Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău

Facultatea de Geografie
Catedra de Geografie Umană, Regională și Turism

Darea de seamă la practica complexă la Geografie

Caracterizarea geografică complexă a satului

Ghetlova, raionul Orhei

Elaborat: Totomir Dumitru gr. 403

Coordonatori: Prunici Petru, dr.conf.univ.
Vitalie Mamot, lector superior

Chişinău, 2019
 Plan

1 Introducere. Legenda și istoricul satului Ghetlova

2. Caracterizarea fizico geografica a satului Ghetlova
2.1 Pozitia geografica
2.2 Tectonica si structura geologice
2.3 Relieful si procesele geomorfologice actuale
2.4 Conditiile climatice
2.5 Risursele acvatice
2.6 Solurile, vegetatia si lumea animala
2.7 Problemele ecologice si cai de solutionare
3. Caracterizarea socio-economica a satului Ghetlova
3.1 Populatia
3.2 Structura etnica si confensionala a populatie
3.3 Personalitati marcante
4. Agricultura
5. Transporturile
6. Concluzii
7. Imagini
8.Bibliografie
 1. Introducere. Istoricul satului Ghetlova

Prezenta lucrare prezintă analiza complexă a localității Ghetlova(Fig.1) din

raionul Orhei și prezintă aspecte ale componentelor de mediu (geografia fizică) și
aspecte ale componentelor umane socio-economice (geografia umană și economică)
realizată cu scop de cunoaștere mai bine a plaiului natal prin prisma spectrului
geografic.

Arhiologii sustin ca pe vatra actualului sat in perioada romana a fiintat o siliste

umana pingarita si arsa in anul 376 , era noastra, de catre hoardele incirdiste ale
hunilor. Im scris , silistea Ghetlova de pe apa Culei isi face aparitia intrun uric din 8
aprilie 1547, cind domnitorul Ilias II Rares intri impartiala dintre copiii lui Mihu, lui
Cirstea si George le reveni partea de jos a ocinei , iar surorilor lor le reveni partea de
sus (Documente privind Istoria Romanilor, veacul XVI. A Moldova ,Vol.1 Bucuresti
1953). Satul Ghetlova a fost menționat documentar în anul 1436. În secolele IV-III
î.Hr. pe vatra actuală a Ghetlovei fiinţau 4 aşezări umane. Satele au fost devastate în
jurul anului 200 î. Hr. în urma invaziei triburilor germanice ale bastarnilor. Pe vetrele
lor au fost atestate urme de case arse, obiecte casnice, inclusiv vase de argilă din
epoca timpurie a fierului.

În 1778 satul avea o biserică din lemn cu hramul Sf. Parascheva. Recensămоntul din
1859 a găsit la Ghetlova 105 case cu 504 locuitori. Unul dintre proprietarii de pămînt
la Ghetlova era mănăstirea Tabăra. Către 1897 Ghetlova număra 1 100 de locuitori.

Recensamintul din 1859 a fixat in acest sat razesc 250 de barbati si 254 de femei in
Valea Popei si Hulboaca manastirea tabara stapanea in 1865 tocmai 1326 des(ari) de
paminturi includea 327 des (ari) de padure , catre 1875 Ghetlova din volostea Isacova
crescuse pina la 144 de gospodarii in 1884 razesii posedau 648 des(ari) de pamint
arabil , 538 des de padure 6 mori de vint si patru mori cu tractiune de cai in 1897
satul Ghetlovaa intrat in condica asezarilor Basarabene , care depaseau 500 de
suflete, ea avea atunci 944 locuitori, dintre care 927 crestini ortodoxsi.
In 1901 la Ghetlova vine preutul Vladimir Loghin transferat peste sapte ani la
Vulcanesti fiind inlocuit de Ioan Porubin.
Dupa epidemii si ani secetosi , catre 1910 satul sa micsorat la 157 de case si
983 locuitori , toti barbatii erau obligati sa faca munci de corvoada si constructia
soselei Orhei-Calarasi , scoala din sat instruia 1915 un numar de 38 de copii, cind
Basarabia sa unit cu Romania la Ghetlova incepu sa bata ritmic motorul unei mori cu
o capacitate zilnica 5600 kg de faina in 1923 Ghetlova numara 168 patru mori de
vint si una cu aburi doua circiumi o biserica de lemn. In 1933 satul dispunea de
scoala primara cu 145 de elevi si doi invatatori Ludmila Popa si Ilie Gheorghe ,
soveticii au inregistrat in 1940 in Ghetlova 299 de cladiri si 1220 de locuitori , dintre
care 1203 romani , restul 17 evrei si tigani.

