Principalele defecte ale lemnului

În perioada de creştere şi dezvoltare a arborilor, cât şi în timpul tăierii şi apoi ulterior, după tăiere,
pot interveni diverşi factori în măsură să afecteze structura, aspectul şi compoziţia chimică a
materialului lemnos. Aceste defecte prezente uneori la lemn influenţează în sens negativ calitatea şi
posibilităţile de utilizare ale acestuia.
În tabelul 6.5 sunt prezentate principalele defecte ale lemnului, grupate după natura lor.

Tabelul 6.5. Defectele lemnului

Defectul Definiţie
Defecte de formă
Curbură într-un singur plan, O singură deviere curbă a axei longitudinale a lemnului rotund (fig. 6.4
simplă a)
Însăbirea Curbură într-un singur plan, simplă, localizată la capătul gros al
lemnului rotund, provenit de la cioată (fig. 6.4 b)
Curbură într-un singur plan, Devierea curbă multiplă a axei longitudinale a lemnului într-un singur
multiplă plan (fig. 6.4 c)
Curbură în planuri diferite Devierea curbă a axei longitudinale a lemnului în planuri diferite (fig.
6.4 d)
Conicitatea Descreşterea semnificativă a diametrului trunchiului de la bază spre
vârf. Se manifestă mai frecvent la foioase (fig. 64 e)
Ovalitatea Variaţia diametrului trunchiului în secţiune transversală (fig. 6.4 f)
Canelura Valuri existente pe circumferinţa trunchiului care dau un contur sinuos
secţiunii transversale (fig. 6.4 g)
Înfurcirea Despărţirea trunchiului în două ramificaţii principale care pornesc din
acelaşi loc
Scobitura Adâncitură longitudinală care apare de obicei sub locul de pătrundere în
trunchi a unei ramuri mari.
 a.

b.

c.

d.

e.

f. g.
Fig. 6.4. Defectele de formă ale lemnului

Tabelul 6.5. (continuare)

Defectul Definiţie
Defecte de structură
Excentricitatea Deplasarea laterală a măduvei faţă de centrul secţiunii transversale a
trunchiului ca urmare a expunerii inegale la soare (fig. 6.5 a)
Fibră înclinată Devierea într-un singur plan a fibrelor lemnului în raport cu axa
longitudinală a trunchiului (fig. 6.5 b)
Fibră încâlcită Deviere neregulată a fibrelor lemnului
(fig. 6.5 c)
Fibră ondulată Devierea relativ regulată a fibrelor lemnului după linii ondulate. În
cazul în care devierea fibrelor lemnului este accentuată, fibra ondulată
este denumită fibră creaţă (fig. 6.5 d)
Fibră răsucită Deviere elicoidală a fibrelor în jurul axei lemnului rotund, fibrele
menţinându-şi distanţa dintre ele. Devierea poate fi de la dreapta spre
stânga sau de la stânga spre dreapta şi apare pe piesele debitate ca fibră
înclinată. (fig. 6.5 e)
Excrescenţă Umflături de diverse forme ale lemnului rotund. Se caracterizează
printr-o structură neregulată, care uneori cuprinde în interior sau la
suprafaţă noduri mici izolate sau în cuiburi provenind de la muguri
dorminzi. (fig. 6.5 f)
Buclă Devierea fibrelor şi inelelor anuale în jurul nodurilor sau a rănilor
cicatrizate
Lunură Inelele anuale în cuprinsul duramenului având culoarea şi proprietăţile
alburnului (fig. 6.5 g)
Inimi concrescute Provin din creşterea împreună a două sau mai multe tulpini (fig. 6.5 h)
Neregularitatea inelelor anuale Constă în lăţimea diferită a unui inel anual, a uneia sau mai multor
grupe de inele anuale, comparate cu lăţimea medie a inelelor de pe
secţiunea transversală a unei piese. (fig. 6.5 i)
Coajă înfundată Fragmente din coaja arborelui înglobate total sau parţial în masa
lemnului

a. b.

d.
c.

e.
f.

h.
g.

i.

