1.

Scurt istoric al produsului

Iaurtul este un produs cu traditie in consumul autohton. Totusi, oferta tot mai bogata a companiilor
importatoare si producatoare formeaza noi obiceiuri de consum, lucru facilitat de interesul mare al
consumatorului roman pentru produse noi. Un bun exemplu este iaurtul de fructe, care a devenit un
segment puternic, desi traditional in Romania se consuma iaurt simplu.
Industria de producere a iaurturilor constituie unul dintre domeniile performante de activitate din
Romania in ultimii ani atragand un volum apreciabil de investitii si reusind sa ajunga la nivelul
companiilor din Comunitatea Europeana.
In acest proiect voi studia in special iaurtul Activia, un iaurt produs de firma Danone Romania, care
produce o gama foarte variata de iaurturi. Noul tip de iaurt este un produs deosebit de bun, capabil sa
surclaseze marcile concurente si sa ajunga in topul preferintelor consumatorilor.
Istoria Grupului DANONE
1919 Isaac CARASSO produce pentru prima data iaurtul Danone, folosind fermenti lactici selectionati
de Institutul Pasteur din Paris.
La inceput iaurtul se vindea numai in farmacii, fiind singurul leac cunoscut impotriva diareei infectioase.
Descoperirea penicilinei primul antibiotic, de catre Fleming, avea sa se produca in 1928).
1923, 1929 Primele premii internationale acordate iaurtului Danone, la expozitiile de la Roma si
Barcelona.
1929 Daniel, fiul lui Isaac CARASSO, infiinteaza Societatea Pariziana a Iaurtului Danone.
1942 Fondarea companiei DANNON, in Statele Unite.
1958 - Danone instaleaza in Franta cea mai moderna linie de productie din Europa, fabricand 20 000 de
borcane zilnic.
1963 Fuziunea Danone cu Gervais (cea mai cunoscuta marca de brinzeturi din Franta, la acea vreme).
1973 Fuziunea BSN cu Gervais Danone, din care rezulta primul grup francez din industria alimentara.
1987 Lansarea iaurtului probiotic cu Bifidus, BIO (astazi marca Danone Activia, prezenta pe mai
multe continente).
1990 Incepe extinderea activitatii Grupului Danone in Europa Centrala si de Est, respectiv in zona Asia
- Pacific.
1991 Se infiinteaza primul Institut Danone.
1996 Actul de nastere al Danone Romania.
2002 Inaugurarea Centrului de Cercetare Daniel Carasso.
2007 Restructurarea activitatilor Grupului, concentrarea pe nutritie echilibrata si benefica pentru
sanatate (produse lactate proaspete, ape minerale, alimente pentru copii mici si nutritie clinica).
Astazi Grupul Danone, prezent in 150 de tari, este lider mondial pe piata produselor lactate proaspete
(Danone) si numarul 2 mondial in domeniul apei imbuteliate (Evian) si al alimentelor pentru nutritia
infantila (Bledina, Milupa) si clinica (Numico).
2.Piata ofertei produsului
Principalii ofertanti(producatori/impotatori)
Atat in Romania, cat si peste hotare, oferta este variata si bogata: iaurturi simple, cu fructe, grase si
degresate, brasate sau de baut, iaurturi pentru copii. Jucatorii fac eforturi pentru a-si intari pozitia in piata,
iar evenimentele din ultimii doi ani subliniaza acest aspect. Exista companii puternice, care au forta
financiara de a sustine, pe de o parte, o distributie buna la nivel national, distributie costisitoare din cauza
conditiilor termice necesare la transport, iar pe de alta parte au posibilitatea de a investi in inovatii si in
promovare. Dar exista si companii mai mici, cu consumatori fideli la nivel local.

