Topografie

1. Topografia

Obiectul topografiei const att n ridicri topografice, ct i n

trasri.
Ridicri topografice ansamblul de msurtori de teren + calcule
aferente (calcule de birou) efectuate in vederea ntocmirii unui plan
topografic sau hari topografice.
Trasarea - operaia inversa ridicrii topografice prin care avnd
dispoziie un plan n urma unor calcule si msurtori, transpunem in
teren anumite obiective sau elemente de pe plan.
Planul - reprezentarea grafic-convenional a unei suprafee relativ
mici de teren. Se executa la scri mari pentru a putea evidenia cat
mai bine detaliile din teren.
Harta - reprezentare grafic-convenional a unei suprafee mari de
teren care se ntocmete la scri mici si cuprinde mai puine detalii
fata de plan.
Hrile topografiei
o Planimetria (X, Y)
Se ocupa cu studiul instrumentelor msurtorilor si
calculelor necesare determinrii poziiei n plan a
punctelor topografice (puncte de detaliu.
o Nivelmentul (Altimetria - H)
Se ocupa cu studiul instrumentelor, msurtori si calcule
pentru determinarea poziiei nivelitice a punctelor
topografice.
Poziie nivelitic cota punctelor topografice.
o Tahimetria (X, Y, H)
Este procedeul prin care in urma msurtorilor
topografice si a calculelor aferente se obine att poziia
n plan, cat si poziia nivelitic a punctelor de detaliu.

2. Geodezia

Se ocupa cu msurtori si calcule in vederea stabilirii formei i dimensiunii

pmntului sau a unor poriuni ntinse din el.
Se ocupa cu determinarea cu mare precizie a poziiei unor puncte din teren
care alctuiesc aa numita reea geodezic.
Reeaua geodezic este ulterior folosit n topografie.

3. Fotogrammetria

Se ocupa cu studiul poziiei in timp i spaiu a obiectelor fixe sau

deformabile.

4. Cartografia

Se ocup cu ntocmirea hrilor i planurilor.

Topografie
1. Elemente topografice in plan vertical

Aliniamentul
o Linia natural a terenului care unete 2 puncte din teren.
Distanta inclinata (D)
o Distana msurat dup linia de cea mai mare pant.
Distanta orizontala (d)
o Proiecia distanei nclinate pe un plan orizontal.
Panta terenului (p%)
o Tangenta trigonometrica a unghiului de nclinare a terenului.
De obicei se exprima in procente.
Suprafaa de nivel
o Locul geometric al punctelor care au acelai potenial al
gravitii. Suprafaa de nivel A si B.
Diferena de nivel (HAB)
o Reprezint diferena dintre 2 suprafee de nivel.
HAB HBA
HAB = -HBA
Unghiul zenital
o Unghiul msurat fata de verticala punctului respectiv.
z + p= 100

2. Elemente topografice in plan orizontal

Topografie

Coordonate rectangulare absolute (XA, YA, XB, YB)

o Distana de la centrul sistemului de proiecie la punctul in
cauza msurata dup axa X, respectiv Y.
Coordonate rectangulare relative (XAB si YAB)
o Diferena dintre coordonatele rectangulare absolute.
XAB = XB XA
YAB = YB - YA
Orientarea unei direcii (AB)
o Unghiul orizontal pe care acestea l face cu direcia Nord sau
cu o paralela la direcia Nord.
AB BA (AB = QAB, BA = QBA)

Orientarea are intotdeauna valori pozitive si se masoara in sens orar.

o Valoriile sunt cuprinse intre 0 si 400 de grade.

Topografie

Orientarea este un unghi orizontal si are numai valori pozitive.

o Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planele care
contin cele doua linii de vizare (are valori pozitive)
Unitatiile de masura folosite in topografie pentru lungimi in
sistemul international de masura (S.I).
o Metrul impreuna cu multipli si submultiplii sai.
mm - x10-3
cm - x10-2
mm - x10-1
dam - x101
hm - x102
km - x103
Unitati de masura pentru grade (Grd)
o 1g = 100c (1 grad = 100 minute)
o 1c = 100cc (1 minut = 100 secunde)
o Exemplu:
1.20.40 + 285.32.71 = 286.53.11
Sistemul de axe folosit (cercul topografic) in topografie.
Unitati de masura pentru suprafete
o m2
Cel mai uzual suprafetele se exprima in m2 sau hectare (ha)
o 1 ha = 10.000 m2
o 1 ar = 100 m2
o 1 ha = 100 ar
In actele oficiale suprafetele care apar sunt suprafete orizontale.
Scara
o Scari numerice
Arata raportul dintre distanta masurata pe plan si distanta
masurata in teren
d
1
Se exprima sub forma unui raport D = N

Cunoscund doua din cele trei valori care intervin la relatia

scarii rezulta a treia.
o Scari grafice
Aparatura folosita in masuratori topografice

d distanta masurata pe plan

D distanta masurata in teren (corespondent lui d)
N numitorul scarii de reprezentare
Cu cat valoarea lui N creste, scara este mai mica si la fel
invers.
1
1

>
500
10 000

Topografie

o Nivela
Se foloseste pentru determinarea diferentelor de nivel, de
regula impreuna cu o mir verticala.
Nivelele pot fi clasice, optice sau electronice, digitale.
o Pentru masurat unghiuri folosim
Teodolitul
Masoara doar unghiuri
Tahimetrul
Masoara si distantele
Tahimetrele electronice si citirea pe cercurile gradate sunt
afisate direct pe un ecran.
o Statiile totale
Inglobeaza pe langa partea mecanica si o parte electronica
de calcul.
Avantajul statiilor totale este reprezentat prin faptul ca in
teren pe langa masuratorile pe care le efectuam ea poate
prelucra aceste masuratori oferind rezultate directe cum ar
fi coordonate, cote, diferente de nivel, distante orizontale
sau inclinate, suprafete, calcul de suprafete.

