deficitului a fost cauzata de
cresterea cheltuielilor din bugetul de stat, finantate prin imprumuturi pe care Guvernul
Romaniei le-a contractat pe piata financiare nationala si internationale. Astfel, datoria publica
a Romaniei a crescut rapid, de la aproximativ 35% in perioada pre-pandemica, la 48,5% la
sfarsitul anului 2021. In plus, pe 15 Martie 2020, Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat una
dintre cele mai drastice scari in ultimii 13 ani. Aceasta scadere a fost ulterior recuperata, insa
cadrul legislativ care interzice introducerea pe Bursa de noi actiunilor sau privatizarea
companiilor statului este mentinut. Acest cadru legal a fost creat pentru a proteja companiile
de stat de potentiale actiuni de preluare ostila (“hostile takeover”).
1) Cele mai severe scaderi ale Bursei de Valori Bucuresti intre 2007-2020

Raspandirea virusului COVID-19 a cauzat perturbari impresionante pe piata

financiara in special in luna Mai 2020, cand indicatorii macroeconomici principali au
inregistrat valorile cele mai joase. Exceptand domeniul constructiilor, toti indicatorii
economici au inregistrat valori foarte mici. Indexul de consum casnic a scazut de la 10,7% in
Februarie 2020 la -51,2% in Aprilie 2020. Cea mai abrupta scadere a fost inregistrata pentru
piata serviciilor prestate catre populatie care de la 9,8% a ajuns la -52% in Noiembrie 2020.
Declinul creat de pandemie asupra diferitelor sectore din economie se poate observa in
tabelul de mai jos.
Indicatorii macroeconomici
principali in Romania,
impactul COVID-19

Feb Mar Apr Iun Aug Oct Dec Feb Apr Mai
Februarie 2020 - Mai 2021
'20 '20 '20 '20 '20 '20 '20 '21 '21 '21

- -
Productie Industriala -2.4 -11 -3.8 -1.2 2.7 -3 67.8 28.8 in %
12.7 38.6
-
Sectorul Privat (non agricol) 8.9 -1 -7 -2.4 -1 1.9 -3.1 68.6 47.4 in %
24.1
-
Servicii 12.4 0.3 -7.8 -4.1 -4 0.1 -4.3 77.3 62.1 in %
22.3
- -
Importuri 4.7 -7.1 -8 -4.1 1.9 3.3 66.3 54.3 in %
32.3 10.8
Servici furnizate intreprinderilor 16.9 9.6 -7.7 -0.7 0.3 3.2 11.7 0.1 34.4 29.9 in %
- - -
Exporturi 4.9 -8.7 -3.4 0.1 -5 84.1 51.4 in %
39.8 11.8 10.8
Comert en-gros 12.9 15.7 -8.8 2.8 2.2 -2.3 8.9 4.4 36.6 26.8 in %
-
Comert cu amanuntul 13.8 4.1 2.9 1.6 4 3.4 1.4 42.8 18.4 in %
19.4
Comert si reparatii pentru - -
3.4 -6.8 1.8 -6.1 -0.9 9.2 107 72 in %
vehicule motorizate 13.6 45.1
- - - -
Consumul casnic 10.7 -8.9 -22 -8.7 191 153 in %
17.8 51.1 19.5 14.6
- - - - -
Servicii prestate catre populatie 9.8 -22 -34 352 299 in %
40.1 83.3 44.6 51.1 22.7
Constructii 24.6 33.1 11.4 10.4 13 19.2 12.7 5.2 14.1 6 in %
 Imprumuturile non-guvernamentale au scazut de la 7,6% in Februarie la 3,6% in Iulie, in
timp ce depozitele non-guvernamentale si-au mentinut acelasi nivel pentru lunile Aprilie si
Mai. Cu toate acestea, indicele preturilor de consum a crescut la 3,9% in Iunie 2021.

2) Impactul pandemiei asupra preturilor, banilor si indicatorilor de credit in Romania –

Februarie 2020 – Iunie 2021
Indicatorii pietii muncii au fost grav afectati de la inceperea pandemiei in Romania. In Mai
2020, cei trei indicatori au inregistrat cele mai scazute valori din ultimele 6 luni.
3) Impactul pandemiei asupra indicatorilor pietii muncii in Romania – Februarie 2020 –
Mai 2021

Indicatorii de incredere macroeconomica au fost afectati sever. Primele declinuri au fost

raportate in Martie 2020. Cu toate acestea, pana la sfarsitul aceluiasi an, acesti indicatori au
revenit la niveluri apropiate celor din perioada pre-pandemica. Valul 4 al coronavirus in
Romania, in care s-au inregistrat cele mai mari numere de cazuri si decese, a coincis cu o
criza guvernamentala. Astfel, indicatorii de incredere au fost, din nou, afectati, in special din
cauza lipsei de informare si transparenta, dar si din cauza incertitudinii in care populatia si
mediul de afaceri si-au desfasurat activitatea.
 4) Impactul pandemiei asupra indicatorilor de incredere in Romania – Martie 2020-
Iunie 2021

Perioada pandemiei a afectat in mod sever estimarile valorii produsului intern brut, acesta
inregistrand o scadere importanta pentru acest indicator de 2 puncte procentuale fata de 2019.
5) Proiectia produsului intern brut in Romania inclusiv efectul pandemiei din 2019-2021
Cu toate ca asteptarile la sfarsitul anului 2020 erau ca inflatia sa creasca la 3,5% pana la
sfarsitul lui 2021, aceasta este estimata sa atinga 8% la sfarsitul anului. Cresterea inflatiei
peste nivelul estimat este, printre altele, cauzata de cresterea pretului combustibililor si
energiei la nivel european si mondial.
6) Prognoza ratei de inflatie in Romania datorita pandemiei 2019-2021

In concluzie, analiza indicatorilor principali macroeconomici releva faptul ca

economia Romaniei a fost puternic afectata de pandemie. Impactul este reprezentat cel mai
evident de modificarile inregistrate de indicatorul pietii muncii, al increderii cat si prognoza
produsului intern brut. Trebuie luat in considerare ca schimbarile negative din piata muncii
cat si rata inflatiei, au afectat in mod direct si ceilalti indicatori, creand astfel un efect de
bulgare, ale caror consecinte sunt cu greu controlate de politicile impuse de BNR cat si cele
de redresare economica propuse de govern. In ciuda tuturor acestor obstacole, mediul de
afaceri desi grav afectat de aceste modificari a reusit sa se adapteze noilor conditii – desi pe
de-o parte s-au inregistrat pierderi de profit si declaratii de insolventa, pe partea cealalta au
existat multe firme care au reusit sa se muleze pe noile cerinte, sa-si diversifice protofoliul si
sa inregistreze cresteri financiare. Un mediu de afaceri flexibil, care se adapteaza usor
schimbarilor din piata, indica o piata economica stabilita si sustenabila, astfel oferind o
perspectiva pozitiva asupra viitorului.
Bibliografie:
Eurostat
EUagenda- Impact of COVID on Romania publication
Research paper – International Council of Management Consulting Institutes: the impact on
Romanian companies
Eurofound – Working paper: Industrial relations and social dialogue Romania: Working life
in the COVID-19 pandemic 2020
https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/
Studiu de piata Fairwear: Impactul COVID-19 impact si raspunsuri: Romania