Aspecte teoretice i practice privind implementarea contabilitii manageriale la o

entitate economic din sfera de producie

S.C. DANONE S.R.L

Profesor indrumator:
Stundent:

Universitatea Babes-Bolyai
Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor
Cluj-Napoca,2011.

CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea societii
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

Scurt istoric ___________________________________________3

Date de indentificare a societii____________________________5
Obiectul de activitate_____________________________________5
Organizarea i administrarea societii_______________________6

Capitolul 2. Concepii de organizare a contabilitii manageriale

2.1. Obiectivele contabilitii manageriale raportate la specificul activitii
entitii_________________________________________________________10
2.2. Dezvoltri ale sistemelor de conturi ale contabiliti manageriale
raportat la specificul activitii societii_______________________________10
2.3. Metoda de calcul a costurilor aplicat_________________________12
2.4. Elaborarea bugetelor de venituri i cheltuieli___________________17

Capitolul 3. Studiu de caz privind organizarea contabilitii

manageriale n cadrul entitii S.C. Danone S.A._________________19
Capitolul 4. Concluzii i propuneri privind organizarea contabilitii
manageriale______________________________________________24
Bibliografie

1.1. Scurt istoric

Danone este deja un brand arhicunoscut pe piaa mondial, ct i pe cea romneasc,
reprezentnd excelena n domeniul lactatelor i nu numai, prezentnd o gam variat de
produse de top. Istoricul companiei demonstreaz c aceasta i-a avut nceputurile nc din
anii '60, cnd, n urma unor multiple fuziuni ntre diverse companii, s-a reuit formarea i
consolidarea celui mai puternic grup alimentar din Frana.
Expansiunea pe piaa european, ct i pe marile piee mondiale, dar i adiionalele
brand-uri adaugate sau vndute din portofoliul comapaniei, au mpins cu for numele BSN
Gervais Danone alturi de cele mai puternice companii din Europa. n doar dou decenii,
politica grupului a dus la plasarea companiei pe primele locuri n topurile grupurilor
alimentare, transformnd-o n lider absolut pe pieele din Frana, Germania, Belgia, Spania,
Luxemburg i Portugalia.
Istoria Grupului Danone:
1919 Isaac CARASSO produce pentru prima dat iaurtul Danone, folosind
fermeni lactici selectionai de Institutul Pasteur din Paris; La inceput iaurtul se vindea numai n farmacii,
fiind singurul leac cunoscut mpotriva diareei infecioase. Descoperirea penicilinei primul antibiotic, de
catre Fleming, avea s se produc n 1928);
1923, 1929 Primele premii internaionale acordate iaurtului Danone, la
expoziiile de la Roma i Barcelona;
1929 Daniel, fiul lui Isaac CARASSO, nfiineaz Societatea Parizian a
Iaurtului Danone;
1942 Fondarea companiei DANNON, n Statele Unite;
1958 - Danone instaleaz n Frana cea mai modern linie de producie din
Europa, fabricnd 20 000 de borcane zilnic;
1963 Fuziunea Danone cu Gervais (cea mai cunoscut marc de brnzeturi
din Frana, la acea vreme);
1973 Fuziunea BSN cu Gervais Danone, din care rezult primul grup francez
din industria alimentar;
1987 Lansarea iaurtului probiotic cu Bifidus, BIO (astzi marca Danone
Activia, prezent pe mai multe continente);
1990 ncepe extinderea activitii Grupului Danone n Europa Centrala i de
Est, respectiv n zona Asia Pacific;
1991 Se nfiineaz primul Institut Danone;
1994 Danone i ncepe operaiunile n America de Sud;
1996 Actul de natere al Danone Romnia;
2002 Inaugurarea Centrului de Cercetare Daniel Carasso
2007 Restructurarea activitilor Grupului, concentrarea pe nutriie
echilibrat i benefic pentru sntate (produse lactate proaspete, ape minerale, alimente
pentru copii mici i nutriie clinic)

Istoria Danone Romnia:

