Calcule topografice

2. CALCULE TOPOGRAFICE

2.1. CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE

2.1.1. CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE

DIN COORDONATE RECTANGULARE

Distanţa în linie dreaptă dintre două puncte se poate calcula dacă se cunosc coordonatele rectangulare
X şi Y ale acestor puncte. Reamintim că în sistemul Gauss-Krüger pe verticală se situează axa X, iar pe
orizontală axa Y.
De exemplu trebuie calculată distanţa dintre punctele 1 (de coordonate X 1, Y1) şi 2 (de coordonate X2,
Y2, fig. 4). Din figura 4 reiese că diferenţa de coordonate dintre cele două puncte pe axa X este: ΔX = X 2 –
X1, iar diferenţa de coordonate pe axa Y este: ΔY = Y2 – Y1.
Atenţie!
☻ Deoarece distanţa este numai o valoare pozitivă, nu se ţine cont de semnul diferenţelor de
coordonate şi se va scădea întotdeauna coordonata cu valoare mai mică din coordonata cu valoare mai
mare (pe aceeaşi axă).

Fig. 4. Calcularea distanţei

dintre două puncte din
coordonatele rectangulare
Gauss-Krüger

Pentru calcularea distanţei D1-2 dintre punctele 1 şi 2 se aplică teorema lui Pitagora: într-un triunghi
dreptunghic pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor:
D1-22 = (ΔX)2 + (ΔY)2 = (X2 – X1)2 + (Y2 – Y1)2
D 1- 2  (X) 2  (Y) 2  (X2  X1 ) 2  (Y2  Y1 ) 2

 Se dau două puncte, A şi B, de coordonate cunoscute (XA = 4225,713 km, YA = 4130,544 km, XB =
Exemplu:

4231,362 km, YB = 4139,846 km) şi se cere calcularea distanţei dintre punctele A şi B.

ΔX = XB – XA = 4231,362 km – 4225,713 km = 5,649 km
ΔY = YB – YA = 4139,846 km – 4130,544 km = 9,302 km
D A-B  5,649 2  9,302 2  118,438405  10,88294101 km  10,883 km

2.1.2. CALCULAREA DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE

DIN COORDONATE RECTANGULARE ŞI UN UNGHI

Dacă în afară de coordonatele rectangulare în sistem Gauss-Krüger dispunem şi de valoarea unghiului

de orientare (θ1-2 din fig. 4), atunci pentru calcularea distanţei se mai pot folosi relaţiile valabile într-un
triunghi dreptunghic:

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 1

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

X  X1
D1- 2   2
ΔX
cosθ1 2 cosθ1 2
Y  Y1
D1 2   2
ΔY
sinθ1 2 sinθ1 2

 Se cere calcularea distanţei dintre punctele 1 şi 2 (X 1 = 314111,66 m, Y1 = 44444,47 m, X2

Exemplu:

=313918,88 m, Y2 = 444743,60 m), cunoscându-se valoarea unghiului de orientare (θ1-2 = 136g34c63cc).

ΔX = 192,78 m
ΔY = 300,13 m
sin θ1-2 = 0,841400728
cos θ1-2 = – 0,540411708
D1 2    356,7 m
ΔX 192,78
cosθ1 2  0,540411708

D1 2    356,7 m
ΔY 300,13
sinθ1 2 0,841400728
Distanţa D1-2 a fost calculată prin ambele formule, pentru verificare.

Atenţie!
☻ Este mai bine să se calculeze distanţa cu ambele formule, pentru a exista un control asupra
calculelor. Rezultatul calculelor de verificare poate avea o diferenţă nesemnificativă din punct de vedere
practic, care apare datorită aproximării coordonatelor etc.
☻ Calculele se pot realiza cu calculatorul ştiinţific (fie de buzunar, fie cel din dotarea PC-ului). În
cazul folosirii tabelelor de valori naturale ale funcţiilor trigonometrice, acestea se extrag cu şase zecimale.

