GEOLOGIE GENERAL.

Note de laborator

CLASIFICAREA MINERALELOR
Minerale pot fi grupate n clase de minerale n funcie de caracterele morfologice ale cristalelor, de proprietile fizice i chimice precum i de caracteristicile structurii cristaline. Mineralele cunoscute pn n prezent (peste 3000) se repartizeaz claselor minerale n urmtoarele proporii: silicai 25,8%, fosfai 17,5%, sulfuri 13,3%, oxizi i hidroxizi 12,4%, sulfai 8,4%, halogenuri 5,8%, carbonai 4,5%, elemente native 3,3% etc. Dup gradul de participare n compoziia scoarei terestre, mediile sunt aproximativ urmtoarele: silicai i silice 81%, oxizi i hidroxizi 14%, carbonai 0,7%, fosfai 0,7%, halogenuri 0,5%, sulfuri 0,15%, elemente native 0,1% etc. 1. Grupa silicailor Mineralele din aceast grupa au o mare rspndire n natur, constituind peste un sfert din numrul de minerale cunoscute i aproximativ trei sferturi din masa scoarei terestre. 4Unitatea structural specific silicaiilor este tetraedrul de silice, [SiO4] (un atom de siliciu n centru i 4 ioni de oxigen n coluri). 1.1.Feldspaii i feldspatoizii Feldspaii sunt cele mai importante minerale care intr n alctuirea rocilor magmatice i metamorfice. Feldspaii sunt alumosilicai de K, uneori cu puin Na. Prezint culori deschise, clivaj perfect, luciu sticlos, duritate 6 6,5. Se deosebesc dou grupe: A) Feldspaii ortoclazi sau potasici sau alcalini cliveaz dup 2 fee care fac ntre ele un unghi de 90. Exemple: ortoza (Si3O8AlK) B) Feldspaii plagioclazi sau calco-sodici - cliveaz dup 2 fee care fac ntre ele un unghi de 87. Exemple: albit, oligoclaz, andezin, labrador, bytownit, anortit. Feldspatoizii sunt silicai de Al i un element alcalin (de regul Na sau K). Sunt asemntori cu feldspaii, dar au un coninut mai sczut n dioxid de siliciu. Exemple: leucit (Si2O6AlK), nefelin (SiO4AlNa), sodalitul (3*SiO4AlNa-ClNa) 1.2.Silicaii feromagnezieni Piroxenile silicai feromagnezieni de Ca, Na i Al ce cristalizeaz monoclinic sau rombic; nchii la culoare; prezint clivaj bun, luciu sticlos sau semimetalic i duritate 5-6; se prezint sub forma unor cristale prismatice ce prezint contur octogonal n seciune. Exemple: augitul, diopsidul, jadeitul, anstatitul, bromzitul i hiperstenul. Amfibolii silicai feromagnezieni ce cristalizeaza monoclinic sau rombic ; prezint clivaj perfect, luciu de la sticlos la mtsos i duritate 5-6; apar sub form de cristale prismatice mai alungite, uneori aciculare, cu un contur 0 hexagonal n seciune transversal; cliveaz dup 2 fee care fac ntre ele un unghi de 56 . Exemple: hornblenda, tremalitul, antofilitul. Olivinele - silicai feromagnezieni ce cristalizeaz n sistem rombic, de culoare verde-oliv, luciu sticlos, clivaj potrivit i duritate 7. Granaii cristalieaza cubic ; apar sub forma de granule compacte, colorate n funcie de elementele componente (roie-brun cnd conin Fe, roz cnd conin Mn i verde cnd conin Al sau Cr); prezint luciu adamantin; nu cliveaz i au duritate 6.5-7.5 1.3.Silicea Minerale acestei grupe se ntlnesc ca minerale primare n toate rocile magmatice acide, n majoritatea rocilor metamorfice i in roci exogene. 0 Cuarul cristalizeaz la temperaturi joase (sub 575 C) n sistem trigonal; se prezint sub forma unor prisme cu contur hexagonal; poate fi incolor (se numete Cristal de stnc sau Diamant de Maramure) sau divers colorat (violet - Ametist, galben - Citrin, negru - Morion); prezint luciu sticlos pe fetele cristalografice i luciu gras n sprtur
1

GEOLOGIE GENERAL. Note de laborator

proaspt, sprtura fiind concoidal; duritatea este 7; este foarte rezistent la aciunea agenilor externi i are mai multe ntrebuinri n industria sticlei i cea optic. Reprezint una din strile cristaline ale silicei anhidre. Calcedonia se prezinta sub forma de cruste cu aspect fibroradiar, este divers colorata (roz, verde, gelben, cenusiu, negru) si prezinta doua varietati: agatul si onixul; are spartura concoidala, luciu gras si duritate 5.5-6. Reprezint cea de-a doua stare cristalin a silicei anhidre. Opalul apare divers colorat (portocaliu, verde sau translucid-opal semipreios, cenuiu i negru-opalul comun); are sprtur concoidal, luciu gras i duritate mare (5.5-6). Este o silice hidratat. 1.4.Micele Muscovitul silicat hidratat de Al i K ce cristalizeaz n sistem monoclinic, are clivaj perfect, prezint luciu sidefos, duritate 2-3, este incolor, prezint habitus tabular, cristalele avnd un contur hexagonal n seciune. Biotitul cristalizeaz n sistem monoclinic, are culoare brun -neagr i clivaj perfect, luciu sidefos, duritate 2-3, habitus tabular cu cristale avnd un caracter pseudohexagonal.

