Athenaeum

Stoican Corina
FB III

Conceptul de curs valutar

Cursul valutar reprezintă raportul de schimb între două valute care se

compară în cadrul mecansimului cursului de schimb. Pe plan internaţional,
simbolizarea monedelor naţionale se realizează printr-o denumire cu 3 litere (primele
două semnifică ţara emitentă, iar a treia denumirea monedei respective). În practica
internaţională se întâlnesc următoarele modalităţi de cotare:

 cotarea directă (incertă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă

naţională ce revine la o unitate de monedă străină. Această cotaţie se exprimă prin
raportul:

N = Monedă străină / Monedă naţională  1 Monedă străină = N * Monedă naţională

(exemplu: în România: 1 EUR = 4,2513 ROL)

Această modalitate de cotare se întâlneşte în majoritatea ţărilor.

 cotarea indirectă (certă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă

străină ce revine la o unitate de monedă naţionala. Această cotaţie se exprimă prin
raportul:

M = Monedă naţională / Monedă străină  1 Monedă naţională = M * Monedă

străină
(exemplu: în Anglia: 1 GBP = 1,5417 USD)

Această modalitate de cotare se întâlneşte în ţări precum Anglia, ţările Zonei

Euro, Canada, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă.

 cotarea încrucişată (cross-rate): două monede care îşi exprimă cursul iniţial
printr-o a treia monedă, îşi pot determina cursul între ele

Modalitatea de exprimare a cursului valutar este: 4,2412/684 EUR/ROL (1

EUR = 4,2412/684 ROL). EUR = valuta de bază (valuta cotată), ROL = valuta
cotantă.
 4,2412 reprezintă cursul la cumpărare (BID). El este privit prin prisma operatorilor
pe piaţa valutară (în calitate de intermediari) şi este cursul la care se cumpăra
valuta cotată contra valutei cotante.
 4,2684 reprezintă cursul la vânzare (ASK), fiind cursul la care intermediarul vinde
valuta cotată contra valutei cotante.
Diferenţa între cursul la cumpărare şi cel la vânzare s.n marjă (spread) şi
reprezintă câştigul intermediarului (= 0,0272 = 272 puncte).
Athenaeum
Stoican Corina
FB III
În funcţie de puterea de cumpărare, starea de convertibilitate a monedelor
naţionale şi de reglementările existente pe fiecare piaţă, există mai multe tipuri de
cursuri:
 curs oficial (central) este stabilit de autoritatea monetară fiind mai apropiat sau
mai îndepărtat de raportul valoric real dintre monedele care se compară
 în ţările cu monedă convertibilă oficial = cursul la care se converteşte
moneda naţională în mod obligatoriu de către autoritatea monetară (media
ponderată a cursurilor de revenire pentru principalele grupe de bunuri şi
servicii ce fac obiectul schimburilor între ţările ale căror monede se
compară);
 în ţările cu monedă neconvertibilă = este considerat un curs mediu
interbancar recunoscut de banca centrală şi utilizat în diverse operaţiuni de
decontare internă, la evaluări, raportări statistice.
 curs de piaţă (curs economic, cursul zilei) = reflectă condiţiile pieţei, fiind
determinat ca punct de echilibru între cererea şi oferta de valută de pe piaţă la un
moment dat. Este un curs liber, variabil şi care se poate modifica de mai multe ori pe
parcursul unei zile în principiu fără nici o limită a variaţiei de curs.
 curs internaţional = se stabileşte ca o medie a cursurilor practicate la un moment
dat pe principalele pieţe valutare
 curs al bursei negre = este stabilit în afara reglementărilor legale