2.1.3. CALCULAREA DISTANŢELOR ORIZONTALE

(REDUCEREA LA ORIZONT A DISTANŢELOR ÎNCLINATE)

Pe teren se măsoară distanţa înclinată l, care este linia ce uneşte cele două puncte între care se face
măsurătoarea. De exemplu, în figura 5 distanţa înclinată dintre punctele A şi B este lA-B. Precizăm că între
punctele A şi B panta se consideră uniformă. Pe hărţi se reprezintă proiecţia orizontală a distanţei l, adică
distanţa redusă la orizont (numită şi distanţă orizontală), notată în figura 5 cu dA-B.
Pentru calcularea distanţei
orizontale este nevoie, pe lângă
valoarea distanţei înclinate, fie de
valoarea unghiului de pantă (α),
fie de valoarea unghiului zenital
(Z).
Unghiul de pantă (α) este
unghiul vertical format de
distanţa înclinată (l) cu proiecţia
ei orizontală (d). Dacă unghiul α
este pozitiv, terenul urcă (cazul
unghiului αA-B din figura 5), iar
dacă este negativ terenul coboară
(cazul unghiului αB-A din figura
5).
În cazul cunoaşterii valorii
unghiului de pantă α, distanţa
Fig. 5. Calcularea distanţei orizontale orizontală dintre punctele A şi B
(fig. 5) se calculează cu relaţiile:

dA-B = lA-B × cos αA-B sau dB-A = lB-A × cos αB-A

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 2

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

 Calculaţi distanţa redusă la orizontală (dA-B) între punctele A şi B, ştiind că distanţa înclinată lA-B
Exemple:

măsoară 210,25 m, iar unghiul de pantă αA-B = 5g02c45cc.

dA-B = lA-B × cos αA-B = 210,25 m × cos 5g02c45cc = 209,59 m


În acest caz, terenul urcă de la A la B deoarece αA-B este pozitiv.
Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele 103 şi 104, ştiind că distanţa înclinată l103-
104 = 310,22 m, iar unghiul de pantă α103-104 = – 6 72 84 .
g c cc

d103-104 = l103-104 × cos α103-104 = 310,22 × cos 6 72c84cc = 308,59 m

g

În acest caz, terenul coboară de la 103 la 104 deoarece unghiul de pantă α103-104 este negativ.

Unghiul zenital (Z) este unghiul vertical format de verticala locului cu distanţa înclinată (l). Dacă
unghiul zenital este mai mic de 100g (90o) terenul urcă (cazul unghiului ZA-B din figura 5), iar dacă este mai
mare de 100g (90o) terenul coboară (cazul unghiului ZB-A din figura 5).
În cazul cunoaşterii unghiului zenital, distanţa orizontală se calculează cu relaţiile:
dA-B = lA-B × sin ZA-B sau dB-A = lB-A × sin ZB-A

 Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele A şi B, ştiind că distanţa înclinată lA-B
Exemple:

este de 110,78 m, iar unghiul zenital dintre A şi B (ZA-B) este 98g34c12cc.

dA-B = lA-B × sin ZA-B = 110,78 × sin 98g34c12cc = 110,74 m

 Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele 1 şi 2, ştiind că distanţa înclinată l 1-2
În acest exemplu terenul urcă de la A la B deoarece unghiul zenital ZA-B < 100g.

este 112,67 m, iar unghiul zenital Z1-2 este 116g09c04cc.

d1-2 = l1-2 × sin Z1-2 = 112,67 × sin 116g09c04cc = 109,09 m
Se observă că în acest caz terenul coboară de la 1 la 2 deoarece Z1-2 > 100g.

