1.1.

STRUCTURA ŞI FORMA CRISTALELOR

• Mineral = orice corp natural solid, mai rar fluid, omogen d.p.v. d.
fizico-chimic, alcătuit din unul sau mai multe elemente chimice
combinate, cristalizat sau amorf.
amorf
- Părţi componente ale rocilor şi minereurilor care intră în alcătuirea
scoarţei terestre şi a unor corpuri extraterestre.

• Forme de agregare fizică: cristalizată – limitate de feţe plane,

amorfă – lipsite de forme geometrice regulate.

• Minerale izotrope – proprietăţile fizice nu variază cu direcţia (cele

amorfe), anizotrope, cele cristalizate.

• Cristal = corp solid, omogen, anizotrop, mărginit de feţe plane, care

se intersectează în muchii, din îmbinarea cărora rezultă colţuri.

• Poliedri cristalini = mineralele individualizate în forme geometrice

regulate.
FORME SIMPLE DESCHISE (limitate numai în parte prin feţe echivalente)

PINACOID SFENOID PRISMĂ PIRAMIDĂ

FORME SIMPLE ÎNCHISE (limitate din toate părţile prin feţe echivalente)

CUB OCTOEDRU TETRAEDRU DODECAEDRU

BISFENOID BIPIRAMIDĂ
• ELEMENTE GEOMETRICE: cele prin care cristalul se delimitează în
spaţiu: Feţe (F), muchii (M), colţuri (C).
• ELEMENTE DE SIMETRIE: cele faţă de care elementele geometrice
identice se repetă regulat:
-Axele de simetrie: direcţii imaginare din interiorul unui cristal, în jurul cărora,
rotind cristalul cu 360 grade, anumite elemente ale sale se repetă de 2 sau
mai multe ori.
-Planele de simetrie: plane imaginare după care un cristal se poate împărţi în 2
părţi egale, care stau una faţă de alta ca un obiect faţă de imaginea sa în
oglindă.
-Centrul de simetrie: un punct din interiorul unui cristal, faţă de care
elementele geometrice de acelaşi fel sunt aşezate simetric şi la distanţe egale.
• ELEMENTE CRISTALOGRAFICE:
-Axele cristalografice - x, y, z, u.
-Unghiurile cristalografice - α, β, γ.
-Parametrii: distanţele de la centrul unui cristal până unde axele cristalografice
intersectează feţele cristalului în punctele a,b,c,d.
• INDICII: valorile inverse ale parametrilor.
CUBIC, IZOMETRIC PĂTRATIC, TETRAGONAL HEXAGONAL TRIGONAL
(diamant) (wulfenit) (beril) (ametist)

ROMBIC MONOCLINIC TRICLINIC AMORF

(tanzanit) (ghips) (montebrasit) (chihlimbar)
3 axe cristalografice
a=b=c
α=β=γ=90 gr.

Aurul, diamantul, pirita, Hexoctaedric simetric (Fluorina) Hextetraedric simetric (Sfaleritul)

galena, sarea, silvina,
granaţii, sodalitul etc.

Giroidul simetric (Cupritul) Diploidul simetric (Pirita)

Pirita
a=b≠c
α=β=γ=90 gr.

Calcopirita, zirconul,
rutilul etc.

Ditetragonal dipiramidal (Apofilit) Tetragonal trapezoidal (Wardit)

Tetragonal piramidal (Wulfenit) Tetragonal scahaedron (Calcopirita) Tetragonal dipiramidal (Scheelit)

 4 axe
a=b=dc
α=β=90
γ=120

Grafitul, cuarţul,
apatitul, nefelinul
Dihexagonal dipiramidal (Beril) Dihexagonal trapozoidal (Rhabdofan)

Hexagonal dipiramidal (Apatit) Dihexagonal piramidal (Wurtzit) Ditrigonal dipiramidal (Bentoit)

Prisma trigonală.
a=b=dc
α=β=90
γ=120
- Diferenta de simetrie

Cuarţul, corindonul, Scalaedrul hexagonal (Calcit) Trapezoidul trigonal (Ametist)

calcitul, dolomitul,
sideritul, turmalina.