Fig. 1 Poziția fizico-geografică a raionului Orhei

 2.Caracterizarea fizico geografica a satului Ghetlova
Ghetlova este un sat şi comună din raionul Orhei. Satul are o suprafaţă de circa 1.72
kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.50 km. Din componenţa comunei fac parte
localităţile Noroceni și Hulboaca. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul
Orhei și la 75 km de . Satul Ghetlova a fost menționat documentar în anul 1436 Sub
un lant de dealuri impadurite cu o altitudine de 270 m e concentrata in valea riului
Cula, alaturi de șoseaua Orhei-Călărași , o aglomeratie de gospodarii codrene aflate
in 4 sate strins legate intre ele : Discova, Putintei, Viprova si Hulboaca. Mai la vest
pe acelas traseu urmeaza asezarile podgorene Ghetlova , Noroceni, Săseni.

Fig. 2 Biserica ,,sf.Parascheva’’ din Ghetlova

 Fig.3. Satul Ghetlova (vedere din satelit)
Coordonatele geografice:
Latitudinea: 47.3719444274902340
Longitudinea: 28.5322227478027340

1.2 Tectonica si structura geologice

Din punct de vedere tectonic, teritoriul s.Hulboaca este situat în partea Central
– Estică a Platformei Moldovenești, care ocupă partea de nord, centrală și cea mai
mare parte din sudul teritoriului republicii (fig. 3). Ea este situata in partea de Sud –
Vest a Platformei Precambriene a Europei de și este alcatuită din roci magmatice și
metamorfice gnaisuri, granituri, grabonurite de vârstă arhaică și proterozoică.
Aceste depozite sunt acoperite de o cuvertura sedimentară și continentală de diferite
vârste, a căror grosime atinge 500 – 1000 m adâncime.
 Fig.3 Harta tectonică a Republicii Moldova

Studiind harta tectonică a Republicii Moldova observăm că scoarța

terestră a ținutului Ghetlova este brazdată de o fractură tectonică. În perioada
cuaternară multe din aceste structuri au suferit mișcari tectonice de diferite
intensități și direcții. Astfel de mișcari ale scoarței terestre provoacă uneori
cutremure de pamânt cu magnitudinea de 2 – 3 grade pe care populația nu le
simte. Însă pe teritoriul pot avea loc și cutremure de pământ mai puternice cu
magnitudinea de pâna la 7 grade, generate de mișcări mult mai active ale
scarței terestre din munții Carpați (munții Vranciei), unde focarul se află la
adâncimea 150-180 km. Teritoriul s.Ghetlova ca și teritoriul Republicii
Moldova face parte din zona Seismica-Carpatică.

În limitele raionului Orhei, fundamentul cristalin are o adincime de 600 – 900

m. Este alcatuit din roci magmatice și metamorfice, granit, gnais și cuarțit.
Pe fundamentul cristalin sunt suprapuse orizonturi de roci până la suprafața
terestră de diferită vârsta: roci de vârsta arhaică și din proterozoicul inferior pe care
sunt așezate straturi discordante ale Paleozoicului, Mezozoicului și ale Cainozoicului.
La lumina zilei se aflorează însă doar elemente neogene și cele cuaternare.
Primul orizont, de vârstă paleozoică, slab studiat, este alcatuit din roci de
granit. Aceste depozite au o grosime de apoximativ 250 m. Urmează sedimentele de
vârstă siluriană. În limitele raionului , spre deosebire de restul teritoriului, se
evidențiază numai depuneri siluriene inferioare, ele sunt alcatuite din calcar,
dolomite, marnă, argilite.
Al doilea orizont de roci este de vârstă cretacică, acest fapt ne face să
deducem concluzia că în devonian, ordovician, carbonifer, permian, triasic și jurasic,
teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale. Abia în cretacic, în rezultatul
transgresiunii marine s-a format un orizont de roci cu o grosime de 100 m, fiind
alcătuit din gresie, calcar, marnă și cretă.
Următorul orizont este cel torturian, cu o grosime mai semnificativă, rocile
fiind alcatuite din calcare refogene, marnă, argilă, nisip.
Urmează orizontul de roci de vârstă sarmațiană, care se subdivide în trei
straturi:

1. roci sarmațiene inferioare alcătuite din marne, lut, conglomerate a faunei

specifice sarmațianului timpuriu (cochilii), mai rar gresie, și altele;
2. roci sarmațiene medii alcatuite din lut, marne, calcare, nisipuri, gresie, carbune
brun;
3. roci sarmațiene superioare alcătuite din nisipuri, gresie, lut cu scoici.
Insular sunt prezente orizonturi din pliocenul superior. Depozitele aluvionare
ale teraselor fluviare sunt alcatuite din pietrișuri, nisipuri, nisipuri lutoase, lut, soluri
arabile.