Factori de influenţă asupra cursului valutar

- factori interni (economici, financiar-monetari, psihologici, politici, militari)
- factori externi (cererea şi oferta de valută)

 factori economici: volumul şi structura producţiei, calitatea bunurilor şi serviciilor

produse în cadrul unei economii, tehnologiile folosite, evoluţia productivităţii muncii,
nivelul şi dinamica preţurilor.
Orice factor economic îşi transmite influenţa asupra cursului valutar prin preţ.
Dacă indicele general al preţurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creştere a
puterii de cumpărare a monedei naţionale, ceea ce se reflectă în creşterea raportului
de schimb al monedei naţionale faţă de o altă monedă cu care se compară, respectiv
o influenţă favorabilă asupra cursului de schimb.
În caz contrar, creşterea indicelui general al preţurilor şi tarifelor va avea o
influenţă nefavorabilă asupra raportului de schimb, moneda naţională pierzând din
puterea de cumpărare.
Nivelul preţurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut - care generează
oferta de bunuri şi servicii într-o economie şi cu inflaţia. Dacă într-o economie ritmul
anual de creştere a preţurilor este de 2-3%, urmarea este stimularea activităţii
economice, ceea ce se va reflecta într-o apreciere a monedei naţionale.
 factori financiar-monetari: nivelul ratei dobânzii, nivelul creditelor, masa monetară
în circulaţie, situaţia finanţelor publice, situaţia balanţei comerciale.
Aceşti factori trebuie priviţi sub două aspecte: ca rezultat direct al activităţii
economico-financiare a ţării respective şi ca posibilitate a băncii centrale de a
Athenaeum
Stoican Corina
FB III
modifica nivelul ratei dobânzii şi pe această bază masa monetară în circulaţie cu
efecte asupra modificării cursului de schimb al monedei naţionale.
Majorarea de către banca centrală a ratei dobânzii de refinanţare determină
creşterea ratei dobânzii la băncile comerciale şi ca urmare scumpirea creditelor.
Efectul va fi o scădere a cererii de credite şi reducerea masei monetare în circulaţie.
Într-o economie care funcţionează normal, reducerea masei monetare în
condiţiile menţinerii constante a ofertei de bunuri şi servicii, are ca efect scăderea
preţurilor şi implicit o creştere a puterii de cumpărare cu efecte favorabile asupra
cursului de schimb al monedei naţionale.
Pentru ţările cu monedă convertibilă oficial, reducerea masei monetare pe
piaţa internă se reflectă în reducerea ofertei de monedă naţională, iar dacă cererea
pentru moneda respectivă este relativ constantă, urmarea este ca acea monedă
devine mai scumpă, având loc o creştere a cursului de schimb al monedei
respective.
Factorii financiari au în vedere situaţia bugetului de stat deoarece în cazul în
care se înregistrează deficit bugetar, banca centrală va încerca acoperirea acestuia
prin emisiune monetară. Dacă această operaţiune nu este însoţită şi de creşterea
corespunzătoare a ofertei de bunuri şi servicii, urmarea va fi creşterea preţurilor cu
efecte nefavorabile asupra cursului de schimb al monedei naţionale.
În cazul existenţei unei balanţe comerciale deficitare, autoritatea monetară va
încerca procurarea resurselor necesare acoperirii decalajului dintre importuri şi
exporturi, urmarea fiind o creştere a cererii de valută în condiţiile creşterii ofertei de
monedă naţională, ceea ce va determina scăderea cursului de schimb al monedei
naţionale.
 factori psihologici: influenţează direct cursul valutar pe pieţele unde funcţionează
burse valutare şi cursul se determină pe baza reportului cerere/ofertă. Simple
informaţii sau păreri cu privire la evoluţia cursului pe alte pieţe sau evoluţii ale
preţurilor interne produc modificări imediate asupra cererii de valută influenţând
cursul de schimb al monedei naţionale.
 factori politici: încrederea în conducerea ţării, în capacitatea acesteia de amenţine
echilibrul economic, in(stabilitatea) politică concretizată în schimbări de guverne.
Toate aceste fenomene determină întărirea sau erodarea monedei naţionale,
cu efecte favorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar.
 factori militari: ori de câte ori într-o economie se produc fenomene de această
natură (războaie, revoluţii etc.) activitatea economică este îndreptată către
satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar şi de aceea încrederea în
capacitatea economiei naţionale de a produce bunuri şi servicii de larg consum care
să acopere masa monetară scade, ceea ce influenţează nefavorabil cursul de
schimb al monedei respective.
 factori externi
Evoluţia unei anumite valute pe piaţa internaţională va infleunţa cusrul valutar
al monedei naţionale deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul
unei economii naţionale influenţele provenite din economiile cu care se compară
moneda ţării respective. Existenţa unor stări conflictuale poate determina
întreruperea pentru o anumită perioadă a relaţiilor comerciale dintre economia
naţională şi o anumită zonă, ceea ce va produce dezechilibre la nivelul balanţei
comerciale. Existenţa unui embargou într-o zonă învecinată determină reorientarea
activităţii economice internaţionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru
economia naţională respectivă.
Athenaeum
Stoican Corina
FB III

