IDENTIFICAREA }I CARACTERIZAREA

PRINCIPALELOR MINERALE DIN SOL

Generalit`\i
a) Mineralogia este o disciplin` care urm`re]te cunoa]terea mineralelor
dup` caracterele lor specifice, propriet`\ile fizice ]i chimice, geneza ]i
transformarea lor. Mineralele care intereseaz` [n procesul de solificare sunt
substan\e anorganice, solide, omogene din punct de vedere fizico-chimic. {n
litosfer` se g`sesc peste 300 de minerale mai r`sp@ndite, cca 100 care
alc`tuiesc 99 % din structura acesteia. {n sedimentele care stau la baza
solului, num`rul acestora este mai mic, cu at@t mai mult cu c@t minerale
diferite, dar cu o compozi\ie chimic` asem`n`toare se comport` asem`n`tor [n
procesul de solificare.
Mineralele se pot g`si singulare (sarea gem`, gipsul) sub form` de
minereuri [n care s` predomine un mineral, z`c`minte de galen` (pentru
b) Petrografiaplumbului),
extragerea urm`re]te bland`
determinarea
(zinc) ,compozi\iei mineralogice
bauxit` (aluminiu), ]i chimice,
calcopirit` a
(sulf,
condi\iilor desau
cupru, fier) formare, precum
asociate foarte]idivers,
distribu\ia rocilorrocile.
alc`tuind [n scoar\a terestr`. Solurile se
formeaz` pe sedimente rezultate [n urma proceselor de dezagregare ]i alterare
a rocilor magmatice, metamorfice sau sedimetare sub ac\iunea [ndelungat` a
vie\uitoarelor (proces de solificare).
c) Pedologia ar trebui s`-]i [nceap` studiul cu capitolele care s` cuprind` succint
cale mai frecvente minerale ]i roci întâlnite în natur`, \in@nd cont c` la baza
solurilor stau sedimente sau chiar roci cu propriet`\i at@t de diferite pe care le
imprim` ]i solului [n m`sur` mai mare sau mai mic`.
 Principiul metodei
Mineralele se pot recunoa]te dup` propriet`\ile lor morfologice, fizice ]i
chimice, determinarea lor expeditiv` f`c@ndu-se prin observa\ii cu ochiul liber
sau cu lupa, dup` caracteristici u]or de verificat: propriet`\ile morfologice, fizice,
chimice precum ]i alte proprit`\i de identificare.
1. Propriet`\ile morfologice sunt reprezentate [n principal de structur`.
Structura reprezint` modul de a]ezare a moleculelor [ntr-un mineral, majoritatea
mineralelor au structur` cristalin` ]i mult mai rar amorf`. {n natur` se cunosc ]
apte
Nr sisteme de cristalizare,
Sistemul Forma toate
Forma pornind
geometric`de la o form` geometric`
a fe\elor   simpl`. Tetragonal
. de geometri Exemlific`r
bazale laterale
cr cirtalizare c` de i
t.
1 cubic baz`
prism` p`tratic` p`tratic` sarea Monoclinic
cubic` gem`,
2 p`tratic prism` p`tratic` dreptunghiul pirita
calcopirit`,
p`tratic` ar` piroluzit` Cubic
3 hexagona prism` hexagonal` dreptunghiul cuar\,
l hexagon ar` grafit
al`
4 rombic prism` rombic` dreptunghiul aragonit,
rombic` ar` sulf, olivin` Ortorombic
5 romboedr romboed rombic` rombic` calcit,
ic ru dolomit
6 monoclini prism` dreptunghiul paralelogram gips, Triclinic
c rombic` ar` ic` ortoz`
oblic`
7 triclinic prism` paralelogram paralelogram albit, Hexagonal
bioblic` ic` ic` anorit
Caracterizarea celor ]apte sisteme de cristalizare
 2. Propriet`\ile fizice sunt reprezentate de:
- propriet`\ile optice: culoarea mineralelor, culoarea urmei, transparen\a, luciul
- propriet`\ile mecanice: duritatea, clivajul, sp`rtura
- alte propriet`\i fizice: greutatea specific` sau densitatea