Unghiurile orizontale

Topografie
o Se pot masura folosind pozitia intai ( c.v.s ) a lunetei sau folosind
si pozitia a II-a (c.v.d).
o Metoda semireiteratiei (simpla)
Foloseste numai pozitia I a lunetei

Unde apare o cruce inseamna ca punctul este nestationabil

Mod de lucru
Se instaleaza tahimetrul in punctul de statie (101), se
centreaza, se caleaza (nu invers), dupa care avand
luneta in pozitia intai (c.v.s), se vizeaza punctul 203,
dupa care se noteaza citirea efectuata pe cercul
orizontal. Se vizeaza punctul 204, se citeste
corespunzator pe cercul orizontal.
Unghiu orizontal
o 101 = Cd Cs

Topografie
o Metoda reiteratiei
Foloseste ambele pozitii ale lunetei

Mod de lucru
Dupa ce am efectuat citirile in pozitia I a lunetei, se
pune luneta in pozitia a II-a.
Precizia cu care determina valoarea unghiului este
mai mare decat in cazul porecedent (decat la metoda
semireiteratiei).
o CII = CI 200g Pc (pozitia citire)
o Exemple:
Pc = 25cc (THEO 020)
Pozitia I = 186.25.50
Pozitia II = 386.24.50 (marja eroare 25cc)

Topografie
o Metoda turului de orizont
Este cazul in care avem de masurat mai multe unghiuri
orizontale dintr-un punct de statie, avand posibilitatea de a
ne corecta eroarea de neinchidere a unghiului.

THEO 020
Pc = 25 cc
Punct
Stat
ia

Viza
201
202

101

203
204
201

Citire pe cerc
orizontal
Poziti
Poziti
aI
a II
113.26.
75
168.95.
50
186.57.
25
375.69.
25
113.27.
00

313.26.
50
368.95.
75
386.57.
50
175.69.
00
313.26.
75

Reducere la
zero
Poziti
Poziti
aI
a II

Media

0.00.00

0.00.00

0.00.00

55.68.7
5
73.30.5
0
262.42.
50
400.00.
25

55.69.2
5
73.31.0
0
262.42.
50
400.00.
25

55.69.0
0
73.30.7
5
262.42.
50
400.00.
25

Calcule:
1= 55.68.94

2 = 17.61.69

3 = 189.11.69

Corectie
(cc)

Valori
corectat
e
0.00.00

-6

55.68.94

-12

73.30.63

-18

262.42.32

-25

400.00.00

-25 : 4 =
-6.25
4 = 137.57.68

Topografie
i=4

i
i=1

o Metoda repetitiei
Se aplica in cazul unghiurilor izolate unde avem nevoie sa
determinam valoarea unui unghi cu o precizie mare insa
avem la dispozitie un aparat care are o precizie mica.
Metoda se poate aplica numai pentru tahimetre repetitoare.
La tahimetrul repetitor putem fixa o anumita citire pe
cercul orizontal, dupa care putem viza un punct dorit
si putem incepe masuratorile din acel punct avand pe
cercul orizontal valoarea citirii fixata de noi.
Modele:
o THEO 080
o THEO 020
o DHALTA - 010
Tahimetre reiteratoare
Prima data se vizeaza punctul dorit dupa care se
introduce citirea dorita pe cercul orizontal cu ajutorul
surubului reiterator.
Modele:
o THEO 010
Precizie 1CC
Se foloseste pozitia I a lunetei si se recomanda ca
pozitia de start sa fie 0.

Topografie

Mod de lucru:
o Efectuam citirea Cs; efectuam citirea Ca;
blocam miscarea inregistratoare (m.i.b); vizam
punctul 201; deblocam miscarea inregistratoare
(m.i.d); vizam punctul 202; blocam miscarea
inregistratoare (m.i.b); vizam punctul 201.
o Se efectueaza un numar de 4 5 serii, dupa
care ne oprim si avem o citire finala.
Cf Cs
1 = nr . de serii

3. Determinari de diferente de nivel

Tipuri de nivelment:
o Geometric
Foloseste principiul vizelor orizontale, iar ca aparatura,
nivela + mira verticala gradata sau nivela digitala sau mira
cu cod de bare.
Portea
Este distanta de la aparat la mira si nu trebuie sa
depaseasca 100 120 m.
Tipuri de nivelment geometric:
Nivelment geometric de la capat

Topografie

o Se aplica pe terenuri unde diferentele de nivel

au valori de maxim 2 2.5 m.
o Verificare:
SB+ JB
MB =
1 2 mm
2
o Elemente masurate de operator:
IA inaltimea aparatului
MB citirea pe mira din punctul B la firul
de mijloc (care trebuie verificate -1, -2
mm).
HAB = IA- MB
OBS: Daca cota unui punct este cunoscuta (exemplu
HA cunoscut) rezulta cota celuilalt punct B (HB = HA
+ HAB).
Daca HAB > 0, de la A la B avem rampa
Daca HAB < 0, de la A la B avem panta
Ca inconvenient reprezinta faptul ca
operatorul trebuie sa masoare acel IA ,
ocazie cu care poate introduce erori.
Nivelmentul geometric de la mijloc

Topografie

Aplicatie:

o Conditii de aplicabilitate:
Diferentele de nivel mai mici de 2.5 m
Porteele de maxim 100 m, insa ca
recomandare se aplica in toate cazurile
posibile
o Elemente masurate de operator:
Citirile pe mira la firul de mjiloc in punctul
A si B (verificate).
HAB = MA- MB
HBA = - HAB
OBS: Aparatul (nivela) se instaleaza aproximativ la
jumatatea distantei dintre puncte, insa nu neaparat
pe aliniamentul celor 2 puncte.
OBS2: Este foarte important ca inainte de orice
operatie in teren sa se efectueze verificarea
aparatului.