Evolutia leului , zlotului polonez, forintului maghiar,

Coroanei ceha, dolarului

1.Indiferent de baza de comparatie, leul este moneda cea mai depreciata comparativ cu euro,
toate celelalte trei monede avand performante mai bune decat leul.

2.In ultimii doi ani, cele patru monede din zona CEE au avut o evolutie relativ similara in fata
euro insa amplitudinea a fost diferita, aceasta diferenta fiind generata de performantele
economice diferite.
Athenaeum
Stoican Corina
FB III

Daca ar fi sa judecam lucrurile strict prin prisma decalajelor acumulate in ultimii doi ani intre
leu si celelalte trei monede, pe termen scurt leul are un potential de apreciere de cel putin 2-
3%.Argumentul contra ar fi acela ca Romania are si cea mai slaba performanta economica
dintre cele patru tari, astfel ca nu este obligatoriu ca leul sa recupereze acest decalaj.

Evolutia principalelor 4 monede din zona CEE in fara euro

Pentru a analiza variatia principalelor patru monede din zona in fata euro, voi lua in
considerare doua date de referinta - ianuarie 2008 si februarie 2009, motivul fiind acela de a
observa cum stau acum aceste monede in comparatie cu nivelurile de dinainte si din
momentul de maxim al crizei.

Comparativ cu ianuarie 2008, in acest moment leul este cu 10.3% mai slab, zlotul polonez s-a
devalorizat cu 7.3% iar forintul maghiar cu 1.1%. Coroana ceha este cu 2.7% mai puternica.
In aceeasi perioada, dolarul a castigat 8.7% in fata euro.

Lucrurile stau insa complet diferit daca baza de comparatie este luna februarie 2009. Astfel,
leul este acum cu 4.9% mai puternic, coroana ceha a castigat 9.8%, forintul maghiar 11.5% iar
zlotul 16.5% in fata euro, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.

Factori care influenteaza evolutia leului

Deficitele interne si externe

Deficitul intern: anul trecut, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 7.4%, relativ similar
cu inregistrat de Cehia (7.2%) si Polonia (7.2%), insa sensibil mai mare decat al Ungariei
(3.9%).

Ce se va intampla in 2010? Romania si-a propus un deficit bugetar de 5.9%, Cehia are o tinta
de 5%, Polonia si-a propus 6.9% iar Ungaria a convenit cu FMI o tinta de deficit de 3.8%.

In comparatie cu anul 2009, in 2010 guvernului romn ii va fi mult mai usor sa isi acopere
deficitul public din moment ce acum putem conta atat pe banii de la FMI si UE cat si pe
imprumuturile externe, Romania imprumutand in aceasta luna 1 miliard de euro la un
randament de 5.2%, oferta fiind suprasubscrisa de cinci ori.

In plus, dobanzile platite de ministerul de finante pentru imprumuturile interne au scazut

aproape la jumatate fata de anul trecut, ceea ce inseamna ca in piata sunt mai multi bani decat
are statul nevoie. In 2010, nu vom avea nicio problema cu finantarea deficitului bugetar, iar
despre emiterea de moneda din partea BNR nici nu poate fi vorba.

Daca discutam despre cererea de valuta care vine din partea populatiei, aceasta este mult mai
mica decat in 2009 (nu mai exista panica deprecierii leului) si mai mult decat atat, este foarte
probabil ca in acest an multi romani isi vor schimba depozitele din euro in lei pentru a
beneficia de diferentialul de dobanda.
Athenaeum
Stoican Corina
FB III
In ceea ce ii priveste pe speculatori, acestia au inteles ca nu pot forta mana BNR astfel ca cel
putin in acest moment, pe piata valutara este liniste, detalii aici.