Distanţa redusă la orizont se poate calcula chiar dacă nu se cunoaşte unghiul de pantă sau unghiul

 fie diferenţa de nivel ΔHA-B dintre cele două puncte între care se calculează distanţa orizontală,
zenital, dar se cunosc:

caz în care distanţa redusă la orizont se calculează cu relaţia ce derivă din teorema lui Pitagora:
d A  B  (lA - B ) 2  (H A  B ) 2

 Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele A şi B, fiind cunoscute: distanţa
Exemplu:

înclinată (lA-B = 218,36 m) şi diferenţa de nivel dintre punctele A şi B (ΔHA-B = 5,02 m).
d A  B  (lA - B )2  (HA  B )2  (218,36)2  (5,02)2  218,30 m

 fie altitudinile absolute ale celor două puncte între care trebuie calculată distanţa redusă la
orizont (altitudinile HA, respectiv HB din figura 5). În acest caz se face diferenţa de nivel (ΔHA-B)
dintre cele două cote (ΔHA-B = HB – HA), iar distanţa orizontală se calculează cu relaţia:
d A  B  (lA - B ) 2  (H A  B ) 2  (lA  B ) 2  (HB  H A ) 2

 Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele A şi B, ştiind că distanţa înclinată lA-B
Exemple:

are valoarea de 107,32 m, altitudinea absolută a punctului A este: HA = 322,16 m, iar a punctului B este: HB
= 346,51 m.
d A  B  (lA - B ) 2  (H A  B ) 2  (lA  B ) 2  (H B  H A ) 2 
 (107,32)2  (346,51  322,16) 2  104,52 m

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 3

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

 Se cere calcularea distanţei reduse la orizont dintre punctele C şi D, ştiind că distanţa înclinată dintre
cele două puncte (lC-D) este de 189,33 m, altitudinea absolută a punctului C (HC) este 411,79 m, iar a punctului
D (HD) este 400,02 m.
d C - D  (lC - D ) 2  (H C  D ) 2  (lC  D ) 2  (H D  H C ) 2 
 189,332  (400,02  411,79) 2  188,96 m

Din figura 5 se observă că unghiul de pantă α se poate calcula dacă se cunoaşte unghiul zenital Z:
α A-B = 100g – ZA-B (dacă α este pozitiv şi Z < 100g);
α B-A = ZB-A – 100g (dacă α este negativ şi Z > 100g).
Din relaţiile de mai sus, ca şi din figura 5 se observă că se poate calcula şi unghiul zenital, dacă se
cunoaşte unghiul de pantă α:
ZA-B = 100g – αA-B (dacă α este pozitiv şi Z < 100g);
ZB-A = αB-A + 100g (dacă α este negativ şi Z > 100g).

 Se cere calcularea unghiului de pantă αA-B cunoscându-se valoarea unghiului zenital (ZA-B =
Exemple:

97g02c15cc).

 Se cere calcularea unghiului de pantă αC-D cunoscându-se valoarea unghiului zenital (ZC-D =
α A-B = 100g – ZA-B = 100g – 97g02c15cc = + 2g97c85cc

101g36c25cc).

 Se cere calcularea unghiului zenital Z101-102 cunoscându-se valoarea unghiului de pantă (α101-102 =
α C-D = ZC-D – 100g = 101g36c25cc – 100g = – 1g36c25cc

5g03c07cc).

 Se cere calcularea unghiului zenital Z103-104 cunoscându-se valoarea unghiului de pantă (α103-104 = –
Z101-102 = 100g – α101-102 = 100g – 5g03c07cc = 94g96c93cc

2g13c13cc).
Z103-104 = α103-104 + 100g = 2g13c13cc + 100g = 102g13c13cc

2.1.4. CALCULAREA CORECŢIEI DE REDUCERE LA ORIZONT

(CALCULUL CORECŢIEI DE PANTĂ)

Corecţia de reducere la orizont sau corecţia de pantă reprezintă diferenţa dintre distanţa înclinată (l)
şi proiecţia ei orizontală (d). Observând figura 5 şi notând cu CA-B corecţia de reducere la orizont dintre
punctele A şi B, se pot scrie următoarele relaţii:
CA-B = lA-B – dA-B,
dar dA-B = lA-B × cos αA-B
şi deci CA-B = lA-B – (lA-B × cos αA-B) = lA-B (1 – cos αA-B),
dar 1 – cos α = 2 sin2 α/2
şi ca urmare CA-B= 2lA-B (sin2 αA-B/2).
Distanţa redusă la orizont se obţine scăzând valoarea corecţiei din distanţa înclinată:
dA-B = lA-B – CA-B

 Să se calculeze corecţia de reducere la orizont şi apoi distanţa orizontală dintre punctele 1 şi 2,

Exemplu:

cunoscând: distanţa înclinată l1-2 = 118,59 m şi unghiul de pantă α1-2 = 4g35c74cc.

