CAPITOLUL I :Descrierea afacerii

La Placinteeste un lant de restaurante cu specific traditional, originar din Republica

Moldova. Business operat de compania Andys Pizza, cumpanie cu o istorie de 16 ani pe piata
moldoveneasca, lantul La Placinte a reusit sa cucereasca usor, usor piata din Romania.

Primul restaurant a fost deschis in Romania in anul 2013. La finele anului afacerea avea o
cifra de afaceri de 200.000 de euro, cu pierderi de 185.000 de euro.

Buna conducere a afacerii, precum calitatea produselor servite au adus La Placinte

aproape de cei mai mari jucatori din domeniu. Cu toate ca piata este inca condusa de
McDonalds si KFC, restaurant americane venite in tara noastra prin franciza, afacerea
moldoveneasca a terminat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 24,3 milioane de lei fata de 8
milioane de lei in 2014. Cu toate ca afacerea a ramas cu pierderi de 2,2 milioane de lei in 2015,
expansiunea rapida a lantului de restaurante sugereaza un viitor promitator. In total, firma detine
un numar de 12 restaurante, dupa cum urmeaza :

Bucuresti : 8 restuarante (Bd. Dacia, Bd. Bratianu, Bd. Nicolae Titulescu, Bd. Vasile
Milea, Bd. Ion Mihalache, Bd. Magheru, Str. Nicolae Caramfil, Sos. Stefan cel Mare)
Sibiu : 1 restaurant (Str. Nicolae Balcescu)
Ploiesti : 1 restaurant (Bd. Republicii)
Brasov : 1 restaurant (Bd. Garii)
Iasi : 1 restaurant (Bd. Carol I)
La Placinte in cifre :

Cifra Afaceri
2,500,000 2,300,680

2,000,000
1,500,000
1,000,000
524,695
500,000
0
2014 2015
 Marja Profit Net
2014 2015
-4%

-96%

Afacerea a tras rapid clientii de pe piata romaneasca foarte rapid. Designul

interior ce te face sa te simti ca acasa, respectarea retetelor tradionale romanesti precum
si calitatea produselor, au facut La Placinte un jucator important pe piata de specialitate
din Romania.
Analizand datele prezentate mai sus, am ajuns al concluzia ca lantul de restaurant
La Placinte este o idee de afaceri foarte profitabila, ce asigura o expaniune relativ usoara
si rapida.
Inspirati de internationalizarea afacerii de pe piata moldoveneasca pe cea
romaneasca, consideram ca La Placinte este o ideea ce poate fi dezvoltata si in alte tari.
Frumusetea traditiilor romanesti si gustul specific al prepartelor sunt elemnte ce trebuie
cunoscute international.
Dupa ce am studiat piata international, in special cea a Europei de Vest, am
concluzionat ca Franta ar fi o tara potrivita pentru extinderea unei afaceri de acest tip. Cu
toate ca stabilitatea si politica interna a tarii sunt usor afectate momentan, consideram ca
prezenta in numar mare a romanilor, in special in cartierele de la marginea Parisului,
constituie un aspect incurajator pentru extinderea afacerii.
Harta alaturata prezinta cele 20 de arondismente ale Parisului.
Capitolul II: Definirea audientei.Date despre comportamentul de consum

Centru gastronomic, stilistic dar si economic si militar, Franta este tara care ofera o
multime de posibilitati oricarui antreprenor fapt ce incurajeaza expansiunea locala a
restaurantului La Placinte.

Franta este o tara a carei cultura gastronomica este recunoscuta international, bucataria
frantuzeasca fiind sursa de inspiratie pentru bucatarii din intreaga lume. Acest fapt a fost
certificate chiar in anul 2010 atunci cand UNESCO a adaugat bucataria frantuzeasca traditionala
pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii.
In ceea ce priveste comportamentul de consum, francezii se orienteaza spre brandurile
general cunoscute. Exista tendinta cumparatii doar pentru eticheta. Pe langa importanta
brandului, pentru populatia din Franta sunt importante in procesul de cumparare calitatea
produsului si pretul, populatia fiind dispusa sa plateasca preturi ridicate pentru produse de inalta
calitate.

Gusturile si preferintele consumatorilor

Gusturile si preferintele francezilor evolueaza in mod constant.Bucataria traditionala
frantuzeasca ramane populara, etncii fiind madrii de mosternirea lor. Cu toate acestea,
consumatorii francezi incep sa fie inclinati si spre bucataria internationala. Intr-un studiu
intreprins de revista Madame Figaro, 87% dintre consumatori au declarat ca gatesc acasa
mancare italineasca, 40% ca prefera bucataria chinezeasca si 31% ca prefera mancarea indiana.
(Le Figaro, Martie 2010). Aceasta schimbare nu a afectat insa comnsumul de mancare
traditionala frantuzeasca, care include: paine si foietaje, branza, carnem legume sau fructe.

