Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generaliti
crbunii sunt cunoscui nc din Antichitate, ns, au nceput s fie utilizai pe scar industrial, o dat cu dezvoltarea mainismului (sec. XVIII, rev. ind.); secolul al XIX-lea a fost denumit secolul
crbunelui;
Civilizaia crbunelui
- sec. XIX sec. crbunelui
Civilizaia crbunelui
- sec. XIX sec. crbunelui
Rezerve mondiale: 10 000 11 000 miliarde tone Distribuie
95 % - emisfera nordic
5 % - emisfera sudic
30,9%
28,5%
18,2% - Rusia
35,4%
8,9%
1,5%
3,5%
ara
China S.U.A India Australia Rusia
Repartiia geografic
productori tradiionali Producii n scdere n Europa Vestic Producii rmase mari n Est Productori importani:
GERMANIA - 500 188 mil. t Rhur, Saar (huil) Polonia 139 mil. t Silezia (huil): din producia
naional - 2/3 crbune sup.
Bazinul Ruhr
Marea Britanie
A fost prima ar din lume care a trecut la exploatri masive n sec. XVIII. Rezervele sunt nc mari (peste 228 mil. tone) ns exploatarea este foarte sczut (18 mil. tone n 2011). Exist cinci bazine importante: 1. Baz. Scoiei (Scotland); 2. Baz. Wales (ara Galilor); 3. Baz. Northumberland; 4. Baz. Yorkshire; 5. Baz. Lancashire;
Marea Britanie
Repartiia geografic
RUSIA
Cel mai mare productor european 333 mil t (2011)
Baz. Moscovei Baz. Peciora (Donbassul Polar) Siberia (Kuzbas, Kansk Acinsk, Ceremhovo, Tunguska) I-la Sahalin (Bureia, Sucean)
KAZAHSTAN
Karaganda Ekisbastus
Repartiia geografic
AMERICA DE NORD
SUA 992 mil. t
mult vreme lider
Baz. Apalaian (Pennsylvania - Alabama) partea central axa
Repartiia geografic
AMERICA DE NORD Canada 68 mil. t
British Columbia
Alberta Saskatchewan
Repartiia geografic
ASIA
China
cel mai mare productor mondial 30 mil. t (1950) 1 300 mil. (2000) 3 050 mil. t (2009) 3 520 mil. t (2011)
3500.0
3000.0
2500.0
2000.0
1500.0
1000.0
500.0
0.0 1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2 000 2 001 2 002 2 003 2 004 2 005 2 006 2 007 2 008 2 009 2 010
Repartiia geografic
ASIA
India 588 mil. t
Repartiia geografic
Repartiia geografic
Africa de Sud - 255 mil.t Transvaal
baz. Witbank