Topografie

o Se da:
HA = 89,90 m
a1 = 1,682 m
a2 = 1,325
a3 = 1,742
a4 = 1,826
a1 4 = citit la mira pe firul de mijloc
o Se cere:
HAB = a1 a2
HAB = 1,682 m 1,325 m
HAB = 0,357 m
HBC = a3 a4
HBC = 1,742 m 1,826 m
HBC = -0,084 m
HAC = HAB + HBC
HAC = 0,357 m + (-0,084) m
HAC = 0,273 m
HCB = -HBC
HCB = a4 a3
HCB = 1,826 1,742
HCB = 0,084 m
HB = HA + HAB
HB = 89,90 m + 0,357 m
HB = 90,257 m
HC = HB + HBC
HC = 90,257 m + (-0,084) m
HC = 90,173 m
o Trigonometric

Topografie
o Hidrostatic
o Barometric

4. Masurarea distantelor

Distantele pot fi masurate in 2 feluri:

1. Masurarea directa a distantelor

o Se face cu panglici de otel, rulete, panglici cu panza si insertie de

otel etc.
Corectii aplicate la masurarea directa a distantelor:
o Corectia de etalonare
Aceasta corectie se poate aplica in cazul in care dispozitivul
de masurat a fost dus la metrologie si verificat. In urma
verificarii, in buletinul metrologic se inscrie lungimea justa a
panglicii.
Exemplu: 50 -> 50,02 m
Corectia de etalonare se aplica astfel:
Lj
Dj = De

o Dj valoarea distantei masurate in teren

o De (valoarea justa) distanta eronata masurata
in teren
o Lj lungimea justa obtinuta la etalonare
o Le valoarea nominala inscrisa pe ruleta sau
panglica
Daca in teren, cu asemenea ruleta s-a masurat o distanta
de 128,30 m, cat este valoarea reala a distantei din teren?
50,02
Dj = 128,30
= 128,351 m
50

o Corectia de temperatura
Corectia datorata temperaturii este
t c 20 c
D
Ct =
x
5 c
d

o D distanta masurata
o d lungimea panglicii
Jalonarea
Jalonarea inspre sine

Topografie

o Se aplica in cazul distantelor de aproximativ 200 m si se

efectueaza de catre 2 operatori.
In capetele aliniamentului se instaleaza 2 jaloane (A, B).
Un operator sta in spatele jalonului din A si dirijeaza pe
celalalt care sa vina din B inspre A jalonand astfel
aliniamentul.
Nu se face dinspre A inspre B datorita aparentei
unghiului mort
Jalonarea unui aliniament atunci cand nu avem vizibilitate
intre puncte.

o Se alege un punct C1 din care sa avem vizibilitate inspre

punctul A.
o Pe aliniamentul C1A se alege un punct D1 din care sa avem
vizibilitate inspre B.

Topografie
o Se muta jalonul din punctul C1 in punctul C2 situat pe
aliniamentul D1B.
o Dupa cateva operatii se ajunge ca punctele Di si Ci sa ajunga
pe aliniamentul AB.

2. Masurarea indirecta pe cale optica a distantelor

Aparatura folosita
o Nivela si mira verticala gradata
o Tahimetrul si mira verticala gradata
OAB OBB
AB
D'

=
bb'
f

o AB -> L
o bb -> h
L
D'
=
-> D =
h
f

f
h

xL

D12 = K1 x L + K2
o D12 = D + + f =
o L = sus jos (S J)

f
h

x L (K1) + ( + f) (K2)

Topografie
K1 constanta de multiplicare a aparatului. De regula K1
= 100, dar poate avea si valori 50 sau 200. Ea este
inscrisa in cartea tehnica a aparatului.
K2 constanta aditionala a aparatului (inscrisa de
asemenea in cartea tehnica). De obicei este 0.
o Precizia de masurare a distantelor in acest caz este de ordinul
10 cm.
Exemplu:
Pentru masurarea unei distante s-a folosit nivela
(NI-025)
Conform schitei, nivela s-a instalat un punctul de
statie nr. 1, mira fiind in celalalt capat al distantei
de masurat.
Citirea pe mira la firul de sus si firul de jos au fost
dupa cum urmeaza:
o S = 1,638 m
o J = 1,427 m
Aceste citiri au fost verificate prin citirea la firul de
mjiloc aplicand relatia
S+ J
12 mm
o M=
2

o Cunoscand din cartea tehnica valorile

constantelor K1 = 100, K2 = 0.1, care este
distanta masurata intre punctele 1 si 2?
o D12 = (1,638 1,427) x 100 + 0,1 = 21,2 m
OBS: I tahimetrie distantele se masoara indirect
folosind citirile de pe mira.

5. Nivelmentul trigonometric

Topografie

Se aplica pe distante mari si diferente mari de nivel.