Piramida ditrigonală (Dravit) Romboedrul (Dolomit)

Prisma rombică cu baza dreaptă.
abc
α=β=γ=90

Stibina, aragonitul, baritina, topazul,

olivina, carnalitul

Ortorombic dipiramidal (Sulfat)

Ortorombic disfenoidal (Edingtonit) Ortorombic piramidal (Natrolit)

Prisma monoclinică.
abc
α=γ=90
β>90

Sulful, ghipsul, hornblenda, augitul, ortoza,

muscovitul, biotitul, cloritul, talcul, epidotul
Prisma (Ghips)

Sfenoidul (Mesolit) Domul (Neptunit)

Paralelipiped cu feţe opuse, două câte două egale şi paralele.
abc
α  γ  β  90

Microclinul, albitul, anortitul

Pinacoid (Microclin) Pedion (Murmanit)

1. PROPRIETĂŢI MORFOLOGIGE
-HABITUSUL
2. PROPRIETĂŢI OPTICE MACROSCOPICE
-CULOAREA
-CULOAREA URMEI DE ZGÂRIERE
-TRANSPARENŢA ŞI OPACITATEA
-LUCIUL
3. PROPRIETĂŢI MECANICE ÎN LEGĂTURĂ CU COEZIUNEA
-ELASTICITATEA
-PLASTICITATEA
-DEFORMAŢIILE RUPTURALE (CLIVAJUL, SPĂRTURA, DURITATEA)
4. PROPRIETĂŢI FIZICE SCALARE
-DENSITATEA
5. PROPRIETĂŢI ELECTRICE, MAGNETICE ŞI TERMICE
6. ALTE PROPRIETĂŢI
-FUZIBILITATEA
-UDABILITATEA
-RADIOACTIVITATEA
7. PROPRIETĂŢI OPTICE MICROSCOPICE
 Acicular (Natrolit) Lamelar (Kyanit) Bloc (Oligoclaz) Izometric (Fluorina)

Fibros (Okenit) Plat (Wulfenit) Fantomatic (Calcit, Quartz) Pseudomorf (Quartz)

Prismatic (Indicolit) Sceptru (Quartz) Ciot (Topaz) Tabular (Wulfenit)