1996 Actul de natere al Danone Romnia. Danone achiziioneaz activele
unei foste fabrici de lactate din Bucureti. Dup Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Rusia,
Grupul Danone i continu expansiunea n Europa Centrala i de Est. Aveau s urmeze
Turcia, Slovacia, Ucrainal;
1997 Danone ncepe operaiunile n Romnia, prin distribuia de produse
importate din Polonia i Ungaria. Danone aduce pentru prima dat n Romania iaurturile cu
fructe. Succesul este imediat;
1998 ncep lucrrile de renovare i dotare a fabricii cu echipamente noi i
moderne;
1999 Primul lot de iaurt Danone fabricat n Romnia. Danone Natural i
Delicios sunt primele mrci fabricate local. n acelai an se lanseaz Natural de but i
Savoarea fructelor. Vor urma, n scurt timp, noi mrci de produse: Cremoso, Smntan,
Vitalinea;
2001 Se lanseaza i n Romnia iaurtul Activia, fabricat la Bucureti.
2004 Fabrica Danone Romnia este agreat pentru export n ri ale Uniunii
Europene;
2007 Dup intrarea Romniei n Uniunea European, fabrica Danone este
una dintre puinele care i pstreaz autorizarea pentru comercializarea produselor pe piaa
intracomunitar. DANONE rmne lider de pia n Romnia
Danone Romania are astzi n portofoliu peste 60 de referine de produse. Cea mai
mare pondere o reprezint iaurturile: simple, cu fructe, tradiionale sau probiotice. Alturi de
acestea, smntna, laptele proaspat, brnzica de vaci cu fructe, diferitele deserturi asigur
varietatea ofertei i adaptarea la nevoile i gusturile consumatorilor romni.

1.2 Date de indentificare a societatii

Danone Romnia (Danone P.D.P.A. S.R.L.) este o societate cu rspundere limitat, cu
sediul n strada Nicolae Cnea nr. 96, sector 2, Bucureti. n fiecare jude al rii exist filiale,
structura acestora limitndu-se la compartimentul de vnzri i cel de distribuie, subordonate
unui ef zonal de vnzri. Partenerii cheie ai ntreprinderii sunt reprezentai de furnizorii de
lapte n raporturile cu care exist parteneriate i colaborri la nivel de strategie.
Cifra de afaceri a grupului olandez Numico a fost n proporie de 72% destinat
alimentaiei pentru copii iar 28% pentru alimentaia sntoasa, ceea ce nseamn c Danone
i ntrete poziia n sectorul nutriiei i al sntii.
Cod Unic de Identificare: 8961927
Nr. Registrul Comertului: J40 /9619 /1996

1.3. Obiectul de activitate

Danone Romnia are ca obiect de activitate producia, distribuia, depozitarea i
comerul cu ridicata al produselor lactate. Face parte din Grupul Danone, prezent n 150 de
ri, unul din liderii mondiali din industria alimantar.
Danone Romnia este lider detaat pe piaa local de produse lactate (iaurturi), cu o
cot de pia de peste 62% (n anul 2007), fiind a doua cea mai de succes filial din lume a
grupului n ceea ce privete segmentul lactatelor proaspete (dup Danone Argentina, care
deine o cot de peste 75% pe piaa local a acestor produse).
Danone fabric circa 95% din produsele comercializate n Romnia n fabrica sa din
Bucureti. Celelalte produse sunt importate din Frana, Germania, Spania, Polonia, Ungaria i
Bulgaria. n acelasi timp, Danone Romnia export produse n Bulgaria, Republica Moldova
i n rile din zona Adriaticii.
Producia local, adaptat la cerinele consumatorului roman, este esenial pentru
dezvoltarea afacerii Danone n Romnia, ns compania intenioneaz s lrgeasc piaa
romneasc cu noi categorii de produse, axndu-se pe extinderea capacitilor de producie
existente n funcie de solicitrile pieei i mai puin pe achiziionarea altor uniti de
producie. Pentru viitor, Danone i propune s continue povestea sa de succes n Romnia,
dezvoltnd, pe lng produsele sale tradiionale, gama de produse "pentru sntate", un
segment pentru care exist o cerere n cretere din partea consumatorilor romni.
Dat fiind integrarea Romniei n Uniunea European, Danone Romnia se
concentreaz ca pe viitor s continue proiectele de modernizare a liniilor de producie, dar
mai ales s atrag i s dezvolte parteneriatele cu fermierii locali, oferindu-le programe i
soluii de modernizare i dezvoltare durabil, ntruct calitatea produselor ncepe cu condiiile
de via i potenialul animalelor din ferme i continu cu igiena mulsului, stocarea la rece a
laptelui, colectarea i ntregul proces de fabricaie.

1.5. Organizarea si administrarea societatii

Organigrama societatii este urmatoarea:

Danone isi propune sa aduca, in fiecare zi, cat mai multor oameni din intreaga lume,
sanatate, prin alimente echilibrate nutritional si gustoase.
Presedintele Grupului Danone declara:
"Una dintre principalele idei directoare ale Grupului Danone este aceea ca alimentele
joaca un rol important in promovarea sanatatii si a starii de bine a fiecarei persoane. De aceea,
suntem convinsi ca trebuie permanent sa imbunatatim calitatea nutritionala a produselor
noastre, sa investim in cercetare si noi programe de dezvoltare si informare ce au drept scop
principal, promovarea activitatii fizice si a unei diete variate, sanatoase si echilibrate."
La Danone, Umanismul, Deschiderea, Proximitatea si Entuziamul asigura fundamentul
pentru o cultura organizationala unica si sustin identitatea Danone in toate tarile unde
compania este prezenta. Modelul Danone este bazat pe ideea ca dezvoltarea umana si
performanta economica se potenteaza reciproc.
Portofoliul de produse comercializate de Danone Romnia a suferit, pe parcursul
anilor, numeroase modificri, dictate n cele mai multe din cazuri de reacia pieei. Astfel,
din ansamblul de produse comercializate la nivel mondial sub marca Danone, doar o parte
sunt prezente pe piaa din Romnia: Danone nu a ptruns i n Romnia cu gama de produse
de tipul apelor mbuteliate, ci s-a axat preponderent pe produsele lactate proaspete i, pentru
puin timp (pn la vnzarea acestei divizii de ctre grupul francez), pe segmentul produselor
cerealiere i al biscuiilor (marca LU). De asemenea, portofoliul de produse Danone Romnia
nu a inclus de la nceput anumite produse prezente momentan pe pia sub acest brand (abia
din 2006 au ptruns pe segmentul laptelui proaspt) i, de asemenea, subsidiara Danone din
Romnia a renunat pe parcurs la anumite branduri ale grupului francez care probabil nu au
avut la fel de mult success ca n alte ri n care grupul este prezent (segmentul Diet - gama
Vitalinea, segmentul Drinks Danao, segmentul Natural Health Danacol, etc.).
n prezent, Danone Romnia comercializeaz pe piaa local urmtoarele produse de
tip lactate proaspete i brnzeturi (ncepnd din 2008, cu lansarea Activia Branzic Fin cu
Fructe.

Iaurt probiotic, cu efecte asupra tranzitului intestinal lent (conine

fermentul unic Bifidus ActiRegularis).
Gama de produse:

Natur: Activia Natur, Activia Mini Natur, Activia Crem de

Iaurt;
Fibre: Activia Fibre musli, germeni de gru, musli i piersici,
musli i cpuni;
De but: Activia de But natur, fibre, cpuni - kiwi, lmie ceai verde, viine vanilie;

Brnzic Fin:

Activia Brnzic Fin viine, caise, cpuni.

Iaurt probiotic de but ce conine fermentul unic L casei Imunitass; acioneaz

pozitiv asupra florei intestinale, ajut la ntrirea barierei deprotecie din intestin i
stimuleaz sistemul imunitar.
Gama de produse:

Actimel Natur;
Actimel Cpuni;
Actimel MultiFruct;
Actimel Zmeur;
Actimel Fructe de Pdure.

Brnzic de vaci cu piure de fructe, produs adaptat la nevoile

nutriionale ale copiilor, cu o formul mbuntit pentru a asigura o
cretere optim; conine calciu, vitamina D i proteine.
Gama de produse:

Danonino Cpuni;
Danonino Caise;

Danonino Banane;
Danonino Zmeur;
Danonino Cpuni Banane;

Iaurturi clasice, de baut si dietetic; marca de iaurt cea mai cumprat din Romnia.
Gama de produse:

Nutriday Uor;

Nutriday Natural;
Nutriday 0%;
Nutriday de But - Natural, Cocktail de Fructe
Iaurtul cu fructe din gama Nutriday - o gustare hrnitoare i un desert delicios.
Gama de produse:

Nutriday Delicios Cpuni;

Nutriday Delicios Banane;
Nutriday Delicios Viine;
Nutriday Delicios Fructe Exotice;
8

Nutriday Delicios Fructe de Pdure

Produs complet adaptat cerinelor consumatorilor romni, avnd un pre
accesibil i un gust foarte bun, de fructe.

Casa Bun - cpuni, caise, viine;

Gama de produse:

Casa Bun de But cpuni.

Gam de deserturi.
Gama de produse:

Danette Krem (ciocolat, vanilie, caramel)

Danette Crem de Zahr Ars ;
Danette Duo (ciocolat, ciocolat neagr, vanilie);
Danette Orez cu Lapte (ciocolat, vanilie, salat de fructe) ;
Danette Duett.

Crem de iaurt. Disponibil ntr-o singur varianta.

Iaurt cu buci mari de fructe i brnzic fin aerat cu fructe.

Gama de produse:

Frutmania cpuni, viine, piersici;

Frutmania Brnzic Fin Aerat cpuni, ciree.

Nectar de fructe cu antioxidani i vitamine..

Gama de produse:

Danfruit Portocale;
Danfruit MultiFruct.

Gama de produse tradiionale Danone include:

Danone Smntn 12% grsime, 20% grsime;
Danone Sana;
Danone Lapte Proaspt
Desert din extract de soia, produs special pentru post.Gama de produse:

Savia Cereale;
9

Capitolul 2. Conceptii de organizare a contabilitatii

manageriale
2.1. Obiectivele contabilitatii manageriale
Obiectivele contabilitati manageriale reprezinta un element primordial al acestei
sectiuni a contabilitalii . Ele se pot grupa astfel :
- obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma
operatiunilor si activitatilor derulate de entitati
- obiective de performanta privind calcului unor indicatori partiali si integrali utilizati in
masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatiilor entitatii, precum si a costului acestora
- obiective de previzionare si control calculate prin intermediul bugetelor de venituri si
cheltuieli detaliate de la nivel de entitate la nivel de functie. structura organizatorica, activitate,
produs, lucrare sau serviciu realizat;
- realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul
informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si
control al performanlei.

2.2. Dezvoltarea sistemului de conturi utilizate

Organizarea contabilitatii manageriale prin intermediul casei a noua de conturi Conturi
de gestiune se fundamenteaza pe utilizarea a trei grupe de conturi, respectiv:

1.Grupa 90 Decontari interne

Contabilitatea decontarilor interne a cheltuielilor , veniturilor si rezultatelor contabilitaii

manageriale se bazeaza pe functionalitarea urmatoarelor conturi:

901 Decontari interne privind cheltuielile

902 Decontari interne privind productia obtinuta
903 Decontari interne privind diferentele de pret

10

2.Grupa 92 Conturi de calculatie

Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara si preluarea acestora in cadrul

calculatiei costurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor de calculatie incluse in grupa 92
Conturi de calculatie dezvoltate pe cinci conturi operationale dupa cum urmeaza:

921 Cheltuielile activitatilor de baza

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producie
924 Cheltuieli generale de administratie
925 Cheluieli de desfacere

3.Grupa 93 Costul productiei

Articularea veniturilor in contabilitatii financiare cu contabilitatea veniturilor contabilitatii
manageriale se realizeaza cu ajutorul grupei 93 Costul productiei care se detaliaza in doua
conturi, respectiv:

931 Costul productiei obtinute este un cont sintetic de grI, care se poate detalia
analitic, corespunzator activitatilor, produselor, lucrarilor si serviciilor analizate
933 Costul productiei in curs de executie este un cont sintetic de gr II, care se poate
detalia in analitic pe produse, lucrari sau servicii, respectiv pe elemente primare de cheltuieli, se
utilizeaza pentru evidentierea cheltuielilor effective ale productiei in curs de executie.
Metode de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor
Metodele clasice ale contabilitati de gestiune sunt urmatoarele:

metoda globala;

metoda pe faze;

metoda pe comenzi.

11

2.3. Metoda de calculatie a costurilor pe faze

Metoda pe faze se aplica in productia de masa, di unele ramuri ale industriei
metalurgice sau chimice, caracterizate prin procese tehnologice complexe, unde pentru
realizarea produsului finit se parcurg in cadrul procesului de fabricatie mai multe faze.
Produsele realizate in cadrul fazelor pot fi identice sau pot fi diferite de la o faza la alta, de la un
proces la altu.
Problemele organizatorice ridicate in aplicarea metodei se rezuma la urmatoarele
aspect:
1. Stabilirea fazelor de calculatie, a pozitiei si rolului lor in calculatia costurilor;
2. Refectarea costurilor de productie pe faze de calculatie care are in vedere stabilirea
pierderilor normale si anormale inregistrate pe fiecare faza precum si separarea
productie terminate de productia neterminata;
3. Determinarea cantitatilor pe produs rezultate in fiecare faza de productie si
repartizarea cheltuielilor de productie intre produsele obtinute in aceeasi faza de
productie;
4. Stabilirea profitului aferent fiecarei faze de fabricatie;
5. Determinarea costurilor produsului realizat.
Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie s asigure
obtinerea unui produs gata de consum, fiind pasteurizat i normalizat la un
continut de grsime constant.
Principalele faze tehnologice pentru fabricare lapte de consum sunt:
1. receptia calitativ i cantitativ
2. curatire i filtrare
3. standardizare continut de grsime - pasteurizare
4. depozitare tampon lapte pasteurizat rcire
5. ambalare
6. depozitare, transport i livrare lapte de consum
1. Receptia calitativa si cantitativa
Tinnd seama de rolul hotrtor al calittii materiei prime n ceea ce privete
obtinerea unui produs de calitate, o deosebit atentie se acord determinrii calittii lapteluimaterie prim.
Aspectul calitativ al desfurrii procesului tehnologic este urmrit prin
12

determinarea pe parcursul ntregului flux tehnologic a principalilor indici fizicochimici

si bacteriologici ai materiei prime i ai produsului finit, prin analize de laborator.
Receptia calitativ const n analiza organoleptic i examenul fizico-chimic i
microbiologic, prin analize de laborator.
Receptia cantitativ se realizeaz volumetric, prin msurarea volumului de lapte din
bazinul de receptie cu ajutorul unei tije gradate. n cazul msurrii cu un aparat de msurare
volumetric (debitmetru galactometru) pentru evitarea erorilor de msurare se previne
ptrunderea aerului n conductele de transport al laptelui.
2.

Curatire si filtrare
n prima faz a procesului tehnologic propriu-zis se urmrete ndeprtarea
impurittilor mecanice ptrunse n lapte pe diferite ci, nainte de umplerea
bazinului de receptie, chiar dac a fost filtrat la locul de producere, n ferm.
Impurittile sunt retinute prin montarea unor site la tuturile de golire a laptelui
din autocisterne i n timpul prelucrrii ulterioare, n separatorul centrifugal.
3.

Standardizare continut de grsime pasteurizare

n vederea asigurrii unei calitti i valori nutritive constante a laptelui de

consum, continutul n grsime al acestuia este adus la o valoare constant,
functie de continutul de grsime al sortimentului dorit (lapte smntnit, partial
smntnit, ex. 1.8% grsime sau lapte integral: 3,5...4% grsime). Aceasta
presupune o reducere a continutului initial de grsime, cu ajutorul separatorului
centrifugal, care asigur separarea grsimii din lapte sub acPiunea fortei
centrifuge, pe baza diferentei de greutate specific a componentelor laptelui
integral, i anume smntn i laptele smntnit.
4.

Depozitare tampon lapte pasteurizat rcire

Pasteurizarea laptelui se realizeaz printr-un regim termic care asigur
distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente n laptele materie
prim. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie s asigure distrugerea bacilului
tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) i a tuturor germenilor patogeni,
precum i a florei banale, n proportie de peste 99,9%, astfel nct laptele s
corespund normelor igienico sanitare prevzute n standardele nationale i
europene, fr s fie afectat structura fizic a laptelui, echilibrul su chimic, ct
i elementele biochimice - enzime i vitamine.
5. ambalare
Ambalajul utilizat asigura protectia produsului, i conserv valoarea nutritiv i
continutul de vitamine pe toat durata de valabilitate.
Functiile principale ale ambalajului sunt:
-asigur distributia eficient a produsului;
-mentine igiena produsului;
-protejeaz componentele nutritive i aroma;
-marete termenul de valabilitate al produsului;
13

-transmite informatii despre produs.

Deoarece laptele este un produs uor perisabil, iar expunerea la lumin are un
efect de distrugere a vitaminelor i de a influenta aroma produsului, ambalajul
trebuie s-l protejeze de ocurile mecanice, de lumin i oxigen.
6. depozitare, transport i livrare lapte de consum
Transportul laptelui de consum, din momentul ieirii din camera frigorific i
pn n momentul ajungerii n reteaua de distributie, va trebui asigurat la o
temperatur de maxim 4 oC, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu
agregate frigorifice i termoizolate.Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru
consum, ambalat n pungi de folie polietilen nchise prin termosudare este stabilit de
productor, pe baza testelor de stabilitate (analiza periodic a probelor mentinute la o
temperatur de maxim 4 oC).
Schema tehnologic de fabricare a laptelui consum:
LAPTE
INTEGRAL

RECEP"IE CALITATIV I CANTITATIV

CURTIRE - FILTRARE
Smntna
SEPARARE CENTRIFUGAL
Lapte smntnit
NORMALIZARE
(0,054%grasime)

LAPTE
NORMALIZAT

PASTEURIZARE 85C / 20
sec.
RCIRE 4C
AMBALARE

LAPTE DE CONSUM
DEPOZITARE 2-14
4C
LIVRARE 2 - 4C

Studiu de caz privind antecalculatia in cadrul metodei de calculatie pe faze de calculatie

O entitate a realizat in exercitiul financiar N-1, 400 bucati produs P1 cunoscandu-se
urmatoarele informatii:
Cheltuieli cu materii prime si material consumabile: 1.600
Salarii directe: 2.400
Cheltuieli indirecte de productie (energie, apa, amortismente): 1.000
Cheltuielile cu salariile TESA: 1.200
Alte cheltuieli cu administratia: 400
Cheltuieli de desfacere: 600
Chirii pentru spatiu administrativ: 200
Venituri din vanzarea produselor: 8.000
Pentru exercitiul financiar N se estimeaza realizarea unui volum productiv al productiei de
600 bucati produs P1.
Sa se calculeze pretul de vanzare in conditiile unei rate a profitului de 15% din costul
complet pe baza urmatoarelor estimari:
Pretul amteriilor prime si materialelor va creste cu 25%
Salariile directe vor creste cu 5%
Cheltuilile indirecte vor reprezenta 30% din costul direct (primar), iar cheltuielile
administrative vor ramane la acelasi nivel ca in anul precedent
Cheltuielile de distributie pe unitate de produs raman aceleasi pe unitate de produs.