1.3 Relieful si procesele geomorfologice actuale

Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit. El

influențează asupra repartizării energiei solare, curenților de aer, regimului de
 apă, repartizarea precipitațiilor și altele.

Fig.4:Harta solurilor Republicii Moldova

Teritoriul Republicii Moldova cât și satul Hulboaca reprezintă o câmpie

deluroasă cu înclinație de la Nord-Vest spre Sud-Vest cu o altitudine medie de
147 m. Ea ocupă extremitatea de Sud-Est a Câmpiei Europei de Est. Cu toate
că altitudinele predominante nu sunt mari relieful raionului este variat,
fragmentat complicat. El este reprezentat prin urmatoarele forme principale de
relief: câmpii, podișuri, platouri, ravene, vâlcele, văi, hârtoape, etc.

Podişul Moldovei Centrale ( Relieful Republicii Codru ), partea de nord-est, 

reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi
adînci şi largi, versanţii cărora  sunt fragmentaţi de depresiuni numite hîrtoape.
Unitatea dată   este brăzdată de rîuleţul Vatici  şi Cula. În componenţa ei întră  
următoarele sate şi comune: Peresecina, Teleşeu, Sămănanca, Donici,
Selişte, Isacova,  Vatici, Morozeni, Puţuntei, Hulboaca, Clişova, Ghetlova .
 Procesele geomorfologice actuale au loc sub influența proceselor de eroziune.
Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor și dealurilor. Ea
apare sub 2 forme de suprafață (plană) și de adâncime (liniară).

1.4 Conditiile climatice

Teritoriul Republicii Moldova și respectiv s.Ghetlova raionul Orhei este situat
în zona de climă temperată a globului pamântesc, la distanțe aproximativ egale
de la Ecuator și Polul Nord, se caracterizeză printr-o climă temperat –
continentală, cu variații anuale mari a temperaturii aerului, cu cantități
neesențiale de precipitații, cu iarnă blândă și scurtă și cu vară caldă și lungă.
Precipitațiile se depun în cantități mici, în special în perioada caldă a anului.
Regimul vânturilor se formează sub influența centrelor barice, caracterizându-
se prin preponderența direcției Nord – Vest și Nord, iar viteza vântului în
limitele 2,1 – 3 m/s.

Viteza vântului, raionul Orhei

Viteza vвntului, Durata, % anual
m/s
0-1 35
2-5 45
6-9 10
10-15 4

Cele mai puternice au loc în februarie, iar cele mai slabe în septembrie –
octombrie. Furtunile pot avea loc în perioda caldă și sunt însoțite de cele mai
multe ori de ploi torențiale, adesea cu grindină. Calmul atmosferic constituie 42
%.
 Nod
Nord West 40 Nod Est
24
12 20
10
10 11
6
West 9 0 Est
18

Sud West Sud Est

Sud

Fig.11 Roza vânturilor, raionul Orhei

Regimul termic al aerului se formează în funcție de latitudine, altitudine și

particularitățile orografice de pe teritoriul raionului.

Temperatura, °C
25
20
15
10
5
0
-5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 12 Variația temperaturii aerului în decursul anului, raionul Orhei

Temperatura medie a anului este de 9,2 °C. Temperaturile medii a lunii iulie
ating valoarea de +21,5 °C. Maximul absolut de +41,5 °C a fost înregistrat pe 21
iulie 2007.
Umiditatea aerului. Pe parcursul anului valorile maxime ale umiditații
relative ale aerului se înregistrează iarna cu 80-100 %, iar vara ele nu depașesc 60-70
%. Umiditatea relativă minimă se observă în perioada caldă a anului când poate
atinge și 30 %.
Precipitațiile atmosferice se determină de activitatea ciclonică și nu sunt
constante pe tot parcursul anului.
 Precipitații, mm
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Variția precipitațiilor atmosferice în decursul anului, s.Ghetlova

