Sunteți pe pagina 1din 11

I.

REZUMAT

S.C. NATURAL PRODUCTS S.R.L este o companie infiintata in 2001 cu capital


integral romanesc. Ideea care sta la baza activitatii acestei companii este "O alimentatie
sanatoasa pentru oameni sanatosi". În deplin acord cu aceasta idee compania si-a propus
înca de la început sa promoveze pe piata româneasca produse alimentare, cu calitati
nutritive deosebite, autohtone si de peste hotare. Deja în ultimii ani în România populatia
a devenit si devine din ce în ce mai constienta de importanta hranei de calitate pentru
dezvoltarea armonioasa a organismului uman cât si a gândirii. În acest sens în tara
noastra se poate deja percepe influenta occidentala a unei alimentatii naturiste, mai
sanatoase. Aceasta tendinta de ’ healthy nutrition ’este la noi, deci, în plina dezvoltare si
va lua o amploare si mai mare în viitor.
Concret, compania abordeaza preponderent domeniul alimentatiei ecologice
urmarind sa contribuie la extinderea si dezvoltarea acestui concept în rândul populatiei
din tara noastra, importând, comercializând si promovând produse finite (gata preparate)
certificate ecologic în UE, pe de-o parte, si exportând materii prime ecologice (cereale,
miere, legume, fructe), pe de alta parte, sprijinind astfel agricultura ecologica
româneasca.
O alta modalitate prin care S.C. NATURAL PRODUCTS S.R.L sprijina
producatorii români, care îsi exporta aproape integral produsele preponderent în UE, este
distributia acestor produse ecologice si în România în magazinele de profil naturist si în
retelele de supermarket-uri, contribuind astfel la formarea si dezvoltarea pietei românesti
de produse ecologice dar si la educarea consumatorilor catre un mod de alimentatie
sanatos.
In cadrul acestui plan de marketing am analizat componentele mediului intern si
extern ce interactioneaza cu produsul ce urmeaza a fi lansat pe piata. De asemenea am
trasat in cadrul acestui plan ipotezele si obiectivele de la care pleaca lansarea biscuitilor
BON LIFE, dar si strategiile si programul de marketing ce vor fi aplicate, precum si
bugetul si modalitaile de control si de evaluare necesare pentru a putea fi determinata
eficienta cu care a fost desfasurat procesul de lansare a produsului.

II. ANALIZA MEDIULUI INTERN SI EXTERN

S.C. NATURAL PRODUCTS S.R.L foloseste in realizarea produselor sale retete


traditionale, calitatea produselor sale fiind recunoscuta atat pe plan national cat si
international.
Patronul companiei, Radu Radu, a declarat pentru Business Standard ca, in 2011,
principalele noutati in oferta companiei din Bucuresti vor fi produse dietetice precum
napolitane, halva, la care se vor adauga ketchup, condimente, supe la pachet, produse
vegetale pe baza de soia, care vor fi importate in principal din statele UE.
Pe langa alimente, care au cea mai mare pondere in vanzarile Natural products,
firma va oferi clientilor, incepand cu acest an, si cosmetice (crema de zi si gel de dus),