Situatia costului produsului in exercitiul financiar N-1:

Nr.

Componentele pretului

Cost total

Cost unitar

1.

Materii prime si material directe

1.600

2.

Salarii directe

2.400

3.

Cost primar (rand1+rand2)

4.000

10

Crt.

15

4.

Cheltuieli indirecte de productie

1.000

2,5

5.

Cost productie (rand 3+rand4)

5.000

12,5

6.

Cheltuieli generale de productie din care:

1.800

4,5

7.

Salarii TESA

1.200

8.

Chirii

200

0,5

9.

Alte cheltuieli

400

10.

Cheltuieli de desfacere

600

1,5

11.

Total cost in afara productiei (rd6+rd10)

2.400

12.

Cost complet (rd5+rd11)

7.400

18,5

13.

Vanzari

8.000

20

14.

Profit (rd13 - rd12)

600

1,5

15.

Rata profitului (rd14:rd13)

7,5%

Situatia estimarii costului si pretului pentru exercitiul financiar N pentru o productie de 600
bucati P1, se prezinta astfel:

Nr.

Componentele pretului

Cost unitar

Cost total

P1

P1

Crt.
1.

Cheltuilei cu materii prime si material

Crestere cu 25% (4*0,25=1)

Total

Salarii directe

Crestere 5% (6*0,05=0,3)

0,3

Total

6,3

3.

Cost primar (rd1+rd2)

11,3

6.780

4.

Cheltuieli indirecte (rd3*30%=3,39)

3.39

2.034

2.

Crestere ch. indirecte (30%*6.780=2.034)

16

3.000

3.780

5.

Cost de productie (rd3+rd4)

14,69

8.814

6.

Cheltuieli generale de administratie:

1.800

Salarii TESA

1.200

Chirii plati administrative

0,33

200

Alte cheltuieli

0,67

400

7.

Cheltuieli de desfacere

1,5

900

8.

Total cost in afara produselor

4,5

2.700

9.

Cost complet (rd5+rd8)

19,19

11.514

10.

Profit (15%*rd9)

2,88

1.727

11.

Vanzari

22,068

13.241

2.4 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli

Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta o transpunere a activitatii unei entitati,

prevazuta in planul de afaceri elaborate pe termen lung, pe un orizont temporal incadrat in
limitele unui exercitiu financiar.
Bugetul de venituri si cheltuieli este expresia principiului continuitatii activitatii raportat
la obiectivele contabilitatii manageriale, prin care se reflecta activitatea unei entitati in termenii
cheltuielilor angajate, respective a veniturilor asteptate din combinarea si utilizarea resurselor
alocate.
Bugetul apare intr-o dubla ipostaza, respective ca instrument de previziune a veniturilor
si de limitare a cheltuielilor conectat la venituri, precum si un instrument de previziune, analiza,
control si reglare a activitatii entitatilor.
Necesitatea elaborarii bugetelor de venituri si cheltuieli deriva din cadrul de exercitare a
controlului activitatii entitatii la nivel de ansamblu si la nivel de activitati si departamente, prin
compararea permanenta a performantelor efective cu cele previzionate, prevazute in
structurile de bugete.

17

Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principia

bugetare, cum ar fi:
Principii legate de planul strategic considera realizarea unui buget master,
adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe
termen lung ale organizatiei;
Principii legate de planul operational considerarea unor bugete functionale,
adaptate structurii operationale, care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe
termen scurt;
Principii care iau in considerare factorul uman stabilirea unui manager de
buget si a persoanelor implicate, pe diferite neveluri, in executia bugetara;
Principii referitoare la elaborarea propriu-zisa a bugetelor care au in vedere:

Stabilirea unor limite realiste in proiectia activitatii entitatii, respective a obiectivelor

acesteia;

Respectarea termenelor de elaborare a bugetelor;

Realizarea unor flexibilitati in elaborarea, ajustarea si implementarea bugetelor;

Principii referitoare la controlul bugetar

Etapele elaborarii bugetelor:

1. Elaborarea politicii bugetare
2. Determinarea factorilor de influenta
3. Elaborarea bugetului de vanzari
4. Elaborarea bugetelor partiale
5. Negocierea bugetelor
6. Intocmirea bugetelor
7. Acceptarea bugetelor
8. Ajustarea bugetelor

18

Capitolul 3. Studiu de caz privind organizarea contabilitatii

manageriale in cadrul entitatii
Contabilitatea manageriala integrate in sistemul costurilor integrale
O entitate productiva realizeaza intr-o perioada de gestiune trei produse P1, P2 si P3
cunoscandu-se urmatoarele date:
Nr.
Crt.
1.
2.

