Indrumator de Proiectare La Instalatii Termice

CODRUȚA CĂLINA BENDEA
ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII
TERMICE
Îndrumar de proiectare
2015
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
CUPRINS
Introducere ...................................................................................... 4
Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice ............................... 5

1.1. Calculul grosimilor pereţilor ....................................................................................... 5
1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc schimb de Q prin transmisie ... 5
1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de calcul ............................... 5
1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de calcul ............................... 5
1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei .......................................... 8
1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie ales anterior ...................... 8
1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie opace ... 8
1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie vitrate 10
1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q ..................................................... 10
1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice care au aceeași orientare .. 11
1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel aparţinând aceluiaşi element
opac ........................................................................................................................... 11
1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate ......................................................... 11
1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care are loc schimb de căldură ... 11
Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice ......................... 12

2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie opace ............................ 12
2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie ................................................... 12
2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie ................................................... 13
2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice ........................................................ 14
2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie vitrate ........................... 14
2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn ...................................... 14
2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi metalice .................... 15
2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m” ............................................ 21
2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT .............................................................. 21
2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM .............................................................. 21
Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol ...... 22

3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul
pământului, precum şi a benzii de contur .................................................................. 25
3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi stratului de pământ ................. 26
3.3. Determinarea temperaturii pământului ...................................................................... 27
3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a solului ..................................... 28
3.5. Determinarea coeficientului ns .................................................................................. 29
3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur ............................................... 29
3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol............................................................................ 29
2
Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin

transmisie .......................................................................... 31
4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie (Q Tk), pentru elementul de
construcţie k .............................................................................................................. 31
4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin transmisie de o încăpere ........... 31
4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin transmisie ...................... 31
4.3.1. Adaosul pentru orientare .................................................................................... 32
4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci ................................... 32
4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor reci .......................... 34
4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin transmisie de o încăpere . 34
Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului

infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor . 34
5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor în funcţie de numărul de schimburi de aer .............. 35
5.1.1. Numărul de schimburi de aer ............................................................................. 35
5.1.2. Calculul volumului încăperilor .......................................................................... 36
5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea
uşilor exterioare ................................................................................................. 36
deschiderea uşilor şi ferestrelor funcţie de viteza convenţională a vântului .............. 36
5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime ......................................................................... 37
5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi ................................................................ 38
5.2.3. Lungimea rosturilor L ........................................................................................ 38
5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul ......................................................... 40
deschiderea uşilor şi ferestrelor ................................................................................. 41
Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul ........... 41
3
Introducere
Îndrumătorul de proiectare se adresează studenţilor Facultăţii de Inginerie

Energetică şi Management Industrial aflaţi în anul al III-lea de studiu la specializările
Ingineria Sistemelor Energetice, respectiv Energetică Industrială, care au în Planul de
Învăţământ disciplina Instalaţii şi Echipamente Termice.
Acest material se doreşte a fi un ghid de realizare a proiectului prin care se
determină necesarul de căldură al unei clădiri rezidenţiale. Se prezintă, pas cu pas, toate
etapele care trebuie parcurse pentru realizarea dezideratului propus.
Astfel, se porneşte de la datele de intrare cu caracter geometric (prezentate în
Tema de proiect), calculându-se grosimile pereţilor, alegându-se elementele de construcţie
prin care are loc schimb de căldură, stabilindu-se dimensiunile în calcul ale fiecărui element
ales anterior, precum şi ariile respectivelor elemente de construcţie.
Datele de intrare termotehnice sunt utilizate pentru calcularea rezistenţei
termice, atât a elementelor de construcţie opace, cât şi a celor vitrate, ţinându-se seama de
ambele mecanisme de transmitere a căldurii (conducţie, respectiv convecţie termică). Tot în
acest capitol se studiază influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilirea temperaturii de
calcul prin determinarea masivităţii termice a elementelor de construcţie exterioare, precum şi
influenţa masei specifice a elementelor de construcţie interioare ale clădirii asupra necesarului
de căldură.
Un capitol aparte este dedicat fluxului de căldură pierdut prin sol, unde sunt
identificate cele trei fluxuri componente şi sunt explicate mărimile care intervin în calculul
acestora. În plus, o serie de nomograme şi grafice sunt prezentate, pentru a facilita calculele.
Odată ce toate mărimile fizice care intră în componenţa relaţiei de calcul a
fluxului de căldură pierdut prin transmisie sunt determinate, această mărime se calculează
pentru fiecare element de construcţie în parte, urmând ca prin însumare să se obţină fluxul
total de căldură pierdut prin transmisie de o încăpere. Această valoare, însă, trebuie corectată
în funcţie de orientarea pereţilor exteriori şi de rezistenţa termică medie a încăperii respective.
Dar, pe lângă fluxul de căldură care se pierde prin transmisie, mai trebuie
determinată şi sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat şi a celui pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor, atât în funcţie de numărul de schimburi de aer, cât şi în
funcţie de viteza convenţională a vântului. În final, se alege doar valoarea maximă dintre cele
două, valoare care prin însumarea cu fluxul de căldură pierdut prin transmisie, determină
valoarea necesarului de căldură de calcul.
4
Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice
1.1. Calculul grosimilor pereţilor
 Calculul grosimii fiecărui strat component al diverselor elemente de construcţie:
δ i  δ ipr  n 10 3 [m] (1.1)
unde: δ [m] - grosimea stratului;

i [-] - tipul materialului din care e alcătuit stratul respectiv;
δi pr [m] - se stabileşte în tema de proiectare.
 Calculul grosimii totale a elementelor de construcţie cu relaţia:
n
δ element constr   δ i [m] (1.2)
i 1
1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc

schimb de Q prin transmisie
1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de

calcul
În funcţie de locul în care este amplasată construcţia, aceasta se încadrează

într-una din cele patru zone climatice ale României, fiecare având o anumită temperatură
exterioară convențională de calcul (Te) pentru perioada de iarnă. Valoarea acesteia se citeşte
din Anexa B, conform [3].
1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de

calcul
Temperaturile interioare convenţionale de calcul reprezintă valori minim

acceptate astfel încât să se realizeze condiţia necesară de confort termic în încăperile încălzite.
Pot fi prevăzute temperaturi interioare convenţionale de calcul mai mari decât valorile
indicate în standard (la solicitarea beneficiarului/investitorului sau în cazul neîndeplinirii
condiţiei suficiente de confort termic).
Temperaturile interioare convenţionale de calcul pot fi considerate temperaturi
reale ale încăperilor, în următoarele condiţii:
 pentru încăperi încălzite din clădiri de locuit, temperatura interioară convenţională de
calcul este media temperaturilor înregistrate timp de 24 h, la o distanţă de 2 m de
pereţii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii;
5
 pentru încăperi cu orar de ocupare limitat (din clădiri administrative şi social-

culturale), temperatura interioară convenţională de calcul este media temperaturilor
înregistrate pe durata perioadei de ocupare, la o distanţă de 2 m de pereţii exteriori, la
0,75 m deasupra pardoselii;
 pentru hale industriale şi alte spaţii de producţie, temperatura interioară convenţională
de calcul este media temperaturilor înregistrate pe durata zilnică a programului de
lucru, în zona de staţionare a muncitorilor, la 0,75 m deasupra pardoselii.
A. Pentru încăperi încălzite
În funcţie de tipul clădirii şi al spaţiului de încălzit, temperaturile interioare

convenţionale de calcul (Ti) se citesc din Anexa C, conform [2].
B. Pentru încăperi neîncălzite
Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu

neîncălzit (Tu), se face un calcul de bilanţ termic, utilizându-se relaţia generală:
Tu 
 T  L   0,34  V   n  T 
j j j
[°C] ( 1.3 )
 L  0,34  V   n
j
unde: Lj [W/K] - coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie

orizontale şi verticale care delimitează spaţiul neîncălzit de mediile
adiacente: aer exterior sau încăperi încălzite, care se calculează cu
relaţia (1.4);
Tj [°C] - temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente: Te sau Tj;
V [m3] - volumul interior al spaţiului neîncălzit;
n [h-1] - viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit, respectiv numărul de
schimburi de aer pe oră.
Aj
Lj  [W/K] ( 1.4 )
Rj
în care: Aj [m2] – aria elementelor ce delimitează spaţiul neîncălzit;
Rj [m2K/W] – rezistenţa termică aferentă fiecărui element de construcţie.
Pentru utilizarea corectă a relaţiei, se fac următoarele precizări:

 la determinarea valorilor L, aferente elementelor de construcţie
interioare, se pot utiliza rezistenţele termice specifice
unidirecţionale (R);
 dacă încăperea neîncălzită este prevăzută cu uşi, ferestre,
luminatoare ş.a., în relaţia de calcul se introduc şi aceste elemente
de construcţie;
 temperaturile Tj se introduc în relaţia de calcul cu valorile lor
algebrice.
Viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit, respectiv rata schimburilor
convenţionale de aer, se stabileşte în funcţie de existenţa uşilor şi a ferestrelor, de existenţa
unor eventuale goluri sau orificii de ventilare, precum şi în funcţie de gradul de etanşeitate a
elementelor de construcţie perimetrale.
Pentru numărul de schimburi de aer pe oră între spaţiul neîncălzit şi spaţiul
încălzit, precum şi între spaţiul neîncălzit şi mediul exterior, se pot utiliza valorile prezentate
în Tabel 1.1.
6
Tabel 1.1 – Rata schimburilor convenţionale de aer

Nr. n
Tipul de etanşare la aer
crt. (h -1)
Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i)
1 Pereţi şi planşee fără goluri, uşi sau ferestre 0
2 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe 0,2
3 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite 0,5
Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e)
Elemente de construcţie fără goluri sau
4 0
orificii de ventilare
Elemente de construcţie cu goluri închise (cu
5 0,5
uşi sau ferestre), dar fără orificii de ventilare
6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0
7 Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă 5,0
8 Elemente de construcţie evident neetanşe 10,0
Valorile lui n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii

neîncălzite, în funcţie de destinaţia acesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la
cămările de alimente de la locuinţe, etc.).
Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul pot fi:
 încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte
de încăperi încălzite (cămări, debarale, vestibuluri, windfang-uri
neîncălzite, degajamente ş.a.);
 spaţii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clădirii (casa
scării neîncălzită, garaje, ş.a.);
 rosturi închise;
 poduri sau etaje tehnice neîncălzite.
Calculul temperaturii interioare a spațiilor neîncălzite Tu prin metoda bilanțului
termic se face în mod obligatoriu la ultima fază de proiectare. Însă, la fazele preliminare de
proiectare se admite utilizarea temperaturilor Tu din exteriorul anvelopei, date în Tabel 1.2.
Tabel 1.2 – Temperaturi convenţionale de calcul la clădiri de locuit
ZONA CLIMATICA
Tj SPAŢIUL
I II III IV
Te Mediul exterior -12 -15 -18 -21
Rosturi deschise
-9 -12 -15 -18
Poduri
Tu Rosturi închise
Subsoluri neîncălzite şi pivniţe
+5 +3 +1 -1
Spaţii adiacente neîncălzite, spaţii
având alte destinaţii
Pământ, la adâncimea de 7m de la
Tp +11 +10 +9 +8
cota terenului sistematizat
7
1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei
Pentru fiecare încăpere în parte, se vor enumera, una sub alta, denumirile
integrale ale tuturor elementelor de construcţie care delimitează încăperea şi prin care are loc
schimb de căldură, atât cedare de căldură, cât şi aport de căldură (adică prezintă valori
diferite ale temperaturilor pe cele două fețe ale elementului de construcție), precum şi
notaţiile aferente lor. Deci, nu se vor lua în considerare elementele de construcţie care separă
încăperi având aceeaşi temperatură. De asemenea, pentru elementele de construcţie
exterioare se va specifica şi orientarea. Aceste date se înscriu în prima şi a doua coloană a
formularului de calcul.
1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie

ales anterior
1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de
construcţie opace
Pentru fiecare element de construcţie înscris în formularul de calcul trebuie

determinate lungimile elementelor, conform metodologiei prezentate în normativul [3].
Astfel, lungimea unui perete exterior (PE) delimitat de-o parte şi de alta de
pereţi interiori (PI) este cota interioară (distanţa) dintre cele două suprafeţe interioare ale
pereţilor adiacenţi la care se adaugă jumătate din ambii pereţi interiori (Fig. 1.1 a).
c)
Fig. 1.1 –Modul de calcul al lungimilor elementelor de construcție opace
Dacă peretele exterior este delimitat într-o parte de un perete exterior, iar în
cealaltă parte de un perete interior, atunci lungimea în calcul a peretelui exterior se determină
8
ca fiind cota interioară plus o jumătate din grosimea peretelui interior (Fig. 1.1b) (adică
pentru peretele exterior adiacent se ia drept referinţă suprafaţa interioară, iar pentru peretele
interior se ia drept referinţă axa geometrică).
Dacă peretele exterior este delimitat de doi pereţi exteriori, atunci lungimea lui
în calcul este dată de cota interioară (Fig. 1.1c) (adică trebuie luată în considerare distanţa
dintre suprafeţele interioare ale pereţilor exteriori).
Ca regulă generală, suprafeţele verticale exterioare se delimitează pe orizontală

prin axele geometrice ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali, precum şi prin colţurile,
intrânde sau ieşinde, ale feţelor interioare ale pereţilor exterior (Fig. 1.2).
Determinarea lungimii în calcul se face pentru fiecare cameră în parte.
Fig. 1.2 – Modul de calcul al înălţimilor

A – acoperiş cu pod sau terasă; B – subsol neîncălzit sau sol; H – înălţimea clădirii;
f – dimensiunile nominale ale tâmplăriei exterioare; h1,h2,h3 – înălţimea nivelului;.
 Lungimile în plan orizontal:
1. Dacă suprafaţa este delimitată de doi PI:
1 1
l PE  L1   δ PI  cota int.   δ PI [m] (1.5)
2 2
2. Dacă suprafaţa este delimitată de un PI şi un PE:
1
l PE  L 2  cota int.    PI [m] (1.6)
2
3. Dacă suprafaţa opacă este delimitată de doi PE:
l PE  L3  cota int. [m] (1.7)
9
 Lungimile în plan vertical (înălţimile pereţilor):

1. Dacă clădirea are un singur nivel:
h  H  cota int. [m] (1.8)
2. Dacă clădirea are două nivele:
1
h nivel  h1  cota int.    PL [m] (1.9)
2
3. Dacă clădirea are peste două nivele:
1
h nivel1  cota int.    PL
2 [m] (1.10)
1 1
h nivel1n -1    PL  cota int.    PL
2 2 [m] (1.11)
1
h nivelultim    PL  cota int.
2 [m] (1.12)
1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de

construcţie vitrate
În acest subparagraf se determină dimensiunile golurilor din elementele de

construcţie opace. Lungimile şi înălţimile uşilor, ferestrelor sau luminatoarelor se citesc din
planul casei.
Mărimile calculate la 1.3.1 şi citite la 1.3.2 se înscriu în formularul de calcul,
în coloanele 3 şi 4.
1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q
Pentru fiecare element de construcţie opac determinat la 1.2, pentru care s-au
calculat la punctul 1.3 lungimile în calcul, se determină aria totală (At) în funcţie de figura
geometrică pe care acesta o are, după care se înscriu în formularul de calcul. Analog se
determină şi pentru elementele vitrate a ferestrelor şi a uşilor (AF, AU).
A  l  h; A  L  l [m2] (1.13)
Dacă elementul de construcţie nu are o formă geometrică regulată (pentru care

exista o formulă directă de calcul al ariei), atunci în formularul de calcul nu se vor completa
rubricile aferente lungimii şi lăţimii în calcul (col. 3 si 4), completându-se doar coloana 5, cea
cu aria elementului de construcţie, a cărei valoare se calculează în funcţie de forma acestuia.
10
1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice

care au aceeași orientare
În cazul în care o încăpere are mai multe elemente de construcţie de acelaşi fel,
având aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi orientare, numărul acestora se înscrie în formularul de
calcul (notăm cu F numărul de ferestre identice şi cu U numărul de uşi identice), în coloana 6.
1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel

aparţinând aceluiaşi element opac
 Pentru ferestre:
A tF  F  AF [m2] (1.14)
 Pentru uşi:
A tU  U  A U [m2] (1.15)
1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate
Aria totală a elementelor de construcţie vitrate se obţine prin însumarea ariilor

tuturor elementelor vitrate (uşi, ferestre) care aparţin unui element opac, ţinând cont şi de
numărul acestora, valoarea astfel obţinută se înscrie în formularul de calcul, în coloana 7:
n n
A tv   A tFi   A tU j [m2] (1.16)
i 1 j 1
unde: AtFi ,AtUj[m2] - ariile totale ale ferestrelor, respectiv uşilor;

i,j - felul ferestrelor, respectiv uşilor.
1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care

are loc schimb de căldură
Suprafaţa reală (efectivă) a elementului de construcţie opac se obţine făcând

diferenţa dintre aria totală a elementului opac (1.13) şi aria totală a suprafeţelor vitrate (1.16)
aparţinând acelui element de construcţie opac:
Ar  A t  A tv [m2] (1.17)
Valorile astfel determinate se înscriu în formularul de calcul, în coloana 8.
Pentru elementele de construcție fără goluri, în coloana 8 se va copia valoarea

înscrisă în coloana 5.
11
Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice
2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de

construcţie opace
Prima mărime termotehnică care apare înscrisă în formularul de calcul este

rezistenţa termică specifică - notată R - a elementului de construcţie.
Pentru un perete, fie exterior, fie interior, compus din mai multe straturi
omogene, rezistenţa termică specifică R` se calculează ca fiind suma dintre:
- rezistenţa termică la convecţie - între aerul interior şi suprafața interioară
(Rsi) a peretelui;
- rezistenţa termică la conducţie în interiorul peretelui - între suprafaţa
interioară şi cea exterioară a peretelui (Rcond);
- rezistenţa termică la convecţie - între suprafaţa exterioară a peretelui şi
aerul exterior (Rse).
R` R si  R cond  R se [m2K/W] (2.1)
2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie
Aceste rezistenţe se citesc din normativul [3], în funcţie de direcţia şi sensul

fluxului termic.
Rezistenţele termice superficiale (Rsi, şi Rse) se consideră în calcule în
conformitate cu Tabel 2.1, în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic. La determinarea
rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie interioare, pe ambele suprafeţe ale
elementului se consideră valori αi = αe = 8 W/(m2 K). În spaţiile neîncălzite, indiferent de
sensul fluxului termic, se consideră αi = αe =12 W/(m2 K).
Tabel 2.1 – Valorile rezistenţelor termice superficiale
Elemente de construcţie în
contact cu spaţii ventilate
Elemente de construcţie în neîncălzite:
contact cu:
 subsoluri şi pivnițe
Direcţia şi sensul  exteriorul
 poduri
fluxului termic  pasaje deschise (ganguri)
 balcoane şi logii închise
 rosturi deschise
 rosturi închise
 alte încăperi
αi/Rsi αe/Rse αi/Rsi αe/Rse
8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
12
8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
6 24 6 12
0,167 0,042 0,167 0,084
Valorile din Tabel 2.1 aferente suprafeţelor verticale, sunt valabile şi pentru
suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faţă de verticală, iar cele aferente
suprafeţelor orizontale sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30°
faţă de orizontală.
Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabel sunt valabile
pentru suprafeţele interioare obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie e = 0,9); valorile
din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară de +20°C.
2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie
Pentru fiecare tip de element de construcţie opac (PE, PI, PL, PD), rezistenţa
termică la conducţie se calculează conform normativului [3], şi anume:
n
R cond   R i [m2 K/W] (2.2)
i 1
Pentru PE conform Fig.2.1:

n
i
R condPE   [m2 K/W] (2.3)
i 1 i
unde: i [W/mK] - reprezintă conductivitatea termică de calcul a materialului şi se citeşte
din Anexa A, conform [3];
δi [m] - reprezintă grosimea de calcul a stratului i determinată la paragraful 1.1.
Conform Fig.2.1 calculul este analog şi pentru peretele interior PI:
n
i
R condPI   [m2 K/W] (2.4)
i 1 i
Conform figurii 2.1, se va determina şi formula rezistenţei termice echivalente
pentru PL:
n
i
R condPL   [m2 K/W] (2.5)
i 1 i
13
a) b)
Fig.2.1 – Secţiune transversală prin peretele format din n straturi

a) perete vertical; b) perete orizontal
Dacă un element de construcție nu are o structură omogenă (planșeu cu grinzi și aer

între ele), se va calcula rezistența echivalentă paralel pentru porțiunea neomogenă, apoi se va
înseria cu cele ale straturilor omogene.
Rezistența termică a straturilor de aer neventilat se alege din Anexa G.
Notă: Dacă un element de construcţie opac este în contact cu solul, rezistenţa lui
termică se va determina în Cap. 3.
2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice
Calculul se face cu formula (2.1), separat pentru fiecare element de construcţie

opac, care nu este în contact cu solul. Rezultă astfel valorile lui R pentru PE, PI, PL, PD care
se înscriu în formularul de calcul, în coloana 9.
2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de

construcţie vitrate
2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn
Rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a

luminatoarelor şi a pereţilor exteriori vitraţi se consideră conform Tabel 2.2. Pentru alte tipuri
de elemente de construcţie vitrate, necuprinse în Tabel 2.2, rezistenţele termice specifice vor
fi determinate prin încercări de către un institut de specialitate.
14
Pentru uşile interioare, opace sau vitrate, rezistenţele termice pot fi determinate
prin calcul, în funcţie de materialele utilizate la tocuri şi foi, de alcătuirea şi grosimea acestora
şi de valorile Rsi şi Rse corespunzătoare poziţiei uşilor.
Tabel 2.2 – Rezistenţa termică a elementelor de construcţie vitrate cu tâmplărie de lemn
R'
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE VITRAT
[m K/W]
2
TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN
- simplă, cu o foaie de geam 0,19

- simplă, cu un geam termoizolant 0,33
- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm 0,31
- simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm 0,44
- cuplată, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm 0,39
- cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm 0,51
- dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8 ... 12 cm 0,43
- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 8 ... 12 cm 0,55
- triplă, cu trei foi de geam 0,57
- triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant 0,69
LUMINATOARE
- cu o foaie de geam 0,18

- cu un geam termoizolant 0,29
- cu două foi de geam la distanţă de 1...3 cm 0,27
- din plăci PAS:
- simple 0,18
- duble 0,34
PEREŢI EXTERIORI VITRAŢI
- geam profilit tip U, montat simplu 0,17