Aparatura folosita
o Tahimetrul sau teodolitul
o Mira cu disc
Influenta sfericitatii pamantului si a refractiei atmosferice in
cazul diferentelor de nivel
o TOP
(R + CS)2 = R2 + D2
R2 + 2R x CS + CS2 = R2 + D2
2R x CS = D2
D2
CS = 2 R

CS deformatia
CR
o Foarte mic
C< R

o mic
In practica, pe langa coeficientul de sfericitate mai intervine
si cel de refractie atmosferica astfel incat, ele cumulat
(adunate) pentru tara noastra se exprima avand valoarea
D2
CH = 0,435 R

CH = (1 - K) x

Exemplu:

o K = 0,71

D2
2R

Topografie
2

100 (m)
6400 x 103 (m)

CH = 0,435 x

CH = 0,0906. M
o = 0,001 m

1. Nivelmentul trigonometric de la capat cand distanta

intre puncte este cunoscuta

o Conditii de aplicabilitate
Pentru diferente mari de nivel
Distante mari
o Aparatura folosita
Tahimetrul
Mira verticala cu disc
o Elemente masurate de operator
IA inaltimea aparatului
Z unghiul zenital
o Elemente masurate de stadier (cel care tine mira)
L inaltimea la care se afla discul pe mira
IA + h = HAB + L
h
Ctg z = d AB
o h = AB x ctg z
HAB = h + IA L = dAB x ctg z + IA L
o Deoarece in practica distantele pe care se aplica sunt mari,
trebuie sa tinem cont si de coeficientul de corectie datorita
curburii pamantului si refractiei atmosferice astfel incat

Topografie

ABreal = dAB x ctg z + IA L + Ch

d AB
Ch - 0,435
R

R = 6.400 km
o OBS: corectia este intotdeauna o valoare pozitiva care se aduna
la diferenta de nivel calculata.
o Daca inaltimea discului pe mira este egala cu inaltimea aparatului
ABreal = dAB x ctg z + Ch
IA = L
o OBS: aparatura electronica (statiile totale) masoara diferente de
nivel folosind nivelementul trigonometric.
Aplicatie ale nivelmentului trigonometric:

o Determinarea inaltimii unui obiectiv de constructii

Pentru masurarea inaltimii s-a ales un punct de statie S din
care sa avem o buna vizibilitate, atat la baza constructiei
cat si la varf.
Distanta de la aparat la constructie a afost masurata cu
ruleta in mod direct.
Unghiurile zenitale au fost masurate de catre operator.
H = H1 =H2

1 = 100 z1

2 = z2 - 100

H1
tg

=
1

D
H1 = D x tg x 1
H2
tg 1 = D
o

Topografie
H2 = D x tg x 2
H = D (tg x 1 x tg x 2)
Aplicatie practica pentru determinarea unei diferente de nivel prin
nivelment trigonometric de la capat, cand distanta intre puncte
este cunoscuta.
o

o S-au obtinut urmatoarele valori:

z = 75,40,26
dAB = 35 m
IA = 1,600 m
L = 2,000 m
HAB = ?
o OBS: Datorita faptului ca distanta intre puncte are o valoare mica,
avem de-a face cu nivelment tahimetric.
Geometric tahimetric (diferenta de nivelmentului este
data de distanta)
HAB = dAB x ctg z + IA = L
1
1
ctg z = ctg z = 2,4580668 = 0,4068238

HAB = 35 x 0,4068238 + 1,6 2,000

o HAB = 13,838 m
o ATENTIE: Calculatoarele trebuie sa fie setate in modul de lucru
centesimal.
DEG
RAD
GRAD
(daca tg 50-1 e bine)

2. Nivelmentul trigonometric de la mijloc cand distanta

de la punctul de statie la puncte este cunsocuta

Topografie

o Conditii de aplicabilitate
Pentru diferente mari de nivel
Distante mari
o Elemente masurate de operator
HA , HB unghiuri zenitale
o Elemente masurate de stadier
LA , LB inaltimea discurilor pe mira
hA + LA = HAB + LB + hB
HAB = hA + LA (hB + LB)
HAB = dSA x ctg ZA + LA (dSB x ctg ZB + LB)
Daca LA = LB, atunci
HAB = dSA x ctg ZA + CH dSB x ctg ZB + C
d 2SA
o Ch - 0,435 R
o C - 0,435

d 2SB
R

o In practica sau in teren, datorita distantelor mari se aplica si

corectia CCH
o OBS: nu mai este necesara masurarea inaltimii aparatului,
posibila sursa de introducere a erorilor.

3. Nivelmentul trigonometric de la capat cand distanta

de la punctul de statie la punctul in cauza nu poate fi
masurata si nici calculata (necunoscuta)

Topografie

OBS: In acest caz se vor efectua 2 citiri pe mira cu disc.

Elemente masurate de operator
o L1, L2, - citirile pe mira cu disc corespunzator celor 2 vize efectuate
dAB = necunoscuta
h = dAB x ctg Z2
h - L= dAB x ctg Z1
dAB x ctg Z2 L = dAB x ctg Z1
dAB (ctg Z2 - ctg Z2) = L
ctg Z 2ctg Z
L
dAB =

o h = dAB x ctg Z1
HAB = IA + h L2
HAB = IA + h L L1
ctg Z 2ctg Z
L
o HAB = IA +
x ctg Z1 L2

o In practica, pe teren:
HABreal = HAB + CH
d 2AB
Ch - 0,435
R

6. Relatii de baza. Calcule topografice

Topografie
1. Calculul orientarii

Din coordonate

o Avem nevoie de coordonatele rectangulare a 2 puncte.