3.

4.

Explicatii
Productie realizata
Cheltuieli directe din
care:
Materii prime
Salarii directe
Cheltuieli indirecte din
care:
Materiale
consumabile
Salarii
personal
adiministrativ
Intrebinere utilaje
Amortizare utilaje
Cheltuieli generale din
care:
Asigurari
spatii
productive
Salarii pers. conducere
Amortizari constructii

Produse (buc)
P1
P2
3.250

Total
3.500

4.550

11.300
205.000

32.500
18.000

48.500
21.000

60.000
25.000

141.000
64.000
30.750

P3

8.750
19.000
2.500
500
18.100
4.600
9.500
4.000

Se cere:
1. Sa se inregistreze in contabilitatea manageriala integrate colectarea si repartizarea
cheltuielilor directe, indirecte si generale stiind ca baza de repartizare a cheltuielilor
indirecte o constituie costul direct, iar baza de repartizare a cheltuielilor generale o
reprezinta costul de sectie.
2. Sa se inregistreze obtinerea productie inregistrate la nivel de cost de productie
3. Sa se determine costul complet total sip e produs, pretul de vanzare al produselor, cifra
de afaceri totala si pe produse stiind ca desfacerea produselor se realizaraza prindtr-o
19

entitate specializata, iar cheltuielile de desfacere reprezinta 20% din costul de productie
al fiecarui produs, iar rata profitului este de 18% pentru produsul P1, 20% pentru
produsul P2 si 25%pentru produsul P3, stiindu-se de asemenea ca intraga productie a
fost vanduta pe baza comenzilor de la client, la pretul de vanzare determinat si TVA 24%
4. Sa se determine rentabilitatea la nivel global si sa se analizeze in raport cu rata
rentabilitatii pe cele 3 produse
5. Sa se inchida conturile de cheltuieli si venituri ale contabilitatii manageriale integrate.
Nr. Explicatii
crt.
1.
Inreg. ch directe (mat. pt. si sal. directe)

2.
3.
4.

Inreg. ch. indirecte

Inreg. ch. generale
Decontarea ch directe asupra costului
productiei

5.

Decontarea ch indirecte asupra costului

productiei
(Nota de calcul 1)

6.

Decontarea ch generale asupra costului

productiei
(Nota de calcul 2)

7.

Inregistrare obtinerii productiei la costul

productiei
(Nota de calcul 3)

8.

Inregistrarea ch de desfacere asupra

costului de productie
(Nota de calcul 4)

9.

Decontarea cheltuielilor de desfacere

Contabilitatea manageriala
Debit
Credit
Sume
921
901
205.000
921.1
50.500
921.2
69.500
921.3
85.000
923
901
30.750
924
901
18.100
902
921
205.000
902.1
921.1
50.500
902.2
921.2
69.500
902.3
921.3
85.000
902
923
30.750
902.1
7.575
902.2
10.425
902.3
12.750
902
924
18.100
902.1
4.525
902.2
6.154
902.3
7.421
931
902
253.850
931.1
902.1
62.600
931.2
902.2
86.079
931.3
902.3
105.171
925
901
50.770
925.1
12.520
925.2
17.215,8
925.3
21.034,2
902
925
50.770
902.1
925.1
12.520
902.2
925.2
17.215,8
902.3
925.3
21.034,2
20

10.

Inregistrarea diferentei dintre CA si costul

de productie

11.

Inregistrare diferenta de pret

12.

Inchiderea conturilor din contabilitatea

manageriala

931
931.1
931.2
931.3
903
903.1
903.2
903.3
901

902
902.1
902.2
902.3
902
902.1
902.2
902.3
%
931
931.1
931.2
931.3
903
903.1
903.2
903.3

116.502
26.042
37.875
52.585
-65.732
-13.522
-20.695
-31.551
304.620
370.352
88.642
123.954
157.756
-65.732
-13.522
-20.659
-31.551

Nota de calcul 1 - procedeul de repartizare a cheluielilor coeficientul unic

Cost direct P1: 40.500+10.500=51.000
Cost direct P2: 55.000+18.000=73.000
Cost direct P3: 62.500+25.000=87.500
Cost direct total=211.500
Baza de rapartizare: costul direct
Determinarea coeficentului de suplimentare ks=31.500/211.500=0,15
Determinarea cheltuielilor pe fiecare produs:

Ch P1=0.15*50.500=7.575

Ch P2=0,15*69.500=10.425

Ch P3=0,15*85.000=12.750

Nota de calcul 2 forma relativa a cifrelor de calcul

Costul de sectie= cheltuieli directe+cheltuieli indirecte
Costul de sectie P1=50.500+7.575=58.075
Costul de sectie P2=69.500+10.425=79.925

