IAI - 2012-

CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................3 CAPITOLUL I.....................................................................................................................4 Introducere...........................................................................................................................4 1.1.Definirea problemei...................................................................................................4 1.2.Obiectivul proiectului................................................................................................4 CAPITOLUL II.....................................................................5 Construirea bazei de date.....................................................................................................5 2.1.Alegerea variabilelor analizate..................................................................................5 2.2.Definirea variabilelor i introducerea datelor n SPSS...............................5 ...................................................................................................................6 CAPITOLUL III .................................................................................................................7 Verificarea bazei de date.....................................................................................................7 3.1.Depistarea outlierilor.................................................................................................7 3.2.Verificarea normalitii distribuiilor.......................................................................10 CAPITOLUL IV................................................................................................................13 Analiza statistic univariat a datelor................................................................................13 4.1. Descrierea statistic a variabilelor nominale..........................................................13 4.2 Descrierea statistic a variabilelor numerice...........................................................17 CAPITOLUL V.................................................................................................................21 Analiza statistic bivariat a datelor..................................................................................21 5.1 Analiza statistic a gradului de asociere ntre dou variabile..................................21 5.2 Analiza de regresie i corelaie................................................................................23 CAPITOLUL VI................................................................................................................27 Estimarea i testarea statistic...........................................................................................27 6.1 Estimarea parametrilor prin interval de ncredere......................................................27 6.1.1 Estimarea prin interval de ncredere a unei medii i a unei proporii...............27 6.2 Testarea statistic.....................................................................................................33 6.2.1 Testarea unei medii i a unei proporii..............................................................33 6.2.2 Testarea diferenei dintre dou medii i dou proporii.....38 CONCLUZII......................................................................................................................41 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................42

CAPITOLUL I
Introducere
1.1.Definirea problemei
Piata firmelor listate pe Bursa de Valori Bucuresti, este una in continua miscare, deoarece mereu se listeaza noi firme,aducand cu ele posibilitati noi de investitii , iar cele existente isi modifica valoarea catodata si de cateva ori intr-o zi. Aceasta dinamica nu impiedica insa tot mai multi investitori sa caute sa dea lovitura si tot mai multe firme sa se expuna in incercarea de atragere de capital. Un segment mai restrans il reprezinta firmele din judetul Iasi ce sunt listate pe bursa, acestea snt relativ putine dar au o dinamica variata, in functie de vechimea pe bursa si de evolutia lor in segmentele lor de piata.

1.2.Obiectivul proiectului
O cere ridicata de jeansi se inregistreaza in randul tinerilor mai ales a studentilor si asta deoarece ei sunt cei care poarta cel mai adesea acest produs. Exista si tineri care sunt reprezentanti a unor firme mentionate printre care KENVELO, LEVIS, MOTOR, D&G, ce se gasesc in compexul de magazine Mall sau in oricare centru de oras din tara de la noi sau din afara pentru ca sunt firme cunoscute si acceptate in general de tinerii ce vor sa fie in rand cu moda si care vor lucruri de calitate. In cadrul acestui proiect se va incerca analiza modului in care diversi factori (variabile) influenteaza cererea de jeansi. Ca urmare a privatizarilor companiilor de stat, ca masura de atragere de capital sau doar ca atragere de publicitate, din ce in ce mai multe firme se listeaza pe bursa, fie ca este vorba de companii cu o putere financiara mare ce sunt listate pe lista BVB sau de companiile mici si mijlocii listate pe lista RASDAQ. In cadrul acestui proiect se va incerca analiza evolutiilor cat si a firmelor din judetul Iasi ce sunt listate pe bursa.

CAPITOLUL II
Construirea bazei de date
2.1.Alegerea variabilelor analizate
Pentru a putea analiza problema considerata s-au prelevat datele overite de site-ul www.bvb.ro pentru unu esantion de 32 de firme listate, sortate dupa judetul unde isi desfasoara activitatea, selectat fiind judetul Iasi. Datele ce au fost prelevate se refera la denumire, oras, domeniu de activitate (cod CAEN), ultimul pret la care s-a incheiat ultima sedinta de tranzactionare, sectiunea de bursa unde este listata, starea tranzactiilor. Variabilele ce vor constitui baza de date din SPSS vor fi: Simbol, Denumire, Sectiunebursa, Categorie, CAENCAENRev.2,Oras,u_pret,site i stare_T. Acestea vor constitui baza de date FirmeIasi.sav.