A XA
B XB

;
YA
YB

Ab

= arc tg

| |
Y AB
X AB

= arc tg

Y B Y A
X B X A

o Dupa calculul orientarii de calcul, in functie de semnul

coordonatelor relative stabilim cadranul in care se afla orientarea
reala iar ulterior valoarea ei.

c
r eal
real
AB = AB , AB C I

X AB >0
Y AB > 0

Topografie

real

real

AB =200 AB , AB C II

g
c
real
real
AB =200 + AB , AB C III

AB =400 + AB , AB C IV

real

real

{
{
{

X AB <0
Y AB > 0

X AB <0
Y AB < 0
X AB >0
Y AB < 0

o In calcule se va lucra intotdeauna cu valoarea reala a orientarii

Aplicatie:
o Cunoscand coordonatele rectangulare pentru 2 puncte din teren,
se se calculeze din coordonate orientarea AB si BA.

o A

X A =3200 m
Y A =4800 m

X B =73200 m
Y B=6430 m

o Calculam orientarea de calcul

Y AB
cAb = arc tg

X AB = arc tg

| |

|++1630
4120 |

= arc tg

Y B Y A
X B X A

= arc tg

|+0,3956311| = 23.98.36

o Tinand cont de faptul ca XAB > O si YAB > 0 => orientarea reala
se afla in cadranul I .
real
AB =23.98.36

BA

= arc tg

|1630
4120|

| |
Y BA
X BA

= arc tg

= arc tg

Y A Y B
X A X B

|+0,3956311| = 23.98.36

= arc tg

Topografie
o Tinand cont de faptul ca XBA < O si YBA < 0 , valoarea orientarii
reale va fi
real
real
AB =23.98.36+ BA =223.98 .36

o Relatia dintre orientarea directa si orientarea inversa.

BA = AB + 200g
AB = BA - 200g
200
i, i + 1 = i ,i+1
g

o Daca aplicand relatia se obtine o valoare mai mare de 400g atunci

se va lua in calcul varianta cu -200g , iar daca in urma aplicarii
relatiei rezulta o valoare negativa atunci se ia in considetate
varianta cu +200g .

2. Calculul unei orientarii in functie de o alta orientare si

un unghi orizontal

Se cunosc:
o AB
Se masoara
o unghi orizontal
Calculam
o BC = ?
Aplicatie:
o BC = BA +
o AB = 137.20.40
o = 138.21.20
o BC = ?

Topografie
g

BA =

200
AB
=

137.20.40 200 = 337.20.40

BC = 337.20.40 + 138.21.20 = 475.41.60

o Deoarece valoarea rezultata din calcul este mai mare de 400g se
scade 400 rezultand BC = 75.41.160

3. Calculul coordonatelor rectangulare ale unui punct

Procedeul trigonometric
o Presupune cunoasterea coordonatelor rectangulare ale unui
punct, a distantei orizontale de la punctul de coordonate
cunoscute la punctul careia dorim sa-i determinam coordonatele
si a orientarii de la punctul de coordonate cunoscute la punctul
caruia dorim sa-i determinam coordonatele.
o Se cunosc:
X
A A

; dAB; AB
YA

Topografie

X B =X A + d ab x cos AB
Y B =Y A + d ab x sin AB

o Se cere:

B X B=?
Y B =?

Aplicatie:
o A

X A =1200 m
Y A =1300 m

o dAB = 105 m
o AB = 140.35.70
B X B=?
o
Y B =?

o Calculul coordonatelor relative:

X AB =d ab x cos AB=105 x (0,5923128)

Y AB=d ab x sin AB =105 x(0,8057081)

X AB =62,193 m

Y AB=+ 84,599 m

X AB =1200+ (62,193 )=1137,807 m

Y AB=1200+ ( +84,599 )=1384,599 m

Aplicatie:

o Se cunosc:

Topografie

XA
YA

AB
o Se cere:
dAB, dBC, ,
o Se masoara:
XB = XA + XAB = XA + dAB x cos AB
YB = YA + YAB = YA + dAB x sin AB
XC = XB + XBC = XB + dBC x cos BC
XC = XA + XAB + XBC
YC = YB + YBC = YB + dBC x sin BC
YC = YA + YAB + YBC
Procedeul analitic
o Presupune cunoasterea a doua puncte de coordonate cunoscute
si a orientarilor de la aceste puncte spre punctul caruia dorim sa-i
determinam coordonatele.

o Se cunosc:
X
A A

YA

XB
YB

; AN, BN

o Se cere:

N X N =?
Y N =?

Aplicatie:
YN = YA + (XN XA) x
o
YN = YB + (XN XB) x
o
Y AN
tg AN = X AN =
o

tg BN =

Y BN
X BN

tg AN
tg BN
Y N Y A
X N X A

(1)

Y N Y B
X N X B (2)

YN (1) -> (2) -> XN

tg BN tg
Y + X B x tg BN X A x tg AN

X N= A

AN

Topografie

Aplicatie numerica:

Se cunosc:
X B =3200 m
o B Y B=5600 m

o dAB = dBC = 100 m

o dCD = 150 m
o AB = 236.40.60
Se masoara
o = 54.30.20
o = 121.30.40
Se cere
o BA = ?
o BC = ?
o CD = ?
o DA = ?
o dBD = ?
X A =?
o A Y A =?
o C
o D

{
{
{

X C =?
Y C =?
X D =?
Y D=?