21

Costul de sectie P3=85.000+12.750=100.550

Cost total de sectie=235.750
Baza de repartizare: costul de sectie
Determinarea ponderii fiecarei baze de repartizare in totalul bazelor:
P p1=58.750/235.750=0,25
P p2=69.500/235.750=0,34
P p3=85.000/235.750=0,41
Ch generale P1=0,25*18.100=4.525
Ch generale P2=0,34*18.100=6.154
Ch generale P3=0,41*18.100=7.421

Nota de calcul 3
Costul de productie=costul de sectie+cheltuielile generale
Cost de productie P1=58.075+4.525=62.600
Costul de productie P2=79.925+6.154=86.079
Costul de productie P3=100.550+7.421=105.171
Total cost de productie=253.850

Nota de calcul 4
Cheltuieli de desfacere=20%*costul productie
Cheltuieli de desfacere P1=20%*62.600=12.520
Cheltuieli de desfacere P2=20%*86.079=17.215,8
Cheltuieli de desfacere P3=20%*105.171=21.034,2
Total cheltuieli de desfacere=50.770

Nota de calcul 5
Cost complet=cheltuieli de productie +cheltuieli de desfacere
Cost complet P1=62.600+12.520=75.120
Cost complet P2=86.079+17.216=103.295

22

Cost complet P3=105.171+21.034=126.205

Cost complet total=304.620

Profit=cota*costul complet
Profit P1= 18%*75.120=13.525
Profit P2=20%*103.295=20.659
Profit P3=25%*126.205=31.551
Profit total=65.735

Cifra de afaceri =costul complet + profit

CA P1=75.120+13.525=88.642
CA P2=103.295+20.659=123.954
CA P3=126.207+31.551=157.756

Cifra de afaceri totala=370.352

Diferenta intre CA si costul de productie

D P1=88.642-62.600=26.042
D P2= 123.954-86.079=37.875
D P3=157.756-105.171=52.585

23

Capitolul 4. Concluzii si propuneri privind organizarea contabilitatii

manageriale
Contabilitatea manageriala reprezinta un domeniu distinct in cadrul evidentei contabile,
avand drept obiective principale masurarea, colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiei
pentru planificare (bugetare), calculatie, control si analiza executarii bugetelor in scopul
pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.
Contabilitatea managerial a devenit, astzi, cea mai important surs de informaii
privind activitatea economic att la nivelul firmei ct i la nivelul economiei naionale. Astfel,
apare necesitatea implementrii unor variante dezvoltate de contabilitate managerial care s
permit obinerea unei acuratei mai mari a informaiei contabile i n mod deosebit s
favorizeze apariia unor noi sisteme informaionale mai bine adaptate la nevoile utilizatorilor
interni.
Dincolo de costurile implementrii (s ne reamintim c informaia cost, dar i produce
valoare), folosirea unor asemenea sisteme nseamn pentru o firm o cale de reducere a
costurilor.
O direcie de perfecionare a contabilitii manageriale i calculaiei costurilor este i
aceea de a renuna la calculaia lunar a costurilor pe purttorii finali, care necesit un volum
mare de munc, urmnd ca aceast operaie s se efectueze la intervale mai mari de timp,
trimestrial sau anual, n favoarea calculaiei pe locuri de cheltuieli ca centre de activitate sau de
costuri. Aceasta conduce i la ntrirea responsabilitii pentru cheltuielile efectuate i implicit
la creterea eficienei activitii desfurate. Conducerea operativ i de perspectiv a oricrei
afaceri i, implicit, a oricrei uniti patrimoniale face necesar perfecionarea metodelor i
procedeelor folosite n acest scop, iar, n cadrul lor, un loc important l au metodele de
calculaie a costurilor. Aceast perfecionare trebuie s viziteze, att necesitatea obinerii unor
informaii care s conin strictul necesar de date cu privire la costul produciei, ct i
posibilitatea de urmrire operativ a respectrii nivelului cheltuielilor prestabilite prin bugete i
de determinare a unor previziuni judicioase, care s permit optimizarea relaiei dintre volumul
de activitate, costul produciei i profit.
Celebrul Michael E. Porter, profesor de management la Harvard Business School,
sublineaz nsemntatea cunoaterii costurilor pentru managementul firmei, ca i faptul c o
calitate mai mare nseamn un cost mai mic. Astfel, Porter afirma n urm cu civa ani c
pentru a fi competitiv pe termen lung, o companie trebuie s ofere clienilor o valoare mai
mare sau o valoare comparabil la un cost mai sczut, sau ambele.

24

Bibliografie:
www.danone.ro
Unele oprinii despre perfectionarea contabilitatii managerial-Prof. univ. dr. Oprea Clin Academia de Studii Economice Bucureti
Contabilitate manageriala,2009-Gheorghe Fataceanu

25