In mod clasic francezii cunsuma trei mese pe zi. In mod traditional, pranzul este ca mai
consistenta si cea mai importanta masa a zilei. Cu toate acestea, schimbarile din mediul
economico-social au adus unele schimbari in stilul lor de viata, pranzul devenind mai scurt, cina
fiind principala masa a zilei, precum si o oportunitate de reunirea a familiei (Kwintissential,
Martie 2010).Adultii consuma de obicei pranzul la cantinele de langa locurile lor de munca, ori
mancarea adusa de acasa de obicei constand intr-un sandwich.
 O parte din consumatorii francezi, in general cei cu o educatie superioara, sunt constienti
de sanatatea lor, de aceea apeleaza la diverse diete ori exercitii. De asemenea cauta intodeauna
produse de o calitate superioara si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru acestea.

Economia

Ca membru fondator al Uniunii Europene, Franta face parte din cea mai vasta piata din
lume. Cu un PIB in valoare de 2.8 trilioane de dolari, Franta in sine are una dintre cele mai
infloritoare economii din lume.

In comparatie cu alte economii Vest Europene, agricultura joaca un rol important in

economia tarii. Aproximativ 2.5% din populatie este angajata in acesta ramura economica.
Notabil este ca Franta este cel mai mare producator de cereale si al doilea cel mai mare
producator de lapte din regiunea sa (Euromonitor International, January 2012).

Evolutia PIB in Franta (2000-2015)

Populatia

Populatia Frantei (excluzand teritoriile acesteia) este de 66 milioane de locuitori si

continua sa creasca annual cu o rata de aproximativ 0.5%.

Franta are una dintre cele mai mari populatiei de imigranti din Europa, aceasta
contribuind la diversele trenduri de consum din interiorul tarii. In anul 2008, spre exemplu, in
Franta erau circa 5.3 milioane de imigranti. Aproximativ 42% din totalul imgrantilor provin din
tari africane, cum ar fi Algeria, Maroc ori Tunisia. Rata de imigrare este de 1.1 imigranti la 1000
de locuitori, imigrantii nu contribuie la rata de crestere a populatiei, insa reprezinta 9.4% din
forta de munca a tarii.

In ceeea ce priveste religia, aproximativ 88% din populatie este Romano-Ctolica, 10%
musulmani, 4% atei, 2% protestanti si 1% evrei.

Structura populatiei in frunctie de

orientarea religioasa
100% 88%
80%
60%
40%
20% 5% 4% 2% 1%
0%
Romano-Catolici Musulmani Atei Protestanti Evrei

Structura Populatiei in Franta pe grupe de varsta

Indicatori demografici

Densitatea medie a populatiei este de 103,8 loc/km (locul 89 in lume)

Durata medie de viata in randul femeilor din Franta era de 86 de anu in 2011, cea mai
mare dintre toate tarile luate in calcul de OECD. Peste 5% din populatia Frantei era de
peste 80 de ani in 2010.
Raportul dintre populatia ce domiciliaza in mediul urban fata de cel rural in Franta,
marea majoritate a populatiei traieste in mediul urban adica undeva la 81% restul de
populatie traind in zona rurala adica 19%
Sporul natural al Frantei este de 2,01 copii pe femeie.
Rata de crestere a populatiei: 0.5% (2012 estimare) (rata natalitatii este 12.7
nasteri/1,000 oameni (2012 estimare), rata mortalitatii este 8.9 morti/1,000 oameni (iulie
2012 estimare)

Sanatatea si stilul de viata

Saptamana de munca in Franta incepe de Luni si se termina Vineri, de la ora 9:00-18:00, fiind de
35 de ore de munca.Cu toate acestea, multi angajati lucreaza intre 37.5-38 de ora de munca, fiind
platiti overtime. Consumatorii din zonele urbane au vieti foarte aglomerate, fapt ce determina un
stil de viata ce nu este tocmai santatos.

In anul 2010, spre exemplu, aproape o treime din barbati si o patrime din femei cu varste
cuprinse intre 15-65 de ani erau fumatori. Grupul de varsta cu cea mai mare prondere de
fumatori este cel cuprins intre 26-35 de ani pentru barbati si 18-25 de ani pentru feme.