Pentru calculul coordonatelor punctului A aplicam procedeul

trigonometric

Topografie
o BA = AB 200

= 36.40.60

X A =X B x d BA x cos BA=3200+ 100 ( 0, 8408936 ) =3284,083 m

Y A =Y B x d BA x sin BA =5600+100 ( 0,5412005 )=5654, 120 m

o BC = BA + = 36.40.60 + 54.30.20 = 90.70.80

X C = X B x d BC x cos BC =3200+100 ( 0, 1454407 )=3214, 544 m

Y C =Y B x d BC x sin BC =5600+ 100 ( 0,989367 )=5698, 936 m

o OBS: La calculul coordonatelor se vor lua intotdeauna 3 zecimale

dupa (virgula)
g
o CB = BC 200 = 290.70.80
o CD = CB + = 290.70.80 + 121.30.40 = 412.01.20
CD = 12.01.20
Fiind valoare peste 400, se scade 400g din valoarea
respectiva
X D =X C x d CD x cos CD =3214,544 +150 ( 0, 98225191) =3361,881 m
o
Y D=Y C x dCD x sin CD =56987,936+150 ( 0,1875665 )=5727, 071 m

Pentru calculul distantei BD (dBD) avem 2 variante:

2
2
2
2
( X D X B ) + ( Y D Y B )
o dBD = X BD + Y2 BD =

26205,458+ 16147,039 = 205,797 m

dBD =

2
BC

+ d 2DC 2 d BC x dCD x cos =

205,798 m

o Neputand calcula DA, functie de alte orientarii si unghiuri

orizontale masurate, incercam sa o calculam din coordonate
Y DA
Y A Y D
c

DA
o
= arc tg X DA = arc tg
X A X D = arc tg

| |

|72,951
77,792 |

= 47.95.62

o OBS: La calculul orientariilor se vor lua intotdeauna 4 zecimale

dupa (virgula)
o Stabilim valoarea orientarii reale in functie de semnul
coordonatelor relative
o XDA < 0, YDA < 0 => DA C III (cadranului 3)
c
Real
DA
o
= DA + 200 = 247.95.62

Topografie
7. Retele de sprijin. Indesirea lor

Indesire retelelor de sprijin este necesara pentru a mari densitatea

punctelor de coordonate cunoscute (stationabile, nestationabile) la o
valoare rezonabila din punct de vedere al masuratorilor topografice.
Se poate face prin:
o Triangulatii (geodezie)
o Intersectii unghiulare
o Drumuiri (poligonatii)

1. Intersectii unghiulare

In intersectii se masoara numai unghiurile orizontale

Intersectia laterala

Presupune cunoasterea coordonatelor a 2 puncte stationabile, cu

vizibilitate intre ele si determinarea coordonatelor unui al 3-lea punct
nestationar.

Se cunosc
o A
o B

{
{

XA
YA

XB
YB

Se masoara
o
o

Topografie

Se cere

XN
YN

o N

Etape:

I.

Calculul orientarilor AB
Y AB

AB
o
= arc tg X AB

| |

II.

Calculul distantelor dAN si dBN

= 200 ( + )
o
o Aplicam teorema sinusului in ABN
d AB
d AN
d BN

=
=
sin
sin
sin

III.

sin
sin

dBN = dAB =

sin
sin

2
AB

+ Y 2AB

Calculul coordonatelor rectangulare relative (ex, ey)

o XAN, YAN
o XBN, YBN
X AN =d AN x cos AN

Y AN =d AN x sin AN

V.

dAN = dAB =

Calculul orientarilor AN si BN
o AN = AB -
g
o BN = BA + = AB 200 +
o dAB =

IV.

{
{

X BN =d BN x cos BN
Y BN =d BN x sin BN

Calculul coordonatelor rectangulare ale punctului N cu valori

absolute XN, YN
X N =X A x X AN =X A +d AN x cos AN
o
Y N =Y A x Y AN =Y A +d AN x sin AN
o

{
{

X N =X B x X BN =X B + d BN x cos BN
Y N =Y B x Y BN =Y B +d BN x sin BN

o OBS: Dezavantajul intersectiei laterale este lipsa controlului

asupra unghiurilor masurate, ceea ce este o posibila sursa de
introducere a erorilor sau mai grav, a greselilor.

Topografie
Procedeul analitic de rezolvare al intersectiei laterale

Presupune calculul direct al coordonatelor punctului N dupa calculul

orientarilor AN respectiv BN.
Y N =Y A + ( X N X A ) x tg AN
o
Y N =Y B + ( X N X B ) x tg BN

XN =

Y A Y B + X B x tgBN X A x tg AN
tg BN tg AN

XN =

Y BY A + X A x tg AN X B x tg BN
tg AN tg BN

Intersectia inainte

Este cazul a 3 puncte stationabile din teren cu vizibilitate intre ele, 2

fiind de coordonate cunoscute, al treilea fiind punctul la care trebuie sai determinam coordonatelor.

Se cunosc:
A XA

YA

B XB
YB

Se cere:
o

N XN
YN

Se masoara
o ', ,
1. Calculam erorii de neinchidere pe unghiuri.
o e = Ve - Vj

Topografie
o

o
o

Ve valoarea eronata
Vj valoarea justa
La masurarea unghiurilor apare situatia masuratorilor
conditionate de aceeasi precizie.
e = ('+ + ) 200g
Daca eroarea se incadreaza in toleranta admisa => ca
masuratorile sunt corect efectuate si se poate trece la
urmatoarele etape de calcul. Daca nu, se refac masuratorile de
unghiuri.
Daca eroarea nu se incadreaza in toleranta atunci avem de aface
cu greseli in masuratori.
| e | Ta (toleranta admisa)

Da compensarea unghiurilor masurate

Nu se refac masuratorilor
2. Calculul corectiei unitare
Fe
o C = n
n = numarul de unchiuri masurate
Corectia are intotdeauna semn schimbat erorii.
3. Calculul unghiurilor cu valori juste.
= ' + C
= + C
= + C
o ', , - sunt unghiurile obtinute in urma masuratorilor din teren
(valori eronate).
o , , sunt unghiurilecompensate (valori juste).
4. Verificare:
o + + = 200g