1
dar si detergenti ecologici. In prezent, firma comercializeaza pe piata locala produse
ecologice precum zahar brun, miere, oua si lactate.
O mare parte din sortimente provin din import, in special din tari precum Olanda,
Belgia, Germania, Polonia, Brazilia si Thailanda. Cele mai mari vanzari se inregistreaza
la zaharul brun ecologic, cantitatile livrate ridicandu-se la aproximativ 10 tone lunar, insa
exista cerere si pentru laptele vegetal sau dulciurile fara zahar.
Natural Products vrea sa intre in acest an si pe segmentul productiei. Firma
dispune de o hala construita in apropiere de Bucuresti, in urma unei investitii de
aproximativ un milion de euro, unde vor fi realizate produse mai simple (dulciuri si
snacks-uri), afirma Radu..
Tot in 2011, compania vrea sa deschida un magazin specializat in vanzarea de
produse ecologice, urmand ca in viitor sa fie inaugurat chiar un minirestaurant specializat
in meniuri vegetale, care sa includa o cofetarie si o patiserie vegetale.
Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ un milion de
euro, dubla fata de anul anterior.
Valoarea pietei interne a produselor ecologice a fost, in 2010, de aproximativ
cinci milioane de euro, iar estimarile pentru acest an se ridica la 10 milioane de euro,
potrivit reprezentantului Natual Products. In general, preturile la produsele ecologice sunt
mai mari fata de cele practicate in mod normal, fiind uneori chiar si duble.
Productia interna este destul de redusa si include produse lactate, cereale, fructe si
legume, precum si fructe de padure. Romania este mai degraba un exportator de materii
prime, deoarece nu dispune de capacitati de procesare, ceea ce face ca o mare parte a
produselor finite vandute pe piata interna sa provina din import.
Succesul companiei se datoreaza unei echipe manageriale eficiente si
profesionale, la aceasta contribuind si angajatii impreuna cu specialistii experimentati in
domeniu. Compania se mandreste cu angajati pregatiti corespunzator.
In Romania, piata de biscuiti este evaluata, ca volum, la 40.000 de tone anual, iar
ca valoare, la aproximativ 50 de milioane de euro. Biscuitii reprezinta un segment de sine
statator al industriei de produse de panificatie/zaharoase, cu o prezenta constanta in
consumul general al populatiei. Potrivit statisticilor, biscuitii dulci si cei ambalati
formeaza cea mai mare parte a pietei de profil. "Doar pe segmentul de venituri mici,
ponderea biscuitilor vrac depaseste 20% - un procentaj totusi in scadere fata de anii
anteriori, semn al revigorarii consumului in anul 2009", precizeaza Otilia Stanciu,
director marketing la Dobrogea Grup SA. "Marea masa a biscuitilor se concentreaza pe
intervalul de pret 1.5 – 15 de lei, pe segmentele medii si de jos, au intre 50 si 150 de
grame si un pret mediu de 1.15 de lei la 100 de grame. Pentru segmentul premium, oferta
provine, in general, din import, dar cu premise favorabile in viitorul apropiat si pentru
producatorii interni", mentioneaza Otilia Stanciu. Anul trecut, Dobrogea Grup a investit
peste patru milioane de euro pentru achizitionarea unor linii de productie a biscuitilor,
ceea ce a permis lansarea unor game noi de produse. In viitorul apropiat, societatea
intentioneaza sa se pozitioneze printre jucatorii importanti la nivel national, cu un cuvant
greu de spus in ceea ce priveste directiile de dezvoltare si viitorul pietei de biscuiti din
Romania.
Un studiu Omnibus realizat de compania Synovate, in exclusivitate pentru revista
Capital, arata faptul ca 62% din romani, indeosebi femei, obisnuiesc sa consume biscuiti.
Aceasta categorie de produse este preferata intr-o pondere mai mare de catre ardeleni si