Rata obezitatii este in Franta, ca de fapt in tot restul Europei, in crestere. In anul 1997,
9% din populatie era obeza si 30% depasea greutatea normala. In 2009 aceste numere au crescut
la 15%, respectiv 32%.Rata obezitatii la copii a crescut mult mai rapid ca cea la adulti. In ciudata
acestor numere, a crescut si constiinta francezilor in ceea ce priveste importanta unei alimentatii
sanatoase si a exercitiilor fizice.
 Consumatorii francezi consuma cantitati importante de alcool. In anul 2010, media de
alcool pur vanduta pe cap de locuitor a fost de 12 litri. In general, 12% din populatia tarii cu
varste cuprinse intre 18-75 de ani au raportat un consum zilnic de alcool, 37% au spus ca servesc
o data pe saptamana, 38% mai putin de o data pe saptamana si 13% au declarat ca nu consuma
bauturi alcoolice. (INSEE, 2012).

Cheltuieli in functie de categoria de produse

Cheltuieli caznice (apa, electricitate, combustibili) 26.9%
Transport 12.2%
Mancare si bauturi non-alcoolice 11.3%
Activitati de relaxare si culturale 11.3%
Restaurante si hoteluri 6.4%
Mobila, echipamente caznice 5.3%
Haine si incaltaminte 5.0%
Sanatate 5.0%
Bauturi alcoolice, tigari si narcotice 4.6%
Comunicare 2.2%
Educatie 0.4%
 CAPITOLUL III: Analiza Pietei
Pentru a stabili planul de internationalizare al afacerii, am ales sa intreprindem o serie de analize,
mai exact :

1. Analiza Porter
2. Analiza PEST
3. Analiza SWOT

1. Analiza Porter
Michael Porter a definit, intr-un articol publicat in Harvard Business Review cele mai
importante cinci forte concurentiale ce influenteaza capital strategia de marketing a unei firme.
Acestea sunt:

1. Nou venitii : amenintarea privind intrarea pe piata a unor noi competitori;

2. Competitia :intensitatea concurentei;
3. Produsele substituibile :amenintarea constand in existenta unor produse si servicii ce pot
inlocui produsele comercializate de firma;
4. Clientii :puterea de negociere a consumatorilor;
5. Furnizorii : puterea de negociere a furnizorilor.
 1. Nou venitii
In ceea ce priveste firmele nou venite, restaurantele ce au un specific traditional
reprezinta un segment de piata greu de accesat. Este de specificat faptul ca adaptarea acestor
restaurante la conditiile pietei este mai dificila : firmele neprofitabile sunt eliminate imediat de
pe piata, iar pentru celelalte succesul nu vine imediat: in acest domeniu este nevoie de un plan de
marketing extins pe mai multi ani si de o investite constanta in facilitatile restaurantului.
Investitia de inceput este una mare, planul de marketing trebuind sa tina cont si de acest
aspect. In ceea ce priveste piata din Franta, mai exact orasul Paris in care am ales sa
internationalizam afacerea La Placinte, investitia de inceput va fi mare, iar riscul va fi unul
moderat. Investiile mari necesare pentru deschiderea unui restaurant pot descuraja antreprenorii
care se pot orienta spre afaceri ce presupun investii mai mici spre exemplu, cele de tip fast-
food.
Cu toate acestea, fiind un restaurant cu specific romanesc, competita este una redusa,
firmele nou venite fiind in numar mic, in general fiind intreprinderi de familie in care nu se
investesc sume mari de bani, spre deosebire de restaurantul La Placinte care permite o investite
mai mare si pe timp indelungat afacerea fiind sustinuta de lantul prezent atat in Romania cat si
in Republica Moldova.
Analizand profitabilitatea industriei de restaurant, remarcam ca aceasta este una in plina
ascensiune. Preocuparea francezilor din ultimii ani in ceea ce priveste santatea lor, precum si
viata ocupata a celor care stau in orase, transforma restaurantele in alegeri frecvente si la
indemana in special pentru cina. Aceasta industrie atrage anual un numar mare de investitori,
existand atat restaurante cu specific international, cat si restaurante traditionale frantuzesti.