Principalii jucatori pe piata sunt, conform MEMRB: Danone , Friesland,Tnuva,Campina si Albalact. Piata
interna a lactatelor valoreaza peste 900 mil. euro. Din punct de vedere al preferintelor romanilor pentru
iaurturi, in fruntea clasamentului raman tot iaurturile simple, care detineau, in prima jumatate a anului
2008, o cota de piata de 42% in valoare si de 53,5% in volum, urmate de iaurturile cu fructe, care
detineau o cota de piata in volum de 25,4% si de 26,8% in valoare, in scadere cu 3,5 puncte procentuale
fata de aceeasi perioada din anul trecut, potrivit unui studiu MEMRB, citat de Tnuva. O crestere vizibila
au inregistrat-o iaurturile cu beneficii pentru sanatate, care au ajuns la o cota de 22,8% din valoarea pietei
de profil, fata de 19,3% in perioada similara din 2007, informeaza MEMRB. Piata iaurtului este foarte
dinamica, iar ultimii ani au demonstrat interesul jucatorilor de a-si consolida pozitia. In urmatorii ani
competitia va fi tot mai apriga si oferta tot mai bogata.
Jucatorii din piata spun ca se pot observa tendinte diferite de evolutie a pietei, in functie de segmentele
acesteia: piata iaurturilor simple a ajuns la maturitate, avand o crestere constanta, competitori puternici,
cu traditie, in timp ce piata iaurturilor cu fructe este dinamica, inca in plin proces de dezvoltare, cu un
numar tot mai mare de competitori.
Volumul vanzarilor :
Rezultate financiare 2008-semestrul 1
Cifra de afaceri a crescut cu 9.6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, marja operationala s-a
imbunatit cu 0.35 de puncte procentuale, iar obiectivele anuale privind vanzarile si profitul pe actiune au
fost reconfirmate.

Din cuprins:
Introducere
1. Produsul
1.1. Scurt istoric al produsului la nivel mondial i naional
1.2. Gama sortimentala existenta pe piata
2. Analiza ofertei
2.1. Prezentarea principalilor ofertani
2.2. Volumul produciei si vnzrilor
2.3. Evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a cotelor de piata
2.4. Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai importante mrci
3. Analiza cererii
3.1. Definirea unitii de consum, a unitilor de cumprare, a unitii de decizie
3.2. Identificarea principalelor segmente de pia i analiza acestora.
3.3. Stabilirea elementelor de natur cantitativ legate de consum/cumprare,
locul de cumprare i consum
3.4. Capacitatea pietei numar de consumatori potentiali si efectivi
3.5. Dezvoltarea pietei extensiva, intensiva, mixta
4. Distribuie
4.1. Tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre consumatori
4.2. Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci

5. Pret
5.1. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea principalelor marci incluse
in fiecare segment
5.2. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce
au stat la baza acestei variatii
6. Promovarea produsului
6.1. Identificarea modalitilor prin care se face in prezent promovarea produsului
6.2. Promovarea vnzrilor
6.3. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori
in perioada februarie-mai 2008
7. Previziuni asupra pieei
Bibliografie
Extras din document:
Introducere
Iaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaa produselor lactate
proaspete, ritmul de cretere anual fiind de peste 20%. n ultimii 18 ani, evoluia acestui segment
a fost spectaculoas.
Iaurtul este un produs care a trecut prin mari transformri, ntr-un timp relativ scurt: de la
mncarea sracului, nainte de 1990, la alimentul sntos de astzi, consumat n scopuri
terapeutice i profilactice i asociat anumitor stiluri de via, de la clasicele borcane de odinioar,
la actualele ambalaje moderne, cu design atrgtor, adaptate publicului-int, att din punctul de
vedere al gramajului, ct i al cromaticii.
Evoluia pieei, ca volum, i n structur, are n spate eforturi susinute de marketing. i nu ne
referim doar la lansarea de noi produse i la extinderea unor game deja existente, ci i la
campaniile coerente de comunicare i educare a consumatorului, care au condus la o atitudine
mai rafinat fa de un aliment considerat, pn nu demult, banal. Un stil de via sntos,
naturalee, accesibilitate, gust plcut acestea sunt, n general, beneficiile asociate, n prezent,
iaurtului.
1. Produsul
- Scurt istoric al iaurtului
Este gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata.
Cuvntul iaurt provine din limba turc, youghurmak nsemnnd "a ngroa", Acest termen este
utilizat n mod curent, att n America de Nord - yoghurt, ct i n Europa, i desemneaz
versiunea modern a laptelui prins de altadat.
Se presupune ca iaurtul i are originea n Asia sau n Europa de est i ca a aprut ca rspuns la
nevoia de a conserva laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului. Astfel a nceput aventura
descoperirii nenumratelor avantaje nutriionale i medicale pe care le deine.
Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperit absolut din ntmplare. Se pare ca a luat nastere
dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura..
n foarte multe ri, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din
tradiie, dar ncepnd cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se rspndete i n Europa
Occidental
Grecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt. La fel si analele de la curtea lui
Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus faima

iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a
studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei
bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una
dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus
Mecinicov un premiu Nobel.
COMPOZITIE
Iaurtul se prepar din lapte de vac, de oaie, de capr sau de bivoli, pasteurizat sau fiert i
nsmnat cu culturi selecionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum i
Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie i laptele de vac se folosesc n amestec cu
maximum 30% lapte de bivoli.
nti de toate, dei obinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obinuit.
Numai n prezena unor fermeni specifici laptele devine iaurt. Iar toate calitile lui provin de
aici, fr excepie. Chiar i aroma specific iaurtului i gustul su sunt datorate n mod exclusiv
aciunii acestor fermeni.
Att de importani sunt acetia nct standardele internaionale condiioneaz denumirea de
iaurt de prezena n iaurt, dup fabricare i pn la expirarea termenului de valabilitate, a
culturilor active de fermeni specifici ntr-o proporie de 10 milioane la un gram de iaurt.
UN ALIMENT CARE NE APARA
Piaa produselor lactate poate constitui un exemplu n privina consumului de iaurt din ce n ce
mai ridicat la noi n ar.
Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este considerat unul din
alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice
asupra organismului. Muli l consum drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajut la
redobndirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie complet i la o
valorificare mai bun a alimentelor bogate n fibre.
Iaurtul nu e o revelaie a secolului nostru. Cu mii de ani n urm, el era bine cunoscut de unele
popoare din Orientul Mijlociu i constituia un aliment de baz. Efectele sale benefice n
vindecarea diverselor boli intestinale l-au fcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu
a mai putut rmne secret.
Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut
nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili: Lactobacillus bulgaricus si
Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si
glucoza.
Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar
majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista
iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana
afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie
incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta
sistemul imunitar.
Dar, dei astzi, 30% din populaia globului consum iaurt n mod regulat i este un aliment
foarte apreciat pentru gustul su, iaurtul avea un statut aparte la nceputul secolului nostru - cnd
era consumat doar la indicaia medicilor! Secolul XX l-a transformat ntr-un aliment pentru
consumul zilnic.
- Gama sortimentala
n prezent, pe piaa romneasc vorbim de dou mari categorii de iaurturi, ns fiecare dintre
acestea conine mai multe subcategorii, nct sortimentaia se completeaz de la an la an.

Pe piaa romneasc exist iaurturi albe (sau simple), care, la rndul lor se mpart n mai multe
subcategorii n funcie de coninutul de grsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea
adugat (cu fermeni activi, probiotice, bio/ecologice), precum i o mare varietate de iaurturi cu
fructe.
Un alt criteriu de segmentare a pieei iaurturilor este gramajul acestora, procentul de grsime i
tipul produsului: normal sau de but, simplu sau cu fructe.
O delimitare a pieei iaurturilor n funcie de gramaj, realizat de MEMRB., arat c, n vnzri,
paharele de pn la 250g dein, nc, cea mai mare pondere pe pia, att din punct de vedere al
volumului ct i a valorii acestora. Studiul mai remarc o dinamic interesant a vnzrilor de
iaurturi cu un gramaj mai mare de 250g, ceea ce denot orientarea ctre achiziii mai mari n
volum.

Din cuprins:
Introducere
1. Produsul
1.1. Scurt istoric al produsului la nivel mondial i naional
1.2. Gama sortimentala existenta pe piata
2. Analiza ofertei
2.1. Prezentarea principalilor ofertani
2.2. Volumul produciei si vnzrilor
2.3. Evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a cotelor de piata
2.4. Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai importante mrci
3. Analiza cererii
3.1. Definirea unitii de consum, a unitilor de cumprare, a unitii de decizie
3.2. Identificarea principalelor segmente de pia i analiza acestora.
3.3. Stabilirea elementelor de natur cantitativ legate de consum/cumprare,
locul de cumprare i consum
3.4. Capacitatea pietei numar de consumatori potentiali si efectivi
3.5. Dezvoltarea pietei extensiva, intensiva, mixta
4. Distribuie
4.1. Tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre consumatori
4.2. Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci
5. Pret
5.1. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea principalelor marci incluse
in fiecare segment
5.2. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce
au stat la baza acestei variatii
6. Promovarea produsului
6.1. Identificarea modalitilor prin care se face in prezent promovarea produsului
6.2. Promovarea vnzrilor
6.3. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori

in perioada februarie-mai 2008

7. Previziuni asupra pieei
Bibliografie
Extras din document:
Introducere
Iaurturile constituie una dintre cele mai dinamice categorii de pe piaa produselor lactate
proaspete, ritmul de cretere anual fiind de peste 20%. n ultimii 18 ani, evoluia acestui segment
a fost spectaculoas.
Iaurtul este un produs care a trecut prin mari transformri, ntr-un timp relativ scurt: de la
mncarea sracului, nainte de 1990, la alimentul sntos de astzi, consumat n scopuri
terapeutice i profilactice i asociat anumitor stiluri de via, de la clasicele borcane de odinioar,
la actualele ambalaje moderne, cu design atrgtor, adaptate publicului-int, att din punctul de
vedere al gramajului, ct i al cromaticii.
Evoluia pieei, ca volum, i n structur, are n spate eforturi susinute de marketing. i nu ne
referim doar la lansarea de noi produse i la extinderea unor game deja existente, ci i la
campaniile coerente de comunicare i educare a consumatorului, care au condus la o atitudine
mai rafinat fa de un aliment considerat, pn nu demult, banal. Un stil de via sntos,
naturalee, accesibilitate, gust plcut acestea sunt, n general, beneficiile asociate, n prezent,
iaurtului.
1. Produsul
- Scurt istoric al iaurtului
Este gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata.
Cuvntul iaurt provine din limba turc, youghurmak nsemnnd "a ngroa", Acest termen este
utilizat n mod curent, att n America de Nord - yoghurt, ct i n Europa, i desemneaz
versiunea modern a laptelui prins de altadat.
Se presupune ca iaurtul i are originea n Asia sau n Europa de est i ca a aprut ca rspuns la
nevoia de a conserva laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului. Astfel a nceput aventura
descoperirii nenumratelor avantaje nutriionale i medicale pe care le deine.
Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperit absolut din ntmplare. Se pare ca a luat nastere
dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura..
n foarte multe ri, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din
tradiie, dar ncepnd cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se rspndete i n Europa
Occidental
Grecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt. La fel si analele de la curtea lui
Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus faima
iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a
studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei
bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una
dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus
Mecinicov un premiu Nobel.
COMPOZITIE
Iaurtul se prepar din lapte de vac, de oaie, de capr sau de bivoli, pasteurizat sau fiert i
nsmnat cu culturi selecionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum i
Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie i laptele de vac se folosesc n amestec cu

maximum 30% lapte de bivoli.

nti de toate, dei obinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obinuit.
Numai n prezena unor fermeni specifici laptele devine iaurt. Iar toate calitile lui provin de
aici, fr excepie. Chiar i aroma specific iaurtului i gustul su sunt datorate n mod exclusiv
aciunii acestor fermeni.
Att de importani sunt acetia nct standardele internaionale condiioneaz denumirea de
iaurt de prezena n iaurt, dup fabricare i pn la expirarea termenului de valabilitate, a
culturilor active de fermeni specifici ntr-o proporie de 10 milioane la un gram de iaurt.
UN ALIMENT CARE NE APARA
Piaa produselor lactate poate constitui un exemplu n privina consumului de iaurt din ce n ce
mai ridicat la noi n ar.
Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este considerat unul din
alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice
asupra organismului. Muli l consum drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajut la
redobndirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie complet i la o
valorificare mai bun a alimentelor bogate n fibre.
Iaurtul nu e o revelaie a secolului nostru. Cu mii de ani n urm, el era bine cunoscut de unele
popoare din Orientul Mijlociu i constituia un aliment de baz. Efectele sale benefice n
vindecarea diverselor boli intestinale l-au fcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu
a mai putut rmne secret.
Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut
nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili: Lactobacillus bulgaricus si
Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si
glucoza.
Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar
majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista
iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana
afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie
incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta
sistemul imunitar.
Dar, dei astzi, 30% din populaia globului consum iaurt n mod regulat i este un aliment
foarte apreciat pentru gustul su, iaurtul avea un statut aparte la nceputul secolului nostru - cnd
era consumat doar la indicaia medicilor! Secolul XX l-a transformat ntr-un aliment pentru
consumul zilnic.
- Gama sortimentala
n prezent, pe piaa romneasc vorbim de dou mari categorii de iaurturi, ns fiecare dintre
acestea conine mai multe subcategorii, nct sortimentaia se completeaz de la an la an.
Pe piaa romneasc exist iaurturi albe (sau simple), care, la rndul lor se mpart n mai multe
subcategorii n funcie de coninutul de grsime (normale, dietetice, grase), sau valoarea
adugat (cu fermeni activi, probiotice, bio/ecologice), precum i o mare varietate de iaurturi cu
fructe.
Un alt criteriu de segmentare a pieei iaurturilor este gramajul acestora, procentul de grsime i
tipul produsului: normal sau de but, simplu sau cu fructe.
O delimitare a pieei iaurturilor n funcie de gramaj, realizat de MEMRB., arat c, n vnzri,
paharele de pn la 250g dein, nc, cea mai mare pondere pe pia, att din punct de vedere al
volumului ct i a valorii acestora. Studiul mai remarc o dinamic interesant a vnzrilor de

iaurturi cu un gramaj mai mare de 250g, ceea ce denot orientarea ctre achiziii mai mari n
volum.