2.2.Definirea variabilelor i introducerea datelor n SPSS

Atributele acestor variabile sunt definite n fereastra Data Editor Foaia VariableView:

Figura 2.1 Fereastra Data Editor Foaia Variable View pentru baza de date: FirmeIasi.sav.

Astfel baza de date ce va fii analizata este urmatoarea:

Figura 2.2 Fereastra Data Editor Foaia Data View pentru baza

CAPITOLUL III Verificarea bazei de date

3.1.Depistarea outlierilor

Outlierile reprezint valorile aberante nregistrate la nivelul unui eantion i se pot depista pe baza graficelor care verific normalitatea distribuiilor variabilelor. Pentru aceast analiz se vor analiza ca variabile numerice ultimul pre tranzactionat i variatia pe care firma a inregistrat-o in ultima sedinta de tranzactionare, iar ca variabile nominale sectiunea de bursa unde este listata i starea de tranzactionare. Outlierile se pot depista n cazul variabilelor numerice, iar valorile acestora se vor depista urmnd demersul Analyze Descriptive Statistics Explore, outlierile fiind depistate implicit.

Figura 3.1. Selectarea opiunii Analyze Descriptive Statistics - Explore

Pentru variabilau_pret :

Figura 3.2 Diagrama Boxplot pentru variabila u_pret

Interpretare: Aa cum se observ, exist valori ce ies din tipar, lucru acceptabil pe piata de actiuni. Aceste valori reprezinta o valoare foarte mare a pretului unei actiuni. Pentru variabila Var: n cazul acestei variabile n fereastra Explore se nlocuiete n Dependent List variabila u_pret cu variabila Var i se obine urmtorul rezultat:

Figura 3.3 Diagrama Boxplot pentru variabila Var

Interpretare: De asemenea, se poate observa c i n cazul variabilei Var exist outlieri, aratand astfel ca fluctuatiile pot avea valori foarte mari.

3.2.Verificarea normalitii distribuiilor

Pentru a verifica normalitatea distribuiilor variabilelor u_pret i Var se folosesc procedeele grafice Q-Q Plot, P-P Plot, Boxplot, histograma, testul KolmogorovSmirnov-Lilliefors. Pentru a putea depista i outlierile se va folosi procedeul Q-Q Plot. Q-Q Plot compar valorile ordonate ale variabilei observate cu valorile quantilice ale distribuieie teoretice specificate (n acest caz distribuia normal). Dac distribuia variabilei testate este normal, atunci punctele Q-Q contureaz o linie care se suprapune cu dreapta care reprezint distribuia teoretic, adic trece prin origine i are panta egal cu 1. Pentru acesta se va urmri demersul: AnalyzeDescriptive Statistics Q-Q Plots la Variables se introduce variabila de analizat, iar la Test Distribution se alege Normal. Pentru cele dou variabile numerice rezultatele sunt urmtoarele:

Figura 3.4 Selectarea opiunii Descriptive Statistics Q-Q Plots

10

Figura 3.5 Selectarea variabilelor de analizat pentru u_pret

Figura 3.6 Q-Q Plot pentru variabila u_pret

11

Interpretare: Se observ c punctele sunt deviate de la linia dreapt, ceea ce indic o distribuie anormal, acest fapt se datoreaza atat diferentelor dintre BVB si RASDQ cat si faptului ca multe firme nu au mai avut activitate pe bursa. Pentru Var:

Figura 3.7 Q-Q Plot pentru variabila Var Interpretare: Se observ c punctele desi sunt deviate de la linia dreapt,deviatia este mai mica decta in cazul ultimului pret ceea ce indic o distribuie ce se apropie mai mult de o distribuie normal.