ARBORESCENT BOTRYOIDAL DENDRITIC ÎNCRUSTAT GEODE

GLOBULAR GRANULAR HOPPER CRISTAL LAMELAR

MAMELONAR MASIV MICACIOS NODULAR RADIANT

ROZETĂ STALACTITIC SUB-BOTRYOIDAL VUG

ANALCIM REALGAR CROCOIT TYUYAMUNIT

MALAHIT TURQUOISE CAVANSIT AZURIT

FLUORIT AMETIST KAEMMERERIT BIXBYIT

 - Modul în care suprafaţa unui mineral reflectă lumina

ADAMANTIN MĂTĂSOS GUMDROP DE PERLĂ, NESTEMAT

SEMIMETALIC VITROS ÎNTUNECOS, MOHORÂT RĂŞINOS

 TRANSPARENT TRANSLUCID OPAC
(sunt străbătute uşor de razele de (pot fi străbătute de razele de lumină (nu pot fi străbătute de
lumină şi prin ele obiectele dar ea este difuzată în interiorul lor, razele de lumină)
se văd clar) prin ele obiectele se văd tulburi)
1.5.3.1. ELASTICITATEA
-minerale elastice
-minerale flexibile
-minerale maleabile
-minerale casante.
1.5.3.2. PLASTICITATEA
-alunecări simple sau macle mecanice
-translaţii.
1.5.3.3. DEFORMAŢII RUPTURALE
CLIVAJUL: proprietatea de a se desface după suprafeţe mai mult sau mai puţin plane
-clivaj perfect
-clivaj foarte bun
-clivaj bun
-clivaj imperfect.
SPĂRTURA
-concoidală - mineralul se desface după suprafeţe curbe
-neregulată
-aşchioasă
-fibroasă.
- Rezistenţa pe care o opune suprafaţa netedă a unui mineral la zgârierea cu un corp
dur.
SCARA MOHS
1. Talc
2. Ghips foarte moi, se zgârie cu unghia
3. Calcit
4. Fluorină moi, se zgârie cu briceagul
5. Apatit
6. Ortoză semi-dure, se zgârie cu sticla
7. Cuarţ
8. Topaz dure, zgârie sticla
9. Corindon
10. Diamant foarte dure, zgârie oţelul
Oxizii şi silicaţii – duritate 6-8
Sulfurile, carbonaţii, fosfaţii – duritate 3-5
Clorurile şi unele elemente native – duritate < 3.
 1.5.4. PROPRIETĂŢI FIZICE SCALARE
DENSITATEA
-Minerale foarte uşoare 0,6-1,7 (2) g/cm³. Petrolul asfaltul, chihlimbarul, cărbunii.
-Minerale uşoare 2-3,5 g/cm³. Sarea gemă, ghipsul, cuarţul, calcitul, dolomitul.
-Minerale grele 3,5-8 g/cm³. Blenda, pirita, galena.
-Minerale foarte grele 8-23 g/cm³.Cuprul, argintul, aurul, mercurul.

1.5.5. PROPRIETĂŢI MAGNETICE, ELECTRICE ŞI

TERMICE
PROPRIETĂŢI MAGNETICE
-Minerale foarte magnetice: magnetit, pirotină.
-Minerale potrivit magnetice: cromit, glauconit
-Minerale slab magnetice: pirită, turmalină.
-Minerale nemagnetice: cuarţ, carbonaţi, sulfaţi, feldspaţi.

PROPRIETĂŢI ELECTRICE
-M. bune conducătoare de electricitate: metalele native.
-M. rele conducătoare de electricitate: cuarţul, carbonaţii, silicaţii.

PROPRIETĂŢI TERMICE
-M. bune conducătoare de căldură: metalele native.
-M. rele conducătoare de căldură: carbonaţii, sulfaţii, silicaţii.
Willemit şi Calcit cu Franklinit Benitoit Scheelit

Adamit Fluorit Sodalit

Hardystonit Ghips Scapolit Zippeit

• După geneză:
-prin cristalizarea topiturilor magmatice: cuarţ, amfiboli, piroxeni
-prin cristalizarea din soluţii apoase concentrate: sarea gemă, gipsul
-prin recristalizarea mineralelor preexistente sub acţiune factorilor metamorfici: granaţii
-prin procese de alterare sub acţiunea agenţilor exogeni.
• După timpul formării:
-minerale primare: în timpul formării rocilor magmatice şi metamorfice
-minerale secundare: din primele, prin acţiunea unor factori transformatori.
• După ponderea lor:
-minerale principale
-minerale accesorii.
• Minerale primare magmatice:
-direct din magmă
-prin procese pegmatitice-pneumatolitice
-din soluţii hidrotermale
-în zonele de contact
-prin sublimare din gazele emanate de vulcani.
• Minerale metamorfice:
-minerale formate în epizonă: clorit, sericit, talc, grafit, azbest
-minerale formate în mezozonă: hornblenda, ortoza, epidotul
-minerale formate în catazonă: biotitul, piroxenii, amfibolii.
• Minerale sedimentare:
-Prin alterare chimică: caolinitul, cloritul, limonitul, sericitul, serpentinitul, ghipsul.
-prin precipitare în soluţii apoase: sarea gemă, calcitul, silvina
-prin precipitarea soluţiilor coloidale: limonitul, opalul.