Cantitatea anuală de precipitații atmosferice variază anual în limitele a 450-500
mm. Din cantitatea anuală de precipitații aproximativ 65-70 % cad în perioada caldă
a anului (aprilie – noiembrie), cu maximul de 71 mm înregistrat în luna iulie, și
numai 30 % în perioada rece (decembrie – martie), până la 26 mm în luna ianuarie,
sub formă de zăpadă și lapoviță (fig. 13). Prima zapadă apare la sfârșitul lunii
noiembrie, începutul lunii decembrie. În anii geroși stratul de zăpadă atinge o
înălțime de 15-25 cm. Vara precipitațiile atmosferice poartă un caracter torențial.
Presiunea atmosferică. Presiunea madie anuală este egală cu 763-764 mm/Hg. În
condițiile predominării vremei anticiclonale, presiunea atmosferică poate sa atingă
valoarea maximă de 795 mm/Hg, iar în timpul deplasării ciclonului ea poate să
coboare până la valoarea minima de 735 mm/Hg.
Radiața solară sumară. Bilanțul de radiațe în raionul Orhei anual este de 50-
52 kcal/cm2. În perioada caldă a anului atinge valoarea de 43-45 kcal/cm 2, iar în
perioada rece a anului scade la 6-8 kcal/cm2.

Luminozitatea. Perioada strălucirii soarelui este de 2000-2050 ore anual

(22,8-23,4 %). Cea mai îndelungată și puternică lumină solara este înregistrată în
luna iulie – 329 ore, iar cea mai mică în decembrie – 54 ore. Anual sunt înregistrate
71 zile fară soare, cele mai multe fiind înregistrate iarna – 40 zile, pe când în iulie –
august astfel de zile aproape lipsesc.

1.5 Resursele acvatice

Apa are o importanță indiscutabilă în viața omului, stă la baza existenței biosferei,
este mediu de viață pentru plantele acvatice, are energie cinetică și potențială
utilizabilă pentru om și necesară naturii, este principalul agent de modelare a
reliefului, este materie primă în economie, etc.
Republica Moldova este o țara cu resurse reduse de apă. În ciuda realizarii a
numeroase acumulări, volumul apei de suprafața stătătoare și debitul râurilor este
mic. Densitatea rețelei hidrografice în mediu pe republică constituie 0,48 km/km².
Resursele acvatice ale din s.Ghetlova sunt compuse din ape de suprafață și ape
suberane.
Teritoriul satului Hulboaca este traversat de riul Cula, care pina in present este folosit
de localnici pentru erigare, la fel se mai foloseste si apa din cele 6 lacuri naturale, si
sa mai implimentat un proect de a face un lac de acumulare carea a esuat, anume din
cauza amplasarii incorecte a acestuia fata de riu.
La fel si apele supterane sunt folosite, in s.Ghetlova se intilnesc trei fintini
arteziene, care furnizeaza apa la toate locuintele din sat.

Solurile, vegetatia si lumea animala

Solul este materialul fragil care acoperă într-un strat subțire toată suprafața scoarței
terestere. Legislațiile formării și raspândirii geografice a unităților genetice de sol
depind de componența biocenozelor și de localizarea lor spațială. Condițiile
bioclimatice ale s.Ghetlova sunt neomogene de aceea sa format un înveliș de sol
complex și variabil.
În s.Ghetlova sunt prezente urmatoarele tipuri de soluri:
Solurile cenușii ocupă înălțimile predominante ale Podișului Moldovei de Nord,
S-au format în condițiile silivostepei sub pădurile de foioase – gorun, stejar, corpen
și alte specii. Au un profil diferențiat: Orizontul A în partea superioară este cenușiu
conține până la 10 % humos, are structura grăunțoasă partea de jos este albicioasă cu
caracter eluvial. Orizontul B este iluvial brun – roșcat cu structura poliedrică,
conține multă argilă.

Fig.13 Harta solurilor a Republicii Moldova

Cernoziomurile ocupă cea mai mare parte din suprafața solului Republicii Moldova
și a satului, peste 70%. Acest tip de sol se deosebește prin caracterul cumulativ bine
lumificat (până la adâncimea de 100 cm conținutul de humus depășeste 1%)
structurat și afânat. Cernoziomurile se asociază cu vegetația stepelor, însa se
întâlnesc și se formează și sub păduri, preponderent cvarcete cu înveliș de
ierburi. Profilul cernoziomului atât a orizontului A cât și a lui B este lumificat și
structurat.