2
dobrogeni, comparativ cu locuitorii celorlalte regiuni, si de catre persoanele tinere, intre
25 si 34 de ani. In ceea ce-i priveste pe nonconsumatori, cei mai multi sunt moldoveni si
banateni. Precizam ca studiul companiei Synovate a fost realizat in luna decembrie 2009,
pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1.500 de persoane, cu varsta
cuprinsa intre 18 si 64 de ani.
Ca frecventa a consumului, mai mult de jumatate (55%) din respondenti afirma ca
mananca biscuiti cel putin o data pe saptamana, iar ca moment al zilei, cei mai multi
(49%) considera ca sunt foarte potriviti ca gustari intre mese. Alte optiuni indica faptul ca
aceste produse sunt consumate ca desert (27%), la cina (27%), la micul dejun (24%) sau
in timpul zilei, fie la serviciu (24%), fie la scoala (8%). Pentru cei cu venituri mici spre
medii, biscuitii sunt considerati un desert, in timp ce persoanele cu resurse financiare
consistente apreciaza ca este vorba de simple gustari intre mese. In Dobrogea, 17% din
consumatori recurg zilnic la acest tip de alimente.
Potrivit rezultatelor studiului, preferintele romanilor se indreapta, in proportie de
86%, catre biscuitii preambalati, pentru cei vrac (varsati) optand indeosebi locuitorii din
Oltenia si familiile numeroase, cu mai mult de cinci membri. Marca favorita este Petit
Beurre (25%), insa 8% din respondentii care cumpara biscuiti preambalati afirma ca nu
aleg o marca anume. Facem mentiunea ca Petit Beurre este mai degraba un sortiment de
biscuiti, fiind fabricat de mai multi producatori. Biskrem este achizitionat cu precadere de
catre persoanele intre 18 si 34 de ani, de cei cu venituri mari si de locuitorii din
Muntenia. Oltenii, persoanele cu venituri mici si cele din mediul rural aleg cel mai des
Salatini. Analizand rezultatele studiului in functie de tipul de produse consumate, mai
mult de jumatate din respondenti (53%) au indicat, pe primul loc, biscuitii dulci simpli,
fara arome. Cei sarati simpli au intrunit 49% din optiuni, in timp ce biscuitii sandvis (cu
crema la mijloc), ca si cei sarati, cu arome (de branza, de pizza, de sunca etc.) reprezinta
alegerea unei treimi din intervievati.
Preponderent, romanii se orienteaza catre magazinele alimentare pentru a
achizitiona aceste produse (42%), urmatoarele optiuni reprezentandu-le supermarketurile
si chioscurile. Bucurestenii si banatenii prefera supermarketurile, iar oltenii, persoanele
cu venituri mici si cele din localitatile rurale cumpara din magazinele generale. Cel mai
important criteriu de alegere se refera la tipul de biscuiti (sarati, dulci, cu crema etc.),
acesta intrunind 89% din optiunile respondentilor. In functie de regiune, comportamentul
consumatorilor difera semnificativ. In Oltenia, de exemplu, cumparatorii tin cont mai ales
de pret si de cantitate, iar in Bucuresti, numele producatorului este un factor important in
luarea deciziei de achizitie.
Piata de biscuiti, estimata la peste 50 de milioane de euro pe an, a fost in 2008
una dintre cele mai dinamice din industria alimentara, dupa ce tot mai multe companii au
intrat pe acest segment, fie prin productie proprie, fie prin intermediul importurilor.
Potrivit jucatorilor, piata va continua sa creasca mai ales dupa 2009, in conditiile in care
consumul de biscuiti din Romania este printre cele mai scazute din Europa.
Companiile Ulker (cu marca Ulker), Supreme Chocolat (Ulpio), European Drinks
(Zoo), Unilever (Delma) sau Elite (Merlin) au ales sa dezvolte productie locala, in timp
ce Danone (LU), Nestle (Nestle) sau Parmalat (Grisbi) s-au oprit deocamdata la
importuri. Toate aceste noi intrari ridica gradul de competitivitate al pietei. Lor li se
adauga companiile prezente de mai multi ani pe piata locala (RoStar sau Romdil) care au
decis sa-si imbunatateasca portofoliul de produse.

