UNIVERSITATEA

TRANSILVANIA BRAOV
Departamentul pentru nvatamant la Distant
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
Management
Anul III
Competivitate si Globalizare
Macromediul de Marketing al Germaniei

Cuprins

1.Mediului marketingului
1.1 Mediul socio-cultural
1

1.2 Mediul economic

1.3 Mediul natural-tehnologic
1.4 Mediul politic-legislativ
1.5 Mediul informational

Macromediul marketingului i analiza acestuia

2

1. Mediului marketingului
Pentru a comercializa cu succes un produs, managerul de marketing
trebuie s dezvolte o strategie. El ia decizii n cadrul acesteia, care depind de
mai multe variabile, factori i forte care sunt n continu schimbare.Cteva din
aceste variabile sunt interne.El are un anumit control asupra variabilelor care
afecteaz produsul: natura lui, promovarea, parcursul pe care l va urma de la
productor la consumator i preul su. Dar cnd este fabricat,el intr n mediul
extern: economic, tehnologic, socio-cultural i legislativ-politic.Marketerul nu
poate controla aceste variabile externe; n alt mod acestea l controleaz pe el.
Sub raport tehnic-tehnologic, social,economic,modelul german de
management este unul dintre cele mai eficiente din lume. Managementul
postbelic german s-a impus ca model datorita unor performante economice
durabile si exceptionale obtinute intr-un context economic special si pe un fond
cultural-religios specific. Dupa unificare in anul 1990, economia sociala de piata
germana s-a confruntat cu mari greutati mai ales pe piata muncii, trebuind sa
absoarba dificultatile economiei de comanda preluata de la fosta RDG.
Comportamentul managerial si modul de gndire german sunt puternic
influentate de principiile protestante si de teoriile lui Max Weber privind
eficienta sociala a structurilor organizationale.Toate acestea au condus la
conceptul de economie sociala de piata, ai carui promotori au format un cerc de
rezistenta mpotriva nationalismului socialist. Din punct de vedere cultural,
managementul german a fost si este influentat de unele principii religioase
catolice si protestante , precum: solidaritate prin asumarea unor responsabilitati
sociale comune; demnitate umana prin asigurare de bunastare si trai decent
pentru toti membrii comunitatii; responsabilitate individuala prin simt al
datoriei, performanta si randament; respectul proprietatii prin garantare si
inviolabilitate.
1.1 Mediul socio-cultural:
- Mediul demografic: este reprezentat de populaie i structurile sale. Prin
analiza trendurilor n structura populaiei este posibil anticiparea comportrii
consumatorilor pe o anumit pia, n msura n care numrul mare de nevoi i
dorine ale acelor indivizi sunt exprimate de trsturile demografice cum ar fi:
vrsta, sexul, starea civil, ocupaia, domiciliul.
- Mediul cultural: este constituit de ansamblul valorilor, normelor, credinelor i
tradiiilor la care se raporteaz membrii unei societi i din sistemul serviciilor
culturale existente ntr-un spaiu social determinat: ar, zon, localitate.

Sistemul educational german a contribuit si el la functionarea eficienta a

structurilor organizationale politice , sociale si economice, exprimabila prin
ordine, disciplina, simtul datoriei implinite si competenta.
Pregatirea continua sau permanenta, numita Weiterbildung, inspirata
atat din traditia civilizatoare cat si din cultura firmei, pune accentul pe
modernizarea structurilor productive si reconversia meseriilor.
- Mediul consumatorului final: O consecin a schimbrilor n mediul geografic
i n cel cultural este modificarea atitudinilor i a stilului de via a
consumatorilor. Ei au nceput s pretind o diversitate mare a produselor i, nu
n ultimul rnd, mici cadouri din partea magazinelor pe care obinuiesc s le
frecventeze.
1.2 Mediul economic: condiioneaz totalul de bani aflat la dispoziia pieei. El
reprezint suportul puterii de cumprare al clienilor, fie ei ageni economici sau
consumatori individuali.
Situaia economico-financiar a Germaniei
Din punct de vedere economic Germania este unul dintre cele mai
dezvoltate state ale lumii. n anul 2004 PIB-ul RFG a constituit 2178,2 milliarde
Euro, ceea ce alcatuieste 29% din PIB-ul UE. n acelasi timp, recesiunile
economice ale altor state ale lumii si noile conditii ale pietii mondiale n
contextul globalizarii nu au lasat ne-afectata economia Germaniei, conducnd la
o recesiune structurala a economiei n ultimii ani si chiar la o diminuare a PIBului n 2003 cu 0,1%.
Totusi, n anul 2004 s-a reusit relansarea cretesterii economice, fiind
nregistrata o majorare a PIB-ului cu 1,7%. n pofida dificultatilor de ordin
socio-economic, cauzate de procesul de consolidare economica dupa unificare,
Germania a nregistrat n 2004 cel mai mare volum al exportului la nivel
mondial si ramne a fi cea de a treia putere economica a lumii.
Modelul de management german, desi in noua constructie economica sa inspirat dupa liberalismul american , se indeparteaza seminificativ de sistemul
de distributie a veniturilor practicat peste ocean.In contextul economiei sociale
pe piata , managerii germani si-au insusit rapid practica americana potrivit careia
succesul economic trebuie focalizat pe performanta individuala si nu pe cea de
grup, demers cunoscut si specific managementului japonez.
S-a confirmat si pe fondul culturii organizationale germane faptul ca , pe
masura ce rezultatele finale ale muncii individului recompensate corespunzator ,
devin determinante pentru destinul sau si al familiei, acesta va deveni mai
preocupat de propriul succes in actiunile asumate sau in cele impuse de sefi.
Fiecare individ trebuie sa beneficieze de un mediu favorabil, care sa-l
stimuleze in elaborarea libera , creativa si responsabila a unor planuri ,
4

programe, actiuni.La randul ei , piata libera , prin mecanisme si instrumente

specife ofera suficiente semnale. In acelasi timp , in sistemul economiei sociale
de piata , institutiile statului trebuie sa-si asume un rol nepartinitor , dar
stimulativ , astfel incat in mediul liber al afacerilor totul sa functioneze corect:
concurena loial, controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol,
respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorului, supravegherea
economica a mediului si a potentialului de poluare al companiilor industriale.In
acest mod, statul german, prin institutionalizarea unui mediu politic democratic
si a unei economii libere administrate de un management descentralizat, a reusit
sa asigure pentru cetatenii sai egalitatea sanselor , sa impiedice nedreptatile si
sa-i protejeze social pe cei dezavantajati.In acelasi timp , institutiile statului nu
s-au implicat in nici un fel in planificarea , organizarea si gestiunea firmelor,
riscul economic exista si actioneaza ca un veritabil instrument de sustinere a
unui mediu de afaceri extren de competitiv atat pe piata interna , cat si pe cea
externa.
n consecinta functionarea economiei postbelice germane, sustinuta si prin
independenta autoritatilor monetare fata de puterea politica,a reusit sa realizeze
o mare deschidere spre export si,mai ales, sa devina principala resursa de
finantare a actiunilor sociale ale statului.
Dupa o perioada de stagnare si nfruntarea cu numeroase probleme socioeconomice precum si de ordin financiar n ultimii trei ani, Germania se afla n
prezent n perioada unor schimbari politice radicale. Actualmente, din cauza
divergentelor profunde privind politica social-economica promovata de partidul
de guvernare (SPD - Partidul Social-Democrat) si viziunea partidului de opozitie
(CDU - Uniunea Crestin-Democrata) n acest sens, urmeaza sa fie luata decizia
privind eventuala organizare a unor alegeri parlamentare anticipate n RFG n
toamna anului 2005.
n acest context, se asteapta schimbari n politica fiscala a statului n
directia diminuarii poverii fiscale a ntreprinderilor si favorizarii climatului
investitional n tara, precum si schimbari viznd piata muncii si impozitele
platite de angajati. Un moment distinct n acest context este intentia CDU de
majorare a TVA de la 16% la 18% n cazul victoriei sale la posibilile alegeri
parlamentare anticipate. Mijloacele acumulate urmeaza a fi folosite pentru
diminuarea costurilor legate de fortia de munca pentru ntreprinderi.
Volumul si orientarea geografica a comertului exterior
n ultimii ani Germania a reusit sa-si pastreze si sa-si extinda pozitia sa n
domeniul comertului exterior. Conform datelor FMI ncepnd cu 1997 cresterea
exportului german a depasit cresterea volumului total al comertului mondial.
Chiar si n anul 2001, cnd volumul comertului mondial a nregistrat o scadere
de 0,2% volumul exportului german a crescut cu 6,7%, depasind Japonia si
plasndu-se astfel pe locul 2 n lume dupa volumul comertului exterior.
5