2. Competitia
In ceea ce priveste intensitatea concurentei pe aceasta piata, putem spune ca avantajul
competitiv al lantului de restaurante La Placinte il constituie chiar produsul sau principal :
placintele, care se definesc prin calitatea ingredientelor si prin gust. Invoatia adusa de acest lant
de restaurante este amprenta traditional romaneasca care guverneaza intreaga afacere : de la
designul interior, la meniu ori uniforma angajatilor.
In ceea ce priveste concurenta, un restaurant de acest tip ar concura la pret si tematica cu alte
restaurante cu specific traditional : italienesti, grecesti, turcesti. Trebuie luata in calcul reactia
acestor competitori la deschiderea unui restaurant La Placinte. Acestia pot ataca afacerea fie
prin scaderea pretului, anumite promotii (cele de tip meniul zilei) ori prin organizarea anumitor
evenimente (serate, petreceri tematice, seri cu muzica tematica). Fiind afaceri mai vechi in
aceasta zona, cunosc piata mai bine decat managementul unei afaceri nou deschise si pot
exploata anumite trenduri in consum, trenduri de care un brand nou venit poate nu are
cunostiinta.

3. Produsele substituibile
Dupa cum am precizat mai sus, concurenta pe nisa restaurantelor cu specific romanesc este
una mica. O amenintare vine din partea restaurantelor cu specific diferit : mancare italieneasca,
greceasca etc.
O alta amenintare sunt restaurantele de tip fast-food ce reprezinta produse substituiblile
pentru mancarea servita in restaurante. Acestea sunt, de asemenea, variante mult mai ieftine si
mai rapide ce satisfac aceleasi nevoi. Cu toate acestea, produsele fast-food au o calitate mai
prosta, contin mai multe calorii si nu reprezinta o alternativa viabila pentru persoanele ce tin cont
de starea lor de sanatate.

4. Clientii
Daca analizam specificul restaurantului, nisa este una slab exploatata, persoanele ce doresc sa
manace mancare romaneasca nu au foarte multe locuri dintre care pot alege.La placinte ar veni
astfel cu un concept nou, atragator.
Cu toate acestea, francezii au o oferta variata in ceea ce priveste locurile de luat masa, clientii
avand o putere de negociere destul de mare. Nivelul de trai din Franta este net superior celui din
Romania, astfel ca majoritatea consumatorilor pun accentul pe raportul calitate pret, preferand sa
plateasca mai mult pentru produse de calitate, decat sa se multumeasca cu un pret bun dar cu o
mancare slaba calitativ.

5. Furnizorii
In ceea ce priveste furnizorii de alimente, acestia sunt in numar foarte mare. Franta este o
tara in care agricultura este foarte bine dezvoltata . Tara este cel mai mare producator de cereale
din Uniunea Europeana si unul dintre cei mai mari producatori de produse lactate.
 Numarul furnizorilor este unul considerabil, firma putand alege dintr-un numar mare de
oferte. Cu toate acestea, o marca internationala, nou venita pe piata, cu management romanesc,
se poate lovi de urmatoarele probleme :
Refuzul unor furnizori de a lucra cu societatea romaneasca;
Neincrederea in capacitatea de plata a firmei;
Probleme ale canalului de distributie ce pot determina anumite intarzieri in
primirea comenzilor.

2.Analiza PEST

PEST este un instrument foarte puternic de analiza a situatiilor strategice intr-o afacere de
succes. Pentru a se adopta si implementa strategii de marketing care sa functioneze pentru
profitabilitatea unei afaceri, trebuie ca managerii responsabili sa isi cunoasca mediul in
care isi desfasoara activitatea.
 Mediul de marketing al unei organizatii se imparte in trei mari categorii:
1. Mediul intern, reprezentat de angajati, salarii, etc
2. Micro-mediul, care include furnizori, clienti externi, distributori, firmele
concurentiale
3. Macro-mediul, reprezentat de factorii PEST:factori Politici, factori Economici,
factorii Socio-culturali, factorii Tehnologici.

Mediul de marketing intern al intreprinderii reflecta totalitatea activitatilor i conditiilor

n care
compartimentul de marketing si desfasoar activitatea, precum si raporturile pe care el le
ntretine cu celelalte compartimente ale intreprinderii. El are un rol deosebit asupra oportunitatii,
organizarii si eficientei mixului de marketing reprezentand cadrul ce trebuie adaptat cerintelor
mediului extern si totodata, sistemul care aplica si verifica orientarile si schimbarile impuse de
activitatile de marketing.Prin urmare, sunt componente ale mediului intern de marketing ale
intreprinderii: conducerea si stilul de conducere al acesteia, organizarea interna reflectata in
organigrama, resursele materiale, umane si bineinteles variabilele ce alcatuiesc mixul de
marketing. Ele reflecta atat motivatia ce sta la baza activitatii intreprinderii cat si experienta sa
tehnica, comerciala, comunicationala, accesibilitatea la informatie.
Mediul de marketing extern reflecta ansamblul factorilor ce exercita direct sau indirect
influente asupraintreprinderii si se afla in afara sistemului ei de control, dar care determina
performantele ei. El are doua componente: micromediul si macromediul.

Micromediul este reprezentat de participantii la mediul cel mai apropiat al intreprinderii

si care afecteaza posibilitatile ei de a-si deservi clientii.
Macromediul este desemnat de fortele societale cu raza mare de actiune, care afecteaz
toti participantii la micromediul ntreprinderii (factorii PEST).

Fatorii Politici influenteaza afacerea intr-o masura imensa.Trebuie analizat impactul taxelor
percepute si al legislatiei in vigoare pe care trebuie sa imapatim deciziile de actiune. De
asemenea vom lua in calcul gradul de stabilitate politica si importanta sa pentru prosperitatea
afacerii.
 n Frana, taxele i impozitele directe reprezentau 44,4 % din PIB n 2006, ara aflndu-se
pe locul ase ntre membrii OECD dup nivelul impozitelor, taxele avnd tendina de a crete.
Contribuiile sociale reprezint aproape 38% din total, cu zece puncte procentuale mai
mult ca media rilor OECD; la polul opus, Frana este cea mai dezvoltat ar n care impozitul
pe venit i cel pe societi comerciale reprezint cea mai mic parte a impozitelor directe.
n ciuda nivelului ridicat al taxelor, cheltuielile publice le depesc net, totaliznd 53,9%
din PIB pe 2006. Ca urmare, deficitul bugetar este ridicat, atingnd, n 2007, 2,7% din PIBi
chiar 7,9% n 2009, din pricina conjuncturii economice. Datoria public a Franei atingea
1.457,4 miliarde de euro la sfritul anului 2009, adic 75,8% din PIBfa de 20,7% n 1980.
Frana este, totui, obligat s respecte criteriile Pactului de stabilitate i de cretere al
zonei euro, care limiteaz deficitul bugetar la 3% din PIB i datoria public la 60% din PIB.
Factorii Economici. Dinamica factorilor macroeconomici(inflatie, PIB, somaj, rata dobanzii),
nivelul de consum in randul populatiei, preturile administrate, nivelul competivitatii economice
nationale va imprima un impact hotarator asupra afacerii si au nevoie de o analizare profunda
inainte de orice luare de decizie.

Produsul intern brut in Franta este de 2,806 trilioane USD.