Tzafrir Granat, Muller:

Iaurturile, o piata de 162 mil.
euro in 2009
Alina Apetrei , 10 Feb 2009

Pe o piata a iaurturilor ce s-ar putea situa anul acesta la valoarea de aproximativ 162 mil.
euro, compania germana Muller, care a debutat in Romania in septembrie 2008, isi
mentine strategia pentru urmatorii trei ani-consolidarea brandurilor proprii, dezvoltarea
retelei de distributie si atingerea unei pozitii in Top 3 jucatori pe plan local, potrivit lui
Tzafrir Granat, vicepresedintele de marketing al companiei.

Management flote auto. Reduceti semnificativ costurile interne. O singura echipa

de specialisti se va ocupa de flota auto a companiei dumneavoastra.
Prezent pe piata romaneasca cu sortimente precum Bianco (iaurt simplu), Muller Mix (iaurt cu
cereal, ciocolata sau un preparat din fructe) si Froop (iaurt cu fructe), Muller Diary a raportat,
dupa sase luni de la lansare, o cota de piata de 9% pe segmentul iaurturi cu fructe. De

asemenea, producatorul detine o cota de piata de 15,7% in retelele de hipermarketuri si

supermarketuri.
Consumatorul nu gandeste ca un marketer. Ceea ce am inteles din momentul lansarii si pana
in prezent este ca romanii doresc in primul rand calitate si produse premium, declara Tzafrir
Granat (foto).
Potrivit oficialului Muller, piata de iaurturi din Romania a inregistrat in 2008 o crestere in valoare
de 30% si 11% in volum, fata de 2007, trend care se va mentine si anul acesta, in ciuda
actualului context economic. Totodata, consumul per capita a ajuns in 2008 la 3,93 kilograme, in
comparatie cu 3,5 kg. in 2007.
Este un an dificil. Incerc sa inteleg provocarea si partea pozitiva a acestor timpuri dificile.
Vorbim de categoria iaurturilor, iar iaurtul este un produs cu care te rasfeti. Aici avem o
oportunitate. Consumatorul vrea sa se recompenseze, sa se rasfete platind in schimb un pret
modic. Prevad in continuare o crestere de doua cifre pentru piata iaurturilor, undeva intre
10 si 12%, spune Granat.
In ceea ce priveste principalele tendinte pe piata interna a iaurturilor, Tzafrir Granat afirma ca a
observat o accentuare a consumului out of home, trend sustinut in principal de generatia
tanara. In plus, consumatorii romani se axeaza in special pe branduri internationale.
Potrivit datelor furnizate de companie, 53% dintre romani se orienteaza spre produse realizate
pe plan local, in timp ce 27% opteaza pentru branduri internationale, spre deosebire de tari
precum Slovenia, Croatia, Serbia in care doar 4% din populatie se axeaza pe marci
internationale.
Ceea ce am mai observat este o tendinta de a consuma produsele in afara casei, un trend
inceput de generatia tanara. Acestia nu mai au aceleasi obiceiuri de consum, iaurtul este
savurat fie la scoala, fie la munca, in fata calculatorului. Deducem astfel ca avantajul pe care ti-l
ofera un produs nu vine neaparat din discounturi sau reduceri de pret, ci si din usurinta in a-l
consuma, declara Granat.
Printre principalele planuri pentru acest an se numara continuarea investitiilor pe segmentul
brand awareness, dezvoltarea canalului de distributie si atingerea unei pozitii in Top 3 jucatori
pe piata de iaurturi.
Lansarea pe o piata noua a fost una dificila. Cota de piata pe care am atins-o se datoreaza
clientilor si consumatorilor nostri. Insa nu ne oprim aici. Vom investi si anul acesta in lucruri
inovatoare, vom mentine aranjamentele la raft, vom continua sa discutam cu clientii nostri chiar
la punctul de vanzare, vom realiza campanii de sampling, spune Tzafrir Granat.

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/58979/Tzafrir-Granat-MullerIaurturile-o-piata-de-162-mil-euro-in-2009.html#ixzz2wsODDZbT

Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook