UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

PROIECT DE AN
disciplina: „Aeraj, sănătate şi securitate în muncă”

Coordonator:
Șef lucr.dr.ing. Mihai Popescu-Stelea

Student:
Șuteu Georgiana - Laura
Gr. CM 41

Petroşani
2022 - 2023
 TEMA PROIECT
disciplina: Aeraj, sǎnǎtate şi securitate în muncǎ

Numele şi prenumele: Șuteu Georgiana - Laura

Grupa: CM 41
n = 28

Să se proiecteze aerajul parţial şi general al minei reprezentate în figura nr. 1 cunoscându-se

următoarele date:

A. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA AERAJULUI PARŢIAL

1. Tipul de mină: grizutoasă (cărbune).
2. Sistemul de aeraj adoptat: sistem aspirant;
3. Secţiunea liberă a lucrării miniere: S = 7+0,2∙n = 12,6 m2;
4. Lungimea finală a lucrării miniere: L = 500 m;
5. Cantitatea de exploziv planificată a fi folosită la o împuşcare: A=10+0,25∙n= 17kg;
6. Puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel: n1/n1' = 45 CP;
7. Debitul absolut de gaz: qa = 0,2+0,02∙n = 0,76 m3/min.;
8. Concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării: C0 = 0,4 %;
9. Timpul de aerisire: t= 30 min.

Observaţie: Datele prezentate sunt valabile pentru toate lucrările miniere aerisite cu instalaţii
de aeraj parţial.

B. PROIECTAREA AERAJULUI GENERAL

1. Tipul de mină: grizutoasă (cărbune);
2. Debitul relativ de gaz (CH4) aferent abatajului, stratului, circuitului sau staţiei de
ventilaţie: qr = 10+0,3∙n = 18,4 m3/t;
3. Modul de degajare al gazelor: degajări lente;
4. Producţia zilnică planificată pe mină: Tm = 120+3∙ (350+10∙n) = 2010 t/zi;
5. Producţia zilnică planificată pe abataj: Tab = 350+10∙n = 630 t/zi;
6. Cantitatea de exploziv planificată pentru împuşcare într-o repriză: A=40+2∙n=
96 kg;
7. Lungimea abatajului: L = 50+2∙n = 106 m;
8. Secţiunea liberă a abatajului (înainte de derocare): S = 4+0,5∙n = 18 m2;
9. Puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel: n1/n1'= 45 CP;
10. Depresiunea tirajului natural: hn = - (70+2∙n) = - 126 N/m2.

Observaţii:
• lucrarea principală de evacuare a aerului din mină serveşte şi pentru transportul de personal:
K=1,10.

Șef lucr.dr.ing. POPESCU-STELEA MIHAI

 CUPRINS

CAPITOLUL 1: PROIECTAREA ŞI REALIZAREA AERAJULUI PARŢIAL………………1

1.1.Datele iniţiale necesare calculului…………………………………………….1
1.2.Calculul debitului de aer………………………………………………………1
1.2.1.După cantitatea de exploziv……………………………………………..1
1.2.2.După numărul de locomotive Diesel……………………………………2
1.2.3.După debitul absolut de gaze……………………………………………2
1.2.4.După viteza minimă a aerului…………………………………………...3
1.2.5.Debitul de aer adoptat pentru aerisirea lucrării…………………………3
1.3.Datele instalaţiei de aeraj parţial……………………………………………...4
1.3.1.Tipul coloanei de aeraj………………………………………………….4
1.3.2.Diametrul coloanei de aeraj……………………………………………..4
1.3.3.Caracteristicile aerodinamice ale coloanei de aeraj……………………..4
1.3.4.Parametrii funcţionali ai ventilatorului de aeraj parţial…………………5
1.3.5.Tipul şi numărul ventilatoarelor alese…………………………………..5
1.4.Schema de montare a instalaţiei de aeraj parţial şi a ventilatoarelor pe etape de
execuţie a lucrării……………………………………………………………...7

CAPITOLUL 2: PROIECTAREA AERAJULUI GENERAL…………………………………..8

2.1.Sistemul de aeraj şi modul de realizare…………………………………….....8
2.2.Determinarea debitului de aer necesar în subteran…………………………....8
2.2.1.Calculul debitului de aer necesar aerisirii fronturilor de lucru aerisite
sub depresiunea generală a minei…………………………………….....9
2.2.1.1.Debitul de aer la nivelul unui abataj sub depresiunea generală a
minei (Qf) pentru diluarea gazelor emanate din zăcământ……...9
2.2.1.2.Debitul de aer la nivelul unui abataj pentru diluarea gazelor
rezultate la operaţia de împuşcare……………………………....9
2.2.1.3.Debitul de aer la nivelul unui abataj pentru asigurării vitezei
minime…………………………………………………………..9
2.2.2.Calculul debitului de aer necesar aerisirii fronturilor de lucru aerisite cu
ajutorul instalaţiilor de aeraj parţial……………………………………10
2.2.3.Stabilirea debitului de aer necesar unui circuit sau orizont....................10
2.2.4.Debitul de aer aferent staţiei de ventilaţie……………………………..11
2.3.Calculul parametrilor de aeraj ai minei……………………………………...11
2.3.1.Calculul debitului de aer aferent minei………………………………...11
2.3.2.Calculul depresiunii minei......................................................................11
2.3.2.1.Calculul depresiunii la frecare....................................................11
2.3.2.2.Calculul depresiunii datorate rezistenţelor frontale şi locale......12
2.3.2.3.Depresiunea tirajului natural......................................................12
2.3.3.Calculul rezistenţei minei.......................................................................13
2.3.4.Calculul orificiului echivalent al minei..................................................13
2.4.Calculul parametrilor instalaţiei principale de ventilaţie.................................13
2.4.1.Debitul de aer aferent ventilatorului.......................................................13
2.4.2.Rezistenţa totală a reţelei de aeraj la care lucrează ventilatorul.............13
2.4.3.Depresiunea ventilatorului......................................................................14
2.4.4.Orificiul echivalent la care lucrează ventilatorul....................................14
2.4.5.Alegerea ventilatorului...........................................................................14
CAPITOLUL 3: INDICATORII ECONOMICI AFERENŢI AERAJULUI.............................15
3.1.Costul ventilatorului (cv).................................................................................15
3.2.Perioada de funcţionare a ventilatorului (T)....................................................15
3.3.Profitul (i)........................................................................................................15
3.4.Costul unui consum anual de 1 kWh (e).........................................................15
3.5.Puterea utilă (Nu).............................................................................................15
3.6.Puterea consumată (Nc)...................................................................................16
3.7.Costul anual al energiei (c1).............................................................................16
3.8.Valoarea actualizată a costului energiei (c1')...................................................16
3.9.Valoarea actuală a costului total (cT)...............................................................16

CAPITOLUL 4: CERINŢE DE SECURITATE ŞI SǍNǍTATE ÎN MUNCǍ PRIVIND

AERAJUL MINELOR........................................................................................18
4.1.Cerinţe generale...............................................................................................18
4.2.Cerinţe specifice aerajului general..................................................................20
4.3.Instalaţii principale de ventilaţie pentru aerajul general..................................20
4.4.Cerinţe specifice privind aerajul parţial...........................................................22
4.5.Cerinţe specifice de dirijare şi reglare a curenţilor de aer în subteran............23
4.6.Aerajul prin difuziune......................................................................................24
4.7.Inversarea aerajului general.............................................................................24
4.8.Sistemul de control al aerajului.......................................................................25

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..26
 CAPITOLUL 1
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA AERAJULUI PARŢIAL

1.1.Datele iniţiale necesare calculului

Denumirea lucrării: Galerie de pregătire

Sistemul de aeraj adoptat: aspirant.
Sistemul de desprăfuire preconizat: Pulverizatoare aer-apă şi stropirea materialului derocat în
timpul încărcării.

a. Tipul de mină: grizutoasă (cărbune);

b. Secţiunea liberă a lucrării: S = 12,6 m2;
c. Lungimea finală a lucrării miniere: L = 500 m;
d. Cantitatea de exploziv planificată a fi folosită la o împuşcare: A = 17 kg;
e. Puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel n1' = 45 CP;
f. Debitul absolut de gaz (metan): qa = 0,76 m3/min;
g. Concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării: C0 = 0,4 %;
h. Timpul de aerisire: t = 30 min.

1.2.Calculul debitului de aer

Cerinţele specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru industria minieră referitoare la

capacitatea de aerisire necesară fronturilor de lucru în fund de sac ţin seama, pe de o parte, de
elementele care caracterizează condiţiile de zăcământ, iar pe de altă parte de cele care definesc sursele
de poluare derivate din tehnologia de lucru.
Din acest motiv, dintre factorii implicaţi direct în calculul debitului de aer necesar, o categorie
au un efect permanent (de exemplu, degajările de gaze din zăcământ, gazele produse de funcţionarea
utilajelor dotate cu motoare Diesel), iar o altă categorie au o acţiune discontinuă şi diferit localizată (de
exemplu, gazele rezultate în urma operaţiilor de împuşcare).
Datorită complexităţii acestor factori, cauzată atât de numărul lor relativ mare, cât şi de gradul
lor diferit de pericol şi acţiune, există mai multe criterii de calcul al debitului de aer necesar pentru
asigurarea condiţiilor de securitate şi confort la nivelul fiecărui front de lucru. Astfel, calculul debitului
de aer se face după următoarele criterii:

1.2.1.După cantitatea de exploziv

Aeraj aspirant

unde:
C = 22,5 - pentru minele de cărbuni;
t - timpul de aerisire, t = 30 min.;
A - cantitatea de exploziv planificată a fi folosită la o împuşcare, A = 17 kg;
S - secţiunea liberă a lucrării, S = 12,6 m2;
L1 - lungimea de împrăștiere a gazelor după operația de împușcare, m;

unde:
K - coeficient de difuzie turbulentă.

1
Diametrul
coloanei
400 500 600 700 800 900 1000
d
[mm]
K 0,64 0,60 0,53 0,48 0,45 0,39 0,34

Observaţie: Valorile recomandate ale diametrului coloanelor de aeraj, pentru diferite secţiuni
ale lucrărilor miniere, sunt redate în tabelul 6.2. (pag. 41) din lucrarea [1]:

Secţiunea lucrării
miniere 6 8 10 12 14 16
[m2]
Diametrul coloanei
0,5 0,6 0,8 0,8 1,0 1,2
[m]

L1 = 2,4*17+10 = 50,8 m ; L1= 50,8 m

Se obţine:
Qfp = (22,5/30)*(17*12,6*50,8)1/2 = 78,23 m3/min.
Se adopta Qfp1 = 78 m3/min

1.2.2.După numărul de locomotive Diesel

Qfp = (n1  q1 + n1'  q1' + n1''  q1'' )  K [m3 / min .]

unde:
n1' - reprezintă puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel, aflate simultan pe traseul
lucrării, care conţin în conducta de eşapare între 0,06 % şi 0,08 % vol. CO, n1' = 45 CP;
q1' - 4 m3/min pentru fiecare CP, când conţinutul de CO în conducta de eşapare este cuprins
între 0,06 şi 0,08 % vol;
Tef
K= - pentru utilajele cu funcţionare subteran - suprafaţă
Tc
unde :
K = 1 - pentru utilajele care lucrează în exclusivitate în subteran;
Tef - durata de funcţionare efectivă a utilajului în subteran (în timpul unei curse dus - întors);
Tc - durata totală a unei curse dus - întors.
Se obţine:
Qfp = 45*4 = 180 m3/min.; Se adoptă Qfp2 = 180 m3/min

1.2.3.După debitul absolut de gaze

qa  100
Q fp = [m3 /min.]
C − C0
unde:
qa - debitul absolut de gaz (metan) specific lucrării miniere în fund de sac, qa = 0,76 m3/min.;
C - concentraţia de gaz admisă în curentul de evacuare a aerului din lucrare, C =1 %;
C0 - concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării, C0 = 0,4 %.
Se obţine:
Qfp =(0,76*100)/(1-0,4)= 126,66 m3/min.Se adopta Qfp3 = 127 m3/min
Măsurătorile pentru determinarea debitelor de aer şi a concentraţiilor de metan se efectuează
după cum urmează:
2
 Aeraj refulant:
• debitul de aer (Q) la evacuarea aerului viciat din lucrarea minieră (la 5 m de racord);
• concentraţia de metan (C) la evacuarea aerului viciat din lucrarea minieră (în acelaşi loc
în care se determină debitul de aer). Din această valoare se scade concentraţia de metan
măsurată în curentul de alimentare cu aer proaspăt a instalaţiei de aeraj parţial.

1.2.4.După viteza minimă a aerului

Qfp = 60  K  S  Vmin [m3/min]

unde:
K - coeficient care ţine seama de mărimea vitezei de circulaţie a aerului în secţiunea lucrării,
K=.0,48

S - secţiunea liberă a lucrării, S = 12,6 m2;

Vmin = 0,2 m/s, viteza minimă de circulaţie a aerului.
Se obţine:
Qfp = 60*0,48*12,6*0,2 = 72,58 m3/min.Se adopta Qfp4 = 73 m3/min

1.2.5.Debitul de aer adoptat pentru aerisirea lucrării

Q fp = max{Q fpi } [m3 /min]

Se obţine:
Qfp = max (78, 180, 127, 73) = 180 m3/min. = 3 m3/s.; Se adoptă Qfp = 3 m3/s.

3
 1.3.Datele instalaţiei de aeraj parţial

1.3.1.Tipul coloanei de aeraj

Se va utiliza o coloană de aeraj executată din tuburi metalice cu lungimea de 2 m.

1.3.2.Diametrul coloanei de aeraj

Se calculează cu relaţia:
d = 0,1  Qfp [m]
Se obţine:
d = (0,1*3)½ = 0,547m
dSTAS = 0,600 m

1.3.3.Caracteristicile aerodinamice ale coloanei de aeraj

a.Coeficientul pierderilor de aer (Kc)

Kc = K0  L [m3/s la 1 daPa]
unde:
K0 - coeficientul unitar al pierderilor de aer, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa;

Diametrul coloanei Coeficientul unitar al pierderilor de aer, K0 [m3/s/m la 1 daPa]

d [mm] Grad de etanşare
Foarte bun Bun Slab
500 0,00010 0,0005 0,0020
600 0,00012 0,0006 0,0024
800 0,00016 0,0008 0,0032
1000 0,00020 0,0010 0,0040
1200 0,00024 0,0012 0,0048

L - lungimea finală a lucrării miniere, L = 500 m.

Se obţine:
Kc = 0,0006*500 = 0,3 m3/s la 1 daPa; Se adoptă Kc = 0,3m3/s la 1 daPa

b.Rezistenţa aerodinamică a coloanei (Rc)

Rc = R0  L [k 
unde:
R0 - rezistenţa aerodinamică unitară, R0= 0,0300kμ/m;

Diametrul Rezistenţa aerodinamică unitară, R0 [kμ/m]

coloanei Coloane metalice Coloane
D flexibile
[mm] Noi Cu uzură medie Cu uzură mare
α=0,00126
α=0,00030 α=0,00033 α=0,00040
400 0,1870 0,2600 0,2700 0,800
500 0,0620 0,0700 0,0830 0,260
600 0,0250 0,0300 0,0330 0,120
800 0,0060 0,0080 0,0082 0,025
1000 0,0019 0,0020 0,0026 0,008
1200 0,0007 0,0008 0,0010 0,003

4
 L - lungimea finală a lucrării miniere, L = 500 m.
Se obţine:
Rc = 0,0300*500=15 kμ; Se adoptă Rc =15 kμ

1.3.4.Parametrii funcţionali ai ventilatorului de aeraj parţial

a.Debitul ventilatorului
Qv = QR  Qfp [m3/s]
QR = 1,02 + 0,585  Kc  R c + 0,15  Kc2  R c

Se obţine:
QR = 1,02+ 0,585*0,3*(15)½+0,15*(0,3)²*15= 1,02+0,68+0,203=1,903 m3/s ;
Se adoptă Qv = 1,903*3 = 5,71 m3/s = 343 mc/min

b.Depresiunea ventilatorului
h v = R c  Q2m [daN/m2 ]
2  Qv + 3  Q fp
Qm = [m3 /s]
5
Se obţine:
hv = 15[(2*5,71+3*3)/5]²=15*16,679 = 250,185 daN/m2;
Se adoptă hv = 250 daN/m2

1.3.5.Tipul şi numărul ventilatoarelor alese

Tipul de ventilator se alege în funcţie de următorii parametrii: Qfp, R0, K0, d şi L conform
nomogramelor pentru dimensionarea instalaţiilor de aeraj parţial (lucrarea [1]).
Se alege ventilatorul VE 700 – 11 KW cu următoarele caracteristici aerodinamice:
R0 = 0,03 kμ/m, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa.
Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale ventilatorului ales sunt:
• Debit:
✓ min.: 96 m3/min.;
✓ max.: 480 m3/min.
• Depresiune:
✓ min.: 55 mmH2O;
✓ max.: 175 mmH2O;
• Putere: 11 kw
• Producător: Întreprinderea Mecanică Vaslui
Observaţie: Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale ventilatoarelor de aeraj parţial sunt
prezentate in tabelul final din lucrarea [1].
În baza nomogramei se remarcă că un singur ventilator nu este suficient. În figura 2.1. este
prezentat grafic modul de determinare a lungimii de lucrare aerisite de ventilatorul ales.

Qfp = 3 m3/s;
d=600 mm;
L=500 m.
Tipul de ventilator se alege în funcţie de următorii parametrii: Qfp, R0, K0, d şi L conform
nomogramelor pentru dimensionarea instalaţiilor de aeraj parţial
Se alege ventilatorul VE 700 - 11 kW cu următoarele caracteristici aerodinamice:
R0 = 0,03 kμ/m, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa.
5
 În baza nomogramei se remarcă că un singur ventilator nu este suficient.
Lungimea aferentă primului ventilator este L1= 250 m (figura A10 din lucrarea [1]).
Lungimea aferentă celui de al doilea ventilator se calculează astfel:
K c2 = K 0  L1 [m3 /s la 1 daPa]
R c 2 = R 0  L1 [k 
Kc2 = 0,0006*250 = 0.15 m3/s la 1daPa
Rc2 = 0,03*250 = 7.5 kμ
Q R 2 = 1,02 + 0,585  K c 2  R c 2 + 0,15  K c22  R c 2
QR2 = 1,02 + 0,585*0,15*7,51/2+0,15*0,152*7,5 = 1,02 + 0,2403 + 0,0253 = 1, 2856 m3/s
Qfpv2 = Q R 2  Qfpv1 [m3 /s]
Qfpv2 = 1,2856*3 = 3,86 m3/s

În funcţie de Qfpv2 se determină din aceeaşi nomogramă lungimea pentru al doilea ventilator,
L2= 207.5 m. Se remarcă că L1+L2=250+207,5 = 457,5 m. Suma acestor lungimi este mai mica decât
lungimea finală a lucrării, L=500 m, ceea ce impune recurgerea la cel de al treilea ventilator.
Lungimea aferentă celui de al treilea ventilator se calculează astfel:
K c3 = K 0  L 2 [m3 /s la 1 daPa]
R c3 = R 0  L 2 [k 
Kc3 = 0,0006*207,5 = 0.125 m3/s la 1daPa
Rc3 = 0,03*207,5 = 6,23 kμ
Q R 3 = 1,02 + 0,585  K c3  R c3 + 0,15  K c23  R c3
QR2 = 1,02 + 0,585*0,125*6,231/2+0,15*0,1252*6,23 = 1,02 + 0,1825 + 0,0146 = 1, 2171 m3/s
Qfpv3 = Q R 3  Qfpv2 [m3 /s]
Qfpv3 = 1,2171*3,86 = 4,7 m3/s

În funcţie de Qfpv3 se determină din aceeaşi nomogramă lungimea pentru al treilea ventilator,
L3= 112.5 m. Suma celor trei lungimi L1+L2+L3=250+207.5+112.5 = 570 m este mai mare decât
lungimea finală a lucrării, L = 500 m.

6
 1.4.Schema de montare a instalaţiei de aeraj parţial şi a ventilatoarelor pe etape de
execuţie a lucrării

Lungimile aferente fiecărui ventilator sunt:

L1 = 250 m, L2 = 200 m; L3 = 50 m;
Schema de montare a instalaţie de aeraj parţial pe etape de execuţie a lucrării este reprezentată
în figura 2.2.

Fig. 2.2. Schema de montare a instalaţie de aeraj parţial pe etape de execuţie a lucrării

7
 CAPITOLUL 2
PROIECTAREA AERAJULUI GENERAL

Proiectarea aerajului în cadrul programului general de deschidere sau dezvoltare al unei mine
reprezintă o acţiune de o importanţă deosebită şi necesită stabilirea tuturor elementelor de care va
depinde atât securitatea şi confortul personalului din subteran, cât şi ritmicitatea producţiei.
În acest scop, cerinţele aerajului care privesc capacitatea de transport a aerului în subteran
trebuie corelate cu metodele de deschidere, pregătire şi exploatare preconizate. În această etapă se
definitivează structura reţelei de lucrări miniere în funcţie de cerinţele aerajului, pe faze distincte
corespunzătoare gradului de evoluţie a minei.
Principalele cerinţe ale aerajului raţional sunt:
• asigurarea stării de securitate şi confort în toate lucrările miniere subterane, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare;
• depresiuni minime, la nivelul minei şi abatajelor, necesare pentru transportul debitelor de
aer;
• număr redus de instalaţii principale de ventilaţie;
• realizarea de sisteme de aeraj individuale în cadrul minelor de extindere mare (sectorizare);
• utilizarea tuturor lucrărilor miniere şi pentru scopuri de aerisire;
• stabilitate ridicată a debitelor de aer, ca mărime şi sens de circulaţie a aerului;
• evitarea introducerii în subteran a aerului proaspăt, prin puţurile cu skip sau prin lucrările
miniere echipate cu benzi de transport;
• număr minim de construcţii de aeraj;
• pierderi de aer mici atât la nivelul minei, cât şi la nivelul abatajului;
• circuite independente de aeraj pentru zonele din mină predispuse la erupţii de gaze şi rocă;
• pierderi minime de aer prin spaţiul exploatat la minele cu pericol de autoaprindere a
substanţei minerale utile.

2.1.Sistemul de aeraj şi modul de realizare

În conformitate cu reglementările în vigoare, pentru mina de cărbune luată în studiu se va

recurge la:
➢ sistemul de aeraj: aspirant;
➢ modul de realizare: curenţi de aer ascendenţi.
2.2.Determinarea debitului de aer necesar în subteran

Debitul de aer necesar în subteran se stabileşte luându-se în considerare următoarele elemente:

• emisia naturală de gaze din zăcământ;
• gazele rezultate din tehnologia de lucru;
• capacitatea de producţie;
• obligativitatea asigurării confortului muncii.
Debitul de aer necesar în subteran rezultă din suma debitelor de aer aferente fronturilor de lucru
(aerisite sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie sau cu ajutorul instalaţiilor de aeraj parţial)
şi a debitelor de aer necesare aerisirii lucrărilor miniere speciale sau inactive.

8
 2.2.1.Calculul debitului de aer necesar aerisirii fronturilor de lucru aerisite sub
depresiunea generală a minei

Conform schemei spaţiale redate în figura nr. 1, mina de cărbune luată în studiu prin tema de
proiect are 3 abataje identice. Având în vedere acest fapt, calculele vor fi efectuate numai pentru un
singur abataj.

2.2.1.1.Debitul de aer la nivelul unui abataj sub depresiunea generală a minei (Qf) pentru
diluarea gazelor emanate din zăcământ

Se utilizează relaţia:
qr  T  100
Qf = K [m3 /min]
C  24  60
unde:
qr - debitul relativ de gaz (CH4) aferent abatajului, stratului, circuitului sau staţiei de ventilaţie,
qr = 18,4 m3/t;
T - producţia zilnică planificată pentru abatajul respectiv, T = 630 t;
C = 1 % concentraţia de gaz (CH4) care se ia în considerare la calculul debitului de aer;
C = 0,5 % concentraţia de gaz (CH4) în cazul în care din curentul de aer evacuat din abataj se
aerisesc şi lucrările de pregătire aferente acestui abataj;
K - coeficient de neuniformitate a degajărilor de gaze, K = 1,1;
• K = 1,1 - pentru minele al căror debit relativ de gaz (CH4) este mai mic de 15 m3/t;
Se obţine:
Qf = (18,4*630*100*1,1)/(1*24*60) = 885,5 m3/min. Se adopta Qf1 = 886 m3/min

2.2.1.2.Debitul de aer la nivelul unui abataj pentru diluarea gazelor rezultate la operaţia
de împuşcare

Se utilizează relaţia:
C
Qf =  A V [m3 /min]
t
unde:
C = 22,5 pentru minele de cărbuni;
t - timp de aerisire, t = 30 min.;
Observaţie: Timpul de aerisire adoptat va fi menţionat în dispoziţia de împuşcare.
A - cantitatea de exploziv planificată pentru o împuşcare într-o repriză, A = 96 kg;
V - volumul abatajului, m3;
V = S  L [m 3 ]
L - lungimea abatajului, L = 106 m;
S - secţiunea liberă a abatajului (înainte de derocare), S = 18 m2;
Se obţine:
Qf = 22,5/30*(96*18*106)½= 320,985 m3/min. Se adopta Qf2 = 321 m3/min

2.2.1.3.Debitul de aer la nivelul unui abataj pentru asigurării vitezei minime

Se utilizează relaţia:
Q f = Vm in  60  S [m 3 /min]

unde:
Vmin = 0,2 m/s - viteza minimă admisă de circulaţie a aerului;
S - secţiunea liberă a abatajului (înainte de derocare), S = 18 m2;
9
 Se obţine:
Qf = 0,2*60*18 = 216 m3/min. Se adopta Qf3 = 216 m3/min
Debitul de aer care se planifică pentru frontul de lucru (Qf) va fi debitul cu valoare maximă,
rezultat după unul din criteriile menţionate anterior.
Qf = max{Qfi } [m3 /min]
Se obţine:
Qf = max(886, 321, 216)= 886 m3/min; Se adopta Qf = 886 m3/min
Verificarea vitezei de circulaţie a aerului în abataj:

2.2.2.Calculul debitului de aer necesar aerisirii fronturilor de lucru aerisite cu ajutorul

instalaţiilor de aeraj parţial

Debitele de aer necesare pentru aerisirea acestor fronturi de lucru au fost calculate în cadrul
capitolului 1, rezultând următoarele valori: Qfp1 = Qfp2 = 180 m3/min

2.2.3.Stabilirea debitului de aer necesar unui circuit sau orizont

Debitul de aer aferent unui circuit sau orizont se obţine prin însumarea debitelor de aer necesare
în fronturile de lucru şi în lucrările care necesită aerisire din circuitul respectiv.
Pentru minele de cărbuni se utilizează relaţia:
Qcirc. / oriz. = 1,15  (Qf + 1,3  Qfp ) [m3/min]
unde:
Qf - reprezintă suma debitelor de aer necesare în fronturile de lucru şi în lucrările miniere
aflate sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie, m3/min;
Qfp - reprezintă suma debitelor de aer necesare în fronturile de lucru în fund de sac, în
funcţiune sau inactive, aerisite cu ajutorul instalaţiilor de aeraj parţial, m3/min.
Se obţine:
Qcirc1 = 1,15(886+1,3*(180+180) = 1,15 * 1354 = 1557,1 m3/min;
Se adopta Qcirc1 = 1557 m3/min = 25,95 m3/s
Qcirc2 = 1,15*886 = 1018,9 m3/min;Se adopta Qcirc2 = 1019 m3/min = 16,98 m3/s
Qcirc3 = 1,15*886 = 1018,9 m3/min;Se adopta Qcirc3 = 1019 m3/min = 16,98 m3/s
Observaţie:
• Circuitul de aeraj nr. 1 va conţine: 1 abataj (Qf = 886 m3/min) şi 2 lucrări de deschidere
(Qfp1 = Qfp2 =180 m3/min);
• Circuitele de aeraj nr. 2 şi 3 vor conţine: 1 abataj (Qf =886 m3/min).
Deoarece, în toate cele 3 circuite de aeraj se execută transport cu utilaje acţionate cu motoare
Diesel, se verifică dacă este satisfăcută inegalitatea:
Qcirc. / oriz.  (n1  q1 + n1'  q1' + n1''  q1'' )  K
unde:
n1' - reprezintă puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel, aflate simultan pe traseul
lucrării, care conţin în conducta de eşapare între 0,06 % şi 0,08 % vol. CO, n1' = 45 CP;
q1' - 4 m3/min pentru fiecare CP, când conţinutul de CO în conducta de eşapare este cuprins
între 0,06 şi 0,08 % vol;
Tef
K= - pentru utilajele cu funcţionare subteran - suprafaţă
Tc
unde :
K = 1 - pentru utilajele care lucrează în exclusivitate în subteran;
Tef - durata de funcţionare efectivă a utilajului în subteran (în timpul unei curse dus - întors);

10
 Tc - durata totală a unei curse dus - întors.
Avem:
Qcirc1 = 1557 > 180 m3/min
Qcirc2 = 1019 > 180 m3/min
Qcirc3 = 1019 > 180 m3/min
Inegalităţile sunt satisfăcute.

2.2.4.Debitul de aer aferent staţiei de ventilaţie

Debitul de aer aferent staţiei de ventilaţie se calculează cu ajutorul relaţiei:

Qst = Qcirc. / oriz. [m3/min]
Se obţine:
Qst = 1557+1019+1019 = 3595 m3/min
Deoarece, pentru mina luată în studiu prin tema de proiect există emanaţii de metan, debitul de
aer aferent staţiei de ventilaţie trebuie să satisfacă inegalitatea:
Qst  0,09  qr  T [m3/min]
unde:
qr - reprezintă debitul relativ de metan specific staţiei de ventilaţie (minei), qr = 18,4 m3/t;
T - producţia planificată a se extrage în circuitele staţiei de ventilaţie, T = 2010 t/zi.

Qst = 3595 > 0,09*18,4*2010 = 3328,6 m3/min

Inegalitatea este satisfăcută.

2.3.Calculul parametrilor de aeraj ai minei

2.3.1.Calculul debitului de aer aferent minei

Deoarece mina este prevăzută cu o singură staţie de ventilaţie, relaţia de calcul a debitului minei
este următoarea:
Qm = Qst [m3/min]
Se obţine:
Qm = 3595 m3/min = 59,92 m3/s

2.3.2.Calculul depresiunii minei

Relaţia utilizată pentru calculul depresiunii minei este următoarea:

h m = h + h f − ( h n ) [N/m 2 ]
unde:
h - depresiunea la frecare, N/m2;
hf - depresiunea datorată rezistenţelor frontale şi locale, N/m2;
h f = (0,1  0,2)  h [N/m 2 ]
hn - depresiunea tirajului natural, hn = - 126 N/m2.

2.3.2.1.Calculul depresiunii la frecare

Datele necesare determinării depresiunii la frecare sunt redate în tabelul nr. 2.1.

Se obţine:
hcirc1 = h1-2 + h2-3 + h3-a-4 + h4-5 + h5-6 = 568,50+4,40+158,29+ 4,40+471,36 = 1206,95 N/m2
hcirc2 = h1-2 + h2-3 + h3-b-4 + h4-5 + h5-6 = 568,50+4,40+31,23+4,40+471,36 = 1079,89 N/m2
hcirc3 = h1-2 + h2-5 + h5-6 = 568,50+30,58+471,36 = 1070,44 N/m2
11
 h = max(h circi ) [N/m2 ]

h = max(1206,95; 1079,89; 1070,44)=1206,95 N/m2

Se adopta h=1207 N/m2

Reglarea debitului de aer care circulă în subteran

Reglarea debitului de aer care circulă în subteran se va realiza cu ajutorul uşilor de aeraj cu
registru.
a.Calculul rezistenţei registrului
h − h circ2
R1 = 2
[kg/m7 ]
Q3 − b − 4
h − h circ3
R2 = [kg/m7 ]
Q22 −5

Se obţine:
R1 = (1207-1080)/ 55,35 = 2,294 kg/m7
R2 = (1207-1070)/ 55,35 = 2,475 kg/m7

b.Calculul secţiunii registrului

1
S0 = [m 2 ]
1 R
+
S 1,76
unde:
S0 - secţiunea ferestrei, m2;
S - secţiunea galeriei în care se montează uşa de aeraj cu registru, S = 5,2 m2
Se obţine:
S01 = 1/[(1/5,2)+(2,294/1,76)½]= 1/(0,192+1,142)=1/1,901=0,526m2;
S02 = 1/[(1/5,2)+(2,475/1,76)½]= 1/(0,192+1,186)=1/1,929=0,518m2.

2.3.2.2.Calculul depresiunii datorate rezistenţelor frontale şi locale

h f = 0,2  h [N/m 2 ]

Se obţine:
hf = 0,2*1207 = 241,4 N/m2

2.3.2.3.Depresiunea tirajului natural

hn = -126 N/m2

Se obţine:
hm = 1207+241,4+126 = 1574,4 N/m2

12
 2.3.3.Calculul rezistenţei minei

hm
Rm = [kg/m7 ]
Q2m
Se obţine:
Rm = 1574,4/ 59,922 = 0,438 kg/m7

2.3.4.Calculul orificiului echivalent al minei

1,2
A= [m2 ]
Rm
Se obţine:
Am = 1,2/(0,438)½= 1,813 m2

2.4.Calculul parametrilor instalaţiei principale de ventilaţie

2.4.1.Debitul de aer aferent ventilatorului

Debitul de aer aferent ventilatorului se calculează cu ajutorul relaţiei:

Qv = K  Qst [m3/min]
unde:
K=1,10 - lucrarea principală de evacuare a aerului din mină serveşte şi pentru transportul de
personal.
Se obţine:
Qv = 1,10*3595 = 3954,4 m3/min. = 65,91 m3/s

2.4.2.Rezistenţa totală a reţelei de aeraj la care lucrează ventilatorul

R v = K  Rm + Rc [kg/m7 ]
unde:
K - coeficient de reducere a rezistenţei minei în funcţie de scurtcircuitările de aer cu suprafaţa;

1
K= 2
 p 
1 + 
 100 
p - pierderea procentuală de debit prin scurtcircuitare cu suprafaţa, %;
Q − Qm
p= v  100 [%]
Qm
p = [(65,91-59,92)/59,92]*100 = 9,997 %
K =1/(1+9,997/100)² = 0,827
Rc - rezistenţa canalului de aeraj, kg/m7;
0,15  h m
Rc = 2
[kg/m7 ]
Qv
Rc = [(0,15*1574,4)/(65,91*65,91) = 236,16/ 4344,128 = 0,054 kg/m7.
Se obţine:
Rv = 0,827*0,438+0,054 = 0,416 kg/m7

13
2.4.3.Depresiunea ventilatorului

hv = Rv  Qv2 [kg/m7 ]
Se obţine:
hv = 0,416*(65,91*65,91) = 1807,16 N/m2

2.4.4.Orificiul echivalent la care lucrează ventilatorul

1,2
Av = [m2 ]
Rv
Se obţine:
Av = 1,2/(0,416)½ = 1,860 m2

2.4.5.Alegerea ventilatorului

Luând în considerare valorile calculate pentru Qv şi hv, se alege ventilatorul VOKD-1,5

cu următoarele caracteristici tehnice:
• turaţia: n = 935 rot/min ;
• unghiul de înclinare a paletelor rotorului:  = 30o;
• randamentul:  = 73 %.
Determinarea punctului de funcţionare al ventilatorului este prezentată în figura nr. 2.1.

h=Rv ∙Q2
h [daN]
η=f(Q)
200

hv h=f(Q)

150

121
PF
100

50
α

0 20 30 40 50 60 65,91 Q [m3/s]
70 50 Qv
Fig. 2.1. Determinarea punctului de funcţionare al ventilatorului

14
 CAPITOLUL 3
INDICATORII ECONOMICI AFERENŢI AERAJULUI

Se utilizează următoarele notaţii:

■ Varianta A: ventilatorul nr. 1: VOKD-1,8 η = 65%

■ Varianta B: ventilatorul nr. 2: VOKD-1,5 η = 73%

Observaţie: Notaţiile ventilator nr. 1 şi ventilator nr. 2 vor fi înlocuite cu tipurile de

ventilatoare propuse în capitolul anterior (pentru varianta B va fi ales ventilatorul cu randamentul mai
mare).

3.1.Costul ventilatorului (cv)

cvA = 50000 + 1000n =50000+1000*28 = 78000lei.

cvB = 55000 + 1000n =55000+1000*28 = 83000lei.

3.2.Perioada de funcţionare a ventilatorului (T)

TA,B = 20 ani

3.3.Profitul (i)

i = 5 + 0,25n = 5+0,25*28 = 12 %

3.4.Costul unui consum anual de 1 kWh (e)

e = 24365u [lei]
u - costul unui kWh, u = 0,7 lei/kWh;
e = 243650,7 = 17055,5 lei/kWan

3.5.Puterea utilă (Nu)

Qv  h v
Nu = [kW]
1000

unde:
Qv - debitul ventilatorului, m3/s;
hv - depresiunea ventilatorului, N/m2.
Se obţine:
NuA,B =(65,91*1807,16)/1000 = 119,11 kW

15
 3.6.Puterea consumată (Nc)

Nu  100
Nc = [kW]

unde:
η - randamentul ventilatorului, %.
Se obţine:
NcA = (119,11*100)/65 = 183,25 kW
NcB = (119,11*100)/73 = 163,16 kW

3.7.Costul anual al energiei (c1)

c1 = N c  e [lei/an]
Se obţine:
c1A = 183,25*17055,5 = 3125420 lei/an
c1B = 163,16*17055,5 = 2782775 lei/an

3.8.Valoarea actualizată a costului energiei (c1')

Deoarece consumul de energie se va plăti în T = 20 ani şi la un profit i = 12 %, vom avea:

c1' = c1  a n [lei]
unde:
an - factor de actualizare;

(1 + i) T − 1
an =
i  (1 + i) T

Se obţine:
an = [(1+12)20 -1]/[12*(1+12)20] = 0,083*0,1 = 0,0083
c1'A = 3125420*0,0083 = 25941 lei
c1'B = 2782775*0,0083 = 23097 lei

3.9.Valoarea actuală a costului total (cT)

cT = c1' + cv [lei]

Se obţine:
cTA = 25941 + 78000 = 103941 lei
cTB = 23097 + 83000 = 106097 lei

16
 Rezultatele calculelor efectuate sunt sistematizate în tabelul nr. 3.1.

Tabel nr. 3.1

Varianta A B
Parametrul VOKD-1,8 VOKD-1,5
Qv [m3/s] 65,91 65,91
hv [N/m2] 1807,16 1807,16
η [%] 65 73
cv [lei] 78000 83000
T [ani] 20 20
i [%] 12 12
e [lei/kWan] 17055,5 17055,5
Nu [kW] 119,11 119,11
Nc [kW] 183,25 163,16
c1 [lei] 3125420 2782775
c1' [lei] 25941 23097
cT [lei] 103941 106097

Se observă că varianta A este mai raţională din punct de vedere economic. Dar conform
determinărilor efectuate în capitolul 2 și tinând cont de n > 20, se alege ventilatorul VOKD-1,5.

17
 CAPITOLUL 4
CERINŢE DE SECURITATE ŞI SǍNǍTATE ÎN MUNCǍ PRIVIND
AERAJUL MINELOR

Aeraj:
• toate lucrările din subteran la care este permis accesul trebuie să fie aerisite în mod
corespunzător.
• trebuie prevăzut un aeraj permanent pentru a se menţine cu o marjă suficientă de securitate:
a. atmosferă sănătoasă;
b. atmosferă în care riscurile de explozie şi de prafuri respirabile sunt sub control;
c. atmosferă în care condiţiile de muncă sunt corespunzătoare în timpul lucrului, ţinându-
se seama de metodele de lucru aplicate şi de eforturile fizice impuse lucrătorilor.
• când aerajul natural nu face posibilă îndeplinirea acestor condiţii, aerajul principal trebuie să
fie asigurat cu una sau mai multe staţii de ventilatoare principale.
• trebuie luate măsuri pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii aerajului.
• depresiunea ventilatoarelor principale trebuie să fie supravegheată în mod continuu şi pentru
semnalizarea opririlor intempestive trebuie prevăzut un dispozitiv automat de alarmă.
• parametrii de aeraj trebuie măsuraţi şi înregistraţi periodic.
• proiectul de aeraj, care să indice parametrii caracteristici utili ai sistemului de aeraj, trebuie
elaborat, actualizat periodic şi să fie disponibil la locul de muncă.
• se consideră grizutoasă orice exploatare subterană în care există posibilitatea degajării de
metan într-o cantitate care nu exclude riscul formării unei atmosfere explozive.

4.1.Cerinţe generale

Documentaţiile tehnice de perspectivă pentru dezvoltarea, menţinerea sau reducerea

capacităţilor de producţie ale minelor vor cuprinde soluţiile de aerisire, precum şi mijloacele tehnice
necesare pentru realizarea aerajului general şi parţial, etapizat, funcţie de regimul degajărilor de gaze,
evoluţia lucrărilor miniere, metodele de exploatare aprobate, capacităţile de producţie şi tehnologiile de
extracţie planificate.
Prin programul general de exploatare se detaliază în cadrul proiectului de aeraj, prevederile din
documentaţiile tehnice de perspectivă, luându-se în considerare obiectivele concrete şi condiţiile de
zăcământ.
Aerajul general al minelor se va realiza aspirant.
Proiectarea deschiderii, pregătirii şi exploatării perimetrelor miniere trebuie să determine
sectorizarea aerajului. Sectorizarea va consta din realizarea de sisteme individuale de aeraj (în
componenţa cărora intră circuitele principale şi secundare de aeraj) legate la instalaţiile principale de
ventilaţie.
Depresiunea maximă la nivelul minei, până la suitorul ( puţul) principal de aeraj, pentru fiecare
sistem individual este de 150 mm H2O.
La deschiderea prin galerii transversale a stratelor grizutoase, imediat după atingerea sau
traversarea primului strat exploatabil, trebuie realizată o legătură de aeraj cu orizontul superior la
distanţă de cel mult 20 m de galeria transversală. Concomitent cu săparea legăturii de aeraj se poate
continua şi săparea galeriei transversale cu condiţia realizării legăturii cu orizontul superior. În cazul
unor pachete de strate, funcţie de caracteristicile stratelor traversate şi a modului de degajare a
metanului din acestea, prin programul general de exploatare se stabilesc stratele exploatabile pentru
care se vor realiza legături separate de aeraj cu orizontul superior.
Din galeriile transversale principale de bloc la orizonturile noi pe perioada traversării unui strat
declarat cu pericol de scurgeri de cărbune mărunt şi gaze, începând de la 10 m de strat şi 5 m după strat,
evacuarea aerului din lucrările de deschidere se face în mod obligatoriu în curentul de aer viciat.
18
 Fac excepţie galeriile care nu au corespondent la un orizont de aeraj. în aceste cazuri lucrările se
execută pe bază de proiect avizat de un organism certificat şi aprobat de conducerea tehnică a CNH -
SA.
Săparea dintr-o galerie transversală a unei galerii direcţionale pe strat, se face numai după
realizarea unei legături de aeraj cu orizontul superior, pentru fiecare aripă, la cel mult 20 m de galeria
transversală. Legătura de aeraj pentru una din aripi poate fi realizată şi printr-un suitor scurt de cel puţin
10 m racordat la legătura de aeraj din cealaltă latură.
În cazul deschiderii unor câmpuri miniere noi, după interceptarea unui strat exploatabil, lucrările
de deschidere nu se pot continua decât după executarea lucrărilor necesare pentru crearea unui circuit
de aeraj sub depresiunea generală a minei. Fac excepţie atât lucrările miniere de deschidere şi pregătire
a stratelor de cărbune orizontale şi de înclinare mică cât şi lucrările transversale care nu au
corespondent la un orizont de aeraj. în aceste cazuri lucrările se execută pe bază de proiect de aeraj
aprobat de conducerea tehnică a CNH-SA., cu condiţia asigurării calităţii aerului.
La execuţia lucrărilor miniere de deschidere a stratelor declarate cu pericol de scurgeri de
cărbune mărunt şi gaze, începând de la o distanţă de 10 m faţă de strat până la o distanţă de 5 m după
traversarea acestuia, se va prevedea evacuarea aerului direct în curentul general de aer viciat. Proiectul
de aeraj parţial pentru aceste lucrări miniere va fi avizat de un organism certificat şi aprobat de către
conducerea tehnică a CNH-SA.
La sucursalele CNH-SA este interzisă aerisirea în serie a abatajelor. Prin excepţie se admite
aerisirea în serie a abatajului frontal concomitent cu frontul de lucru din pilieri spre lucrările vechi sau
falii, cu respectarea următoarelor condiţii:
• lungimea maximă a pilierului va fi de 25m;
• în frontul de lucru din pilier, aerisirea se va asigura prin instalaţii de aeraj parţial prevăzute
cu ventilatoare pneumatice;
• tehnologia adoptată trebuie să asigure funcţionarea continuă a instalaţiei de aeraj parţial;
• în curentul de ieşire din galeria de aeraj concentraţia de metan să nu depăşească valorile
maxime admise;
• controlul concentraţiei de metan în zona superioară a pilierilor se va face cu capete
detectoare ale instalaţiei grizumetrice locale sau centrale;
• între linia de front a abatajului şi cea a pilierului decalajului să nu depăşească 1 m;
• realizarea unei susţineri corespunzătoare a intersecţiei dintre galeria comună a abatajului cu
frontul de lucru din pilier.
Se interzice aerisirea oricărui front de lucru cu curentul de aer care a circulat prin abataj cu
excepţia lucrărilor de pregătire aferente acestuia. În aceste lucrări de pregătire concentraţia de metan să
nu depăşească valorile maxime admise.
Se admite aerisirea lucrărilor de pregătire aferente abatajului executate înaintea acestuia cu
condiţia asigurării calităţii de aer proaspăt la intrarea în abataj. în acest caz este obligatorie montarea
unui cap de detecţie înainte de intrarea aerului în abataj.
Vitezele maxime admise de circulaţie a aerului sunt cele redate în tabelul de mai jos:

Tipul lucrării miniere Viteza maximă admisă (m/s)

Fronturi de lucru 4
Lucrări miniere de transport şi circulaţie personal 8
Crossinguri 10
Lucrări miniere care servesc numai pentru aeraj 15
Găuri de sondă pentru aeraj Nu se limitează

Aerajul încăperilor în care se încarcă bateriile de acumulatoare se va realiza prin curenţi de aer
cu sens de le redresor spre camera de încărcare. Conţinutul de hidrogen ta orice punct al tavanului
încăperii trebuie să se situeze sub 0,5 % vol.

19
 4.2.Cerinţe specifice aerajului general

Aerajul minelor va fi condus pe baza proiectului de aeraj, proiect care face parte integrantă din
programul general de exploatare. Proiectul anual de aeraj se reactualizează trimestrial şi se aprobă odată
cu programul general de exploatare ( preliminar).
Modificările faţă de proiectul anual de aeraj se pot face în cazuri bine justificate, numai cu
aprobarea conducerii tehnice a CNH - SA.
Proiectul anual de aeraj, va cuprinde soluţia de aerisire a minei ţinându-se seama, atât de
structura reţelei de lucrări miniere existentă la începutul anului, cât şi de programul de exploatare
stabilit pentru anul de plan. Proiectul va fi alcătuit din parte scrisă şi parte grafică.
a. Partea scrisă a proiectului de anual de aeraj va cuprinde:
• Situaţia abatajelor şi lucrărilor miniere de deschidere şi pregătire în săpare (începutul
anului, sfârşitul anului şi luna în care s-a planificat producţia maximă).
• Circuitele de aeraj, principale şi secundare (începutul anului, sfârşitul anului şi luna în
care s-a planificat producţia maximă).
• Modificările care intervin în circuitele de aeraj principale şi secundare datorită punerii
sau scoaterii în şi din funcţiune a unei instalaţii principale de ventilaţie, intrării sau
scoaterii din funcţiune a abatajelor, străpungerii de lucrări miniere, schimbării gradului
de încărcare a instalaţiilor principale de ventilaţie, majorării sau reducerii producţiei.
• Elementele de calcul pentru stabilirea debitului de aer, necesar în subteran, pentru
fiecare front de lucru şi circuit.
• Calculul debitului de aer necesar în subteran conform circuitelor planificate pentru
începutul şi sfârşitul anului respectiv pentru luna în care s-a planificat producţia maximă
dacă aceasta nu corespunde cu sfârşitul perioadei.
• Tabele centralizatoare cu debitele de aer planificate pe circuitele principale şi secundare
(anexa 1).
• Rezultatele ultimelor verificări lunare (trimestriale) privind parametrii funcţionali
aferenţi instalaţiilor principale de ventilaţie, mărimea debitelor de aer
scurcircuitate cu suprafaţa, precum şi parametrii funcţionali maximi, posibili de realizat
de către instalaţiile principale de ventilaţie.
• Acţiunile necesare de întreprins, cu termene, pentru realizarea aerajului conform
planificării (adâncirii de puţuri şi suitori, străpungeri de lucrări miniere orizontale şi
înclinate, reprofilări de lucrări miniere, dotări cu utilaje, etc.).
a. Partea grafică a proiectului anual de aeraj va cuprinde:
• Schema spaţială cu circuitele de aeraj principale şi secundare planificate pentru
începutul anului de plan şi sfârşitul anului.
• Schema spaţială a minei, cu circuitele de aeraj principale şi secundare pentru perioada
(luna ) în care s-a planificat producţia maximă a minei.
• Scheme spaţiale aferente circuitului sau circuitelor de aeraj, în care sunt redate
modificările care intervin în anul de plan.
În fiecare din schemele spaţiale menţionate, se vor reprezenta: sensul curenţilor de aer,
fronturile de lucru, construcţiile de aeraj (uşi de reglare, ventilatoare auxiliare sau de activare uşi de
izolare, crosinguri, diguri ), precum şi staţiile de măsurare aferente debitelor de aer planificate şi
realizate.
În proiectul de aeraj se vor include curbele caracteristice ale ventilatoarelor principale, pe care
se vor indica parametrii funcţionali preconizaţi pentru anul de plan.

4.3.Instalaţii principale de ventilaţie pentru aerajul general

Toate minele vor fi dotate cu instalaţii de ventilaţie pentru realizarea aerajului general
mecanizat. Instalaţiile principale de ventilaţie se montează la suprafaţă.
Instalaţiile principale de ventilaţie vor fi dotate cu două agregate ventilator - motor, unul în

20
funcţiune, iar celălalt în rezervă, în stare de funcţionare. De asemenea, aceste instalaţii vor fi prevăzute
cu dublă alimentare cu energie electrică prin două linii de la două surse sau două puncte diferite de
alimentare. Punerea în funcţie a agregatului de rezervă sau a celei de a doua linie de alimentare cu
energie electrică trebuie realizată în cel mult 30 minute.
Ventilatoarele principale, motoarele de acţionare şi aparatura de control, trebuie să fie verificate
periodic pe bază de permis de lucru lunar de către o persoană desemnată de către conducătorul
sucursalei.
Rezultatele verificărilor se vor înscrie în „Registrul pentru evidenţa funcţionării
ventilatoarelor principale de aeraj”.
La intervale de cel mult doi ani, instalaţiile principale de ventilaţie vor fi supuse unei revizii
complete (înainte de determinarea curbelor caracteristice). De asemenea, la intervale de doi ani se vor
determina şi curbele caracteristice aerodinamice aferente ventilatoarelor principale.
Ventilatoarele principale se menţin permanent în funcţiune. în situaţii deosebite, când se impune
oprire a ventilatoarelor principale pe durată de timp mai mare de 30 minute, sau când este necesară
modificarea regimului de funcţionare al acestora, se va întocmi un permis de lucru care va cuprinde
măsurile de securitate şi sănătate adecvate.
Orice întrerupere a funcţionării ventilatoarelor principale pe durată de timp mai mare de 30
minute va fi adusă imediat la cunoştinţă conducerii tehnice a CNH - SA.
La staţiile de ventilaţie dotate cu două agregate ventilator - motor, acestea vor funcţiona
alternativ, câte o lună fiecare. Schimbarea agregatelor se va face în prima zi nelucrătoare a lunii în
prezenţa inginerului şef S.S.M şi inginerului şef electromecanic.
În cazul în care unul din agregate se defectează în cel mai scurt timp, nedepăşind 30 minute se
trece pe agregatul de rezervă. Conducerea tehnică a sucursalei va întocmi imediat un permis de lucru
pentru remedierea agregatului defect, considerându-se ca eveniment.
Ventilatoarele vor fi deservite permanent de către lucrători instruiţi în acest sens. Funcţionarea
ventilatoarelor fără mecanic se admite numai în următoarele cazuri:
a. când funcţionarea instalaţiei este automatizată;
b. când instalaţia este dotată cu aparate de măsură şi transmitere la distanţă a debitului şi
presiunii ventilatoarelor, temperaturii lagărelor motoarelor şi ventilatoarelor, precum şi cu
dispozitive de comandă de la distanţă.
În caz de necesitate (stare de avarie, ridicări de curbe caracteristice ) se poate oprii instalaţia de
ventilaţie pe bază de permis de lucru, avizat de inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul
şef electromecanic şi aprobat de conducătorul sucursalei.
La punerea în funcţiune a instalaţiilor principale de ventilaţie cu debit nominal mai mare de 500
m /min, cât şi după reparaţiile capitale şi reviziile complete, se vor determina curbele caracteristice ale
3

ventilatoarelor de către un organism certificat.

Funcţionarea în comun a ventilatoarelor (paralel şi serie), poate fi admisă numai pe bază de
proiect avizat de un organism certificat.
Ungerea lagărelor şi a altor piese trebuie efectuată cu tipurile de lubrifianţi indicaţi de fabrica
constructoare ( sau echivalente ) şi cu respectarea intervalelor de timp prevăzute.
Verificarea lunară a ventilatoarelor comportă următoarele operaţii:
a. Ventilatoare centrifugale:
• starea paletelor rotoarelor şi a îmbinărilor acestora;
• interstiţiul dintre rotor şi stator;
• siguranţa de fixare a rotorului pe arbore;
• starea pereţilor părţii inferioare din beton şi a carcasei;
• fixarea corectă a paletelor aparatului de dirijare şi posibilitatea de rotire a paletelor;
• starea lagărelor, sistemul de ungere şi de control al temperaturii.
b. Ventilatoare axiale:
• starea paletelor rotoarelor;
• siguranţa fixării paletelor de bucşă;
• identificarea unghiurilor de fixare a paletelor, care trebuie să corespundă regimului de
lucru preconizat;
21
 • interstiţiul dintre rotor şi stator, conform prevederilor fabricii constructoare;
• starea lagărelor rotorului ventilatorului şi a motorului de acţionare;
• posibilitatea de rotire a paletelor de dirijare de pe stator;
• funcţionarea sistemelor de ungere şi controlul temperaturii lagărelor;
• starea îmbinărilor prin sudură a rotorului şi statorului.
Rezultatele tuturor verificărilor periodice se trec într-un registru. Registrul se va aduce spre
avizare inginerul şef electromecanic, conducătorul sucursalei lunar sau după oricare intervenţie.
Pentru efectuarea controalelor zilnice şi săptămânale a instalaţiei, precum şi a dispozitivelor
auxiliare de deservire (şubere, pornitoare, troli etc.), sucursalele vor întocmi instrucţiuni locale potrivit
specificului respectiv.

4.4.Cerinţe specifice privind aerajul parţial

Aerajul lucrărilor miniere în săpare (fund de sac) va fi realizat pe bază de proiect. Proiectul de
aeraj parţial se întocmeşte de inginerul APM, se avizează de şef sector aeraj, de inginerul şef securitate
şi sănătate în muncă, inginerul şef producţie, inginerul şef electromecanic, şi se aprobă de conducătorul
sucursalei. Totodată proiectul de aeraj se semnează de luare la cunoştinţă de toţi lucrătorii desemnaţi
prin proiect.
Proiectul de aeraj parţial trebuie să cuprindă următoarele elemente:
• sistemul de aeraj şi de desprăfuire;
• debitul de aer necesar la frontul de lucru;
• lungimea finală a lucrării;
• diametrul coloanei de aeraj (minim 400 mm) şi calculul acesteia;
• tipul ventilatorului (ventilatoarelor) se va alege astfel încât să se asigure debitul de aer
necesar în frontul de lucru pe toată durata de execuţie a lucrării. La ventilatoarele
electropneumatice, ventilatorul trebuie să asigure debitul necesar şi la funcţionarea cu
energie pneumatică şi calculul alegerii ventilatoarelor, calculul de dimensionare a
aerajului pentru grupuri de lucrări miniere executate simultan;
• schema de montare a instalaţiei de aeraj parţial şi a ventilatoarelor pe etape de execuţie a
lucrării cu lungimile aferente acestora;
• rezultatele măsurătorilor periodice ale debitelor de aer din fronturile de lucru.
Modificările faţă de soluţia iniţială se pot face numai pe baza unui proiect avizat de şef sector
aeraj, inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef producţie, inginerul şef electromecanic
şi aprobat de conducătorul sucursalei.
În situaţia în care într-un circuit de aeraj se află numai lucrări de deschidere şi pregătire în fund
de sac, aerisite cu una sau mai multe instalaţii de aeraj parţial, debitul de aer al circuitului respectiv
trebuie să fie cu cel puţin 30 % mai mare decât debitul de aer aferent fiecărei instalaţii de aeraj parţial,
iar concentraţia de metan sau bioxid de carbon din curentul de intrare al aerului în fiecare lucrare
minieră să fie de maxim 0,5 %.
Primul ventilator se montează obligatoriu în lucrarea minieră de alimentare cu aer proaspăt, care
trebuie să se afle sub depresiunea generală a minei şi se va poziţiona orizontal sau înclinat la maximum
15°. În cazul exploatării în felii se poate monta primul ventilator la nivelul galeriilor de atac cu
montarea obligatorie a unui cap de detecţie cu prag de alarmare maximum 0,5 % metan şi decuplare la
maximum 1 % metan la 10 m de rampa suitorului/planului înclinat.
Amplasarea în cascadă a ventilatoarelor în coloana de tuburi este admisă numai pentru
ventilatoarele pneumatice şi electropneumatice.
În toate cazurile coloana de tuburi din lucrarea de alimentare cu aer proaspăt va avea o lungime
de cel puţin 6 m.
Trecerea aerului viciat cu un conţinut mai mare de 2 % CH4 peste motorul electric al
ventilatorului în funcţiune este interzisă.
Se interzice aerisirea fronturilor de lucru cu ajutorul aerului comprimat, fără dispozitive speciale
(ventilatoare sau ejectoare).

22
 Lucrările de modificare a instalaţiei de aeraj se vor realiza în baza unui permis de lucru întocmit
de sector, avizat de inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef electromecanic şi aprobat
de conducătorul sucursalei.
Se admite aerisirea cu o singură instalaţie de ventilaţie (coloană ramificată) a maximum două
lucrări minier executate simultan.
Aerajul lucrărilor miniere în fund de sac poate fi realizat aspirant, refulant sau combinat,
ţinându-se seama de condiţiile locale cât şi de avantajele, respectiv dezavantajele fiecărui sistem.
Î cazul montării ventilatoarelor cu diametre diferite mai mari sau mai mici de cele ale tuburilor
de aeraj se vor respecta următoarele măsuri:
• ventilatorul va fi racordat la coloana de tuburi printr-un tronson de legătură cu diametrul
egal cu diametrul ventilatorului;
• lungimea tronsonului de legătură va fi aproximativ L= 5D (D fiind diametrul coloanei de
tuburi);
• trecerea de la diametrul tronsonului de legătură la diametrul coloanei de tuburi se va face
treptat sub un unghi care să nu depăşească 12°.
Distanţele maxime admise între capătul coloanei de aeraj şi frontul de lucru înainte de
împuşcare, sunt:
• la aeraj aspirant:
▪ 2 m la lucrările în cărbune;
▪ 4 m la lucrările în steril.
• la aeraj refulant:
▪ 10 m.
La instalaţiile de aeraj parţial de tip aspirant se interzice utilizarea ventilatoarelor alimentate
electric, cu excepţia lucrărilor miniere de deschidere săpate în steril.
Instalaţiile de aeraj parţial se menţin permanent în funcţiune. Oprirea acestora este permisă în
cazuri bine justificate numai pentru modificări sau reparaţii, în prezenţa şi cu aprobarea
supraveghetorului locului de muncă.
La toate minele, lucrările miniere subterane accesibile în funcţiune, trebuie aerisite astfel încât
să se asigure permanent o atmosferă nepericuloasă.
În cazul creşterii concentraţiei de metan sau bioxid de carbon peste 1 % până la 2 % în front, sau
pe traseul lucrării miniere, diluarea acestuia se va face în conformitate cu: Instrucţiunile tehnologice
cuprinzând măsuri de lichidare, prevenire şi combatere a acumulărilor de metan.
Se vor lua măsuri de etanşare obligatorie a instalaţiilor de aeraj parţial pentru evitarea pierderilor
de aer, recircuitarea aerului (în cazul lucrărilor săpate în cărbune suflările favorizează apariţia focurilor
de „ştos”).

4.5.Cerinţe specifice de dirijare şi reglare a curenţilor de aer în subteran

Aerajul general al minelor din cadrul CNH - SA se realizează ascendent.

Funcţie de condiţiile de zăcământ, la nivelul fronturilor de lucru, conducerea locală descendentă
a curenţilor de aer viciat se realizează în următoarele condiţii:
a. în fronturile de lucru aerisite sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie, în
lucrările de evacuare a aerului din fronturi cu înclinări mai mici de 10°, precum şi în
fronturile de lucru în fund de sac, indiferent de înclinare;
b. în fronturile de lucru aerisite sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie, şi în
lucrările de evacuarea aerului, la înclinări mai mari de 10°, cu aprobarea conducerii
tehnice a CNH - SA, care va dispune măsurile corespunzătoare de securitate.
Aceste măsuri trebuie să se refere la:
• asigurarea vitezei minime de curgere a aerului;
• instalaţiile electromecanice amplasate pe traseul respectiv;
• periodicitatea controlului metanului pe traseul curentului descendent.
Lucrările miniere cu aeraj descendent vor fi nominalizate în programul
general de exploatare şi în proiectele anuale de aeraj.
23
 Nu se admite conducerea locală descendentă a curenţilor de aer din circuitele de aeraj aferente
lucrărilor în cărbune, periculoase la scurgeri şi lucrărilor miniere în steri cu degajări dinamice de gaze.
Dirijarea şi reglarea curenţilor de aer în subteran se va realiza prin intermediul construcţiilor de
aeraj (uşi de reglare, uşi de izolare, crossinguri, diguri) redate în „Catalogul de construcţii miniere de
aeraj”.
De asemenea se poate aplica metoda de reglare combinată utilizându-se atât construcţii de aeraj
(uşi de reglare, uşi de izolare, diguri), cât şi ventilatoare de activare. Aceste ventilatoare de activare se
amplasează numai în lucrările miniere de alimentare cu aer proaspăt.
Ventilatoarele de activare se montează fără blind şi pot fi prevăzute cu tuburi de aeraj
convergente (confuzor) în scopul creşterii presiunii pe care pot să o dezvolte.
Ventilatoarele de activare se vor amplasa în refugiul abatajelor frontale cu front lung, la o
distanţă de 20 - 30 m de galeria principală de alimentare cu aer proaspăt.
Confuzorul va fi racordat la ventilator printr-un tronson de legătură cu diametru egal cu
diametrul ventilatorului.
Lungimea tronsonului de legătură va fi aproximativ L= 5D (D fiind diametru tronsonului de
legătură)
Atât ventilatoarele de activare cât şi uşile de aeraj, mijloace de reglare de care depinde
alimentarea cu aer proaspăt a unui abataj, a unui grup de abataje, sau a lucrărilor miniere în execuţie,
vor fi prevăzute fie cu semnalizare la distanţă la un punct de lucru fix care poate asigura supravegherea
permanentă, fie vor fi prevăzute cu posturi de pază.
În cazul în care este necesar reducerea depresiunii într-o zonă în scopul micşorării pierderilor de
aer prin spaţiul exploatat, compensarea rezistenţelor aerodinamice mari în cadrul unui circuit, dificultăţi
la transport în condiţiile utilizării uşilor de aeraj se pot folosi temporar şi ventilatoare auxiliare pe baza
unui permis de lucru care va cuprinde caracteristicile tehnice ale ventilatorului, măsurile de securitate şi
perioada de utilizare. Acest permis de lucru va fi aprobat de către conducerea tehnică a CNH - SA.
Ventilatoarele auxiliare vor fi supravegheate permanent (personal de pază sau de control).
Ventilatoarele auxiliare se montează în blind.
Având în vedere oscilaţiile posibile ale debitelor de aer din fronturile de lucru aflate sub
depresiunea ventilatoarelor principale reglarea acestor debite se va face pentru cel puţin 1,15 Qf, astfel
încât să se asigure permanent valoarea debitului de aer stabilit ca necesar, Qf.
În vederea corelării sistemului de aeraj general cu sistemul de aeraj parţial, la conducerea
curentă a aerajului se vor utiliza atât schemele spaţiale din cadrul proiectelor de aeraj anuale cât şi
schemele spaţiale de sector.
În schemele spaţiale de sector se vor detalia soluţiile de aerisire stabilite prin proiectele anuale
de aeraj evidenţiindu-se:
• sensurile de circulaţie ale curenţilor de aer;
• staţiile de măsurare;
• instalaţiile de aeraj parţial şi sensurile curenţilor de aer realizaţi cu aceste instalaţii;
• construcţii de aeraj şi ventilatoarele de activare sau auxiliare.

