Big Mac

Hamburgerul Big Mac este un produs comercializat de reteaua internationala de

magazine fast food McDonald’s. Contine 2 bucati de carne de vita de 45,4 g, sos special Mac,
salata iceberg, branza American si ceapa, toate servite pe o chifla cu seminte de susan taiata
in 3.

Istorie

Big Mac a fost creat de Jim Delligatti, unul dintre primii francizori ai lui Ray Kroc, care
avea in grija cateva restaurante din zona Pittsbutgh. A fost facut pentru a rivaliza cu un
sandwich similar – Big Boy. Raspunsul consumatorilor cu privire la Big Mac a fost unul atat de
bun incat a devenit cunoscut la nivel
national in 1968. Una dintre cele mai
distincte caracteristici ale sandwich-
ului este felia de paine de la mijloc
facuta pentru a stabiliza continutul si a
impiedica varsarea acestuia.
Big Mac este cunoscut la nivel global
si este folosit de cele mai multe ori ca
simbol al capitalismului american.
Revista The Economist a facut un
studiu pentru a stabili costul vietii in
diferite tari – indexul Big Mac – asa
cum este cunoscut cel mai bine si
comparat pe diverse piete.

Sosul special

Numele a fost popularizat de o campanie publicitara realizata in 1975 care arata o lista de
ingrediente ale Big Mac : „ Doua bucati de carne de vita, sos special, branza, salata, ceapa si
chifla cu seminte de susan”. Reteta pentru sosul special a ramas inca secreta dar este
recunoscuta a fiind o varietate de dressinguri Thousand Island. Este de asemenea considerat
ca in componenta lui intra si ketchup si sos tartar. Atunci cand Rray Kroc a facut sandwich-
ul, a folosit doar ingredienele pe care le avea cu el, inclusiv ketchup si sos tartar dar nu si
acea varietate de dressinguri Thousand Island asa cum cred multi.
Sosul pentru Big Mac este livrat restaurantelor McDonald’s in canistre sigilate facute de
Sealright, din care este pus direct pe sandwich cu ajutorul unui dispozitiv unic numit „ souce
gan” care permite eliberarea cantitatii exacte necesari pentru Big Mac la fiecare apasare.
Publicitatea
Prima ipostaza in care McDonald’s a folosit publicitatea pentru a face cunoscute
sandwich-urile a fost in principal prin reclame printate, dar si prin TV unde Hoyt Axton canta
„Balada lui Big Mac” aparuta in 1969.
Sloganul bucatilor de carne de vita : Cele doua bucati de carne de vita, sosul special,
salata, branza, ceapa, toate intr-o chifla cu susan a fost jungle-ul compus de Charles
Rosenberg, supraveghetorul de creatie al echipei
Dan Nichols din Neetham, C hicago. La inceput,
cuvintele au facut titlul unui ziar local menit sa
promoveze sandwich-ul. Apoi cuvintele au fost
trimise lui Mark Vieha, cel care le-a si cantat
pentru prima data. Conceptul de advertising al lui
Charlie a fost bazat de rastalmacirea cuvintelor
pentru a putea fi mai usor retinute. Jungle-ul a
aparut pentru prima data intr-o reclama tv
numita „in a word” insemnand „intr-un cuvant”,
realizata de Dan si echipa lui. Difuzarea reclamei
televizate a durat doar 1 an si jumatate, iesind de
pe post in anul 1976, dar popularitatea sa a dainuit chiar si fara a fi difuzata. Dupa jingle,
McDonald’s a continuat cu o promotie bazata pe consumatorii care vor avea spontan un
„ Big Mac Attack”.
Multe francize din Stalele Unite au avut aceasta promotie in timpul campaniei originale
care oferea un burger gratis consumatorilor care vor recita sloganul intr-un anumit timp ( de
obicei 2-3 secunde). Un exemplu al succesului acestei promotii a fost acela ca operatorii
McDonald’s din New York au ramas fara chiflele folosite pentru Big Mac. McDonald’s din
Australia au preluat si ei promotia in mijlocul anilor ’80, si unele din Brazilia tot in aceiasi
perioada ( diferenta era ca ele ofereau o bautura Coca-Cola gratis). Sloganul a fost rapid
parodiat : "two obese Patties, Special Ross, Lester Cheese, picking bunions on a Sesame
Street bus".
La inceputul anilor ’80, ca o metoda promotionala, McDonalds si-a provocat clientii sa
aleaga intre cele mai populare produse ale lor: "Which one will be number one? Chicken
McNuggets or Big Mac sandwiches?" ( Care va fi numarul unu? Chicken McNuggets sau
sadwich-urile Big Mac?). Pentru oricare al doilea produs cumparat dintre cele doua, clientii
plateau doar jumatate de pret. Mai tarziu in campanie, al doilea produs a fost oferit pe
gratis.
In anul 2003, McDonald’s a trecut la binecunoscuta replica „I’m lovin’ it”.
In anul 2005 McDonald’s a inceput sa ofere bani artistilor hip hop care mentionau Big
Mac in melodiile lor, oferind 5 dolari artistului pentru fiecare difuzare la radio a melodiei
care continea cuvantul. Asta a dus rapid la o satirizare a campaniei de catre artistul hip hop
Mad Skillz, care in melodia „2005 Wrap Up” a folosit ”Alright, Big Mac! Big Mac! Big Mac!
Now where's my check?" ( Bine , Big Mac! Big Mac! Big Mac! Acum unde imi este cecul?”)
In India, unde populatia hindusa nu consuma carne de vita, Big Mac a fost redenumit
Maharaja Mac, si continea carne de miel in loc de vita. Acum, dupa multiple campanii
contine carne de pui. Fiul lui Mac- de asemenea cunoscut sub numele de Mini Mac sau Baby
Mac este o versiune a lui Big Mac care contine doar o bucata de carne de vita si nu contine
bucata de paine din centru. Acesta a fost comecializat in Noua Zeeland si Australia. A fost
servit si in unele restarante din Stalele Unite sub numele de Mac Jr. In Israel exista o versiune
speciala a sandwich-ului fara branza. In Franta doar chifla a fost inlocuita de paine, in rest
toate celelalte ingrediente au ramas neschimbate.