C1-2 = 2l1-2 (sin2 α1-2/2) = 2 × 118,59 (sin2 4g35c74cc/2) = 237,18 (sin2 2g17c87cc) = 0,28 m
d1-2 = l1-2 – C1-2 = 118,59 m – 0,28 m = 118,31 m
Acelaşi rezultat se obţine şi prin calcularea distanţei orizontale cu formula:
d1-2 = l1-2 × cos α1-2 = 118,59 × cos 4g35c74cc = 118,31 m

2.2. CALCULAREA ORIENTĂRII UNEI DIRECŢII

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 4

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

DIN COORDONATELE RECTANGULARE (X, Y)

Ne referim în cele ce urmează la calculul orientării unei direcţii în sistem de coordonate Gauss-Krüger
(vezi cap. 1.1. Cercul trigonometric şi cercul topometric).
Orientarea (θ) este unghiul orizontal măsurat în sens topografic
(spre dreapta sau în sens orar) de la direcţia axei X până la o direcţie
oarecare.

2.2.1. CALCULAREA ORIENTĂRII DIRECTE

Din figura 6 se observă că orientarea θ (unghiul pe care îl face

direcţia nordului cu segmentul de dreaptă 1-2) se obţine pe cale
trigonometrică:
ΔY Y2  Y1 ΔX X 2  X1
tgθ1 2   cotgθ1 2  
ΔX X 2  X1 ΔY Y2  Y1
sau
Fig. 6. Calcularea orientării θ

Atenţie!
☻ Diferenţele de coordonate se calculează întotdeauna prin scăderea coordonatelor punctului 1 (de
plecare) din coordonatele punctului 2 (de sosire)!
Valoarea unghiului de orientare se obţine prin funcţia arctg sau arccotg.
În funcţie de folosirea tangentei sau cotangentei se obţine:
- unghiul pe care-l face direcţia respectivă cu axa X, când se lucrează cu tg;
- unghiul pe care-l face direcţia respectivă cu axa Y, când se lucrează cu cotg.
Pentru a obţine orientarea θ se modifică unghiul rezultat în urma calculelor prin relaţiile de mai sus cu
un anumit număr de grade, în funcţie de cadranul în care se găseşte orientarea.
Pentru a creşte precizia determinării se lucrează cu raportul subunitar al diferenţelor de coordonate
(ΔX şi ΔY). Ca urmare, se alege funcţia trigonometrică care dă raportul subunitar:
 se lucrează cu tangenta orientării dacă raportul subunitar este dat de ΔY/ΔX;
 se lucrează cu cotangenta orientării dacă raportul subunitar este dat de ΔX/ΔY.
Atenţie!
☻ Raportul ΔX/ΔY sau ΔY/ΔX se calculează cu şase zecimale.
Cadranul cercului topometric în care se află orientarea este dat de semnele diferenţelor de coordonate
(tab. 4):
Tabelul 4
ΔX ΔY
Cadranul I + +
Cadranul II – +
Cadranul III – –
Cadranul IV + –

În tabelele valorilor naturale ale funcţiilor trigonometrice sunt trecute numai unghiurile cuprinse între
0g – 100g (0o – 180o). Ca urmare, pentru a obţine valoarea unghiului de orientare θ este necesar să se adauge
sutele de grade corespunzătoare cadranului în care se află unghiul θ (tab. 5):
Tabelul 5
Relaţia de calculare a unghiului θ
Cadranul
Grade centezimale Grade sexagesimale
I θ = θcalculat (scos din tabele) θ = θcalculat (scos din tabele)
II θ = 100g + θcalculat (scos din tabele) θ = 90o + θcalculat (scos din tabele)
II θ = 200 + θcalculat (scos din tabele)
g
θ = 180o + θcalculat (scos din tabele)
IV θ = 300 + θcalculat (scos din tabele)
g
θ = 270o + θcalculat (scos din tabele)
Pentru aflarea cadranului în care se află orientarea se ţine cont de semnele diferenţelor de coordonate
(tab. 4).
Atenţie!
Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 5
355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