Conform datelor departamentului federal de statistica al RFG, n perioada

1991-2004 volumul comertului exterior al Germaniei s-a dublat, crescnd de la
670 miliarde euro n anul 1991 la 1311 miliarde Euro n 2004. Volumul
Exportului n 2004 a alcatuit 733,5 miliarde euro, iar a importului 577,5 miliarde
Euro. n anul 2004 Germania s-a plasat pe primul loc n ceea ce priveste
volumul exportului la nivel mondial.
nct priveste partenerii comerciali de baza, o pondere de peste 50%
revine statelor Uniunii Europene. La fel este de mentionat trendul crescator al
relatiilor comerciale cu statele Europei Centrale si de Est. n aceasta regiune un
partener important n ceea ce priveste importul marfurilor germane ramne a fi
Polonia, situinduse pe locul 14 la import si pe locul 11 la import. Printre ceilalti
parteneri de baza a spatiului Europei Centrale si de Est sunt Cehia si Ungaria.
De mentionat este avansarea rapida a exporturilor chineze, care a avansat de pe
locul 8 n anul 2003 pe locul 6 n 2004. precum si intensificarea relatiilor
comercial economice cu Federatia Rusa (locul 13 la import si 14 la export).
Totodata s-au redus schimburile comerciale cu SUA, fapt ce se datoreaza n
mare masura relatiei Euro-Dolar SUA.
Primii 10 dintre cei mai importanti parteneri ai Germaniei n ceea ce priveste
comertul exterior n anul 2007:
Import
Tara
1.Franta
2.Olanda
3.SUA
4.Marea
Britanie
5.Italia
6.Belgia
7.Austria
8.China
9.Elvetia
10.Japonia

Mlrd., Euro
52,2
47,9
40,3
34,3

Export
Tara
1.Franta
2.SUA
3.Marea Britanie
4.Italia

Mlrd., Euro
75,3
64,8
61,1
52,4

35,0
28,5
24,2
32,5
21,4
21,1

5.Olanda
6.Austria
7.Belgia
8.Spania
9.Elvetia
10.China

45,5
39,4
41,2
36,8
28,0
21,0

Principalele produse exportate i importate de Germania

Principalele produse exportate n 2004: automobile si parti componente pt.
acestea (18%), Masini (14%), produse chimice (13%), aparate electrice si
elemente electronice (5%), aparate, energie electrica, ditributia acesteia (5%),
metale si produse din acestea (5%), aparate medicinale, optice si de masura
(4%), produse alimentare (4%).
6

Principalele produse importate n 2004: produse chimice (11%), automobile si

parti componente pt. acestea (10%), combustibil si gaz natural (6,7%), masini si
utilaje (6,7%), aparate electrice si elemente electronice (6,7%), metale si
produse din acestea (5,4%), masini de birou su aparate de prelucrare a datelor
(4,8%), produse alimentare (4,7%).
Germania ofera facilitati esentiale pentru investitorii straini. De obicei
acestea sunt oferite n forma de vacante fiscale, co-creditare, suport logistic etc.
Oferirea acestor facilitati sunt, de regula, decizii luate la nivel regional (de
landuri), adica local.
Fiecare dintre regiuni ofera facilitati distincte n functie de posibilitatile
acestora, incluznd la fel suport n selectarea spatiului necesar, selectarea
personalului, perfectarea actelor, etc. La fel la nivel local exista programe de
suport al investitiorilor, acestea variind de la regiune la regiune. n domeniul
finantarii afacerilor este de mentionat Banca Germana pentru Reconstructie
KfW, care si ofera suportul n finantarea proiectelor investitionale. La nivel de
stat pentru acest sector este responsabil Ministerul Federal pentru Cooperare si
Dezvoltare precum si Ministerul Economiei si Muncii.
Cele mai importante variabile economice pe care operatorii de marketing trebuie
s le urmreasc ateni pentru a putea lua decizii corecte la timpul potrivit sunt
urmtoarele:
- Veniturile i puterea de cumprare: Cei cu venituri mari au alte interese, nevoi
i preferine dect cei cu venituri mici. Iat de ce, operatorii de marketing
trebuie s cunoasc forma repartiiei veniturilor pe clase sociale i pe categorii
de populaie.
- Strucura bugetului de cheltuieli: Atunci cnd veniturile sunt n cretere,
ponderea n procente a banilor cheltuii pentru alimente scade, crescnd
procentul sumelor alocate pentru produse de lux. Astfel economia este
caracterizat de dou tipuri distincte de consumatori. Unul, de obicei cel mai
numeros, are o mare reacie i elasticitate fa de pret, cutnd produse la preuri
sczute care le permit s fac cumprtura, iar cellalt dispus s plteasc sume
considerabile pentru o calitate sporit.
- Recesiunea: este faza ciclului economic, cnd veniturile i cheltuielile ntr-o
economie se reduc. Cumprtorii poteniali se limiteaz numai la bunurile strict
necesare, din cauza creterii omajului. Scad cumprturile de bunuri de
folosin ndelungat. Specialitii n marketing trebuie s pun accentul nu att
pe calitile superioare ale produselor, ci pe funcionalitatea acestora, pentru a
depi rezistena psihologi a cumprtorilor poteniali.
Reprezentantii mediului de afaceri din Germania nu cred ca economia tarii lor
este suficient de puternica pentru a face fata impactului negativ al unei posibile
recesiuni in Statele Unite, generata de criza de pe piata creditelor ipotecare
7

- Taxarea: este opiunea guvernelor de a transfera banii din sectorul privat n cel
public. n situaia unor economii centralizate, taxele indirecte, cum este TVA,
mresc preul bunurilor i serviciilor pentru consumator. Astfel, specialitilor n
marketing le rmn prea puine posibiliti de a influena preurile.

Impozitul pe profit
Impozitele totale platite de companii s-ar reduce astfel de la 38% la 29%,
msura urmand s intre in vigoare in 2008. Ministrul german de Finante, Peer
Steinbrueck, a afirmat ca intentioneaza sa reduca la jumatate impozitul pe
profitul companiilor, de la 25% in prezent.
- Cota unic de impozitare - introducerea cotei unice nu a avut un efect major
asupra propriilor firme, fiind apreciat drept o msur care este n avantajul mai
degrab al firmelor mari i mai puin n avantajul IMM-urilor.Ca urmare a
acestei msuri economice au sczut impozitele directe, dar au crescut impozitele
indirecte astfel nct contribuiile lor la buget au rmas n mare msur aceleai.
- Impunerea Codului fiscal o msur economic care nu se bucur de mult
apreciere.
- Ratele dobnzilor: influeneaz disponibilul de bani a consumatorilor. Ratele
mari ale dobnzilor limiteaz cheltuielile curente, iar sumele totale pentru bunuri
de lux i bunuri neeseniale sunt reduse drastic. Creterea dobnzilor poate pune
speacialitilor n marketing serioase probleme deoarece scade cererea i va
crete cererea cnd ratele dobnzilor sunt mici.
- Inflaia: influeneaz marketingul de export. Dac un produs devine prea
scump, este posibil o scdere a vnzrilor n rile care nu se confrunt cu
presiuni inflaioniste, consumatorii de acolo orientndu-se spre furnizori mai
ieftini.
Rata inflatiei din Germania, cea mai importanta economie din zona euro, se afla
de cinci luni consecutiv la limita valorii stabilite de Banca Centrala Europeana
La nivelul zonei euro, valoarea ratei inflatiei inregistrate in decursul lui iulie a
fost de 1,8 procente, cu mult sub nivelul de 2% tintit de Banca Centrala
Europeana. Tot in zona euro, preturile au inregistrat o scadere de 0,2%
comparativ cu luna precedenta. Banca Centrala Europeana a crescut rata
dobanzii de referinta de opt ori din 2005, iar analistii dau ca sigura o noua
crestere, in septembrie.
Comparativ, valoarea ratei inflatiei inregistrate in luna iulie, in Germania, este
de 2%, o cifra repetata de cinci luni incoace. La acest lucru au contribuit,
considera specialistii, in special preturile la combustibil. Acestea au inregistrat o
crestere de 1,3%.
Un indicator preliminar al presiunii inflationiste, cel al preturilor importurilor,
indica o posibila deteriorare a situatiei. La acest capitol se poate vorbi de o

crestere de 0,6%, alimentata in special de importurile de petrol si de materii

prime.
1.3Mediul natural-tehnologic:
- Mediul natural: este constituit din ansamblul resurselor naturale ale unei ri
care sunt necesare desfurrii activitii operatorilor de pia. Resursele
naturale sunt formate din bogiile actuale i cele poteniale pe care le furnizeaz
natura.
- Criza materiilor prime: pune probleme deosebite firmelor care utilizeaz
resurse rare, ele confruntndu-se cu costuri de producie n cretere pe care
consumatorul s nu fie dispus s le accepte prin preul produselor finite. Singura
ramur care d mai mult energie dect consum este agricultura.
- Creterea costului energiei: se datoreaz creterii preului petrolului. Este
necesar un efort considerabil de cercetare pentru tehnologii care economisesc
energie pe unitate de msur a fiecrei uniti destinate utilizatorilor industriali
sau consumatorilor finali.
- Creterea polurii: este principalul factor de scdere a calitii mediului
natural.
Franta si Germania au ajuns la un acord asupra viitoarelor norme europene
referitoare la emisiile auto de dioxid de carbon. Emisiile de oxizi de carbon din
parcul european de automobile se ridica in prezent la o medie de 140-150 g/km.
Ambele tari sustin obiectivul Comisiei Europene de a constrnge producatorii de
automobile sa reduca, pana in 2012, emisia de dioxid de carbon a masinilor la
nivelul mediu de 120 de grame/km .
- Mediul tehnologic: afecteaz att pe productori ct i pe consumatori, ca efect
al schimbrilor tehnologice care au loc ntr-un ritm tot mai rapid. Pentru
consumatori, schimbrile tehnologice ofer economie de timp i organizarea
timpului.
1.4Mediul politic-legislativ:
Dreptul de a derula afaceri este garantat prin actele normative n vigoare
n ara respectiv, prin deciziile guvernamentale i prin voina politic a forelor
conductoare n stat.
Grundgesetz (germ. legea fundamentala) este Constitutia Germaniei,
intrata n vigoare la 24 mai 1949, odata cu fondarea republicii federale.
Legea fundamentala a Republicii Federale Germane este facuta sa
solutioneze aproape toate posibilele conflicte dintre puterile Statului si
persoanele fizice sau morale aflate sub jurisdictia sa. Continutul ei nu se
limiteaza la solutii, ea continnd si principii. n ce priveste solutiile, ele sunt

modficate ori de cte ori societatea se schimba, pentru a nu fi anacronice cu

situatia de fapt.
Eficienta constitutiei se reflecta azi n dezvoltarea economica si n
stabilitatea politica. Ct despre planul politic, solutia votului de nencredere
constructiv a facut ca pna acum Germania sa nu aiba mai mult de 6 presedinti
federali si 7 cancelari federali.[1]
Constitutia Germaniei numara 146 articole grupate n 11 capitole. n
preambulul Legii fundamentale a Germaniei descoperim cele mai importante
valori pentru germani : pacea, egalitatea n drepturi si libertatea de
autodeterminare, raportate la responsabilitatea fata de divinitate dar si fata de
om.
Tot n preambul gasim si lista cu Landurile Germaniei, 16 la numar.
Constitutia e data de poporul german, n virtutea puterii constituante, si este
valabila pentru tot germanul, adica si pentru cel din diaspora. n primul capitol
sunt enumerate drepturile fundamentale, n cel de-al doilea capitol sunt
reglementate relatiile dintre constitutiile Landurilor si cea federala si apoi
raportul dreptului national cu cel european.
Capitolele 3, 4, 5 si 6 descriu atributiile si functionarea institutiilor
federale : Presedintele, Parlamentul, Comisia si Guvernul. n capitolul urmator
aflam cum si cine adopta legile federale. Capitolul 8 este rezervat aplicarii
legilor si administratiei federale iar capitolul 9 ne vorbeste despre puterea
judecatoreasca.
Finantele sunt reglementate prin articolele capitolului 10. Urmatorul
capitol, 10a, trateaza despre starea de aparare, pentru ca cel de-al 11-lea capitol
sa ncheie constitutia cu dispozitii finale si tranzitorii.
Principala sursa de drept international privat german este
Einfhrungsgesetz zum Brgerlichen Gesetzbuche (EGBGB - Act (introductiv)
al codului civil ), n special articolele 3-46. Cu toate acestea, n conformitate cu
articolul 3 alineatul 2 din EGBGB, normele prevazute n actele legislative ale
Comunitatilor Europene si n conventiile internationale, care se aplica n mod
direct n legislatia nationala, au prioritate, n domeniul lor de aplicare, fata de
dispozitiile EGBGB.
Dispozitii privind conflictul de legi sunt raspndite totodata si n alte parti
ale legislatiei germane dect n EGBGB, cum ar fi Insolvenzordnung (InsO Regulamentul privind insolventa) si Einfhrungsgesetz zum
Versicherungsvertragsgesetz (EGVVG - Contractele de asigurare Act
(introductiv)).
n domeniile care nu sunt reglementate prin lege (de exemplu n materia
dreptului international al societatilor comerciale), legislatia aplicabila este
stabilita de instantele judecatoresti.
Dreptul international privat german are un rol important nu doar n
litigiile judiciare. Partenerii de afaceri din diferite state trebuie sa cunoasca
10