3
Piata locala de biscuiti are un volum de 55.000-65.000 de tone pe an (peste o
jumatate de miliard de pachete de 100 de grame), potrivit jucatorilor din domeniu, in timp
ce datele companiei de cercetare a pietei AC Nielsen indica in primele noua luni din acest
an vanzari de 13.000 de tone, cu o valoare de 25 de mil. euro.
"Nu este o piata usoara, insa ofera posibilitati de crestere pe segmentul produselor
cu valoare adaugata", este de parere Otilia Stanciu, director de marketing al Dobrogea
Group, companie care produce atat pentru Unilever (Delma) si Elite (Merlin), cat si sub
brand propriu - Eugenia, Digesta si Saltza. Dobrogea a relansat anul trecut productia de
biscuiti, in urma unei investitii de peste 4,2 mil. euro. Linia tehnologica permite
fabricarea gamei complete de biscuiti: glutenosi, zaharosi, aperitiv si tip sandwich cu
crema.
Potrivit reprezentantilor Dobrogea, aproape 60% din populatia urbana obisnuieste
sa cumpere biscuiti, iar 34% cumpara biscuiti cu o frecventa declarata de cel putin o data
pe saptamana. In urma unor studii cantitative efectuate la nivel national a reiesit ca
biscuitii cu crema reprezinta o optiune pentru 62% dintre cumparatori, iar peste 60%
dintre romani cumpara de regula biscuiti la pachet, in timp de doar 21% cumpara biscuiti
ambalati in vrac, spun reprezentantii Dobrogea Group. Potrivit aceluiasi studiu,
consumatorii nu sunt exclusivisti in ceea ce priveste marcile preferate, peste 50% dintre
ei admitand ca este posibil ca in viitorul apropiat sa-si schimbe marca de biscuiti.
Atrasi de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, dar si de dimensiunea inca
redusa a pietei locale, cativa dintre cei mai importanti producatori europeni au decis sa
inceapa promovarea marcilor pe piata locala. Una dintre cele mai semnificative intrari le
apartine francezilor de la Danone.
Prezenta pana anul acesta doar pe piata lactatelor, compania Danone Romania,
membra a grupului alimentar francez Danone, isi propune ca in urmatorii trei ani sa
devina unul dintre primii jucatori pe piata de biscuiti din Romania. La sfarsitul lunii
octombrie a acestui an, Danone a lansat si in Romania brandul LU, numarul doi mondial
pe piata biscuitilor si a cerealelor. Danone a lansat pe piata romaneasca patru marci sub
"umbrela" LU: Pepito-patru produse, Tuc-doua produse, Start-trei produse, PIM''s-trei
produse.
Potrivit datelor companiei, in Romania consumul de biscuiti pe cap de locuitor
este de numai 2,2 kilograme, in comparatie cu alte tari din regiune, precum Bulgaria si
Serbia (3 kilograme pe cap de locuitor), sau Cehia, cu 6 kilograme pe cap de locuitor. "Si
din punctul de vedere al variatiei sortimentelor suntem in urma altor tari din zona", a mai
spus Nedelcu. Danone importa biscuitii din Polonia si Cehia, tari in care grupul francez
are fabrici, fara a lua inca in calcul o facilitate locala de productie.
Un alt jucator important, care a hotarat sa investeasca in productie dupa 10 ani de
prezenta prin importuri, este grupul Ulker, cea mai importanta companie din industria
alimentara din Turcia. Dupa ce a anuntat anul trecut o investitie de peste 20 de mil. euro
in constructia unei facilitati de productie langa Bucuresti, filiala locala a Ulker a atras in
proiectul din Romania o societate germana de investitii. Deutsche Investitions und
Entwicklungsgesellschaft mbH (DEG) a anuntat ca va achizitiona 40% din fabrica de
biscuiti Ulker, in urma unei majorari de capital social de 3,8 mil. euro. Potrivit
reprezentantilor Eurex Alimentare, unitatea de productie a grupului Ulker in Romania,
parteneriatul cu societatea germana este dedicat continuarii investitiei locale. Pentru
finantarea investitiei, Ulker a contractat initial un credit de 8,9 mil. dolari de la Banca

4
Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.
In acest moment, fabrica Ulker de langa Bucuresti are trei linii active, alte cinci
fiind in curs de instalare. Pentru grupul Ulker, fabrica din Romania reprezinta o baza de
expansiune pentru Europa de Est si pentru Balcani.
Potentialul pietei de biscuiti a atras tot in acest an si unul dintre cei mai importanti
producatori de cafea din Romania. Compania Elite, cu o cifra de afaceri anuala de peste
55 mil. euro, care a investit 2 mil. euro in lansarea biscuitilor Merlin in toamna acestui
an. "Vanzarile de biscuiti Merlin, de la intrarea pe piata pana acum, au fost peste
asteptari", a spus Eli Rachmut, directorul general al companiei Elite Romania.
"Pentru anul 2009, avem planificate noi investitii in productie si promovare si
vizam o cota de 20-25% pe piata biscuitilor dulci", a precizat Rachmut. Biscuitii Merlin
sunt pozitionati pe segmentul consumatorilor cu venituri medii si mari
Totodata, Rachmut a spus ca Elite va intra cat de curand si pe piata biscuitilor
sarati, cu marca Delis, dupa ce in urma cu peste un an a lansat sub acest brand seminte si
alune. "Biscuitii sarati reprezinta o piata mai mica decat cea a celor dulci insa la fel de
atractiva", a mai spus Rachmut. Ambele marci de biscuiti, atat Merlin, cat si Delis, sunt
produse pentru Elite de compania Dobrogea Constanta.
O alta companie care a mizat anul acesta pe biscuiti este Supreme Chocolat,
producatorul marcilor de ciocolata Primola, Novatini si Anidor. Compania a lansat la
inceputul acestui an biscuitii marca Ulpio, dupa ce a investit circa 3 milioane de dolari
(2,25 mil. euro) intr-o linie de fabricatie la Bucuresti. Compania a decis sa intre la inceput
in categoria biscuitilor cu crema, care, potrivit studiilor, reprezinta in Romania peste
jumatate din piata totala a biscuitilor. Bugetul brut (rate-card) de promovare al noii marci
a fost un milion de dolari, au spus la data lansarii oficialii companiei.
Datele Supreme din primavara acestui an arata ca numarul consumatorilor de
biscuiti cu crema din Romania este comparabil cu cel al consumatorilor de napolitane si
de croissante - de circa 65% din total. Frecventa de consum este insa mai mica - 4,3 ori
pe saptamana pentru biscuiti cu crema versus 6,5 ori pentru napolitane.
Pentru companiile care au castigat deja cote importante din piata, strategiile de
dezvoltare indica lansarea unor produse inovative, in paralel cu identificarea tendintelor
de pe pietele externe. Acesta este si cazul producatorului bucurestean RoStar, care detine
o cota de piata de 36% in volum si 37,9% in valoare in perioada ianuarie-iunie 2008,
potrivit reprezentantilor companiei."Asistam la o strategie de extindere a liniilor de
produse in intreaga piata. Noi incercam sa urmarim tendintele aparute pe pietele europene
si americane", spune Valentina Nistor, manager de import-export al RoStar. Portofoliul
de produse al companiei cuprinde biscuiti Arty, Cremy''s, Vals, Bun-Bun, iar in acest an a
fost lansata o gama de biscuiti fara zahar, Dita, pentru a continua strategia de a patrunde
pe noi nise de piata.

5
III. ANALIZA SWOT

Puncte tari:

1. Raportul calitate-pret – firma ofera produse de calitate la preturi relativ mici.


2. Prezenta firmei atat pe piata interna cat si pe cea externa.
3. Tehnologile avansate, firma ocupandu-se cu retehnologizari periodice.
4. Faptul ca produsul ce doreste a fi lansat este unul ecologic este de asemenea un
punct forte deoarece, in ultima vreme s-a atras atentia de catre numeroase
organisme atat guvernamentale cat si neguvernamentale asupra degradarii
continue la care este supus mediul inconjurator.
5. Gradul de acoperire al pietei – din punct de vedere al retelei de distributie de care
beneficiaza compania.
6. Gama larga de produse oferita de companie.
7. Resurse umane calificate, specializate si cu experienta.

Puncte slabe:

1. Lipsa unei strategii clare pe termen lung de abordare a pietei internationale.


2. Promovarea redusa a marcilor - cu exceptia promovarii pe internet.
3. Marca fara notorietate –a cest lucru poate fi un motiv pentru care vanzarile sunt destul de
reduse. Nu se poate compara aceasta marca cu marcile straine, care au o notorietate
crescuta (Ulker, Danone de exemplu).
4. Lipsa unor elemente de politica de produs – rezultatul fiind lipsa unei marci cu
notorietate.

Oportunitati:

1. Cresterea rapida a pietii biscuitilor.


2. Posibilitati de extindere a gamei de produse.
3. Resurse financiare suficiente pentru a putea imbunatati continuu produsele.
4. Cresterea in urmatorii ani a cererii de produse ecologice.
5. Posibilitatea incheierii unor acorduri avantajoase.

Amenintari:

1. Concurenta - concurentii sunt din ce in ce mai numerosi si mai puternici.


2. Presiunea in continua crestere a concurentilor.
3. Cresterea mai lenta, stagnarea si/sau recesiunea pietei.
4. Intrarea pe piata a unor noi firme.
5. Adoptarea unor legi cu impact nefavorabil asupra companiei.
6. Instabilitate economica.