3. Alte propriet`\i de recunoa]tere

Unele minerale se recunosc dup` mirosul specific pe care-l au, de
exemplu sulful datorit` autooxid`rii prezint` miros de SO2; mineralele
argiloase [n stare umed` miros a p`m@nt reav`n.
Mineralele [n stare de pulbere pot avea tu]eu unsuros, aspru sau nisipos.
Pentru determinarea carbona\ilor se folose]te o reac\ie chimic` specific`
acestei grupe ]i anume reac\ia acestora cu o solu\ie de acid clorhidric (HCl) [n
concentra\ie 1/3. 
CaCO3 + HCl = CaCl2 + H2O + CO2
{n timpul reac\iei se degaj` intens CO2 care produce o spum` la
suprafa\a mineralului, [nso\it` de un sf@r@it u]or de sesizat, reac\ie numit`
efervescen\`.
Modul de lucru
Clasificarea mineralelor
Dup` compozi\ia chimic` ]i structura intern` a lor, mineralele se clasific` [n mai multe
clase, subclase ]i grupe. Principalele clase de minerale sunt:
a) Elemente – care cuprinde elementele [n stare nativ` - platin`, aur, argint,
mercur, fier, arsen sulf
b)     Sulfuri – sulfura de fier FeS2 ([n natur` se g`se]te sub dou` forme: pirit` ]i
marcasit`)
c)      oxizi ]i hidroxizi – dioxidul de siliciu SiO2; oxizii ]i hidroxizii fierului – hematit
Fe2O3, limonitul, göethitul, limnitul; oxizii ]i hidroxizii de mangan – piroluzita MnO2;
oxizii ]i hidroxizii de aluminiu – corindon Al2O3, hidrargilit Al(OH)3
d) S`ruri haloide – sarea gem` NaCl, fluorina F2Ca, silvina KCl
e)     S`ruri oxigenate – ocup` ponderea cea mai mare [n alc`tuirea
litosferei ]i num`rul cel mai mare de minerale; cuprinde trei subclase:
1. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni RO3 reprezentat` prin trei
grupe: nitra\i (NaNO3, KNO3); carbona\i (CaCO3, magnezit -MgCO3, dolomit –
CaMg(CO3)2, sod` - Na2CO3∙ 10 H2O); bora\i
2. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni RO4 care cuprinde trei grupe:
sulfa\i (CaSO4), fosfa\i - apatita [Ca5(PO4)3(Fe,Cl,OH)] ]i vivianitul [Fe3(PO4)2∙8 H2O] ]i
molibda\i- wolframa\i-arsenia\i-vanada\i
3. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni SiO4 reprezentat` de silica\i
Pentru determinarea principalelor minerale ce alc`tuiesc rocile se folosesc datele din
urm`torul tabel care cuprinde caracterizarea mineralelor pe baza propriet`\ilor fizice de
recunoa]tere. Observa\iile referitoare la e]antioanele examinate se trec [n fi]e tip ]i se va
insista asupra acelor aspecte legate de comportarea mineralului [n procesul de solificare
(compu]ii care-i elibereaz` [n acest proces, importan\a acestor compu]i pentru calitatea
solului ]i pentru nutri\ia plantelor, caracterul lor chimic etc.)
 Fi]a pentru recunoa]terea ]i descrierea mineralului
MINERALUL
Formula chimică
Sistem de cristalizare
Clasa
Culoare
Urma
Duritate
Densitate
Luciu
Transparenţa
Spărtura
Clivaj
Habitus
Macle
Punct de topire
Alte caracteristici

Reactivitate chimică

Minerale
asemănătoare

Radioactivitate

Caractere speciale
 a) Elemente in stare nativa

Argint Arsen Aur Cupru

Fier Mercur Platina

 MINERALUL Pirita
b) Sulfuri Formula chimică FeS2
Sistem de cristalizare cubic
Clasa diakisdodecaedrică
Culoare gălbui-arămie cu reflexe verzui
Urma neagră-verzuie sau neagră-brună
Duritate 6 - 6,5
Densitate 4,95 - 5,1
Luciu metalic
-
Transparenţa
Spărtura concoidală - neregulată
Clivaj absent
Habitus cristale cubice, octaedrice, dodecaedrice
Pirita
Punct de topire 1,177–1,188oC
Alte caracteristici