Deficitul extern – in anii trecuti, deficitul de cont extern (iesiri-intrari de valuta) era un
puternic factor de presiune asupra cursului valutar, insa lucrurile stau acum complet diferit.

Astfel, in 2009 investitiile straine au acoperit in proportie de aproape 100% deficitul de cont
curent, iar in ianuarie 2010 investitiile straine au fost de 2.5 ori mai mari, ceea ce inseamna ca
in tara intra mai multa valuta decat iese. In decembrie si ianuarie, excedentul a fost de aproape
900 milioane euro.

O alta veste buna pentru leu este aceea ca exporturile cresc mai rapid decat importurile, fiind
de asteptat ca trendul sa continue si in lunile urmatoare pe fondul stagnarii sau chiar
restrangerii consumului intern (deci scad importurile) si cresterii cererii externe pentru
produsele romanesti.

Rezervele BNR si dobanzile la leu

Pe fondul intrarilor de valuta de la FMI si al scaderii importurilor, BNR a ajuns acum sa aiba
o rezerva valutara disproportionata in comparatie cu deficitele externe, gradul de acoperire
calculat in luni de importuri ajungand in ianuarie la 10.3.

Pe de alta parte, in acordul cu FMI se specifica faptul ca rezervele BNR nu trebuie sa creasca
odata cu intrarea banilor de la Fond, astfel ca in 2010 dl Isarescu trebuie sa reduca rezerva la
nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008. Cu alte cuvinte, trebuie sa scape de aproximativ 3-4
miliarde de euro.

O parte din acest bani se vor intoarce la banci odata cu scaderea RMO, insa daca bancile nu ii
vor putea introduce in economie, ori ii vor scoate din tara (sa nu uitam ca cele mai mari 9
banci straine au promis sa nu faca asta), ori tot la BNR vor ajunge via Ministerul de Finante.

Daca discutam despre dobanzi, evolutia acestora ilustrata in graficul de mai sus arata ca la
inceputul anului dobanda la leu era atractiva pentru “iubitorii” de carry trade (spre exemplu,
investitorii se imprumuta in coroane platind o dobanda mica si plaseaza banii in lei, primind o
dobanda mare), insa acum dobanzile sunt mult mai mici.

Cu toate acestea, perspectivele de apreciere ale leului sunt bune, astfel ca in ciuda scaderii
dobanzilor la lei, in perioada imediat urmatoare vor exista speculatori care sa vina cu bani in
Romania pentru a beneficia de diferentialul de dobanda, la care se adauga potentialul castig
din aprecierea leului. Insa, din acest punct de vedere, forintul maghiar se afla intr-o pozitie
mai buna decat leul.

Competitivitatea companiilor exportatoare

Perioada 2005-2007 a fost criminala pentru exportatori, aprecierea leului si cresterea reala a
salariilor (peste inflatie) depasind cu mult sporurile de productivitate. In 2008 lucrurile s-au
echilibrat, iar in 2009 situatia a evoluat clar in favoarea companiilor exportatoare. In mod
sigur, trendul va continua si in 2010.
Athenaeum
Stoican Corina
FB III
In aceste conditii, o apreciere moderata a leului (5-7%) in 2010 fata de 2009 nu va afecta prea
mult exportatorii, scaderea cursului la 3.8/3.9 lei pentru un euro fiind mai mult decat
compensata de cresterile de productivitate (spre exemplu, productivitatea a crescut in ianuarie
cu 15.6% in Ungaria si cu 27.8% in Romania iar per total 2009, in Ungaria productivitatea a
scazut cu 7.1% iar in Romania a crescut cu 12.5%).Din acest motiv, nu cred ca BNR va tine
cu dintii de nivelul de 4 lei/euro in cazul in care moneda nationala va da semne de apreciere
dincolo de acest nivel.

