NIVELMENT GEOMETRIC

Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta, generata prin

miscarea in jurul axului vertical al nivelei topografice.
In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta
de nivel dintre cele doua puncte .
NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC
Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un
punct ridicat).
Se cunoaste cota asoluta a punctului A!"A.
Se masoara citirile pe mira a, (fir nivelor), pentru aflarea distantelor DSA, DSB si pentru
verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus#jos).
Distanta aparat#mira va reiesi din relatia!
Dsi $ %.& $ %( Si ' (i)
de regula la nivele % $ )**.
Se cere deci cota punctului masurat B! "B, care se va otine din relatiile!
"AB $ a '
"B $ "A + "AB
sau,
"i $ "A + a ())) cota orizontului statiei
"B $ "i #
Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr#o statie se calculeaza cotele mai
multor puncte (radiere de nivelment). De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de
mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (
a instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide, refractii atmosferice), din acest motiv
se recomanda utilizarea procedeului, de cate ori este posiil.
NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT
Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc, se poate aplica acest
procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje!
# inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ,
-mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a, de circa )#. mm) eroare care
poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in /igura nr.0 la punctul )1
# nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare, acestea afectand rezultatele
masuratorilor.
Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc, pentru cazul a) inlocuindu#se
in calcul a cu i.