1. Calculul orientarii AB

Topografie

AB

= arc tg

| |
Y AB
X AB

= arc tg

Y B Y A
X B X A

AN = AB
BN = BA + = AB 200 +
Procedeul trigonometric:
2
2
o dAB = X AB + Y AB
o T.S -> ABN
d AB
d AN
o
=
sin
sin
o dAN = dAB

sin
sin

o dBN = dAB

sin
sin

d BN
sin

5. Calculul coordonatelor relative:

o XAN = dAN x cos AN
o YAN = dAN x sin AN
o XBN = dBN x cos BN
o YBN = dBN x sin BN
6. Calculul coordonatelor punctului N:
o XN = XA + XAN = XA = dAN x cos AN
o YN = YA + YAN = YA = dAN x sin AN
o XN = XB + XBN = XB = dBN x cos BN
o YN = YB + YBN = YB = dBN x sin BN

Topografie

Fata de intersectia laterala avantajul este ca avem controlul asupra

unghiurilor masurate.
Se poate calcula si folosind procedeul analitic.
Y A Y B + X B x tg BN X A x tg AN
o Xn =
tg BN tg AN
o YN = YA (XN XA)

Intersectia inapoi (retrointersectia)

o Este cazul in care avem 3 puncte de coordonate cunoscute si 1 punct

stationabil din care sa avem vizibilitate spre cele 3 puncte, punct caruia
trebuie sa-i determinam coordonatele. De regula cele 3 puncte de
coordonate cunoscute sunt nestationabile

Se cunosc:
1 X1
o
Y1

2 X2
Y2

3 X3
Y3

Se cere:
o

P0 X 0
Y0

Se masoara
o ,
Exista mai multe procedee pentru calculul retrointersectiei.
o Procedeul Collins

Topografie
Se traseaza cercul circumscris punctelor 1, 3 si P0. Se
prelungeste segmentul P02 pana la intersectia cu cercul,
obtinandu-se punctul C.
o Calculul coordonatelor punctului Collins (C).
Y B
Y 3Y 1
=arct
tg
13 = arct tg X B
X 3 X 1

o Aplicam procedeul analitic pentru calculul coordonatelor punctului

C in intersectia 1, 3, C.
1C = 13
3C = 13 + 200g +
Y 1 Y 3+ X 3 x tg3 C X 1 x tg1 C
XC =
tg3 C tg 1 C

YC = Y1 + (XC - X1)tg 1C
YC = Y3 + (XC X3)tg 3C

2. Calculul orientarii 2C

2C = arct tg

Y 2 C
Y Y 2
=arct tg C
X2C
X C X 2

o 02 = 2C
o 03 = 02 +
o 01 + -> 01 = 02
10 = 01 200g
20 = 02 200g
30 = 03 200g
In continuare, coordonatele punctului P0 se pot obtine din 3 intersectii.
Se aplica procedeul analitic in fiecare din cele 3 intersectii.
o 1, 2 P0
Y 1 Y 2+ X 2 x tg20 X 1 x tg10
X0 =
tg20tg 10
Y0 = Y1 + (X0 - X1)tg 10
Y0 = Y3 + (X0 X3)tg 20
o 2, 3, P0
Y 2Y 3 + X 3 x tg30 X 2 x tg20
X0 =
tg30tg 20
Y0 = Y2 + (X0 X2)tg 20
Y0 = Y3 + (X0 X3)tg 30
o 1, 3, P0
Y 1 Y 3+ X 3 x tg30 X 1 x tg10
X0 =
tg30tg 10

Y0 = Y1 + (X0 - X1)tg 10
Y0 = Y3 + (X0 X3)tg 30

Topografie

Rezultatul pentru calculul coordonatelor punctului P0 indiferent din ce

intersectie il calculam trebuie sa fie aceeasi in limita 2mm.
In practica apare verificarea de teren care consta in alegerea
suplimentara a inca unui punct de coordonate cunoscute.
3
Facem un numar de combinatii C 4 (retrointersectie) = 4

8. Indesirea retelelor de sprijin prin drumuiri

Drumuirile sunt folosite pentru indesirea retelelor de sprijin astfel incat

punctele de statie din care urmeaza sa efectuam masuratori sa fie cat
mai aproape de punctele de detaliu.
Daca ne intereseaza cotele punctelor de detaliu si acelor de drumuire
atunci aveam de aface cu drumuiri nivelitice.
Daca ne intereseaza pozitiain plan a punctelor de detaliu si a punctelor
de drumuire atunci avem de aface cu drumuiri planimetrice.
In practica, in cazul ridicarilor tahimetrice (cand determinam X, Y si H
pentru punctele de detaliu) drumuirile planimetrice si cele nivelitice
folosesc acelasi puncte de drumuire.

Drumuiri nivelitice

Pot fi clasice cand se desfasoara intre 2 puncte de cota cunoscuta, cand

punctul de plecare (pornire) coincide cu punctul de inchidere (atunci
avem drumuiri inchise), cu punct nodal etc.