Evenimente 2010
Athenaeum
Stoican Corina
FB III

2010 5 IAN
ECONOMIC: BNR a redus dobanda de politica monetara la 7,5%

Printr-o miscare agresiva si neasteptata, Banca Nationala a surprins piata si a micsorat

dobanda de politica monetara la lei cu 7,5%. A fost primul semnal clar ca BNR doreste
reluarea creditarii si reducerea dobanzilor active din piata. Precedentele masuri de politica
monetara datau din 29 septembrie (reducerea dobanzii de politica monetara la 8%) si respectiv
16 noiembrie 2009 (reducerea RMO la valuta de la 30 la 25%). Leul si-a continuat trendul de
apreciere fata de euro, datorita cresterii increderii investitorilor in faptul ca economia
romaneasca nu va colapsa.

2010 14 IAN
EURO Parlamentul Romaniei a aprobat bugetul pe 2010

Cu o intarziere de doua luni fata de angajamentele luate fata de organismele financiare

internationale, Parlamentul a aprobat bugetul pentru 2010. Acesta prevede o crestere
ECONOMIC:a de 1,3% si un deficit bugetar de 5,9% - tinte deosebit de optimiste si cu putine
sanse de a se realiza. Adoptarea bugetului a dus la deblocarea transelor de imprumut de la
FMI, impactul imediat fiind aprecierea leului fata de euro.

2010 27 IAN
ECONOMIC: FMI si CE au anuntat ca vor elibera transele din imprumut

La sfarsitul vizitei de evaluare din luna ianuarie 2010, reprezentantul FMI pentru
Romania a anuntat ca transele a treia si a patra din imprumutul de la FMI va fi deblocat in
februarie, iar CE va elibera a doua transa din imprumut in cursul lunii martie. Din nou,
rapiditatea reactiei organismelor internationale are mai putin de-a face cu performanta
ECONOMIC:a a Romaniei (de altfel, au fost amanate unele angajamente neonorate precum
reducerea arieratelor, reducerea deficitului bugetar) cat cu situatia delicata din tari ale zonei
euro (Grecia, Spania, Portugalia, Italia) si pericolul contaminarii intregii regiuni UE.

2010 3 IAN
ECONOMIC: BNR a redus dobanda cheie la 7%

Banca Centrala si-a continuat politica agresiva de semnalizare a necesitatii reducerii

dobanzilor la creditare si a scazut dobanda de politica monetara la 7%. Miscarea era asteptata
de piata de aceasta data, dar presiunea pusa de BNR prin lichiditatea de pe piata si scaderea
dobanzilor va accelera reluarea creditarii de catre bancile comerciale. In consecinta, leul s-a
depreciat pentru cateva zile fata de euro, dar a ramas in palierul de incredere 4 - 4,15.

2010 19 FEB
ECONOMIC: Boardul executiv al FMI a aprobat livrarea imediata a transelor III si IV

Imediat,asteptarile de apreciere ale investitorilor financiari au condus la intarirea leului.

Athenaeum
Stoican Corina
FB III
2010 29 MAR
ECONOMIC: BNR reduce dobanda cheie la minimul istoric de 6,5%

Moneda romaneasca intra pe un trend de depreciere rapida, lipsa de atractivitate a noilor

dobanzi se combina cu sentimentele negative ale investitorilor pentru pietele emergente, in
contextul crizei din Grecia

2010 27 APR
ECONOMIC: Misiunea FMI a sosit in Romania

Leul a intrat intr-o perioada de volatilitate accentuata, pe masura ce disctutiile cu FMI au

progresat. O tendinta de depreciere a fost prezenta imediat ce factorii externi s-au inrautatit
accentuat.

2010 4 MAI
ECONOMIC: BNR reduce dobanda cheie la 6,25%

Impactul reducerii dobanzii de politica monetara a fost in mod evident mult mai puternic
decat cel al pachetului de salvare a Greciei. Leul a intrat pe un trend destul de puternic de
depreciere, intrerupt doar pentru scurt timp de interventiile pe piata ale BNR, desi decizia de
reducere a dobanzii a avut in realitate scopul de a sprijini relansarea economiei.

2010 12 MAI
ECONOMIC: INS anunta ca PIB-ul Romaniei s-a diminuat cu 0,3% in T1

Sentimentul investitorilor se depreciaza si mai puternic, iar cursul avanseaza spre 4,2 cu
rapiditate.