☻ Când se foloseşte calculatorul ştiinţific pentru efectuarea calculelor, se lucrează numai cu tangenta
orientării, chiar dacă raportul ΔY/ΔX este supraunitar.
Considerând că se utilizează calculatorul ştiinţific (de buzunar sau cel din sistemul de operare
Windows), pentru calcularea orientării θ se procedează astfel:
- se calculează diferenţele de coordonate, ţinând cont de semnele acestora: ΔX = X2 – X1 şi ΔY = Y2
– Y1 (se scade valoarea coordonatei punctului de plecare din valoarea coordonatei punctului de
sosire);
- se calculează valoarea tangentei: tg θ = ΔY/ΔX;
- se efectuează la calculator operaţia arctg, obţinându-se o valoare pentru orientare pe care o numim
în continuare „θcalculator”;
- în funcţie de semnele diferenţelor de coordonate (ΔX, ΔY), deci de cadranul în care se află
orientarea se vor efectua următoarele calcule (tab. 6) pentru a obţine valoarea orientării θ corecte
(finale).
Tabelul 6
Semnul Semnul Formula de calcul
Cadranul
ΔX ΔY Grade centezimale Grade sexagesimale
I + + θfinal = θcalculator θfinal = θcalculator
II – + θfinal = θcalculator* +200g θfinal = θcalculator* +180o
III – – θfinal = θcalculator + 200g θfinal = θcalculator + 180o
IV + – θfinal = θcalculator* +400g θfinal = θcalculator* +360o
* Pentru cadranele II şi IV unghiul θcalculator are semnul minus !

Atenţie!
☻ Valorile ΔX şi ΔY se introduc în calculator cu semnele lor (+ sau – ), astfel încât calculatorul să
ofere rezultatul corect pentru valoarea orientării (θcalculator). De semnul θcalculator se va ţine cont în calculele
din tabelul 6.

 Să se calculeze orientarea θA-B, cunoscându-se coordonatele punctelor A şi B: XA = 460145,91 m, YA =

Exemple:

Y  YA 346869,37 345590,44 1278,93

345590,44 m, XB = 460947,24 m, YB = 346869,37 m.
tgθ A  B  B    1,596009135
X B  X A 460947,24 460145,91 801,33

 Să se calculeze orientarea θC-D, cunoscându-se coordonatele punctelor C şi D: XC = 53662,8946 m, YC =

θA-B = arctg 1,596009135 = 64g36c69cc şi deci se află în cadranul I.

Y  YC 35094,7350 34877,8902 216,8448

34877,8902 m, XD = 53365,2132 m, YD = 35094,7350 m.
tgθ CD  D    0,728445915
X D  X C 53365,2132 53662,8946  297,6814
arctg (–0,728445915) = – 40g07c92cc,3728

 Să se calculeze orientarea θE-F, cunoscându-se coordonatele punctelor E şi F: XE = 68005,98m, YE =

θC-D = – 40g07c92cc + 200g = 159g92c07cc şi deci se află în cadranul II.

Y  YE 24530,72- 24634,59  103,87

24634,59 m, XF = 67828,65 m, YF = 24530,72 m.
tgθ E  F  F    0,585744092
X F  X E 67828,65- 68005,98  177,33
arctg 0,585744092 = 33g73c26cc,5226

 Să se calculeze orientarea θG-H, cunoscându-se coordonatele punctelor G şi H: XG = 14111,66 m, YG =

θE-F = 33g73c27cc + 200g = 233g73c27cc şi se află în cadranul III.