2.7 Problemele ecologice si cai de solutionare

Aerul atmosferic prezintă unul din sistemele ecologice ale biosferei, care
echilibrează relațiile reciproce dintre om și mediul ambiant, de aceea, protecția
bazinelor aeriene ale centrelor populate contra poluării urmează sa fie apreciat ca o
problemă importantă a contemporanietații, epocii dezvoltarii rapide a industrializării
și urbanizării.
Atmosfera constituie învelișul gazos de la suprafață Terrei. În mod normal
aerul atmosferic este compus dintr-un amestec de gaze în proporție constant și
anume: azot – 79,2 %, oxigen – 20,97 %, CO₂ – 0,03 – 0,04 %, hidrogen și gaze
inerte – urme. Prin poluarea aerului se subânțelege prezența în atmosferă a unor
elemente străine care nu corespund compoziției normale a aerului și au acțiune
nocivă asupra organismului. Poluanții aerului se divid în: chimici, fizici și biologici,
care pot fi în formă de gaze, vapori și pulberi.
În Republica Moldova calitatea aerului atmosferic este influențat de
emisiile provenite din trei tipuri de surse de poluare: surse fixe, care
includ întreprinderile industriale, cazangeriile în stare de funcțiune; surse
mobile care includ transportul auto, feroviar, aerian, tehnica agricolă și
poluarea transfrontalieră.

Principalele măsuri de protecție a calității aerului in intregul raion sunt:

1. Implimentarea unui sistem eficient de monitorning;
2. Folosirea mijloacelor tehnice de combatere a poluării și a emisiilor de poluanți
care presupun:
● utilarea întreprinderilor cu instalații antipoluante de reținere și captare a pulberilor
(separatoare, precipitoare electrostatice, scrubete, filtre), gazelor și vaporilor toxici
(dispozitive de neutralizare, comprimare, lichefiere etc.);
● perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la combustibili mai puţin
poluanţi (de exemplu: metan, hidrogen etc.);    
● utilizarea ca agent tehnic a gazelor natural, a energiei electrice;      
●  amenajarea zonelor verzi;
● reglementarea traficului rutier în vederea evitării aglomerațiilor de
autovehicule;      

3.1 Populatia
Satul Ghetlova - Populatia (Conform recensamintului din anul 2014):
Locuitori - 2522 din care:
Barbati - 1356
Femei – 1166

3.2 Structura etnica si confensionala a populatie

Componenta pe nationalitati:
Nr. Ord. Nationalitate Nr. Locuitori % de Locuitori
1 Moldoveni/Romani 1520 99.44
2 Ucraineni 1 0.14
3 Rusi 2 0.28
4 Gagauzi 0 0
5 Bulgari 0 0
6 Evrei 0 0
7 Polonezi 0 0
8 Romi/Tigani 0 0
9 Altele 1 0.14