In Franta venitul mediu net pe locuitor este de 40.631 de dolari.
Procesul de ntemeiere a unei afaceri n Frana este relativ simplu. Nu este solicitat un
capital minim pentru pornirea unei afaceri. Piaa de munc este n stagnare. Codul muncii este
rigid, ceea ce are un impact negativ asupra competitivitii i duce la creterea omajului.
Controlul exercitat de guvern asupra preului unui numr de servicii i produse de asemenea are
un efect asupra competitivitii. Frana primete cel mai mare volum de suvbenii n cadrul
politicii agricole comune a Uniunii Europene.
Pentru a ntemeia o afacere n Frana, cetenii Uniunii Europene nu au nevoie de un
permis de reziden. Dar cetenii din afara Uniunii Europene trebuie s dein un permis de
reziden ce va specifica i tipul de activitate de afaceri n care vor activa.
n anul 2011, n cele 243 ntreprinderi mari din Frana erau angajai 30% din numrul total de
salariai francezi.
 Guvernul francez investete direct n firme din multe sectoare economice. Sectorul
financiar francez rmne sub o influen relativ puternic a statului, cu doar cteva bnci strine
ce opereaz pe piaa francez.
Taxa maxim pe venitul personal este 45%, iar cea maxim pentru venitul
ntreprinderilor este de 34,3%. Ponderea taxelor este de 45% din GDP. Recent, sistemul de
taxare a fost revizuit pentru a viza n principal categoriile sociale cu venituri mari i
ntreprinderile mari.
Economia francez este foarte diversificat, iar activitatea atreprenorial este favorizat
de un cadrul regulator eficient i de asigurarea unei protecii adecvate a dreptului la proprietate.
Drepturile de proprietate i garantarea cadrului juridic al desfurrii afacerilor sunt asigurate,
dar n sectorul imobiliar legea i normele de aplicare sunt complexe i ineficiente. n Frana
drepturile de proprietate intelectual se bucur de un sprijin ridicat.
Guvernul domin sectoarele majore ale economiei ca acionar principal n multe
ntreprinderi. Msuri de stimulare variate au dus la deteriorarea finanelor publice i n ciuda
reformelor recente, piaa muncii rmne rigid, ceea ce submineaz pe termen lung
productivitatea i reducerea omajului.
Dei guvernul promoveaz transparena, responsabilitatea i participarea civic, Frana se
confrunt cu provocri legate de corupie n sectoare publice, n special n cele referitoare la
construciile publice i aprare.
Factorii Socio-culturali. La aceasta categorie includem nivelul educational, stilul de viata al
populatiei, atitudinea fata de calitate, rata varstei, atitudinea fata de ecologism.
Populatia tarii se estimeaza a fi de 66.600.000 milioane de locuitori ,clasandu-se pe locul
20 in lume ca si numar de locuitori.
In Franta, marea majoritate a populatiei traieste in mediul urban adica undeva la 81%
restul de populatie traind in zona rurala adica 19%.
Varsta media a populatiei: 40.4 ani (varsta medie a populatiei de sex masculin este 38.8
ani, varsta medie a populatiei de sex feminin este 40.4 ani).
Rata de crestere a populatiei: 0.5% (2012 estimare) (rata natalitatii este 12.7 nasteri/1,000
oameni (2012 estimare), rata mortalitatii este 8.9 morti/1,000 oameni (iulie 2012 estimare)
 Sperana de via n rndul femeilor n Frana era de 86 de ani n 2011, cea mai mare
dintre toate rile luate n calcul de OECD. Peste 5% din populaia Franei era de peste 80 de ani
n 2010. Sperana de via in Franta este de 82.2 ani.
Sistemul educational francez este coordonat de Ministerul Educaiei Naionale.
Din 1959 nvmntul este obligatoriu pentru minorii cu vrste cuprinse ntre 6 i 16 ani. Exist
mai mult de 65000 de coli, dintre care aproximativ 15% (primare) i 20% (secundare) sunt coli
private.
Numrul total de elevi ajunge la 12 milioane, adic o cincime din populaie. Ministerului
Educaiei Naionale i s-a acordat 6,9% din PIB n 2012 (6,6% in 2008). Conform PISA, prin
compararea sistemelor naionale de nvmnt, rezultatele sistemului de nvmnt francez sunt
n scdere fa de cele altor state membre ale OCDE. Numrul de studeni n Frana se ridic la
peste 2,3 milioane (cifre oficiale 2011)
Factorii Tehnologici. Nivelul tehnologic relevant pentru o afacere cu posibilitatile de proiectare
ieftina a produselor si serviciilor promovate de aceasta reprezinta punctul central in cadrul
acestor factori. De asemenea, managerii trebuie sa stabileasca impactul tehnologiei actuale
asupra distributiei marfurilor, asupra implementarii de noi strategii de advertising.
Indicatorii tehnologici sunt indispensabili pentru realizarea evalurii capacitii de inovare
tehnologic a unei ri n comparaie cu alt ar. Acetia reflect diferitele stadii de dezvoltare
tehnologic: de la utilizarea tehnologiei existente pn la dezvoltarea i difuzarea noilor
tehnologii.

Rezultatele procesului de inovare descriu efectele activitilor ntreprinderilor inovatoare.

Datele de la oficiile naionale sau internaionale de proprietate industrial sunt o surs important
de informaii, numrul de brevete nregistrate sau mrci nregistrate pot fi utilizate pentru a
dezvolta indicatori. Dar, acest tip de indicator are limitri: multe inovaii nu fac obiectul unui
titlu de proprietate industriale i, invers, a drepturilor de proprietate industrial pot acoperi
invenii care nu au drept rezultat aplicatii. De asemenea, este necesar s existe i ali indicatori
pentru a nelege transformrile, cele mai recente o astfel apar n utilizarea i punerea n aplicare
pe pieele sau n cadrul companiilor.

Indicatorii care difereniaz IMM-urile de companiile mai mari subliniaz faptul c

acestea au o tendin mai mare de a inova n toate rile. n plus, poziia relativ a rilor poate s
fie diferit, n funcie de faptul dac unul este interesat de corporaii sau IMM-uri mari i diferite
tipuri de inovare. Poziiile Franei i Germaniei variaz n funcie de tipul de inovare.

Companiile mari introduc inovaii de produs sau de procese: produse (bunuri sau servicii)
sau procese (producie, metode de distribuie sau de sprijin activitate de suport) noi semnificativ
ameliorate n comparaie cu produsele anterioare sau cu proceselor puse n aplicare de ctre
companie.