1. Drumuirea nivelitica clasica intre 2 puncte de cota

cunoscuta
Aparatura folosita:
o Nivela optica clasica
o mira verticala gradata
o Nivela digitala + mira cu cod de bare

Topografie

o Elemente cunoscute:
H1, HN
o Elemente masurate:
M1*, M2*, Mn-1*
citiri inapoi
M1, M3, Mn
citiri inainte
o Se cere:
H2, H3, H4, Hn-1 = ?
o Citirile se refera la firul de mijloc : M
I.
Calculul diferentelor de nivel; valori eronate
o H12 = M1* - M2
o H23 = M2* - M3
o H34 = M3* - M4
o .
o Hn-1, n = Mn-1* - Mn
II.
Calculul erorii de neinchidere pe diferente de nivel
e = Ve - Vj
o
i=n1

'

H i ,i +1

Ve =

Vj = Hn H1

i=1

i=n1

o Daca

eH =

|e H|

i=1

H 'i ,i +1

- (Hn H1)

Ta (toleranta admisa)

Se refac masuratorile.
Ta (toleranta admisa)
o Daca |e H|

Topografie
Masuratorile sunt corecte si se trece la etapa de urmatoare
III.
Calculul lui KH (coeficient unitar de corectie)
e H
o KH =
D
i=n1

IV.
o
o
o
o
o
o

D=

i=1

d i ,i+1

(parcursul drumuirii)

Calculul diferentelor de nivel, valori juste

H12 = H12 + KH x d12
H23 = H23 + KH x d23
H34 = H34 + KH x d34
.
Hn-1, n = Hn-1, n + KH x dn-1, n
Pentru verificare
i=n1

i=1

H i ,i +1

= Hn H1

Daca compensarile au fost efectuate

V.
Calculul cotelor pentru punctele din drumuire, valori
absolute
o H2 = H1 + H12
o H3 = H2 + H23
o
o Hn = Hn-1 + Hn-1, n
Hn din anunt

2. Drumuirea nivelitica inchisa

Este foarte de folosita in practica deoarece necesita doar 1 singur punct

de cota cunoascuta.

Topografie

Traseul ei de pe acest punct si se inchide in acelasi punct.

I.

II.

o
o
o
o
o
o

Calculul diferentelor de nivel; valori eronate

H12 = M1* - M2
H23 = M2* - M3
H34 = M3* - M4
.

Hn-1, 1 = Mn-1* - M1
Calculul erorii de neinchidere pe diferente de nivel
eH = Ve - Vj
i=n1

eH =

i=1

eH =

o Daca

|e H|

- (H1 H1)

Pentru i = n-1, i+1=1

i=n1

H 'i ,i +1

i=1

H 'i ,i +1

- (H1 H1)

Pentru i = n-1, i+1=1

Ta (toleranta admisa)

Se refac masuratorile.
Ta (toleranta admisa)
o Daca |e H|

III.

Masuratorile sunt corecte si se trece la etapa de urmatoare

Calculul lui KH (coeficient unitar de corectie)
e H
o KH =
D

Topografie
i=n1

IV.
o
o
o
o
o
o

D=

i=1

d i ,i+1

(parcursul drumuirii)

Pentru i = n-1, i+1=1

Calculul diferentelor de nivel, valori juste
H12 = H12 + KH x d12
H23 = H23 + KH x d23
H34 = H34 + KH x d34
.
Hn-1, 1 = Hn-1, 1 + KH x dn-1, 1
Pentru verificare
i=n1

i=1

i , i+1

= Hn H1

Daca compensarile au fost efectuate

V.
Calculul cotelor pentru punctele din drumuire, valori
absolute
o H2 = H1 + H12
o H3 = H2 + H23
o
o H1 = Hn-1 + Hn-1, 1
Hn din anunt

9. Tahimetria

Este operatia folosita pentru determinarea coordonatelor rectangulare a

punctelor de detaliu (x, y), dar si a cotelor pentru aceste puncte (H).
Aparatura folosita:
o Tahimetru cu mira verticala gradata
o Statia cotata cu prisma reflectorizanta

1. In cazul unui singur punct de statie

o 101 punct de statie
o R punct de legatura

Topografie

o Elemente cunoscute
X 101
101 Y 101

;
H 101

R XR
YR

LEA linie electrica aeriana

Y 101, R
101, R = arc tg
= arc tg
X 101, R

Y R Y 101
X R X 101

o Elemente masurate:
Unghiurile orizontale
Distantele de la punctul de statie la punctele de detaliu,
masurate indirect prin citiri pe mira (S-J), K1 + K2
K1 = 100
K2 = 0
Se calculeaza diferentele de nivel intre punctul de statie si
punctele de detaliu astfel incat, in final sa se poata
determina cota punctelor de detaliu
Hi = H101 - H101,i

i = 1,12
Se recomanda ca elementele masurate sa se treaca
centralizat in tablelele special concepute.
o Pentru calculul (X1, Y1):
101,1 = 101,R + 1
o Coordonatele relative (X, Y):

Topografie

X 101, 1=d 101, 1 x cos 101,1

Y 101, 1=d 101,1 x sin 101,1

X 1=X 101 + X 101,1= X 101 +d 101, 1 x cos 101,1

Y 1=Y 101 + Y 101, 1=Y 101 + d 101,1 x sin 101,1

H1 = H101 + H101,i
o In practica, datorita faptului ca punctele de detaliu sunt
numeroase, iar distributia lor este de asa natura incat ridicarile
topografice nu pot fi efectuate dintr-un singur punct de statie, se
apeleaza la mai multe puncte de statie (drumuirile planimetrice,
nivelitice).
o Exemplu:

2. In cazul mai multor puncte de statie

o 101, 102 punct din drumuire planimetrica, nivelitica

Topografie

o Elemente cunoscute
X 101
X 102
101 Y 101
102 Y 102

;
H 101
H 102

o Din punctul de statie 101 se vor efectua masuratori pentru

punctele de detaliu 1, 2, 6.
o Din punctul de statie 102 se vor efectua masuratori pentru
punctele de detaliu 3, 4, 5, 6.
6 punct luat din ambele statii, pentru verificare
o Indiferent ca ridicarile se fac dintr-un punct de statie sau mai
multe puncte de statie, prima viza si ultima viza se va da catre un
punct de legatura cunoscut.