Fig. 6.5. Defectele de structură ale lemnului

Tabelul 6.5. (continuare)
Defectul Definiţie
Ondularea normală a Apare ca ondulaţii echidistante ale contururilor inelelor anuale, ce nu
contururilor inelelor anuale afectează în general rezistenţa mecanică a lemnului.
Pungă de răşină Cavitate între inelele anuale umplută cu răşină
Nod Parte din ramură, înglobată în masa lemnului
Nod concrescut Nod ale cărui inele anuale aderă la lemnul înconjurător pe cel puţin 3/4
din perimetrul său (fig. 6.6 a)
Nod parţial concrescut Nod ale cărui inele anuale aderă la lemnul înconjurător pe o lungime
cuprinsă între 1/4 şi ¾ din perimetrul său (fig. 6.6 b)
Nod căzător Nod ale cărui inele anuale nu aderă la lemnul înconjurător decât pe cel
mult 1/4 din perimetrul său (fig. 6.6 c)
Nod sănătos Nod care nu prezintă semne de alterare sau putrezire
Nod normal colorat Nod sănătos având culoarea apropiată de cea a lemnului înconjurător
(fig. 6.6 d)
Nod de culoare închisă Nod sănătos, de culoare mai închisă decât lemnul înconjurător (fig. 6.6
e)
Nod vicios Nod putrezit pe cel mult 1/3 din suprafaţa secţiunii (fig. 6.6 f)
Nod putred Nod putrezit pe mai mult de 1/3 din suprafaţa secţiunii (fig. 6.6 g)
Crăpături Discontinuităţi în masa lemnului rezultate prin separarea elementelor
anatomice ale lemnului
Crăpături de inimă Crăpătură radială a duramenului pornind din inimă, având o întindere
mare (fig. 6.7 a)
Crăpătură de ger (gelivură) Crăpătură datorită gerului având direcţia radială şi în lungul trunchiului.
Poate fi deschisă sau închisă şi prezintă în general pe marginile
exterioare umflături de forma unei creste, precum şi ovalizarea zonală a
secţiunii trunchiului datorită inelelor anuale de acoperire a crăpăturii
(fig. 6.7 b)
 a. b. c.

d. e.

f.
g.

Fig. 6.6. Noduri

a. b. c.
Fig. 6.7. Crăpături
Tabelul 6.5. (continuare)
Defect Definiţie
Crăpătură inelară Crăpătură orientată după inelul anual (fig. 6.7c)
(rulură)
Coloraţii anormale şi alteraţii provocate de ciuperci
Duramen fals Coloraţii anormale ale zonei centrale a trunchiului, deosebite de
culoarea normală a lemnului, ce apare la speciile care în mod normal nu
formează duramen. Nu modifică în mod sensibil rezistenţa lemnului.
Inima roşie a fagului Coloraţie de la roşu deschis la roşu-brun, uneori cu nuanţe violacee sau
cenuşie-negricioasă, cu contur neregulat, fără a urmări inelul anual.
Zona colorată este formată din porţiuni uniform sau neuniform colorate,
variate, ca nuanţă, delimitate prin linii colorate mai închis.
Inima roşiatică a stejarului Coloraţie roşiatică-brună a duramenului. Lemnul îşi păstrează
consistenţa sa dură, prezentând uneori un anumit stadiu de alterare.
Oxidarea foioaselor Coloraţie roşiatică-fumurie fără a diminua rezistenţa lemnului şi fără
putrezirea lui.
Roşeaţa răşinoaselor Coloraţie în diverse nuanţe de roz, roz-gălbui, roşiatic, roşu până la
roşu-brun, care apare sub formă de pete sau fâşii, fără a diminua
rezistenţa lemnului şi fără putrezirea lui.
Albăstreală Coloraţie albăstruie cu nuanţe cenuşii sau verzui. Este frecventă la
răşinoase şi mai rar la foioase.
Mucegai Miceliu şi spori de ciuperci pe suprafaţa cherestelei, de diferite culori,
după specia lemnului şi a sporilor de ciuperci
Putregai Schimbare profundă a culorii, structurii, consistenţei şi proprietăţilor
fizice şi mecanice ale lemnului, provocată de atacul ciupercilor xilofage.
În stadiul avansat al putregaiului, lemnul devine sfărâmicios
Defecte cauzate de insecte
Găuri şi galerii Excavaţii în lemn datorate acţiunii diverselor insecte şi a altor
vătămători animali. Din punct de vedere al diametrului pe care îl
prezintă, găurile şi galeriile se împart în:
- mici, cu diametrul până la 1 mm (fig. 6.8 a)
- mijlocii, cu diametrul de 1-3 mm
- mari, cu diametrul de peste 3 mm (fig. 6.8 b)

a. b.

Fig. 6.8. Găuri şi galerii