Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabelul nr. 1
Perioade geologice de formare
2
Clasificarea carbunelui
Carbunele se clasifica in carbune superior (antracit si huila) si carbune
inferior (carbune brun , lignit si turba).
Antracitul are o mare putere calorica (8200-9200 kcal/kg) si o
concentratie de 93%-97% C.
Huila are o putere calorica de 7000-9000 kcal/kg.si o concentratie de
75%-93% C. Huila , impreuna cu antracitul , reprezinta 75% din rezervele
mondiale de carbune.
Tabelul nr. 2
4
Tipul de bazin:
Bazinele carbonifere se pot clasifica dupa: vechimea exploatarii – in
bazine din secolul al XVIII-lea (Midlands, Yorkshire, Pas de Calais), bazine
din secolul al XIX-lea (Ruhr, Saar, North- Appalachi, Valea Jiului, Donetk);
bazine noi:Karaganda, Kuznetk, Peciora- (C.S.I.), Ville(Germania), Komlo,
Damodar(India), Hubei (R.P.Chineza).
Dupa varietatea de carbune exploatat se disting: bazine de huila si
antracit , carbune brun si lignit: Most (Cehia), Lausitz(Germania), Moscova,
Motru. Se pot intalni si bazine foarte mari cu peste 100 milioane tone pe an:
Donetk, Kuznetk, China de Nord-Est, Silezia Superioara, bazinele North
Appalachi, Illinois, Hubei, Beijing-Kailuam; bazine mijlocii(Motru, Valea
Jiului, Karaganda, Kansk-Acinsk, Moscova, Ostrava-Karvina); bazine mici
(Comanesti, Tebea, Alba, Northumberland).
Constituie cel mai mare complex carbonifer din Europa Occidentala si unul
dintre cele mai mari din lume si a favorizat, alaturi de alti factori- intre care
minereurile de fier din Lorena si prezenta Rhinului, cale lesnicioasa de
navigatie- dezvoltarea uneia dintre cele mai complexe si importante regiuni
industriale din lume. Un alt bazin huilifer este Saar, situat mai spre sud de
Ruhr, in apropiere de granita cu Franta.
Polonia (cca.137 mil.t productia anului 1997) detine cele mai mari
rezerve de huila din Europa Centrala, iar in ceea ce priveste productia de
huila se situeaza pe locul 7 in lume, dupa ce multi ani a detinut locul 4.
Carbunii participa cu peste 90% in balanta de combustibili primari,
constituind principala sursa energetica a tarii.
Zacamantul huilifer cel mai important, inscriindu-se, totodata, printre
cele mai mari din lume, se afla in sudul tarii, in Silezia Superioara (detine
9/10 din rezerva de huila a Poloniei). Participa cu cca. ¾ la productia totala a
tarii si cu peste 90% la cea de huila. Pozitia geografica este favorabila, doua
cai navigabile, Odra si Wisla, legandu-l de regiunile centrale si de Marea
Baltica. Prin canalul Gliwice si fluviul Odra ajunge la Marea Baltica, aceasta
fiind o alta cale pe care se transporta carbunii pentru export.
Huila cocsificabila se mai exploateaza, dar in cantitati mai mici, in
Silezia Inferioara- in bazinul Walbrzych 5% si in Podisul Lublin, iar
carbunii inferiori din voievodatul Poznan si din Silezia Inferioara. Polonia
detine mari zacaminte de turba in NE tarii, in Mazuria.
Marea Britanie a fost prima tara din lume care a trecut la exploatari
masive de carbune inca din secolul al XVIII-lea.
Alti producatori asiatici, dar cu valori mult mai reduse sunt: Turcia
(cca.38,1mil.t.), Indonezia (49,5mil.t.), RPD Coreeana (cca.65,0mil.t.)
Continentele din emisfera sudica au o participare redusa, atat ca
rezerve cat si ca productie.