- geam profilit tip U, montat dublu 0,27
- geam profilit tubular 0,30
- plăci PAS, montate simplu 0,18
- plăci presate din sticlă, tip S (Nevada):
pereţi simpli 0,22
pereţi dubli 0,42
- cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime 0,31
- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18
2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi

metalice
Tâmplăriile exterioare cu tocuri şi cercevele din mase plastice sau din

aluminiu, produse de firme din ţară, fabricate fie în ţară pe baza unor licenţe străine fie
importate, nu vor fi utilizate decât după atestarea caracteristicilor lor termotehnice de către un
institut de specialitate.
15
Nu se recomandă folosirea tâmplăriilor din aluminiu la care nu se realizează

ruperea punţilor termice pe o adâncime de cel puţin 12 mm.
Pentru tâmplăriile metalice simple, realizate din profile din oţel se vor
considera următoarele rezistenţe termice:
 cu o foaie de geam simplu R' = 0,17 (m2 K)/W;
 cu un geam termoizolant R' = 0,28 (m2 K)/W.
Pentru determinarea rezistenţelor termice ale tuturor tipurilor de tâmplării se
realizează următorul calcul.
La Cap. 1 s-a determinat aria golului din perete pentru suprafeţele vitrate (uşi,
ferestre). În acest gol se montează ferestre sau uşi care pot fi de mai multe feluri: simple,
duble sau cuplate (Fig.2.2).
Fig.2.2 – Exemple de ferestre şi uşi

t – toc; c – cercevea; p – panou; g – geam.
În marea majoritate a cazurilor, atunci când se foloseşte tâmplărie din PVC cu

geam termoizolant, tipul ferestrei este simplu.
Pentru ferestre, aria determinată la Cap. 1 (AF) este suma dintre aria geamului
(Ag), aria tocului şi a cercevelelor (Af).(Fig. 2.3)
16
Fig.2.3 – Fereastra – elemente componente;
Pentru uşi, acestea pot să aibă, atât foaie de geam, cât şi panouri, a căror arie
(Ap) se însumează cu cea a geamului (Ag) şi cu cea a tocului şi cercevelei (Af) pentru a se
obţine aria totală a uşii, AU (Fig.2.4)
Fig.2.4 – Uşa – elemente componente;

Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale ferestrelor, în
funcţie de tipul lor, sunt date mai jos:
 pentru ferestre simple:
1 A  U  A f  U f  lg  g
UF   g g [W/m2 K] ( 2.6 )
RF Ag  Af
în care:Ψg [W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa
negativă a distanţierilor metalici de pe conturul geamurilor
termoizolante; la geamurile obişnuite (simple) se consideră ψg = 0;
lg [m] - lungimea conturului de geam (perimetrul geamului termoizolant).
În cazul în care pe lângă geamuri se prevăd şi panouri opace, se utilizează

relaţia:
17
1 A  U  A f  U f  lg  g  l p  p
UF   g g [W/m2 K] ( 2.7 )
RF Ag  Af  Ap
unde:Ψp[W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa
negativă a reducerii rezistenţei termice a panoului opac pe contur.
În funcţie de felul geamului care se introduce în fereastră, calculul

coeficientului global de schimb de căldură al acestuia (Ug) se face într-unul din următoarele
moduri:
 Geamuri obişnuite (simple) :
1
Ug  n 
[W/m2 K] ( 2.8 )
R si    R se
j
j 1  j
unde: j [m] - grosimea panoului de geam sau a stratului de material j;

j [W/m K] - conductivitatea termică a geamului sau a stratului de material j.
 Geamuri termoizolante duble sau triple
Coeficientul de transfer termic (Ug)se citeşte din Tabel 2.4.
 pentru ferestre duble:
1 1
UF   [W/m2 K] ( 2.9 )
R F R F1  R F 2  R a  R si  R se
unde: Ra - rezistenţa termică a stratului de aer dintre cercevele;
RF1 - rezistenţa termică a tâmplăriei interioare, calculată cu relaţia ( 2.6 );
RF2 - rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare, calculată cu relaţia ( 2.6 ).
 pentru ferestre cuplate:
Calculul se face cu relaţia

1 A  U  A f  U f  lg  g
UF   g g [W/m2 K] ( 2.10 )
RF Ag  Af
în care Ug se determină cu relaţia:
1
Ug  [W/m2 K] ( 2.11 )
1 1
  R a  R si  R se
U g1 U g 2
unde: Ug1 - coeficientul de transfer termic al geamului interior;
Ug2 idem Ugl, dar al geamului exterior.
Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale uşilor, în funcţie

de tipul lor, sunt date mai jos:
18
 pentru uşi complet vitrate:
1 A g  U g  A f  U f  l p  g
UU   [W/m2K] ( 2.12 )
RU Ag  Af
 pentru uşi cu geamuri şi panouri opace:
1 A g  U g  l g  g  A f  U f  l p  p  A p  U p
UU   [W/m2K]( 2.13 )
RU Ag  Af  Ap
Se observă că, pe lângă mărimile geometrice (Af, Ag, Ap, Al), trebuie cunoscuţi
şi coeficienţii globali de transmitere a căldurii: Ug, Uf, precum şi coeficienţii liniari de
transfer termic pentru geam şi panou (ψp, ψg).
Valorile lor se citesc din tabelele de mai jos, în funcţie de diverse caracteristici.
A. Coeficientul de transfer termic (Uf) pentru toc şi cercevea din material

plastic se citeşte din Tabel 2.3 sau se consideră în calcul valoarea rezultată
experimental şi certificată de un institut de încercări.
Tabel 2.3 – Valori Uf pentru tocuri şi cercevele din mase plastice cu ranforsări metalice
Uf
MATERIALUL TIPUL TOCULUI
[W/(m2K)]
cu miez metalic,grosimea
POLIURETAN 2,8
PUR≥5mm
două camere
2,2
PVC
(profile cu trei camere
goluri)
2,0
B. Coeficientul liniar de transfer termic Ψg
Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeţei

centrale a acestuia şi nu include efectul distanţierilor de pe conturul geamurilor termoizolante.
Pe de altă parte coeficientul de transfer termic al tocului şi cercevelelor (Ut) este valabil în
condiţiile absenţei geamului.
Coeficientul liniar de transfer termic Ψg reprezintă transferul termic
suplimentar datorat interacţiunii între cercevea, geamul termoizolant şi distanţierii de pe
conturul acestuia.
Coeficienţii Ψg sunt în funcţie, în special, de conductivitatea materialului din
care sunt realizaţi distanţierii.
Pentru determinarea coeficientului liniar de transfer termic pentru geam Ψg se
utilizează Tabel 2.4.
19
Tabel 2.4 - Coeficienţi liniari de transfer termic Ψg pentru geamuri termoizolante cu

distanţieri metalici
- geamuri duble şi triple - geamuri duble cu o suprafaţă
- geamuri netratate tratată
FELUL TÂMPLĂRIEI - aer sau gaz - geamuri triple cu două
suprafeţe tratate
- aer sau gaz
DIN LEMN SI DIN PVC 0,04 0,06
-cu întreruperea
0,06 0,08
punţilor termice
DIN METAL
-fără întreruperea
0 0,02
punţilor termice
C. Coeficientul de transfer termic (Ug) pentru ferestre cu geamuri

termoizolante duble sau triple se citeşte din Tabel 2.5:
Tabel 2.5 – Coeficienţi de transfer termic pentru ferestre

COEFICIENT Spaţiul dintre foile de geam
DIMENSIUNI
TIPUL GEAMURI DE EMISIE este umplut cu:
(mm)
e AER ARGON CRIPTON
4-6-4 3,3 3,0 2,8
GEAM 4-9-4 3,0 2,8 2,6
NORMAL 0,89 4-12-4 2,9 2,7 2,6
NETRATAT 4-15-4 2,7 2,6 2,6
4-20-4 2,7 2,6 2,6
4-6-4 2,9 2,6 2,2
4-9-4 2,6 2,3 2,0
≤0,40 4-12-4 2,4 2,1 2,0
4-15-4 2,2 2,0 2,0
4-20-4 2,2 2,0 2,0
4-6-4 2,7 2,3 1,9
4-9-4 2,3 2,0 1,6
GEAMURI
≤0,20 4-12-4 1,9 1,7 1,5
DUBLE
4-15-4 1,8 1,6 1,6
O
4-20-4 1,8 1,7 1,6
SUPRAFAŢĂ
4-6-4 2,6 2,2 1,7
TRATATĂ
4-9-4 2,1 1,7 1,3
≤0,10 4-12-4 1,8 1,5 1,3
4-15-4 1,6 1,4 1,3
4-20-4 1,6 1,4 1,3
4-6-4 2,5 2,1 1,5
4-9-4 2,0 1,6 1,3
≤0,05 4-12-4 1,7 1,3 1,1
4-15-4 1,5 1,2 1,1
4-20-4 1,5 1,2 1,2
20
2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m”
Coeficientul de masivitate termică (m) a elementelor de construcţie exterioare

este un factor care ţine cont de influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilire a
temperaturii exterioare de calcul. Valoarea acestuia se determină in conformitate cu [1], şi
anume:
m  1,225  0,05  D ( 2.14 )

unde: D - este indicele inerţiei termice a elementelor de construcţie şi se
calculează din [3] cu relaţia:
n
D = ∑R i  si  ( 2.15 )
i =1
unde: i - reprezintă numărul de straturi;

s - reprezintă coeficientul de asimilare termică pentru perioada oscilaţiilor
densităţii fluxului termic de 24 h şi se citesc din anexa A, conform [3].
Valoarea obţinută pentru D se compară cu 4,5:
- dacă D ≥ 4,5 rezultă m = 1;
- dacă D < 4,5 se aplică formula.
Pentru fereastră şi uşă exterioară conform [1] se considera D = 0,5.
Pentru pardoseală şi pentru toate elementele de construcţie interioare se
consideră m = 1.
Valorile obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 10.
2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT
Pentru a găsi căderea de temperatura pe fiecare element de construcţie trebuie

făcută diferenţa între temperatura interioară convenţională de calcul şi cea exterioară
elementului considerat.
Calculul se face pentru fiecare element de construcție în parte, cu ajutorul
relaţiei de mai jos, iar rezultatul se înscrie și în formularul de calcul, coloana 11:
  Ti  Te [°C] ( 2.16 )
2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM
Coeficientul de corecție a necesarului de căldură de calcul (CM) se stabilește

funcție de masa specifică a elementelor de construcție interioare ale clădirii (mpi), astfel:
 pentru mpi  400 kg/m2, valoarea lui CM este 1;
 pentru mpi > 400 kg/m2, valoarea lui CM este 0,94.
21
Masa specifică a construcției (mpi) se determină pentru întreaga construcție cu

relația:
M pi
m pi  0,9  [kg/m2] ( 2.17 )
A
unde: Mpi [kg] - masa tuturor elementelor de construcție interioare (pereți interiori,
planșee între etaje, elemente de tâmplărie interioare); nu se ia în
considerare masa elementelor de construcție perimetrale (pereți
exteriori, ferestre, uși, acoperiș, planșeu peste subsol neîncălzit, pereți
către casa scării, pereți care despart spații încălzite de spații neîncălzite
etc.);
A [m2] - aria perimetrală a construcției prin care se produce disipare de flux de
căldură (pereți exteriori, ferestre, uși, pereți spre casa scării, planșeu
peste subsoluri neîncălzite, planșeu sub pod, acoperișuri de tip terasă
etc.).
Pentru clădirile de locuit și cele similare lor, precum și pentru clădiri social –
culturale cu pereți interiori realizați din beton celular autoclavizat, cărămidă cu grosime mai
mică de 0,125 m, având planșee despărțitoare din beton armat cu grosime mai mică sau egală
cu 0,10 m sau din alte materiale de construcție ușoare, se consideră CM = 1.
Pentru celelalte construcții, se consideră CM = 0,94.
Valoarea determinată se trece în formularul de calcul, în coloana 12.

sol
Se aplică elementelor de construcţie în contact cu solul: placă pe sol, amplasată

la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umplutură, plăcile de la partea
inferioară a subsolurilor parţial sau complet îngropate în pământ şi al demisolurilor, plăcile de
la partea superioară a subsolurilor acoperite cu pământ, pereţii de pe conturul interior al
subsolurilor parţiale. În figura de mai jos (Fig.3.1) se prezintă diversele cazuri în care apare
fluxul de căldură Qs.
Fluxul termic cedat prin sol, Qs, exprimat în W, se calculează astfel:
a) Pentru construcţii având forme geometrice elementare (paralelipiped

dreptunghic) cu relaţia:
Ti  Tp m T  Te 1 Ti  Tej
Qs  A p   CM  s  i  A bc    A bcj [W] ( 3.1 )
Rp ns R bc ns R bc
unde: Ap [m2] - aria cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul terenului;
Abc [m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru situată de-a lungul conturului
exterior al suprafeţei Ap;
Abcj[m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru de-a lungul conturului care
corespunde spaţiului învecinat care are temperatura Ti;
Ti [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul;
Te [°C] - temperatura exterioară convenţională de calcul;
22
Tej [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile

alăturate;
Tp [°C] - temperatura, fie în sol la adâncimea de 7 m la cota terenului
sistematizat, în cazul inexistente stratului de apă freatică, fie a stratului
de apă freatică;
Rp [m2K/W] - rezistenţa termică specifică cumulată a pardoselii şi a stratului de
pământ cuprins între pardoseala şi adâncimea de 7 m de la cota
terenului sistematizat sau a stratului de apă freatică;
2
Rbc [m K/W] - rezistenţa termică specifică a benzii de contur la trecerea căldurii prin
pardoseală şi sol către aerul exterior;
CM - coeficientul de corecţie;
ms - coeficientul de masivitate termică a solului;
ns - coeficientul de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a
solului.
23
a). – placă pe sol;

b). – subsol încălzit parţial îngropat;
c). – două subsoluri încălzite suprapuse;
d). – spaţiu subteran încălzit, complet îngropat;
e). – subsol neîncălzit, parţial îngropat.
Fig.3.1 – Cazuri caracteristice în care apare Qs
Se observă că formula de mai sus are trei termeni. Primul termen corespunde
fluxului de căldură cedat prin întreaga suprafaţă a pardoselii şi, eventual, a pereţilor verticali
îngropaţi, către straturile de pământ din adâncime. Al doilea termen corespunde fluxului de
căldură cedat prin sol către aerul exterior, deci acesta apare doar în lungul pereţilor exteriori.
Aria de schimb de căldură, Abc, este formată din lungimea în calcul a peretelui exterior
(paragraf 1.3.1) şi lăţimea de 1 metru faţă de suprafaţa verticală a respectivului perete. Cel de-
al treilea termen corespunde fluxului de căldură cedat prin sol către aerul dintr-o încăpere
învecinată, aflat la o temperatură mai mică decât cea a încăperii studiate.
b) Pentru clădiri având forme geometrice prezentând colţuri intrânde sau ieşinde
(proiecţie în plan de tip poligonal) cu relaţia:
Ti  Tp  A 
Qs  A pi   CM  Ti  Te    ms   l    per  [W] ( 3.2 )
R pi  R `per 

unde: Api [m2] – aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit, calculată
conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în contact cu solul [4];
Aper[m2] – aria pereţilor în contact cu solul, determinată conform normativului
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu
solul [4];
24
l [m] – lungimea conturului în contact cu solul calculată conform normativului

privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu
solul [4];
Rpi [m2K/W] – rezistenţa termica unidirecțională a plăcii de arie Api, stabilită conform
normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
în contact cu solul [4];
2
R`per[m K/W] – rezistenţa termică specifică corectată a pereţilor de suprafaţa Aper,
conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în contact cu solul [4];
Ψ – coeficient liniar de transfer termic, corespunzător lungimii l, conform
normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
în contact cu solul [4];
Ti, Te, Tp, CM, ms – au semnificaţiile anterioare.
Valorile coeficientului liniar de transfer termic pentru cazurile mai des întâlnite
sunt prezentate în Anexa H.
3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor

aflaţi sub nivelul pământului, precum şi a benzii de
contur
Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul

pământului, Ap, se realizează utilizând formula:
A p  A pl  p  h [m2] ( 3.3 )
unde: Apl [m2] - aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit;
p [m] - lungimea conturului pereţilor în contact cu solul;
h [m] - cota pardoselii sub nivelul terenului.
Aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit se determină
pentru fiecare încăpere care se încadrează în acest tip (încăperi aflate la parterul unor clădiri
fără subsol-pivniţă sau încăperi aflate la subsol şi care sunt încălzite) fiind – în fapt – aria
pardoselii determinată la 1.4.
Lungimea în calcul a pereţilor în contact cu solul se determină conform
metodologiei prezentate în 1.3.1, iar înălţimea pereţilor aflaţi în contact cu solul (dacă există)
este dată prin tema de proiect.
Calculul suprafeţei benzii de contur de lăţime 1 metru, prin care are loc cedarea
unui flux de căldură către mediul exterior (prin stratul de pământ de sub pardoseală) se
calculează cu formula:
A bc  1 l PE [m2] ( 3.4 )
25
3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi

stratului de pământ
Determinarea rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a stratului de pământ,

Rp, se realizează cu relaţia:
1 n

Rp   i [m2K/W] ( 3.5 )
 i i1  i
unde: δi [m] - grosimea straturilor luate în considerare;
λi [W/m∙K] - conductivitatea termică a materialului din care este alcătuit stratul luat
în considerare;
2
αi [W/m K] - coeficientul de transfer termic prin suprafaţa la interior, se citeşte din
Tabel 2.1.
Caracteristicile termotehnice ale pământului depind de o serie de factori, şi în

primul rând de natura minerală şi de mărimea particulelor, de porozitatea şi de densitatea
aparentă, de umiditatea şi de gradul de saturaţie, precum şi de starea pământului în raport cu
fenomenul de îngheţ.
Caracteristicile termotehnice ale pământului variază în limite foarte mari, în
funcţie de loc (amplasamentul şi adâncimea faţă de CTS) şi de timp (conţinutul de umiditate
şi starea faţă de fenomenul de îngheţ). Având în vedere cele de mai sus, precum şi dificultăţile
de determinare a caracteristicilor termotehnice reale ale solului pentru fiecare situaţie în parte,
calculele termotehnice se vor face considerând următoarele valori, acoperitoare pentru
majoritatea situaţiilor :
 Conductivitatea termică de calcul:

▪ până la adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 2,0 W/(m K)
▪ sub adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 4,0 W/(m K)
 Capacitatea calorica masică cp = 1110 J/(kg K)
 Densitatea aparentă în stare uscată  = 1800 kg/m3
 Capacitatea calorică volumică •cp = 2,0.106 W.s/(m3. K)
Deci, pentru umplutura de pământ şi pentru pământul natural pe adâncimea de

3,00 m de la CTS se consideră λp = 2,0 W/m∙K, iar în continuare, până la adâncimea de
7,00 m de la CTS sau până la H (adâncimea la care se află pânza freatică, dacă H < 7,00 m) se
consideră λp = 4,0 W/m∙K (Fig. 3.2). Pentru materialele de construcție din care este alcătuită
pardoseala, λi se citește din Anexa A.
Dacă nu exista aviz geotehnic, dar se cunosc totuşi unele date privind natura
pământului, la calculele termotehnice se pot avea în vedere caracteristicile termotehnice din
Tabel 3.1.
26
Tabel 3.1 – Caracteristicile termotehnice generale ale solului

Conductivitatea Capacitatea
Categoria Descrierea termică p calorică  • cp
W/(mK) J/(m3K)
Pământuri argiloase cu umiditate
1 1,5 3,0 x 106
redusă
- Pământuri argiloase cu umiditate
ridicată
2 2,0 2,5 x 106
- Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate
redusă
Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate
3 2,5 2,5 x 106
ridicată
4 Roci omogene 3,5 2,0 x 106
Formula cu termeni numerici ai rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a

stratului de pământ se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Fig.3.2 – Separarea straturilor de pământ funcție de conductivitatea termică
3.3. Determinarea temperaturii pământului
Pentru determinarea temperaturii pământului, Tp, se consideră următoarele

valori funcţie de zona climatică în care este amplasată clădirea (Tabel 1.2):
• zona I Tp = 11°C;
• zona II Tp = 10°C;
• zona III Tp = 9°C;
• zona IV Tp = 8°C.
27
3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a

solului
Coeficientul de masivitate termică a solului, ms, se determină din graficul din

Fig. 3.3, în funcţie de adâncimea stratului de apă freatică, H, şi de adâncimea de îngropare a
pardoselii h. Ambele mărimi sunt date prin tema de proiectare.
În cazul transferului termic prin sol între încăperi cu temperaturi interioare de
calcul diferite, coeficientul de masivitate termică, ms, are valoarea ms = 1.
Fig.3.3 – Determinarea coeficientului ms
Se observă că pentru a putea citi coeficientul de masivitate termică a solului

(ms), trebuie determinată valoarea lungimii maxime Lmax. Acest lucru se face ţinând cont de
informaţiile din Fig. 3.4, din care rezultă ca:

L max   ( 2H  h ) [m] ( 3.6 )
2
unde: H [m] - adâncimea pânzei freatice;
h [m] - adâncimea de îngropare a elementelor de construcţie.
Fig.3.4 - Reprezentarea modului de calcul a lungimii maxime Lmax

28
3.5. Determinarea coeficientului ns
Coeficientul ns se determină din Fig.3.5 funcţie de adâncimea de îngropare a

pardoselii faţă de cota zero a solului, h şi de conductivitatea termică λ a materialului din care
este alcătuit stratul de pământ luat în consideraţie. Valoarea acesteia din urmă se citeşte din
Anexa A.
Fig.3.5 – Determinarea coeficientului ns
3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur
Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, în funcţie de adâncimea de

îngropare a pardoselii faţă de cota zero a solului, h, grosimea fundaţiei pereţilor exteriori, g, şi
de adâncimea stratului de apă freatică, H, este prezentată în Tabel 3.2. Toate aceste mărimi
care influenţează rezistenţa termică specifică a benzii de contur sunt date în tema de
proiectare. Dacă acele valori nu se regăsesc în tabel, va trebui procedat la un artificiu de
calcul, şi anume interpolare liniară.
3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol
Mărimile determinate la paragrafele 3.1 ÷ 3.6, împreună cu cele deja cunoscute

se introduc în formula (3.1) sau (3.2), după cum este cazul, obţinându-se valoarea fluxului de
căldură pierdut prin sol (Qs).
De asemenea, formula cu termeni numerici a fluxului de căldură transmis
prin sol se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Valoarea fluxului de căldură transmis prin sol - obţinută în urma realizării
calculelor de mai sus - se înscrie în formularul de calcul în coloana aferentă lui QTi.
29
Tabel 3.2 – Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, [m2K/W]