Frana ocup poziia a treia 3 n cadrul marilor companii, cu un procent de 68% in ceea ce
priveste inovarea.

CAPITOLUL IV: Definirea afacerii

Dupa analiza pietei internationale s-a ajunga la concluzia ca afacerea La Placinte poate
fi externalizata cu succes in Franta. Tara cu economie infloritoare, avand ramura agriculturii
foarte bine dezvoltata si un nivel de trai ridicat comparativ cu alte tari ale Uniunii Europene,
piata restaurantelor frantuzesti este una accesibila si plina de oportunitati. Dupa analizele SWOT,
Porter si PEST s-a ajuns la concluzia ca oportunitatile oferite de aceasta piata sunt mai
numeroase decat amenintarile ei.

Pentru extinderea afacerii am ales orasul Paris din diferite considerente:

Numarul mare de romani ce locuiesc in zona;

Numarul mare de turisti ce viziteaza anual orasul;
Nivelul de trai ridicat al locuitorilor;
Viata ocupata dusa de locuitorii orasului, fapt ce ii determina sa gaseasca altenrative
pentru mancarea gatita in casa;
Existenta deja pe piata a unor restaurante cu specific international ce au avut succees;
Numarul mare de furnizori astfel ca oferta poate fi una variata, uramand sa se aleaga
pretul cel mai convenabil.

Dupace am studiat publicul tinta s-a ajuns la concluzia ca procesul de internationalizare al

afacerii poate porni cu deschiderea a doua restaurante La Placinte in anul 2017. Acest inceput
repezinta doar o testare a pietei; in functie de reactia consumatorilor, afacerea se poate extinde.

Parisul se afla pe locul trei in topul celor mai vizitate orase din lume, fiind vizitat anual de
aproximativ 16 milioane de turisti.Este unul dintre cele mai importante centru istorice, stilistice
si culinare ale lumii oferind o paleta larga de posibilitati oricarui antreprenor.
Capitala Frantei este impartita in 20 de arondismente (ceea ce in Romania poarta numele de
sectoare). In fiecare arondisment exista un numar mare de obiective turistice, insa cele mai
importante sunt arondismentele 7 si 8 unde pot fi gasite cele mai importante atractii turistice ale
Parisului. In Palais-Bourbon, arondismentul 7 se pot gasi : Turnului Eiffel, a Complexului Les
Invalides, si a Muzeelor dOrsay si Rodin. Bulevardul Champs-lyses taie arondismentul
8, lyse, pe teritoriul caruia se mai gasesc Place de la Concorde, Arcul de Triumf, Grand Palais
si Petit Palais, dar si Palatul lyse, resedinta presedintelui Frantei.
Arondismentele 19 si 20, pe de alta parte, cele de la marginea Parisului, sunt pline de imigranti.
Aici, chiriile sunt mult mai mici decat in restul orasului.

Dupa cum am specificat, vor fi deschise doua restaurante-unul va fi in

arondismentul 2- Bourse. Consideram acesta a fi locul ideal intrucat aceasta este zona
Parisului ce are un numar mare de cladiri de birouri corporatistii putand fi atrasi de un astfel
de restaurant intrucat au vieti foarte ocupata si salarii mari. De asemenea, arondismentul 2
este foarte relativ aproape de cele mai importante atractii turistice ale Parisului ce pot fi
gasite in arondismentele 7 si 8.
 Al doilea restaurant va fi deschis in arondismentul 19, intrucat aici se gaseste un
numar mare de imigranti, multi veniti din Estul Europei, segment de consumatori ce vor fi
atrasi de un restaurant cu specific romanesc.

In ceea ce priveste tematica si conceptul restaurantelor, acestea vor fi asemanatoare

cu cele din Romania in materie de meniu, design interior si muzica.

Vor exista schimbari insa in procesul de servire dar si intampinarea invitatilor.

Pentru inceput vor exista hostesse, pentru a se evita imbulzeala dar si pentru a arata
respect fata de clientii localului. Acestea vor avea rolul de a intampina invitatii si de a ii
aseza la masa. O alta idee ce va fi pusa in practica va fi aceea a servirii cu paine si sare la
intampinarea clientilor. Dupa ce vor fi asezati la mese, invitatii vor fi serviti, daca doresc, cu
palinca. Toate aceste facilitati vor fi gratuite la orele cinei, mai exact dupa orele
18:00.Uniformele anagajatilor vor respecta portul traditional romanesc pentru a crea
autenticitate.De asemenea se va incerca angajarea unor bucatari romani.