Reactivitate chimică
se dizolvă în acid azotic concentrat

Minerale
asemănătoare Marcasit, Calcopirita

Radioactivitate
Nu este radioactivă

Marcasit Caractere speciale

paramagnetică
Formula chimică CuFeS2
Clasa mineralului sulfură, (Raport metal/sulf = 1:1 )
Sistem de
tetragonal
cristalizare
Clasa cristalografică tetragonal-scalenoedrică
Culoare galben-auriu
Urma verzuie-neagră
Duritate 3,5 - 4
Densitate 4,1 - 4,3 g/cm3
Luciu metalic
Transparenţă opac
Spărtura sidefie, neregulată, sfărmicioasă
Clivaj imperfect
cristale scalenoedrice, agregate în formă de
Habitus
ciorchine
 
Suprafaţa cristalului
Macle sunt mai frecvente decât cristalele izolate
Punct de topire ---
Conductibilitatea
---
calorică
Proprieţăţi optice
Refracţia
Refracţia dublă
---
---
Calcopirita CuFeS2
Pleocroism ---
Deviaţia optică ---
Unghiul de dispersie ---
alte caracteristici
reactivitatea chimică ---
Minerale
pirita, marcasit, aur
asemănătoare
Radioactivitate inexistentă
Magnetism inexistent
Caractere speciale ---
 Formula chimică ZnS
Clasa mineralului sulfit, (Raport sulf/metal,(seleniu,telur) = 1:1 )
Sistem de
cubic,
cristalizare
Clasa cristalului cristale cubice dese, densitate
Culoare incolor până la brun-negru
Urma galbenă până la brun-închis, niciodată negru
Duritate 3,5 - 4
Densitate 3,9 - 4,2 g/cm3
Luciu diamantin
Transparenţă opac spre translucid
Spărtura neregulată, sfărmicioasă
Clivaj perfect Format:110
Habitus cristale tetraedrice,
Suprafaţa
Format:110, Format:311
cristalului
Cristale gemene Format:111, Format:211
Punct de topire ---
Conductibilitatea
---
calorică
Proprieţăţi optice

Blenda ZnS
n=2,396 (pur) ; n=2,47 (la un conţinut de 30% sulfit
Refracţia
de plumb)
Refracţia dublă izotrop, uneori o refracţie dublă redusă

Deviaţia optică ---

Unghiul de
unghiul/dispersiei axei optice 2vz ~
dispersie
alte caracteristici
reactivitatea
se dizolvă în acid clorhidric concentrat
chimică
Minerale
rutil
asemănătoare
Radioactivitate inexistentă
Magnetism inexistent
Caractere speciale ---
Formula
HgS
chimică
Clasa
sulfit
mineralului
Sistem de
trigonal
cristalizare
Clasa
trigonal-trapezoidal -32
cristalului
Culoare roşie, brun-roşcată, neagră
Urma roşu închis
Duritate 2 - 2,5

Densitate 8,2 (g/cm³)

Luciu diamantin, metalic, mat

Transparenţă translucid, mat

Spărtura sidefie, până la spărtură neregulată, sfărmicioasă

Clivaj aproape perfect

Habitus plăci groase
Proprieţăţi optice

Cinabru HgS
Refracţia ω=2,905 ε=3,256
Refracţia
Δ=0,351, pozitiv uniaxial
dublă
alte caracteristici
reactivitatea soluţii de sare roşie de mercur cu H2S formează un
chimică precipitat negru (varianta neagră a cinabrului)
Minerale
asemănătoar realgar
e
Magnetism diamagnetic, sau nemagnetic
 Formula chimică PbS

Sistem de cristalizare cubic

Clasa sulfite, săruri de sulf

Culoare cenuşie de plumb

Urma cenuşie de plumb

Duritate 2,5

Densitate 7,4 bis 7,6 g/cm3

Strălucire metalică

Transparenţă opac

Spărtura sidefie

Clivaj perfect în trepte

Galena (galenit) PbS Habitus cubic, octaedric, sau tabular (plăci)