Industrializarea carbunelui
11
Productia mondiala de cocs este de circa 500 mil.t., principalii
producatori fiind: C.S.I., S.U.A., Japonia, China, Germania, Polonia, Marea
Britanie, Cehia. Acestea sunt, in general, si producatoare de carbune
cocsificabil, cu exceptia Japoniei care importa huila cocsificabila.
Principalii exportatori de cocs sunt: Polonia, C.S.I., Germania, Cehia,
S.U.A., iar cei mai mari importatori sunt: Franta, Spania, Suedia, Norvegia,
Ungaria, Romania. Necesarul de cocs a crescut in ultima vreme, ca urmare a
dezvoltarii siderurgiei intr-o serie de tari, intre care Australia, Brazilia,
Venezuela, Algeria.
O alta forma de industrializare, care reprezinta, totodata, o valorificare
superioara a carbunelui o constituie gazeificarea si lichefierea, care ofera
posibilitatea obtinerii de produse similare celor din petrol.
Comertul cu carbune
ROMANIA
Raspandirea geografica
12
Antracitul, carbunele cu cele mai multe calorii se afla in cantitati
mici la Schela (jud. Gorj).
Huila este prezenta in doua bazine:
-Bazinul Banatului, cu centrele Anina, Doman, Secul, Ponor, si spre
defileul Dunarii la Baia Noua, Bigar, Cozla.
-Bazinul Petrosani situat pe cursul superior al Jiului, bazin care
contribuie cu peste 80% la productia de huila. Sunt prezente 25 de straturi;
stratul nr. 3, numit si principal, are o grosime de 40m la Petrila si de 55m la
Lonea. Circa 4 straturi au grosime intre 2 si 6m, restul sub 1m grosime.
Huila se gaseste in perimetrul Petrila(Est) si Campul lui Neag (in Vest).
Centre importante de exploataresunt la: Aninoasa, Lonea, Petrila,
Livezeni, Salatruc, Hobiceni, Barbateni, Campul lui Neag.
Statii de sortare si spalare a carbunelui se afla la Coroiesti.
Carbunii bruni sunt situati in partea de est a bazinului Petrosani cat
si in bazinul Tebea (Mesteacan) din Apuseni, in bazinul Comanesti (Asau,
Comanesti, Darmanesti), bazinul Almasului (Ticu, Tamasa, Cristolitel,
Surduc).
Lignitul este concentrat in Subcarpatii Getici si Podisul Getic, fiind
exploatat in urmatoarele bazine:
a. Bazinul Motru-Jilt-Rovinari este cel mai mare bazin carbonifer al
tarii si contribuie in proportie de 50% la productia de carbune a
tarii. Exploatarile sunt ingreunate in unele sectoare de prezenta
panzei de apa freatica. Se individualizeaza trei concentrari:
- Motru, cu centrele Lupoaica, Horasti, Leurdea, Plostina, Rosiuta,
Motru;
- concentrarile Jilt si Rovinari cu centrele: Rovinari, Rosia de Jiu,
Garla, Cicani.
b. In bazinul Valcea se exploateaza in centrele Alunul, Berbesti,
Cucesti;
c. Bazinul Husnicioara in Podisul Getic;
d. Alt bazin al Munteniei Centrale Subcarpatice include gruparilor:
- Schitu Golesti (Berevoiesti, Jugur, Sotinga, Doicesti, Filipestii de
Padure), ce aprovizioneaza termocentralele de la Doicesti;
- Bazinul Ceptura;
e. In perimetrul vailor Barcaului si Crasnei se afla Varzari,
Sarmasag, Popesti, Voivozi, Borumblanca, Chiesd, Ip.Zauani;
f. Pe Valea Crisului Repede la Bratca, Cornatel, Valea Crisului.
Alte centre de exploatare a lignitului sunt situate la Sinersig-Visag si
in bazinul Baraolt la Virghis, Capeni, Valea Crisului.