Probleme de sanatate

In anul 1999 in Marea Britanie 3 curti de apel au conchis ca o dieta constand in Big Mac si
alte produse cu continut ridicat de grasime pot duce la probleme ale inimii.

Valori nutritionale
In Stale Unite, Big Mac are 540 kcal, 29 grame grasime si 25 grame proteine. In Australia
burgerul este mai mic cu
doar 480 kcal si 24,9
grame grasime dar cu
aceiasi cantitate de
proteine ( 25,3 grame).
In Mexic burgerul atinge
maximul cu 600 kcal si
33 grame gasimi.
Fig. 1 – continutul de
calorii, proteine, lipide,
carbohidrati si fibre din Big Mac in functie de gramaj

Indexul Big Mac

Faţă de preţul din România, legendarul sandwish este cu 29% mai scump în SUA şi cu 74%
mai scump în zona euro. Big-Mac serveşte de mai mult de 20 de ani drept indicator al puterii
de cumpărare.
În SUA, Big Mac s-a scumpit cu doar un cent faţă de acum jumătate de an, până la 3,58
de dolari, arată ultimele date ale revistei The Economist, care nu furnizează date proprii
pentru România. Cel mai scump Big Mac se vinde în Norvegia: de două ori şi jumătate faţă de
preţul din România. În schimb, Big Mac ul chinezesc este cu o treime mai ieftin.
The Economist calculează indicele Big Mac din 1986, iar scopul este compararea puterilor
de cumpărare din diverse state. Argumentul: structura de cost a Big Mac păstrează cel mai
bine proporţiile între preţul alimentelor, al procesului tehnologic şi al serviciilor.
Primul lucru care se poate afla pe baza indicelui este cât de mult poate cumpăra un dolar
în fiecare ţară. Argumentul: structura de cost a Big Mac păstrează cel mai bine proporţiile
între preţul alimentelor, al procesului tehnologic şi al serviciilor.
Al doilea lucru care se poate afla este cât de apreciată sau deprecia este, teoretic, cursul
valutar al unei monede faţă de altele. Cu cât pieţele funcţionează mai eficient, cu atât
preţurile au tendinţa de-a se omogeniza. Asta înseamnă creşteri de productivitate şi
standard de viaţă în ţările slab dezvoltate (şi teoretic apreciere a monedei), dar şi ajustări
negative în ţări unde salariile au întrecut productivitatea (însoţite de obicei de depreciere).
La ce nu este bun Big Mac: el nu spune nimic despre standardul de viaţă, decât dacă
comparat cu veniturile curente. Sunt ţări unde McDonalds este o cantină, cu Big Mac la 5
dolari, dar şi ţări unde Big Mac-ul de 2 dolari este meniu gourmet.