Y  YG 63323,32  64443,47  1120,15

64443,47 m, XH = 15542,54 m, YH = 63323,32 m.
tgθ G  H  H    0,78283993
X H  X G 15542,54- 14111,66 1430,88
arctg (–0,78283993) = – 42g28c36cc,2004
θG-H = – 42g28c36cc + 400g = 357g71c64cc, situându-se în cadranul IV.

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 6

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

2.2.2. CALCULAREA ORIENTĂRII INVERSE

În figura 7 θA-B este orientarea directă, adică unghiul orizontal

măsurat în sens topografic în punctul A, de la direcţia de referinţă (axa
X) până la direcţia A-B, iar θB-A este orientarea inversă, adică unghiul
orizontal măsurat în punctul B de la aceeaşi direcţie de referinţă până la
direcţia B-A.
Se observă că:
θB-A = θA-B ± 200g sau θB-A = θA-B ± 180o
Se adaugă 200g (180o) când orientarea directă este mai mică de
200 (180o) şi se scad 200g (180o) când orientarea directă este mai mare
g

de 200g (180o).
Fig. 7. Orientare directă şi orientare
inversă

Atenţie!
☻ Se folosesc mai mult formulele valabile în sistemul centezimal, deoarece dispozitivele de
măsurare ale aparatelor topografice sunt divizate tot în grade centezimale.


Exemple:
Dacă orientarea directă θ1-2 este 120g45c86cc, să se calculeze orientarea inversă θ2-1.


θ2-1 = θ1-2 ± 200g = 120g45c86cc + 200g = 320g45c86cc
Dacă orientarea directă θA-B este 243g70c36cc, să se calculeze orientarea inversă θB-A.
θB-A = θA-B ± 200g = 243g70c36cc – 200g = 43g70c36cc

2.3. CALCULAREA COORDONATELOR RELATIVE (δX, δY)

ŞI ABSOLUTE (X, Y) ALE PUNCTELOR DIN ORIENTĂRI ŞI DISTANŢE
ORIZONTALE

Problema care se pune (fig. 8) este de a calcula coordonatele

absolute ale unui punct B, cunoscându-se orientarea direcţiei de la un
punct de coordonate cunoscute (A) spre punctul B (θA-B) şi distanţa
orizontală dintre punctele A şi B. Şi în rezolvarea acestei probleme ne
raportăm tot la sistemul de coordonate Gauss-Krüger.
Se calculează mai întâi creşterile de coordonate (coordonatele
relative δX şi δY):
δXA-B = dA-B × cos θA-B
δYA-B = dA-B × sin θA-B
Aceste valori (δXA-B, δYA-B), odată calculate, se adaugă la
Fig. 8. Calcularea coordonatelor
rectangulare
coordonatele absolute ale punctului A (XA, YA), care sunt cunoscute,
obţinându-se coordonatele absolute ale punctului B:
XB = XA + δXA-B = XA + dA-B × cos θA-B
YB = YA + δYA-B = YA + dA-B × sin θA-B
Atenţie!
☻ Se ţine cont de semnul funcţiei trigonometrice (în concordanţă cu cadranul cercului topometric
în care se află orientarea θ).


Exemplu:
Să se calculeze coordonatele absolute ale punctului B (XB, YB), cunoscându-se coordonatele absolute ale
punctului A (XA = 63918,88 m, YA = 44743,66 m), orientarea de la A la B (θA-B = 169g23c66cc) şi distanţa orizontală
dintre A şi B (dA-B = 289,11 m).

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 7

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.
 Calcule topografice

δXA-B = dA-B × cos θA-B = 289,11 × cos 169g23c66cc = 289,11 × (– 0,885498585) = – 256,01 m
δYA-B = dA-B × sin θA-B = 289,11 × sin 169g23c66cc = 289,11 × 0,464642071 = 134,33 m
XB = XA + δXA-B = 63918,88 m + (– 256,01) m = 63662,87 m
YB = YA + δYA-B = 44743,66 m + 134,33 m = 44877,99 m

Sursa: Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie. Metodologie, exemple rezolvate şi 8

355 de aplicaţii, Editura Universitară, Bucureşti.