2. Grupa non-silicailor 2.1. Elementele native n natura se ntlnesc n stare nativ peste 30 de elemente aparinnd n mare parte metalelor. n aceast grup sunt incluse i gazele nobile precum i elemente rare care n natur se ntlnesc n stare lichid (Hg). Aurul (Au): cristalizeaz n sistem cubic, are culoare galben, luciu metalic i o duritate mic de 2,5; se formeaz n procesele hidrotermale, ntlnindu-se sub form de filoane sau pepite aurifere. Diamantul: carbon cristalizat in sistem cubic, incolor i transparent, prezinta luciu adamantin (diamantin), nu are clivaj, este casant si foarte dur (duritate 10); se formeaz din lave vulcanice foarte vscoase i bogate n gaze, cristaliznd n timpul exploziilor vulcanice. Grafitul: carbon pur cristalizat n sistem hexagonal, are culoare cenuie de oel, luciu metalic, urm de culoare neagr pe placa de porelan i duritate foarte mic (1). Sulful (S): cristalizeaz n sistem rombic sau monoclinic, are culoare galben -portocalie, prezint luciu gras, sprtur concoidal i duritate mic (2.5); se formeaz n urma activitii vulcanice sau prin descompunerea sulfaiilor. 2.2. Sulfurile Din punct de vedere genetic majoritatea sulfurilor i au originea n zcmintele de natur hidrotermal ns sulfurile se pot forma i n depozitele sedimentare de natur argiloas precum i n depozite bituminoase sau crbunoase. Sunt combinaii naturale ale sulfului cu diferite metale. Pirita (FeS2): cristalizeaz n sistem cubic, are culoarea galbena, luciu metalic, lasa o urma de culoare neagra pe placa de portelan si este dura (6-6.5) Marcasita (FeS2): cristalizeaz n sistem rombic si se prezinta sub forma unor agregate neuniforme de culoare galben-verzuie; cu luciu metalic si duritate mare(6-6.5) Clacopirita (CuFeS2): cristalizeaz n sistem patratic si se prezinta sub forma unor agregate compacte de culoare galbena, uneori galben intens cu irizaii (violacee, albstrui, verzui, roiatice); are duritate 4 si luciu metalic. Blenda (ZnS): cristalizeaz n sistem cubic, are culoare brun-neagra si lasa o urma bruna pe placa de portelan, prezinta luciu adamantin si duritate 3.5; se formeaza in procesele hidrotermale. Galena (PbS): cristalizeaz n sistem cubic, are culoare cenusie-plumburie, luciu metalic, lasa o urma neagra pe placa de portelan si are duritate mica(2). Stibina (St2S3): cristalizeaz n sistem cubic, prezinta habitus acicular, culoare cenusie de otel, luciu metalic si duritate mica (2). 2.3. Sulfaii 22+ 2+ + 2+ Clasa sulfailor cuprinde compui naturali ai anionului (SO4) cu diferii cationi: Mg , Ca , K , Na etc. Sulfaii de calciu sunt reprezentai prin anhidrit (specie fr ap) i gips (specie hidratat). Anhidritul (CaSO4): cristalizeaz n sistemul rombic, are culoare alba sau alb-glbuie, aspect zaharoid dar poate fi i compact; are clivaj perfect, luciu sticlos i duritate 2.5-3.5