Suprafaţa cristalului {100}, {111}, {110}

alte caracteristici

reactivitatea chimică se dizolvă în HNO3

Minerale asemănătoare ---

Radioaktivitate inexistentă

Magnetism inexistent

Caractere speciale ---

c) oxizi ]i Formula chimică SiO2
Sistem de cristalizare trigonal
hidroxizi Clasa Oxizi/Hidroxizi
Culoare incolor, alb, sau toate culorile
Urma albă
Duritate 7
Densitate 2,65 g/cm3
sticlos pe feţele prismei, gras pe suprafaţa
Luciu
de spărtură
Transparenţa transparent până la opac
Spărtura sidefie, neregulată, sfărmicioasă
Clivaj nu are
Habitus prismatic, microcristalin
1713 °C (SiO2 se transformă în forma de
Punct de topire
beta-Cuarţ)
alte caracteristici

Cuart reactivitatea chimică

Minerale
solubil in acid fluorhidric şi în soda caustică

asemănătoare
Azurit, Chrysokoll
Radioactivitate Inexistentă

Magnetism Inexistent

Caractere speciale poate să conţină incluziuni fluide

 Fe2O3
Oxizi si hidroxizi de Fe Clasa mineralului oxid
Sistem de cristalizare romboedric
Culoare nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie
Urma roşu închis
Duritate 5,5 – 6,2
Densitate 5,2 - 5,4
Luciu metalic, mat
Transparenţă translucid - opac
Spărtura scoriată, neregulată
Clivaj inexistent
Habitus piramidal, cubic, romboedric, oolitic, rozete, coloane
Suprafaţa cristalului 1011, 1014, 1120, 2243
Cristale gemene polisintetic 1011, 0001
Hematit Fe2O3 Proprietăţi optice
Indicele de refracţie no=3,22-2,90 ; ne=2,94-2,69
Refracţia dublă δ=0,28-0,21 dispersie puternică; uniaxial negativă
Pleocroism bicromism roşu gălbui – roşu maroniu
Deviaţia optică cu două axe (negativ)
Alte caracteristici
reactivitatea chimică greu solubil în acid clorhidric
Minerale asemănătoare ilmenit, goethit, lepidolit
Radioactivitate inexistentă
la temperatura ambiantă, inexistent
Magnetism
Limonit FeO(OH)·nH2O după încălzire - slab
Formula chimică Fe3O4

Clasa mineralului oxizi

Sistem de cristalizare cubic

Culoare neagră

Urma neagră

Duritate 5,5 - 6,5

Densitate 5,2 g/cm3

Luciu mat, metalic

Transparenţă opac

Spărtura sidefie, sfărâmicioasă

Clivaj neclar

Habitus compact

Suprafaţa cristalului octaedru / rombdodecaedru

Punct de topire 1535° C

alte caracteristici

reactivitatea chimică rezistent la baze şi acizi Magnetit Fe3O4

Minerale asemănătoare ___

Radioactivitate inexistentă

Magnetism feromagnetic
___
Caractere speciale
Oxizi si hidroxizi de Mn

Piroluzita MnO2
Formula chimică Al2O3

Sistem de cristalizare trigonal

Clasa cristalului
Culoare variată
Urma albă
Duritate 9
Densitatea relativă 3,9 bis 4,1
Strălucire sticloasă
Transparenţă transparent la opac
Spărtură sidefie, aşchioasă
Clivaj imperfect
Habitus coloane
Suprafaţa feţelor
___
cristalului
___
Cristale gemene (duble)
Optică
___
Unghiul de refracţie
___
Refracţie dublă
___
Pleochroismus
___
Optica
Unghiul de dispersie 2vz ~ ___
a axei optice
alte Caractere
Corindon Al2O3
___
Proprietăţi chimice
___
Minerale asemănătoare
Radioactivitate inexistentă
Magnetismul inexistent
după Diamant şi Moissanit mineral pe locul trei pe scara Mohs ca
Caractere speciale
duritate
d) S`ruri haloide

Sarea gema – NaCl Silvina – KCl

Clorura de amoniu – NH4Cl  Fluorit – CaF2 
e) S`ruri oxigenate  – ocup` ponderea cea mai mare [n alc`tuirea
litosferei ]i num`rul cel mai mare de minerale; cuprinde trei subclase:
1.    1. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni RO3 reprezentat` prin trei grupe:
nitra\i (NaNO3, KNO3); carbona\i (calcit -CaCO3, magnezit -MgCO3, dolomit
– CaMg(CO3)2, sod` - Na2CO3∙ 10 H2O); bora\i