12

CAPITOLUL IV
Analiza statistic univariat a datelor
4.1. Descrierea statistic a variabilelor nominale
Cele dou variabile nominale ce vor fi analizate sunt sectiunea de bursa in care este listata firma i orasul de provenienta.Pentru a descrie aceste variabile se vor urma paii: meniul Analyze Descriptive Statistics Frequencies Statistics (unde la Central Tendency se bifeaz Mode) i Charts (unde la Chart Type se bifeaz Pie sau Bar, iar la Chart Value Frequencies sau Percentages). Astfel, se obin urmtoarele rezultate:

13

14

Figura 4.1 Selectarea variabilelor i a indicatorilor Pentru variabila Sectiune se obin rezultatele:

Tabelul 4.1 Sectiune bursa

15

Figura 4.2 Diagrama Pie pentru variabila Sectiune bursa Interpretare: Se observ i din tabel i din grafic c proporie firmelor listate la RASDAQ din eantion este de 87.5%, iar cea a firmelor listate la BVB este de 12,5% Pentru variabila Oras:

16

Figura 4.3 Diagrama Pie pentru variabila Oras Interpretare: Se observ att din tabel ct i din grafic proporiile oraselor din care provin firmele lista sunt: CIORTESTi(3.1%), CIUREA(3.1%), IASI(75%), PASCANI(12.5%), TARGU FRUMOS(6.3%).

4.2 Descrierea statistic a variabilelor numerice

n cazul variabilelor numerice se folosete acelai demers ca n cazul variabilelor nominale, cu diferena c se bifeaz toi indicatorii din Statistics, iar la Charts se bifeaz Histograms. Astfel, se obtin urmtoarele rezultate:

17

Figura 4.4 Prezentarea demersului

18

Figura 4.5 Histograma pentru variabila u_pret

19

Pentru variabila Var:

Figura 4.6 Histograma pentru variabila Var Interpretare: Pentru ambele variabile se citesc n tabel principalii indicatori: media, mediana, variana, modul, valorile minime i valorile maxime.

20

CAPITOLUL V
Analiza statistic bivariat a datelor
5.1 Analiza statistic a gradului de asociere ntre dou variabile
Gradul de asociere se poate studia pentru variabilele nominale, n acest caz starea firmei i orasul unde isi desfasoara activitatea. Gradul de asociere presupune obinerea tabelului de asociere, n care sunt prezentate relaiile dintre variabilele categoriale. n fiecare celul a tabelului este prezentat frecvena parial, adic efectivul care poart simultan o valoare a fiecrei variabile. Obinerea acestui tabel presupune urmtorul demers: Analyze Descriptive Statistics Crosstabs.

21

Figura 5.1 Prezentarea demersului

22

Gradul de asociere se poate testa folosind testul Chi Square, care se bifeaz n Crosstabs: Statistics. Se obine rezultatul:

Interpretare: n eantionul analizat majoritatea firmelor ce sunt inca tranzactionabile sunt din Iasi (17) apoi urmeaza Pascani si Targu Frumos,in celelalte orase nu sunt firme tranzactionabile.

5.2 Analiza de regresie i corelaie

Analiza de corelaie presupune msurarea gradului de intensitate a legturii dintre variabilele numerice, precum i testarea semnificaiei legturii. Acest lucru se realizeaz urmnd paii: Analyze Correlate Bivariate. n cazul celor dou variabile numerice studiate (preul i numrul de jeansi cumprati) se obine urmtorul output:

23

Figura 5.2 Prezentarea demersului:

24

Tabelul 5.3 Correlations

Interpretare: Se observ c s-a obinut un coeficient de corelaie Pearson egal cu 0.012, ceea ce nseamn c ntre cele dou variabile nu exist o corelaie directa, valoarea coeficientului ne fiind apropiata de unu. Testarea semnificaiei coeficientului de corelaie este realizat cu ajutorul testului t. Valoarea Sig. corespunztoare, egal cu 0.952, evideniaz c s-a obinut un coeficient de corelaie semnificativ la un prag de 0.952, adic sunt anse mai mari de 90% ( = 0.9) de a nu gresi in a afirma ca intre cele doua variabile nu exista o corelatie semnificativa. Analiza de regresie presupune aproximarea modelului de regresie, estimarea i testarea parametrilor modelului de regresie. ntre cele dou variabile numerice se poate stabili o legtur liniar dat prin ecuaia de regresie liniar simpl, care are forma:

Yi = + xi + i
n care: Y variabila dependent (ultimul pret) X variabila independent (variatia) variabila aleatorie eroare sau reziduu Aproximarea modelului de regresie se realizeaz din meniul Reggresion apoi selectand optiunea potrivita, pentru a testa valorile gasite mai sus am ales Curve estimation ,deoarece nu exista o corelatie intre cele doua valori grficul va arata in felul urmator:

25

Figura 5.3 Prezentarea demersului Se optine outputul: Figura 5.4 Regresia ntre Var i Ultimul pret

26

CAPITOLUL VI Estimarea i testarea statistic

Estimarea este procedeul prin care se generalizeaz rezultatele observate pe un eantion, la nivelul populaiei din care este extras, adic se afl valoarea unui parametru al unei populaii pe baza datelor nregistrate la nivelul unui eantion extras din aceasta. Estimarea poate fi punctual sau prin interval de ncredere. n acest caz se va estima prin interval de ncredere.

6.1 Estimarea parametrilor prin interval de ncredere

. Acest lucru presupune aflarea limitelor de ncredere ale unui interval care acoper valoarea adevrat a unui parametru al populaiei (media sau proporia n acest caz). Calculul intervalului de ncredere pentru o medie sau pentru o proporie presupune parcurgerea urmtorilor pai: Calculul valorii tipice de sondaj (media sau proporia); Determinarea variabilitii estimatorului considerat; Alegerea intervalului de ncredere (95% i 99%); Calculul limitelor intervalului de ncredere.

6.1.1 Estimarea prin interval de ncredere a unei medii i a unei proporii n cazul mediei SPSS calculeaz valoarea tipic de sondaj, scorul Z corespunztor, eroarea standard a mediei, limita inferioar i limita superioar a intervalului de ncredere. Pentru baza de date FirmeIasi.sav se va calcula media variatiei i intervalul de ncredere corespunztor. Pentru aceasta se parcurge demersul: meniul

27

Analyze Descriptives Statistics Explore. Se stabilete nivelul de ncredere de 95%, i apoi de 99%.

Figura 6.1 Prezentarea demersului Se obin rezultatele: nivelul de ncredere: 95%

28

Tabelul 6.1

Case Processing Summary

Interpretare: Se poate spune cu o ncredere de 95% c variatia a fost cuprinsa intre -19.509 si 9.013. nivelul de ncredere: 99%

29

Tabelul 6.3

Case Processing Summary

Tabelul 6.4

Descriptives

Interpretare: Se poate spune cu o ncredere de 95% c variatia a fost cuprinsa intre -24.550 si 14.05. Cazul proporiei. SPSS nu calculeaz direct intervalul de ncredere pentru o proporie. Estimarea intervalului de ncredere presupune efectuarea mai multor operaii, i anume: calculul estimaiei proporiei, prin demersul Analyze Descriptive Statistics Frequencies. Dup selectarea variabilei se bifeaz Display frequency tables;

30

se afl valoarea variabilei Z pentru intervalul de ncredere considerat. Pentru un nivel de ncredere de 95%, Z = 1.96; pentru un nivel de ncredere de 99%, Z = 2.55; se calculeaz eroarea standard Sp = s/n, unde s= f(1 f) este abaterea standard, iar n este volumul eantionului; se calculeaz limitele intervalului folosind formula f 1.96Sp, respectiv f 2.55Sp.

Urmnd aceti pai se va estima proporia firmelor ce inca tranzactioneaza.

31

Figura 6.2 Prezentarea demersului

Frequencies

Figura 6.3 Tabelele 6.5 Statistics i 6.6 stare_t 32

Interpretare: Se observ c proporia firmelor care inca tranzactioneaza este de 68,8%. Calculul erorii Sp: pentru f = 68,8%, nlocuind n formula prezentat mai sus se obine valoarea 0.006708. Calculul limitelor intervalului de ncredere: pentru z = 1.96, se obine: Li = f 1.96*SP = 0.688 1.96*0. 006708= 0.674 Ls = f + 1.96*Sp = 0. 688 + 1.96*0. 006708= 0.701 Interpretare: Ne putem atepta, cu o ncredere de 95%, ca procentul firmelor ce inca tranzactineaza s fie cuprins ntre 67.4% i 70.1%. Pentru z = 2.55, se obine: Li = f 2.55*0. 006708= 0.688 2.55*0. 006708= 0.670 Ls = f + 2.55*0. 006708= 0. 688 + 2.55*0. 006708= 0.70.5 Interpretare: Ne putem atepta, cu o ncredere de 95%, ca procentul firmelor ce inca tranzactineaza s fie cuprins ntre 67% i 70.5%.