13
Turba-cel mai nou carbune, cu o putere calorica redusa si grad ridicat
de umiditate, este utilizata ca ingrasamant azotat. In zonele inalte, muntoase,
apar tinoavele (turbari) in depresiunile:Dornelor, Fagaras, Ciuc, Calatel cat
si in regiunile mai joase si mlastinoase din Sud-Vestul tarii, pe Valea
Somesului si in localitatea Dersca (Botosani).
PETROLUL
Clasificarea titeiului
14
Proprietatile fizice si chimice ale petrolului prezinta un interes
deosebit pentru activitatea economica, petrolul fiind o resursa de baza in
industria chimica si in cea energetica.
Dupa proprietatile fizice se deosebesc urmatoarele categorii:
-petrol foarte usor (0,730-0,820 gr./cm 3 );
-petrol usor (0,820-0,900 gr/cm 3 );
-petrol greu (0,910-1,040 gr/cm 3 );
Dupa compozitia chimica se clasifica in: petrol parafinos,
semiparafinos, aromatic, asfaltic (naftenic). Petrolul parafinos si cel
semiparafinos corespund petrolurilor foarte usor si usor.
Dupa continutul in sulf se poate clasifica in : petrol sarac (sub 1%);
petrol bogat in sulf (intre 1-5% si peste 5%). Continutul ridicat in sulf
diminueaza valoarea petrolului si pune probleme deosebite in prelucrarea sa
industriala.
15
Siberia Occidentala), in regiunile ecuatoriale (Golful Guineea si Amazonia)
sau tropicale (Sahara).
Rezervele ar putea asigura populatia Terrei pe o perioada de cca. 30-
45 de ani. Reducerea consumului, economisirea materiilor prime,
perfectionarea tehnicii viitoare de prelucrare pot asigura prelungirea rolului
petrolului ca sursa energetica si ca materie prima.
16
ORIENTUL MIJLOCIU SI APROPIAT (66,4%) – zacamintele se
gasesc, de regula, la adancimi reduse ( in medie, intre 300-2000m), rar
depasind 3000m, si sunt constituite in mare parte, din petroluri foarte usoare,
deci cu vascozitate redusa. Din aceste motive zona detine recordul mondial
la productia pe sonda, iar costul extractiei este foarte redus. De asemenea, cu
putine exceptii, zacamintele sunt situate la mica departare de Golful Persic,
transportul necesitand cheltuieli reduse. Ele se continua si submarin, astfel
ca Orientul Mijlociu detine cea mai mare pondere in extractia submarina
mondiala (cca.1/3):
Exportul petrolului extras din cele doua mari perimetre este deservit de doua
mari conducte transarabiene. Prima (1730km;capacitate- 25mil.t./an),
porneste de la Akhan si ajunge in portul libanez Saida. A-II-a (1200km)
leaga Ghawarul cu Marea Rosie (portul Yambu) in vederea exportului
petrolului prin Canalul Suez si Marea Mediterana.
EUROPA si C.S.I.
AMERICA DE NORD
19
Zona din regiunea montana din V S.U.A., - statele California,
Colorado, Utah, New Mexico. Zona din S Marilor Lacuri – statele Illinois,
Indiana, si Ohio iar din 1960 s-a trecut la exploatari n Alaska
S.U.A. dispune de cea mai vasta retea de conducte petroliere din lume
(350 000km.). Conductele principale pleaca din Middlecontinent spre Marile
Lacuri, spre regiunea central-atlantica si spre Golful Mexic.
AMERICA DE SUD
AFRICA
20
Nigeria – 104,5 mil. t. Exploatari din Eastern Region si Central
Western Region.
21
Europa Occidentala reprezinta cea mai mare importatoare de petrol,
evidentiindu-se statele: Franta, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie.
America anglo-saxona constituie a doua zona importatoare de petrol, petrol
provenit din zona Orientului Mijlociu si Apropiat, din Venezuela, Mexic.
In randul tarilor exportatoare se adauga Nigeria, Libia, Algeria si
C.S.I.
GAZELE NATURALE
ROMANIA
Bibliografie
26
27
28