IV. IPOTEZELE

6
Ipotezele stabilite pentru acest plan de marketing:
- angajatii sa se implice in luarea de decizii in cadrul companiei
- planificarea trebuie sa se faca pe termen lung si scurt
- compania va fi orientata catre clienti
- serviciile vor fi imbunatatite prin lucru in echipa

V. OBIECTIVELE PLANULUI DE MARKETING

Prin lansarea bisuitilor BON LIFE, firma isi propune ca obiective urmatoarele:
 identificarea clientilor (segmentului de clienti) pentru noul produs;
 stabilirea strategiilor de distributie si de pret;
 pozitionare produsului fata de concurenti.
Se va analiza piata si se va stabili care sunt clientii care consuma produsul oferit
de compania noastar si ne vom directiona actiunile de marketing pentru a ne folosi de
oportunitatile existente pe piata.
Produsul se va lansa treptat, iar distributia si promovarea acestuia se va orienta
catre acei cumparatorti care sunt dispusi sa cumpere rapid produsul lansat de noi.
1. Pentru urmatoarele sase luni firma noastra isi propune urmatoarele:
 Obtinerea unei cote de piata cat mai ridicata;
 Amortizarea investitiei;
 Cresterea mediatizarii companiei;
 Cresterea numarului de colaboratori;
 Deschiderea de birouri teritoriale in Olanda, Brazilia si Thailanda.
2. Pentru urmatoarele douasprezece luni compania isi propune:
 Cresterea cotei de piata;
 Cresterea colaboratorilor din strainatate;
 Deschiderea a inca 3 birouri teritoriale in Franta, China si S.U.A;
 Obtinerea de profit si reinvestirea acestuia in alte produse;
 Mediatizarea campaniilor companiei.
3. Pentru urmatoarele optsprezece luni compania are urmatoarele obiective:
 Extinderea si pe alte piete internationale;
 Analiza activitatii desfasurate de firma.

VI. STRATEGIILE DE MARKETING

7
Analiza SWOT a companiei are un caracter general, insa aceasta trebuie elaborata
cu scopul de a stabili ce strategie sau strategii de marketing trebuie sa fie aplicate de catre
companie.
Politica firmei este aceea de a-si transforma clientii din simpli clienti care poate
cumpara o data si atat, in clienti fideli. Aceasta este cheia reusitei intregii afaceri,
multumirea clientului astfel incat acesta sa fie atat de satisfacut de produsul companiei
incat sa il recomande si altor persoane, aducand astfel noi clienti.
Gama de sortimente este suficient de variata incat consumatorul poate alege in
functie de ceea ce are nevoie, acesta poate alege intre biscuitii cu crema de cacao, vanilie,
cu miere, cu diverse creme (capsuni, banane, piersici etc), biscuiti cu aport scazut de
grasimi, recomandate persoanelor care doresc sa slabeasca, biscuiti destinati persoanelor
diabetice sau acelor persoane carora sanatatea nu le permite sa consume dulciuri.
Produsul fabricat de compania noastra este un produs ecologic, datorita faptului ca
ingredientele folosite sunt 100% naturale, iar conservantii lipsesc din compozitia
biscuitilot.. De asemenea procesul prin care sunt fabricati biscuitii este in conformitate cu
normele de protectie a mediului inconjurator, iar ambalajul produsului este unul ecologic
care previne degradarea mediului.
Biscuitii BON LIFE se adreseaza persoanelor de orice varsta, precum si celor care
urmeaza un tratament medical, sau care sufera de afectiuni care nu le permit sa consume
dulciuri in exces. De asemenea produsul se adreseaza si copiilor si adultilor care
desfasoara activitati fizice si psihice intense, biscuitii BON LIFE aduc un plus de energie
prin aportul de proteine, vitamine si minerale celor care ii consuma.
Produsul va fi comercializat la gramaje de 100 g si 300 g, ambalat in material
ecologic. Ambalajul va fi unul atractiv.
Imaginea exterioara a produsului are o importanta mai scazuta, motivul de
cumparare a produsului nefiind aspectul sau exterior ci mai degraba proprietatile pe care
acesta le are, insa imaginea exterioara a acestuia nu este de neglijatie ca clientii iau in
considerare si aspectul exterior atunci cand cumpara un produs.
In legatura cu politica de pret ce este abordata de companie nu putem spune decat
ca este una eficienta in acest moment insa daca pe piata produselor ecologice vor mai
intra si alte companii aceasta va trebui regandita, pentru a se alinia schimbarilor aparute
pe piata.
Ar rezulta astfel o politica de pret scazut, insotita de o calitate care sa satisfaca
cerintele consumatorilor.
Politica de promovare, este o politica asupra careia compania nu s-a orpit
suficient de mult. Pentru a lua un avantaj considerabil in fata concurentilor, este foarte
important ca firma sa isi indrepte atentia asupra politici de promovara care in prezent nu
este luata in serios.
Dat fiind faptul ca produsul companiei este nou pe piata este necesara o
promovare care sa faca cunoscut consumatorului produsul precum si informarea acestuia
cu privire la produs.
Ca strategii promotionale se pot alege urmatoarele strategii:
- strategii de atragere: prin crearea cererii, datorita faptului ca acest produs
este nou