2010 6 MAI
ECONOMIC: Presedintele Romaniei a anuntat reducerea salariilor cu 25% si a pensiilor cu
15%, ca parte a masurilor de diminuare a cheltuielilor

Declaratiile presedintelui Romaniei nu au avut efectul scontat, anume acela de a aduce pacea
sociala si de a crea tinere pentru masurile de austeritate. Leul si-a continuat deprecierea in
acelasi ritm.

2010 9 IUN
ECONOMIC: Guvernul a decis eliminarea comisionului de rambursare anticipata la creditele
cu dobanda variabila
Athenaeum
Stoican Corina
FB III
Decizia nu a influentat semnificativ cursul de schimb, desi ar fi fost normala o intarire a
leului in asteptarea unei majorari a refinantarilor de credite.

2010 25 IUN
ECONOMIC: Curtea Constitutionala a decis ca diminuarea pensiilor este neconstitutionala

Leul s-a depreciat brusc in asteptarea unei posibile crize politice si a primejduirii acordului cu
FMI.

2010 26 IUN
ECONOMIC: Guvernul Romaniei a hotarat cresterea TVA la 24%

Deprecierea abrupta a continuat; majorarea TVA aduce presiuni inflationiste, scaderea cifrei
de afaceri in economie si pierderea competitivitatii externe.

2010 30 IUN
ECONOMIC: BNR mentine dobanda cheie la 6,25%

Evolutia leului s-a inversat brusc, tinuta atat de decizia de politica monetara cat si de
interventia energica a Bancii Centrale pe piata valutara.

Valutele tarilor lumii

Simbol Denumire valuta 10.11.2010 11.11.2010 Variatie 12.11.2010

EUR Euro 4,2774 4,2839 +0,0044 4,2883

USD Dolar SUA 3,1086 3,1166 +0,0042 3,1208

JPY 100 Yeni japonezi 3,7966 3,7889 +0,0128 3,8017

GBP Lira sterlina 4,9914 5,0319 -0,0207 5,0112

CHF Francul elvetian 3,2016 3,2151 -0,0096 3,2055

XAU Gramul de aur 139,7741 141,6393 -1,9447 139,6946

MDL Leul moldovenesc 0,2652 0,2656 +0,0003 0,2659

HUF 100 Forinti maghiari 1,5624 1,5488 +0,0061 1,5549

AUD Dolarul australian 3,1155 3,1309 -0,0293 3,1016

Athenaeum
Stoican Corina
FB III
CAD Dolarul canadian 3,0954 3,1140 -0,0191 3,0949

CZK Coroana ceheasca 0,1737 0,1741 +0,0003 0,1744

DKK Coroana daneza 0,5739 0,5747 +0,0006 0,5753

EGP Lira egipteana 0,5406 0,5418 +0,0009 0,5427

NOK Coroana norvegiana 0,5300 0,5297 -0,0018 0,5279

PLN Zlotul polonez 1,0982 1,0971 -0,0040 1,0931

RUB Rubla ruseasca 0,1012 0,1020 -0,0004 0,1016

SEK Coroana suedeza 0,4595 0,4603 -0,0015 0,4588

BGN Leva bulgareasca 2,1870 2,1904 +0,0022 2,1926

TRY Lira turceasca 2,2026 2,1929 -0,0090 2,1839

ZAR Randul sud-african 0,4518 0,4530 -0,0027 0,4503

BRL Realul brazilian 1,8275 1,8254 -0,0070 1,8184

CNY Renminbi chinezesc 0,4686 0,4705 -0,0002 0,4703

INR Rupia indiana 0,0702 0,0703 -0,0005 0,0698

KRW 100 Woni sud-coreeni 0,2800 0,2810 -0,0042 0,2768

MXN Peso-ul mexican 0,2534 0,2552 -0,0003 0,2549

NZD Dolar neo-zeelandez 2,4255 2,4484 -0,0207 2,4277

RSD Dinarul sarbesc 0,0399 0,0400 0,0000 0,0400

UAH Hryvna ucraineana 0,3892 0,3917 +0,0018 0,3935

AED Dirhamul Emiratelor 0,8465 0,8488 +0,0010 0,8498