6.2 Testarea statistic

Testele asupra mediilor, respectiv a proporiilor, sunt folosite pentru a verifica dac o medie sau o proporie difer semnificativ de o valoare specificat (ipotetic) sau pentru a compara dou sau mai multe medii sau proporii ntre ele pentru a testa dac exist diferene semnificative ntre ele.

6.2.1 Testarea unei medii i a unei proporii Testarea mediei.

33

Testarea mediei cu o valoare specificat se realizeaz utiliznd procedeul OneSample T Test. Acest lucru presupune parcurgerea demersului: Analyze Compare Means One-Sample T Test. Se va analiza dac valoarea medie avariatiei difer sau nu de 0.

34

Figura 6.4 Prezentarea demersului Se obine outputul:

Figura 6.5 Tabelele 6.7 One-Sample Statistics i 6.8 One-Sample Test

Interpretare: Valoarea medie observat este -5.24808; valoarea specificat este 0; diferena dintre valoarea medie observat i valoarea ipotetic este -5.24808. Intre valoarea medie observat i valoarea ipotetic exist diferene semnificative.

35

Testarea proporiei. Pentru realizarea acestui lucru se folosete Binomial Test. Acesta este un procedeu prin carese testeaz ipoteze cu privire la o variabil cu distribuie binomial, variabil care poate lua doar dou valori, cum ar fi starea.Binomial Test este folosit pentru a compara o proporie cu o valoare specificat i presupune parcurgerea demersului: Analyze Nonparametric Tests Binomial. Se va verifica dac proporia uneia din cele dou grupe de firme definite prin variabila stare, tran i susp difer semnificativ de 0.50. n Test Variable List se introduce variabila stare.

36

Figura 6.6 Prezentarea demersului Se obine outputul:

Interpretare: Proporia observat n eantion pentru grupa 1 (susp) este de 31%, proporia specificat este 50%. Valoarea Sig. asociat testului este egala cu 0.05; astfel se poate concluziona cu o ncredere de 95% c proporia firmelor n eantion difer semnificativ de proporia specificat de 50%.

37

6.2.2 Testarea diferenei dintre dou medii i dou proporii Testarea diferenei dintre dou medii. Acest lucru est echivalent cu a testa egalitatea mediilor a dou eantionae independente. Testarea se realizeaz cu ajutorul testului Independent-Samples T Test. Demersul este: Analyze Compare Means Independent-Samples T Test. Se va testa dac var este aceeai pe cele dou categorii de firme: susp i tran.

38

Figura 6.7 Prezentarea demersului Se obine outputul:

39

Figura 6.8 Tabelele 6.10 Group Statistics i 6.11 Independent Samples Test

Interpretare: ntruct nivelul de semnificaie observat pentru acest test este mai mare dect pragul = 0.05 (0.415), se folosesc variane reunite . n acest caz testul t este egal cu 1.542 cu o probabilitate Sig. de 0.154 >0.05, ceea ce arat c variatii pentru cele dou grupe (10.75 pentru susp i -9.05 pentru tran) difer semnificativ.

40

CONCLUZII
n urma realizrii analizei firmelor din judetul Iasi listate pe bursa se poate concluziona ca variatia preturilor actiunilor nu depinde de pretul efectiv al actiunilor. De asemenea se observa ca multe din firmele prezente pe bura nu mai sunt active iar cele mai multe firme ce inca au actiuni tranzactionabile sunt din Iasi.

41

BIBLIOGRAFIE
Jaba, Elisabeta, Statistica, ediia a III-a, Editura Economic, Bucureti, 2002; Jaba, Elisabeta; Grama, Ana, Analiza statistic cu SPSS sub Windows, Editura Polirom, 2004

42