GEOLOGIE GENERAL. Note de laborator

Gipsul (CaSO4*2H2O): cristalizeaz n sistem monoclinic i se prezint fie n cristale izolate, fie ca agregate granulare cu aspect zaharoid, fie ca agregate fibroase sau compacte; poate fi incolor i transparent sau alb, glbui i 0 0 cenuiu; are clivaj perfect, luciu sticlos-sidefos i duritate 2. La 130 C trece in ipsos, iar la 175 C i pierde apa din compoziie i se transform n anhidrit. Baritina (BaSO4): cristalizeaz n sistem rombic, apare in cristale cu habitus lamelar sau tabular, are clivaj perfect, luciu sticlos, duritate 3-4 si poate aprea divers colorata. 2.4. Halogenurile Mineralele din aceasta clasa sunt reprezentate prin fluoruri, cloruri, bromuri si ioduri, adic prin sruri simple, hidratate sau complexe ale HF, HCl, HBr, HI. Elementele mai importante care formeaz sruri haloide sunt K, Na, Li, Mg, Ca, Al, Fe, Mn, Cu, Pb, Ag, Hg i Si. Sarea gema (halitul NaCl): cristalizeza in sistem cubic si se prezinta sub forma unor agregate granulare stratiforme sau sub forma de cuburi; poate fi incolora sau alba, daca se gaseseste in pachete groase, dar poate avea si culoare roz sau cenusie atunci cand prezinta impuritati; are luciu sticlos si duritate mica(2). Silvina (KCl): cristalizeaza in sistem cubic, poate fi incolora sau de culoare alba, roz sau portocalie; prezinta luciu sticlos, clivaj perfect, duritate 1.5-2; este o sare higroscopica (absoarbe umiditatea din atmosfera) Fluorina (CaFl2): cristalizeaza in sistem cubic, se prezinta sub forma unor agregate granulare incolore sau divers colorate (albastru, verde, violet); prezinta luciu sticlos, clivaj perfect si duritate 4. 2.5. Oxizii i hidroxizii Grupa cuprinde compuii cei mai simpli a peste 40 de elemente chimice (metale i metaloizi) cu oxigenul i hidroxilul. Genetic se constat ca oxizii i hidroxizii se acumuleaz n general pe suprafaa scoarei terestre pe seama proceselor de oxidare a rocilor i minereurilor. Foarte rspndii sunt oxizii i hidroxizii fierului, apoi ai aluminiului, manganului, titanului, cromului etc Oxizii de Fe: Magnetitul (Fe3O4): cristalizeaz n sistem cubic, apare sub forma unor mase compacte de culoare neagra, cu luciu metalic, duritate 5.5-6 si o urma de culoare neagra pe placa de portelan. Hematitul (Fe2O3): cristalizeaz n sistem trigonal, este cenusiu, are luciu metalic si lasa o urma de culoare rosie pe placa de portelan. Limonitul (Fe2O3 * nH2O): cristalizeaz n sistemul rombic, are culoare glbui-maronie sau brun-roiatic, luciu metalic si duritate 4. Oxizii de Al: Corindonul (Al2O3): cristalizeaz n sistem trigonal si apare sub forma de cristale sau agregate granulare; poate fi incolor sau divers colorat (rosu-rubin, verde-smarald); are duritatea 9, prezinta spartura concoidala si se formeaza in procesele magmatice. Diasporul (Al2O3 * H2O): cristalizeaz n sistem rombic, are culoare galbena sau alba-galbuie, luciu sticlos, clivaj perfect si duriatate mare(6-7). Oxizii de Mn: Piroluzitul(MnO2) cristalizeaz n sistem patratic, este negru, are luciu metalic si duritate 2-3.5 2.6. Carbonaii 2Carbonaii sunt combinaii naturale ale anionului (CO3) cu diferite metale. Cei mai frecveni carbonai sunt cei de calciu i magneziu. Ambii constituie componenii de baz ai marmurelor, calcarelor i altor roci carbonatice. Calcitul (CaCO3): cristalizeaza in sistem trigonal si poate aparea sub forma de cristale cu habitus lamelar, tabular sau prismatic sau sub forma de agregate granulare sau mase compacte; poate fi incolor si transparent (se numeste spat de Islanda) insa de obicei este alb, alb-galbui, roz sau cenusiu. Are clivaj perfect, luciu sticlos-sidefos, duritate 3 si face evervescenta cu acidul clorhidric. Este foarte raspandit in natura aparand in procese magmatice, in geode (formeaza flodemina), in procesele metamorfice dand nastere la marmure; este folosit in industria metalirgica, constructii, industria sticlei (la confectionarea prismelor de microscop).

GEOLOGIE GENERAL. Note de laborator

Aragonitul (CaCO3): cristalizeaza in sistemul rombic; apare in natura sub forma de cruste cu structura fibroradiara, este divers colorat, are luciu sticlos sau gras in spartura, nu cliveaza si are duritatea 3.5-4; face efervescenta cu acidul clorhidric si se depune la gura izvoarelor bicarbonatate. Dolomitul (CaMg(CO3)2): cristalizeaza in sistem triogonal si se prezinta sub forma de agregate granulare, de mase compacte sau sub forma cristalizata. Are clivaj perfect, luciu sticlos-sidefos si duritate 3.5-4. Azurit sau lazurit sau piatra lunii (lapis lazzulli 2CuCO3*Cu(OH)2) 2.7. Azotaii Mineralele din aceast gup rezult din combinarea natural a anionului (NO 3) cu metale alcaline (K sau Na), mai rar cu Mg, Ca i Ba. 2.8. Fosfaii 3Fosfaii sunt combinaii naturale ale anionului complex (PO 4) cu diferii cationi. Apatitul (Ca5(PO4)3): cristalizeaz n sistem hexagonal, apare sub forma de prisme cu contur hexagonal sau sub form de agregate granulare; este de culoare verde, albstruie sau galben; are luciu sticlos i duritate 5. Fosforitul este un mineral amorf (necristalizat); apare sub forma de concreiuni; este de culoare galben-brun, are luciu gras i duritate 5-6.