8
- strategii de impingere: prin impingerea produsului de-a lungul canalelor
de distributie catre consumatorii finali.
Sloganul pe care firma s-a gandit sa il foloseasca la lansarea produsului este
urmatorul: „BON LIFE pentru o viata mai buna!”
Ca si obiective ale activitatii promotionale, urmarim:
- scaderea pretului produsului, crescand astfel cererea;
- motivarea distribuitorilor si a vanzatorilor care pot influenta decizia de
cumparare a clientilor;
- informarea clientilor;
- promovarea imaginii firmei.
Pentru o mai buna promovare a companiei, aceasta trebuie sa apeleze la o firma
din domeniul publicitatii, care se va ocupa de imaginea acesteia si a produselor. Se vor
realiza spoturi video si audio ce vor fi difuzate pe principalele canale media ale tarii.
Pe viitor trebuie de asemenea sa se creasca notorietatea marcii.
Politica de distributie se va reflecta in numarul de puncet in care vor fi
comercializate produsele din tara. Aceste puncet de distributie se vor gasi in orasele cele
mai importante ale tarii. O componenta importanta a acestei politici este si decizia de a
exporta in tari precum: Thailanda, China, Brazilia etc, cu eventuale posibilitati de
extindere a pietei internationale.

VII. PROGRAMUL DE MARKETING

AGENDA:

ACTIVITATE IAN FEB MAR APR MAI IUN IU AUG SEPT OCT NOV DEC
L
1. Realizarea x x
de spoturi
audio si video
2. Deschiderea x x x
de noi centre
de distributie
3. Scaderea x x
pretului
produsului
(realizarea de
oferte
promotionale)
4. Motivarea x

9
distribuitorilor
sa distribuie
produsele
companiei
5. Promovarea x x x x x
imaginei
firmei

Principalele lucruri pe care un client le asteapta de la un produs sunt:


- pret cat mai redus: compania noastra a inteles ca clinetii trebuie tratati in
mod diferit deoarece si ei sunt diferiti, rezultand astfel si nevoi diferite. Compania a decis
sa le ofere clientilor sai produse la preturi cat mai accesibile;
- conditii deosebite: produsele companiei sunt capabile sa satisfaca cerinte
cat mai variate si mai exigente.
- noutate: acest produs este un produs nou pe piata in special datorita
faptului ca ingredientele folosite sunt ingrediente ecologice.
- raport calitate – pret: pretul produsului este unul relativ scazut in
comparatie cu calitatea crescuta a produsului.

10
VIII. BUGETUL

S.C. NATURAL PRODUCTS S.R.L este o companie infiintata in 2001, cu un


capital social de 30000 euro.
Sediul central al companiei este in strada Biruintei, nr. 98, Oras Pantelimon, Ilfov.
In firma luceraza peste 300 de angajati.

Bilant contabil 2009:


Active imobilizante 6.500.000
Active circulante 14.000.000
Active totale 20.500.000
Capital social 11.400.000
Capitaluri proprii 13.000.000
Datorii 1.000.000
Pasive Totale 25.400.000
Previziuni 2010:
Cifra de afaceri 87.000.000
Venituri din exploatare 90.000.000
Cheltuieli din exploatare 88.000.000
Rezultatul din exploatare 15.000.000
Venituri finanaciare 3.500.000
Cheltuieli financiare 2.000.000
Venituri totale 93.500.000
Cheltuieli totale 90.000.000
Profit brut 3.500.000

IX. SISTEMUL DE CONTROL

Evaluarea rezultatelor ce vor fi obtinute de companie se va face tinand cont de


situatia economica a firmei ce rezulta din analizele datelor prezentate in bilantul contabil,
precum si pe baza unor sondaje de opinie, efectuate atat in timpul lansarii produsului cat
si dupa lansarea acestuia pe piata.

11