4.6.Aerajul prin difuziune

Aerajul prin difuziune al lucrărilor miniere este admis în:

• porţiunile de lucrări miniere din faţa digurilor de izolare şi nişele de degazare, având
lungimi de până la 10 m, dacă concentraţia de metan este mai mică de 1 % vol.
• încăperile subterane, dotate cu echipamente tehnice sau cu materiale, având lungimi până la
10 m, cu secţiunea galeriei de acces mai mare de 3 m2, uşile de intrare sunt prevăzute cu
zăbrele sau plase de sârmă şi concentraţia de metan este mai mică de 0,5 % vol.

4.7.Inversarea aerajului general

Inversarea aerajului general se aplică în conformitate cu reglementările stabilite pentru fiecare

mină, prin studii de specialitate aprobate de conducerea tehnică a CNH -SA.
24
 4.8.Sistemul de control al aerajului

Controlul cantitativ şi calitativ al aerului (debite, conţinut de gaze inclusiv metanul,

temperatura) se va efectua după cum urmează:
a. lunar, determinându-se:
• debitul de aer total de intrare şi ieşire în şi din mină inclusiv debitele de aer aferente
ventilatoarelor principale;
• debitele de aer la intrarea şi ieşirea în şi din sectoare, blocuri, orizonturi;
• debitele de aer realizate în fronturile de lucru aerisite prin depresiunea ventilatoarelor
principale;
• concentraţiile de gaze (metan, bioxid de carbon, oxigen etc.) simultan cu măsurătorile
de debite de aer menţionate, cu excepţia celor de intrare în subteran;
• temperatura aerului în toate fronturile de lucru aflate sub depresiunea ventilatoarelor
principale, precum şi încăperile subterane;
• debitele de aer, concentraţiile de gaze (metan, bioxid de carbon, oxigen etc.) şi
temperatura, la toate fronturile de lucru aerisite cu ajutorul instalaţiilor de aeraj parţial;
b. ori de câte ori apar modificări în regimul degajărilor de gaze, în regimul de aeraj, precum
şi în structura lucrărilor miniere, până la restabilirea regimului normal de aeraj.
Rezultatele controlului cantitativ şi calitativ al aerului se vor evidenţia într-un registru special,
numerotat şnuruit şi parafat. Se interzice ştersături şi deteriorarea acestui registru.
Rezultatele controlului concentraţiei de hidrogen din încăperile în care se încarcă baterii de
acumulatoare vor fi consemnate într-un registru special (,,Registrul de evidenţă a conţinutului de
hidrogen din încăperile în care se încarcă baterii de acumulatoare”).
Organizarea controlului cantitativ şi calitativ al aerului precum şi sistemul informaţional şi de
evidenţă al rezultatelor măsurătorilor se stabilesc de către conducerea sucursalei cu aprobarea
conducerii tehnice a CNH - SA.

25
 BIBLIOGRAFIE

1. Băltăreţu, F., Matei, I., Ghid practic pentru proiectarea şi verificarea instalaţiilor de
aeraj parţial, Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, Bucureşti, 1987.

2. Gontean, Z., Teodorescu, C., Neag, I., Aeraj şi protecţia muncii în mină. Lucrări
practice, Litografia I.M.P., 1987.

3. Gontean, Z., Neag, I., Hreniuc, P., Aplicaţii de calcul în proiectarea şi realizarea
aerajului minelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.

4. Magyari, A., Instalaţii mecanice miniere, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990.

5. Matei, I., Aeraj şi protecţia muncii în minerit, Litografia UTP, 1991.

6. Matei, I., Moraru, R., Samoilă, M., Băbuţ, G., Ingineria mediului şi ventilaţia în
subteran, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.

7. Moraru, R., Băbuţ, M.C., Băbuţ, G., Aeraj, sănătate şi securitate în muncă, Editura
Focus, Petroşani, 2011.

8. Teodorescu, C., Gontean, Z., Neag, I., Aeraj minier, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.

9. * * * - Regulament de securitate şi sănătate în muncă C.N.H. - S.A., C.N.H. - S.A.,

Petroşani, 2007.

26
Fig. 1 Schema spaţială a minei
Fig. 2. Tabelul structural al sistemului de aeraj. Schema canonică
 CALCULUL PIERDERII DE PRESIUNE DATORATE REZISTENTELOR DE FRECARE
n= 28
TABELUL 2.1

Ramura Denumirea lucrarii Tip de α L P S S³ R=α*L*P/S³ Q Q² h=R*Q² V=Q/S

sustinere [Kg/m³] [m] [m] [m²] [m³/s] [N/m²] [m/s]
1-2 Put extractie PB-4 0.3 300 12.6 12.6 2000.38 0.57 31.24 975.94 553.25 2.48
Galerie transversala de transport GDB-9,7 0.004 50 12.21 9.7 912.67 0.00 31.24 975.94 2.61 3.22
Galerie directionala de transport GDM-11 0.013 100 13.26 11 1331.00 0.01 31.24 975.94 12.64 2.84
0.58 568.50
2-3 Galerie directionala de transport GDM-11 0.013 60 13.26 11 1331 0.01 23.8 566.44 4.40 2.163636
3-a-4 Galerie directionala de transport GDM-11 0.013 60 13.26 11 1331.00 0.01 16.36 267.65 2.08 1.49
Galerie transversala GSM-5,2 0.018 136 9.12 5.2 140.61 0.16 16.36 267.65 42.50 3.15
Suitor in acoperis Lemn 0.035 30 8.76 4.8 110.59 0.08 16.36 267.65 22.26 3.41
Galerie directionala in acoperis GSM-5,2 0.018 25 9.12 5.2 140.61 0.03 16.36 267.65 7.81 3.15
Abataj SMA-2 0.6 106 16.971 18 5832.00 0.19 16.36 267.65 49.53 0.91
Galerie directionala in culcus GSM-5,2 0.018 25 9.12 5.2 140.61 0.03 16.36 267.65 7.81 3.15
Galerie transversala de legatura GSM-5,2 0.018 10 9.12 5.2 140.61 0.01 16.36 267.65 3.12 3.15
Suitor in culcus Lemn 0.035 20 8.76 4.8 110.59 0.06 16.36 267.65 14.84 3.41
Galerie transversala GSM-5,2 0.018 20 9.12 5.2 140.61 0.02 16.36 267.65 6.25 3.15
Galerie directionala de aeraj GDM-11 0.013 60 13.26 11 1331.00 0.01 16.36 267.65 2.08 1.49
0.59 158.29
3 - b - 4 Galerie transversala GSM-5,2 0.018 136 9.12 5.2 140.61 0.16 7.44 55.35 8.79 1.43
Suitor in acoperis Lemn 0.035 25 8.76 4.8 110.59 0.07 7.44 55.35 3.84 1.55
Galerie directionala in acoperis GSM-5,2 0.018 20 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 1.29 1.43
Abataj SMA-2 0.6 106 16.971 18 5832.00 0.19 7.44 55.35 10.24 0.41
Galerie directionala in culcus GSM-5,2 0.018 20 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 1.29 1.43
Galerie transversala de legatura GSM-5,2 0.018 10 9.12 5.2 140.61 0.01 7.44 55.35 0.65 1.43
Suitor in culcus Lemn 0.035 25 8.76 4.8 110.59 0.07 7.44 55.35 3.84 1.55
Galerie transversala GSM-5,2 0.018 20 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 1.29 1.43
0.56 31.23
4-5 Galerie directionala de aeraj GDM-11 0.013 60 13.26 11 1331 0.01 23.8 566.44 4.40 2.163636
2-5 Galerie transversala GSM-5,2 0.018 136 9.12 5.2 140.61 0.16 7.44 55.35 8.79 1.43
Suitor in acoperis Lemn 0.035 20 8.76 4.8 110.59 0.06 7.44 55.35 3.07 1.55
Galerie directionala in acoperis GSM-5,2 0.018 15 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 0.97 1.43
Abataj SMA-2 0.6 106 16.971 18 5832.00 0.19 7.44 55.35 10.24 0.41
Galerie directionala in culcus GSM-5,2 0.018 15 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 0.97 1.43
Galerie transversala de legatura GSM-5,2 0.018 10 9.12 5.2 140.61 0.01 7.44 55.35 0.65 1.43
Suitor in culcus Lemn 0.035 30 8.76 4.8 110.59 0.08 7.44 55.35 4.60 1.55
Galerie transversala GSM-5,2 0.018 20 9.12 5.2 140.61 0.02 7.44 55.35 1.29 1.43
0.55 30.58
5-6 Galerie directionala de aeraj GDM-11 0.013 80 13.26 11 1331.00 0.01 31.24 975.94 10.11 2.84
Galerie transversala de aeraj GDB-9,7 0.0004 40 12.21 9.7 912.67 0.00 31.24 975.94 0.21 3.22
Put aeraj PB-4 0.3 250 12.6 12.6 2000.38 0.47 31.24 975.94 461.04 2.48
0.48 471.36