legislatia care guverneaza contractul dintre ei, indiferent de eventualitatea

aparitiei unui litigiu judiciar n viitor. Drepturile si obligatiile acestora sunt
stabilite pe aceasta baza. Conducatorii auto aflati n concediu ntr-un alt stat
trebuie sa cunoasca legislatia n temeiul careia acestia sunt raspunzatori n cazul
n care produc un accident n statul respectiv. Legislatia respectiva stabileste
natura si dimensiunea compensatiei.
- Mediul legislativ se refer la protecia: consumatorilor,a societii, a
concurenii i la autoreglementri.
- Protecia consumatorilor: oblig firmele s asigure un standard calitativ i
cantitativ minimal produselor i serviciilor oferite. Cantitatea trebuie marcat
clar i vizibil pe ambalaj. Totodat, produsele trebuie s fie de o calitate
rezonabil, iar bunurile s fie potrivite pentru scopul, aa cum a fost fcut
reclama. n ce privete controlul asupra preurilor, consumatorul nu trebuie indus
n eroare. Un pre induce n eroare dac indic o valoare mult mai mic dect
preul real. Pentru ca preul s fie real este necesar ca n cadrul unei tranzacii
descrierea comercial s nu conin erori.
- Protecia societii: se refer la aprarea consumatorilor i a mediului lor, de
consecinele propriilor lor decizii. Sunt protejai copiii de produsele care ar
putea s le fac ru (tutunul sau alcoolul) i nu li se permite s conduc un
autovehicul pn la vrsta la care l pot controla n mod responsabil. Asigurrile
obligatorii protejeaz conductorii auto ca n cazul accidentelor s poat
compensa daunele produse altora. Sunt introduse legi privind controlul polurii
de ctre autovehicule, de unele industrii, iar n unele ri este interzis ambalarea
n plastic. Asemenea legi creaz ameninri pentru unele firme, dar pentru altele
reprezint oportuniti pentru marketing.
Protecia societii se refer i la promovarea vnzrilor, tragerile la sori cu
premii, jocurile de noroc, cadourile, etc. Campaniile de promovare nu trebuie s
conin descrieri false, nu trebuie s dea indicaii eronate de pre, iar bunurile
furnizate trebuie s fie sigure din toate punctele de vedere. n cazul
concursurilor trebuie vegheat ca ele s nu se transforme n loterii ilegale. n
cazul cadourilor, la orice ofert gratuit este foarte important ca produsele
furnizate s absolutizeze termenul gratuit.
- Protecia concurenei: nainte de lansarea unui produs nou, este esenial s se ia
n calcul dac exist aspecte originale care pot fi brevetate. Un brevet este un
monopol acordat pe o perioad limitat de timp de ctre guvern prin intermediul
oficiului de brevete pentru o idee nou i inventiv n domeniul productiv. Nu
toate inveniile pot fi brevetate.
Condiii de brevetare:
1. s fie original,
2. s cuprind o component inovativ n domeniul su,
3. s poat fi aplicat la scar industrial,
4. s nu intre ntr-o categorie exclus.
11

Protecia concurenei se refer i la aspecte cum sunt: dreptul de design, de

autor, marca fabricii.
Autoreglementarea: acioneaz pe dou fronturi: reclama n mass-media i
cercetrile de pia. n domeniul publicitii, autoreglementarea a reuit s evite
interzicerea reclamei la igri i buturi alcoolice.
- Mediul politic.Partide politice: 10 formaiuni printre care uniunea cretin
democrat.
1.5Mediul informaional:
n anii care vor veni, va fi din ce n ce mai important s se neleag cine
sunt cumprtorii, cine nu sunt, unde i de ce i cheltuiesc banii i ce oferte de
produse sau servicii sunt necesare pentru a-i atrage sau a-i pstra. n condiii
actuale, sistemele informaionale reprezint principalul instrument de asigurare a
competivitii pe pia, precum i de meninere a unor relaii profitabile cu
clienii. Totodat, ofer firmelor posibilitatea de a beneficia de ultimele nouti
de pe pia.

12