3.3 Personalitati marcante

Printr-o codreanca mindra si frumoasa inzestrata cu har muzical de exceplie , acest
satuc de pe riul cula si-a facut o stralucita glorie. De aici sa urcat in arta muzicala
Veronica Garstea nascuta la 9 martie 1927 , renumita profesoara si dirijoare de cor,
artista a poporului din Uniunea Sovetica, lauriata al premiului de Stat , cavaler al
ordinului Republicii. Enciclopedi Literatura si arta Moldovei, Chisinau 1985,
Ecnciclopedia interpretilor din Moldova , Chisinau 1999. Sa nascut intr-o familie de
tarani cu inclimnatii muzicale tatal bas, surorile sopran si alto, fratele teno. Studii :
scoala din satul natal , Scoala medie de muzica Stefan Neaga, conservatorul de stat
Gavliil Muzicescu din Chisinau, sectia dirijor de cor. Stagiu de perfectionare la
Moscova cu dirijorul Alexandru Sfesnikov.
 Turneie artistice in : Rusia, Ucraina. Belarusia, Asia centrala, Romania,
Cehia, Slovacia, Franta, Italia, Spania, Israel, Tarile Baltice etc.
Lauriata a premiului de stat din Moldova in domeniul artei. Colectivul capelei corale
Doina a fost inscris in cartea de aur, de onoare a Moldovei.
4 Activitatea economica, agricultura
Majoritatea populației fiind antrenată în sectorul agrar generează situația
următoare: principalele activități economice sunt zootehnia și fitotehnia pe propriile
terenuri sau pe terenuri arendate.
Fitotehnia se remarcă prin cultura cerealelor și anume a grîului și a
porumbului pe arii extinse pentru necesități alimentare proprii dar și ca furaj pentru
sectorul zootehnic. Pe suprafețe mai mici este cultivată mazărea . Cerealele acestea
sunt utilizate în: industria morăritului și panificației care sunt reprezentate în
localitate printr-o moară mixtă(prelucrează grîul,porumbul și uleiul) și o brutărie care
efectuează pîine și alte produse de panificație pentru necesități locale, în industria
nutrețurilor combinate unde se produc furaje, utilizînd ca materie primă
cereale,ierburi și resturi vegetale fiind localizate în apropierea fermelor de vite mari și
mici cornute care sunt principalii consumatori. Legumicultura dispune de condiții
favorabile de dezvoltare în localitate, îndeosebi în lunca Hagiderului a cărui ape
servesc la irigație, astfel, cele mai importante legume cultivate sunt cartoful, roșia,
ceapa și varza care sunt utilizate doar ca materie brută sau este comercializată în
localitățile mari din apropiere. Pomicultura se dezvoltă intens pe teritoriul satului
Slobozia, o importanță mai mare o are cultura prunelor care ocupă o suprafață de 120
ha a căror produse sunt utilizate la fabrica de uscare a fructelor din localitate în cadrul
căreia activează 340 persoane în timpul sezonului de toamnă și 35-40 în restul anului.
 Zootehnia este prezentată de ferme mici la multe dintre gospodăriile familiale
(568) în care se cresc bovine pentru carne și lapte, fiind păscute pe pășuni naturale,
ovine și căprine crescute și îngrijite în 1 oierie și 4 stîni cu efectiv numeric fiecare de
peste 200 de capete, astfel, din cauza unui efectiv atît de mare de vite cornute mari și
mici s-a accentuat problema suprapășunatului, iar în condiții de secetă pășunile de
aici nu sunt suficiente pentru păscut și multe dintre vite sunt vîndute. Carnea este
comercializată la un abator mic situate în apropiere de drumul Orhei-Calarasi
(amplasat în apropiere de consummator, ades chiar și călătorii se opresc pentru a
cumpăra carne proaspătă calitativă.

5.Transporturile
s.Ghetlova este bine asigurat din punct de vedere a transportului auto, fiind
amplasat pe traseul Orhei-Calarasi , transportul de pasageri este la fiecare ora spre
Ghetlova-Orhei-Chisinau.
6. Concluzii
7.Bibliografie
Concluzie:

În prezent, localitate Ghetlova nu reprezintă un mare interes turistic, dar are un

potențial economic enorm ce se datorează poziției fizico-geografice și economico-
geografice avantajoase. Condițiile climatic prielnice, relieful puțin fragmentat de
cîmpie unde nu se manifestă frecvent procesele erozionale, solurile de cernoziom
tipic și prezența resurselor de apă de suprafață(rîul Cula) au facut ca populația să se
ocupe preponderant cu valorificarea potențialului natural în domeniul agriculturii și
precum vedem acest lucru se face eficient. Deși nivelul sărăciei este de 60% după
unele analize statistice, situația în localitate este mult mai bună datorită oamenilor
muncitori care probabil nu au surse financiare suficiente pentru a-și asigura o viață
îndestulată, dar au grădini în care cresc fructe și legume pentru necesitățile proprii,
cresc animale lîngă casă pentru carne și lapte. Probabil, în viitorul apropiat, dacă
cineva va investi în această localitate ar putea să o transforme într-o localitate model
deoarece sunt deja toți parametri necesari pentru dezvoltarea sa, sunt posibilități mari
de dezvoltare a unor industrii foarte avantajoase (industria constructoare de mașini)
deoarece localitatea se află în apropiere de alte localități mari , brate de munca
ieftine, deci avem 2 factori de localizare foarte importanți-prezența consumatorului și
a căilor de comunicație(transport).Deci, finalizez prin a-mi expune propria satisfacți
asupra lucrării efectuate care m-a ajutat să cunosc localitatea natală sub alt aspect, din
punct de vedere geografic, astfel am aflat multe lucruri noi, am observant lucruri care
mai înainte nu le observam, deci consider că obiectivul principal expus în antetul
lucrării este realizat: am cercetat și cunoscut mai bine plaiul natal, care sper în viitor
să cunoască o evoluție demografică , socială și economică vertiginoasă.
R.Cula s.Ghetlova
Bibliografie:

1. https://www.google.com/maps/place/
2. https://moldovenii.md/md/city/details/id/1025#Popula%C8%9Bia
3. http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=853
4. Istoria si evolutia satelor din R.Moldova.
5. Informatie din batrini