Analiza afacerii. Cei patru P

Produs Pret
Restaurant cu specific traditional romanesc In ceea ce priveste politica de pret,
Produse de calitate; restaurantul nostru se va incadra in
Respectarea traditiilor; segmentul locatiilor ce practica un pret
Mediu placut; mediu.

Servicii rapide si de calitate; ciorba va costa intre 6-10 euro;

Placintele traditionale romanesti ce felul doi 10-30 euro;

sunt principalul produs oferit de o placinta aproximativ 5 euro.
restaurant.

Plasament Promovare
Vor exista doua restaurante: Promovarea se va face prin :
arondismentul 2; Pliante;
Newsletter;
arondismentul 19.
Social Media ( Facebook,
Instagram, Twitter ).
 CAPITOLUL V: Definirea canalelor de promovarea. Concept campanie
Campania de promovare

1. Panouri publicitare
2. Flyere
3. Newsletter
4. Social Media ( Facebook, Instagram, Twitter )

Realizarea unui eveniment la deschiderea restaurantului

n vederea promovrii restaurantului, vom realiza un eveniment special la deschiderea

acestuia, prin care francezii vor putea nelege conceptul restaurantului nostru. n cadrul
evenimentului, oamenii vor avea parte de o experien unic la ei n ar, fiind tratai n stil
tradiional romnesc i servii cu mncare gtit de unul din cei mai buni buctari romni, ce se
va afla n buctria restaurantului n permanen.

Evenimentul oferta numerose beneficii, atat pentru romnii stabilii n Frana, dornici s
guste din mncrurile de acas, ct i pentru francezii dornici s mnnce astfel de mncruri
pentru prima data.

Grupul int este format din oamei cu vrsta cuprins ntre 18-60 de ani, att localnici, ct
si turiti sau romni stabilii n Frana.

Evenimentul va avea loc n cadrul restaurantului i va avea ca tematic obiceiuri i

bucate tradiionale romneti.Angajaii vor purta costumul tradiional romnesc i i vor
ntmpna oaspeii cu buturi tari, specifice Romniei.

n deschiderea evenimentului, patronul va susine un scurt discurs prin care li se explic

tuturor celor prezeni conceptul restaurantului La plcinte.

n semn debun venit dar i de mulumire fa de cei prezeni, vom acorda n ziua
deschiderii o porie de plcint tradiional, la orice porie de mncare comandat. Sperm astfel
ca oamenii s se acomodeze i s ncerce mncarea noastr, gtit de un buctar romn, din cele
mai naturale ingrediente.
 CAPITOLUL VI: Estimarea bugetului
Necesarul financiar se imparte intre bugetul alocat echipamentelor si accesoriilor pentru
dotarea bucatariei, pentru executarea utilitatilor, si bugetul alocat amenajarii interioare, in care
putem cuprinde mobilierul, decoratiunile interioare, corpurile de iluminat etc.

Pentru un restaurant de 70 de persoane, bugetul pentru echiparea bucatariei ar fi de

aproximativ 50.000 de euro, la care se mai adauga cel putin 20.000de euro pentru celelalte
amenajari interioare

Echipamentele principale sunt:

dulapuri frigorifice pentru congelare si refrigerare,

mese refrigerante,
mobilier neutru adecvat fiecarei zone si
inima bucatariei, zona de preparare calda, cu cuptor de gastronomie, in functie
de meniul propus.

Nu trebuie pierdut din vedere mobilierul si echipamentele pentru spalarea

veselei.Apoi,patronul trebuie sa fie pregatit cu un capital de pornire, care sa ii asigure stocul de
materii prime si salariile personalului pentru primele 2 luni.

BUGET ESTIMATIV: 116.500 euro

-Costurile de deschidere ( chiria ): 20.000 de euro

- Realizarea racordurilor pentru utilitati, parte a proiectului de tehnologie:3.000 de euro

- Achizitionarea de echipamente si produse, conform proiectului de bucatarie: 50.000 de euro

- Cheltuieli cu amenajarile interioare: 20.000 de euro

- Cheltuieli cu promovarea: 1500 de euro

- Plata salariilor angajatilor in Franta: 15.000 de euro

- Cheltuieli lunare de intretinere: 2000 de euro

-Alte cheltuieli constand in taxe acordate statului francez: 5.000

Schema Buget

Accesorii pentru dotarea bucatariei Utilitati

50.000 euro 3.000 euro
Amenajari interioare Alte cheltuieli
20.000 Promovarea
1500 euro
Chiria
20.000 euro
Salarii
15.000 euro
Intretinerea
2000 euro
Alte taxe
5000 euro