Calcit – CaCO3  magnezit – MgCO3        dolomit – CaMg(CO3)2          Borax Na2B4O7·10H2O
Formula chimică Ca[CO3]

Sistem de
trigonal sau triclinic
cristalizare

Clasa ditrigonal-scalenoedrică

frecvent incolor, alb lăptos, cenuşiu, galben,

Culoare
roz, roşu, albastru, verde, brun până la negru

Urma albă

Duritate 3

Densitate 2,6 - 2,8 g/cm³

Luciu sticlos, sidefiu

Transparenţa transparent, translucid până la opac

Spărtura sidefie, neregulată

Clivaj perfect după

Habitus diferit Calcit

alte caracteristici

reactivitatea
reacţie spumantă cu acidul clorhidric
chimică
Minerale
Aragonit Dolomit
asemănătoare

Radioactivitate inexistentă

Magnetism inexistent
 2. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni RO4 care cuprinde trei grupe:
sulfa\i (CaSO4), fosfa\i - apatita [Ca5(PO4)3(Fe,Cl,OH)] ]i vivianitul [Fe3(PO4)2∙8
H2O] ]i molibda\i- wolframa\i-arsenia\i-vanada\i (adamin, descloizit,
fluorapatita).

Anhidrit - CaSO4 Apatita - [Ca5(PO4)3(Fe,Cl,OH)] Vivianit [Fe3(PO4)2∙8 H2O]

 Formula
Apatita - [Ca5(PO4)3(Fe,Cl,OH)] chimică
Ca5[(F,Cl,OH)|(PO4)3]

Sistem de
hexagonal
cristalizare

Clasa hexagonal bipiramidal

Culoare cristal incolor, alb, verde, brun,

Urma albă

Duritate 5

Densitate 3,2 g/cm³

Luciu sticlos, gras

Opacitate transparent, translucid, opac

Spărtura sidefie, neregulată

Clivaj imperfect

mic, până la agregate mari, forme aciculare, cu ace cu

Habitus
lungimi diferite, cristale pismatice

alte caracteristici

reactivitatea solubil în HNO3

chimică

Minerale
beril, diopsid, turmalină
asemănătoare

Radioactivitate uneori cu urme de uraniu

Adamin Descloizit Fluorapatita
Zn2(AsO4)(OH) Pb(Zn, Cu) [OH|VO4] Ca5[F|(PO4)3]
3. subclasa s`rurilor oxigenate cu ioni SiO4
reprezentat` de silica\i

Almandin Zircon Andaluzit

Fe3Al2[SiO4]3 ZrSiO4 Al2SiO5

Topaz - Al2SiO4(OH,F)2 Beril - Be3Al2Si6O18 Zoisit - Ca2Al3(SiO4)3(OH)

Formula chimică Al2SiO4(OH, F)2

Sistem de
orthorombic
cristalizare

variabilă, frecvent galben-brun, albastră, roşie, violetă, sau

Culoare
incoloră

Urma albă

Duritate 8

Densitate 3,5 - 3,6 g/cm³

Strălucire sticlos

Opacitate transparent, translucid

Spărtura sidefie, neregulată

Clivaj bun

Habitus prismatic
Topaz - Al2SiO4(OH,F)2
alte caracteristici

Radioactivitate inexistentă

Magnetism inexistent
 Scurtă referire privind importanţa mineralelor în procesul de solificare

Multitudinea de minerale existente în sol se transformă datorită condiţiilor

termodinamice din sol din minerale primare, în minerale şi roci noi, secundare. Acest
proces de transformare a mineralelor prezintă două aspecte:
- Procesul de dezagregare - determinat de factorii fizici (temperatura, presiunea
etc.) – are drept efect mărunţirea mineralelor şi rocilor.
- Procesul de alteraţie – datorat factorilor chimici (apa, oxigenul, CO2, diferiţi
acizi etc) – are drept rezultat modificări de ordin chimic la nivelul mineralelor şi rocilor.

Factorii fizici şi chimici se intercondiţionează reciproc, neputându-se face o delimitare

netă între procesele de dezagregare şi de alterare chimică.