Adâncimea de Adâncimea pânzei de apă freatică, H
Grosimea
îngropare a
fundaţiei, g ≤4 6 8 ≥10
pardoselii, h
m m m
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481
0,35 0,700 0,600 0,536 0,498
0,40 0,735 0,622 0,555 0,513
0,45 0,768 0,645 0,574 0,530
0,0 0,50 0,802 0,665 0,593 0,547
0,55 0,835 0,693 0,614 0,565
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581
0,65 0,902 0,742 0,652 0,600
0,70 0,935 0,767 0,762 0,615
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632
0,80 1,000 0,815 0,712 0,650
0,20 0,390 0,352 0,329 0,314
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328
0,30 0,431 0,388 0,355 0,340
0,35 0,450 0,399 0,370 0,,51
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400
0,60 0,548 0,475 0,437 0,414
0,65 0,568 0,490 0,451 0,425
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438
0,75 0,607 0,520 0,480 0,450
0,80 0,627 0,535 0,494 0,463
0,20 0,360 0,315 0,293 0,278
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308
0,40 0,430 0,367 0,337 0,318
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327
2,0 0,50 0,465 0,392 0,357 0,336
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356
0,65 0,516 0,432 0,391 0,365
0,70 0,534 0,445 0,402 0,375
0,75 0,551 0,457 0,414 0,385
0,80 0,568 0,470 0,425 0,395
30

transmisie
4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie

(QTk), pentru elementul de construcţie k
Calculul fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare element de

construcție în parte, se determină cu ajutorul formulei:
t
Q Tk  C M k  m k  A r k  k [W] ( 4.1 )
R `k
unde: k - reprezintă elementul de construcţie a cărui pierdere de căldură se calculează;

CM, mk, Ar k, Δtk, R`k – au valorile determinate anterior.
Rezultatele obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 13. În mod
analog celorlalte calcule, determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare
element (QTk) se face pe camere.
4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin

transmisie de o încăpere
Calcularea fluxului total de căldură pierdut prin transmisie pe ansamblul

încăperii se face prin însumarea fluxurilor de căldură pierdute prin transmisie de fiecare
element de construcţie component al încăperii, cu ajutorul formulei:
n
QT   QTk  Qs [W] ( 4.2 )
i 1
Cât priveşte realizarea calculelor în formularul de calcul, pentru fiecare

încăpere separat se vor însuma - pe verticală - toate valorile corespunzătoare coloanei 13,
rezultatul scriindu-se în aceeași coloană, dar pe rândul aflat imediat sub chenarul alb.
4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin

transmisie
La pierderile de căldură prin transmisie, calculate pentru fiecare încăpere în

parte, se adaugă adaosuri procentuale pentru orientare AO şi compensarea efectului
suprafeţelor reci Ac. Aceste adaosuri modifică cantitatea de căldură transmisă, având drept
scop realizarea aceloraşi condiţii în încăperi indiferent de orientarea lor şi gradul de izolare
termică.
31
4.3.1. Adaosul pentru orientare
Se determină în scopul diferenţierii necesarului de căldură de calcul al încăperii

diferit expuse radiaţiei solare.
Adaosul pentru orientare, AO, afectează numai fluxul termic cedat prin
elementele de construcţie ale încăperilor cu pereţi exteriori supraterani şi are valorile
prezentate în Tabel 4.1.
Tabel 4.1 – Valorile adaosului pentru orientare Ao

Orientare N NE E SE S SV V NV
AO +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Pentru încăperi cu mai mulţi pereţi exteriori, adaosul de orientare AO, se

stabileşte corespunzător peretelui cu orientarea cea mai defavorabilă.
Această valoare se trece în formularul de calcul, în coloana 15.
4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci
Se determină în scopul corectării bilanţului termic al corpului omenesc în

încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţa specifică redusă favorizează
intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie. Adaosul pentru compensarea
efectului suprafeţelor reci A C , ia în consideraţie faptul că temperatura interioară de calcul a
fost definită pentru o incintă tip, având caracteristici constructive date (o anumită rezistenţă
termică a pereţilor înconjurători). Pentru incinta reală, cu pereţi înconjurători având o altă
rezistenţă termică, mai mică, scăderea temperaturii suprafeţelor interioare a acestora impune
creşterea temperaturii interioare de calcul. Mărimea adaosului pentru compensarea
temperaturii suprafeţelor reci este dată de standard în funcţie de rezistenţa termică reală
medie a incintei respective.
Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, AC, afectează numai
fluxul termic prin elementele de construcţie ale încăperilor a căror rezistenţă termică medie,
Rm, nu depăşeşte 10 m2K/W.
Rezistenţa Rm, se calculează cu relaţia:
A  (Ti  Te )  CM
Rm  T [m2K/W] ( 4.1 )
QT
unde: AT [m2] - aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor
delimitatoare);
Ti, Te si QT - au semnificaţiile anterioare.
Formula rezistenţei termice medii şi înlocuirea numerică se scriu în
formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Dacă valoarea rezultată în calcule este mai mare de 10 m2K/W, atunci efectul
suprafeţelor reci este neglijabil.
În caz contrar, deci dacă valoarea rezultată din calcule este mai mică de
10 m2K/W, atunci efectul suprafeţelor reci asupra temperaturii interioare trebuie luat în
32
considerare. Pentru a realiza acest lucru, se citește din nomograma din Fig.4.1 valoarea
adaosului AC în funcţie de Rm. Valoarea citită se scrie în formularul de calcul, în coloana 14.
AC
Rm
Fig.4.1 – Valoarea adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci funcţie de Rm

În cazul încălzirii încăperilor cu planşee încălzitoare prin radiaţie de pardoseală
sau tavan, valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac sunt cele din
Tabel 4.2.
Tabel 4.2 - Valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci

Numărul de suprafeţe prin care se cedează flux termic către mediul înconjurător Ac
1 0
2 2
≥3 4
Pentru încăperi de producţie cu specific de muncă uşoară sau de muncă medie,

cu locuri de muncă staţionare, adaosul Ac se prevede numai în cazul în care locurile de muncă
sunt situate la o distanţă mai mica de 5 m de suprafeţele vitrate exterioare.
Adaosul AC nu se prevede în următoarele situaţii:
33
• În cazul depozitelor, casei scării etc. sau încăperilor prin care oamenii trec
sau staţionează purtând îmbrăcămintea de stradă (de exemplu săli de
expoziţie);
• În cazul încăperilor de producţie cu specific de muncă medie cu locuri de
muncă nestaţionare sau cu specific de muncă grea;
• În cazul încăperilor a căror rezistenţă termică medie, Rm, depăşeşte
10 m2K/W.
4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor

reci
Procentul în care orientarea pereţilor exteriori, precum şi efectul suprafeţelor

reci influenţează fluxul de căldură cedat prin transmisie al fiecărei încăperi se determină cu
ajutorul formulei de mai jos şi se trece în formularul de calcul, în coloana 16, incrementat cu 1
unitate:
Ao  Ac
Y%  [%] ( 4.2 )
100
4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin

transmisie de o încăpere
Aplicând formula următoare, se determină fluxul de căldură corectat, cedat

prin transmisie, de fiecare încăpere.
 A  AC 
QTc  QT  1  Y%   QT  1  O  [W] ( 4.3 )
 100 
Rezultatul acestui calcul se înscrie în formularul de calcul, în coloana 17.
Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea

aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor
şi ferestrelor
Fluxul de căldură Qi necesar pentru încălzirea aerului exterior pătruns în
încăpere rezultă din însumarea necesarului de căldură pentru încălzirea aerului înfiltrat prin
neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor Qf şi fluxul de căldură Qu necesar încălzirii aerului pătruns
prin deschiderea uşilor.
Qi = Qf +Qu [W]
34
5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului

infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor în
funcţie de numărul de schimburi de aer
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile
uşilor şi ferestrelor, precum şi a aerului pătruns la deschiderea acestora, determinată ţinând
seama de numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de confort
fiziologic, notată cu Qi1 se calculează cu relaţia:
 A 
Qi1  [n ao  CM  V    c p  Ti  Te   Q u ]  1  c  [W] (5.1)
 100 
3 3
unde: nao [m /s/m ] - numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de
confort fiziologic;
3
V [m ] - volumul încăperii;
ρ [kg/m3] - densitatea aerului la temperatura Ti, se ia din Anexa E;
cp [J/kgK] - căldura specifică la presiune constantă a aerului la temperatura Ti, se ia
din Anexa E;
Qu [W] - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor
exterioare.
CM, AC - au valorile determinate anterior.
5.1.1. Numărul de schimburi de aer
Numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de confort

fiziologic, este o mărime normată, având următoarele valori, diferenţiat pe tipuri de clădiri şi
încăperi:
a) Pentru clădiri de locuit şi similare lor:
 camere de locuit
n ao  0,22 103 m3/s/m3 (echivalent cu 0,792 [m3/h/m3]) (5.2)
 bucătării
 băi
b) Pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale:
n ao  V  7 103  N p [m3/s] (5.5)
35
unde: V [m3] - volumul încăperii;

Np - numărul de persoane.
În formularul de calcul se înscrie valoarea pentru fiecare încăpere în parte.
5.1.2. Calculul volumului încăperilor
Calcularea volumelor pe fiecare încăpere în parte se face cu relaţia:
V  A PD  h [m3] (5.6)
unde: APD, h - au valorile determinate la paragraful 1.3.
5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului

pătruns la deschiderea uşilor exterioare
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul a aerului pătruns la deschiderea uşilor
exterioare, Qu,se calculează cu relaţia:
Qu  0,36  Au  n  Ti  Te  CM [W] (5.7)
unde: Au [m2] - aria uşilor exterioare care se deschid;

n - numărul deschiderilor uşilor exterioare într-o oră, în funcţie de
specificul clădirii;
Ti, Te, CM - au semnificaţii anterioare.
Note:
Sarcina termică Qu, se ia în considerare numai în cazul încăperilor cu uşi
care se deschid frecvent (magazine, holuri de cinematografe etc.) şi care nu sunt prevăzute
sasuri sau perdele elastice. Luarea în considerare a acestei sarcini termice nu este suficientă
pentru combaterea inconfortului determinat de curenţii reci produşi la deschiderea uşilor,
efectele acestor curenţi vor fi combătute prin măsuri adecvate.
Sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns prin uşile de circulaţie
pentru vehicule mari, la care nu se pot prevedea sasuri, se consideră în calcul şi se combate
prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer).

infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor
funcţie de viteza convenţională a vântului
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile
uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora (Qi2), determinată de viteza
convenţională a vântului se calculează cu relaţia:
36

  4
 
  A 
Qi 2  CM  E   i  L  v 3  Ti  Te   Q u   1  c  [W] (5.8)

   
  100 
unde: E - factorul de corecţie de înălţime;

i [W/mK(s/m)4/3] – coeficientul de infiltraţie a aerului prin rosturi;
L [m] - lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor din faţadele supuse acţiunii
vântului;
v [m/s] - viteza convenţională a vântului de calcul;
Qu, Ti, Te, AC - au semnificaţii anterioare.
5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime
Factorul de corecţie de înălţime, E, are valoarea 1 pentru încăperi din clădiri cu

mai puţin de 12 niveluri. Pentru clădiri cu 12 sau mai multe niveluri, valorile factorului E sunt
indicate în Tabel 5.1.
Tabel 5.1 – Valorile factorului de corecţie E în funcţie de înălţimea clădirii

Numărul de niveluri ale clădirii
Etajul
12 15 18 20 25
P 1,180 1,230 1,265 1,295 1,340
1 1,140 1,200 1,230 1,265 1,315
2 1,120 1,170 1,200 1,230 1,285
3 1,090 1,150 1,175 1,200 1,285
4 1,070 1,130 1,155 1,180 1,230
5 1,040 1,110 1,135 1,160 1,210
6 1,020 1,080 1,120 1,150 1,200
7 1,00 1,060 1,110 1,130 1,190
8 1,00 1,040 1,090 1,110 1,185
9 1,00 1,010 1,065 1,090 1,150
10 1,00 1,00 1,030 1,060 1,130
11 1,00 1,00 1,010 1,030 1,110
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,080
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,050
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,020
Peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
37
5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi
Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi, i, în funcţie de felul uşilor şi

ferestrelor şi modul de comportare a clădirii la acţiunea vântului, sunt indicate în Tabel 5.2.
Note:
Ae reprezintă aria totală a elementelor mobile ale uşilor şi ferestrelor exterioare,
iar Ai aria uşilor interioare.
Prin „clădiri greu permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de
clădire la care datorită existenţei pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin
rosturi se face numai prin casa scării sau printr-un coridor central (clădiri de locuit cu simplă
orientare, apartamente de colţ care nu au faţade diametral opuse, compartimente de hale fără
comunicaţie cu restul clădirilor etc.).
Prin „clădiri permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădiri
care, datorită absenţei pereţilor despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a
casei scării cu uşi exterioare spre ghena de gunoi, ieşirea aerului infiltrat se face prin rosturile
uşilor şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, apartamente cu ferestre
plasate diametral opuse, hale sau compartimente de hale).
Pentru uşi şi ferestre plasate chiar în colţul clădirii la ultimul etaj al clădirilor
cu acoperişuri-terase valorile din Tabel 5.2 se înmulţesc cu 1,2. Majoritatea se aplică doar
colţurilor limitelor extreme ale clădirilor şi nu valorilor diverselor proeminenţe din mijlocul
faţadei.
5.2.3. Lungimea rosturilor L
Lungimea rosturilor, L, este egală cu perimetrul elementelor mobile ale

ferestrelor şi uşilor exterioare din fațadele supuse vântului. Rostul format de două elemente
mobile se ia în calcul o singură dată; în cazul uşilor şi ferestrelor duble, rostul se măsoară
pentru un singur rând.
În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori alăturaţi (încăperi de colţ), ambii
pereţi se consideră sub acţiunea vântului de calcul.
În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori situaţi pe faţade opuse, se va
considera sub acţiunea vântului de calcul acea faţadă pentru care lungimea rosturilor are
valoarea cea mai mare.
În cazul încăperilor cu trei sau patru pereţi exteriori, se consideră sub
acţiunea vântului de calcul cei doi pereţi alăturaţi pentru care lungimea rosturilor are valoarea
cea mai mare.
38
Tabel 5.2 –Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi i
Uşi şi
Valorile coeficientului i
ferestre
Cuplate Duble
Simple cu cu 3 sau cu 3 sau
deschidere Simple cu Cuplate Cuplate 4 Duble 4
Cuplate cu
Ae Simple cu interioară deschidere Simple cu cu cu rânduri cu rânduri
geam
deschidere cu interioară cu deschidere Cuplate geam accesorii de geam Duble accesorii de geam
Ai termoizolant
interioară accesorii geam exterioară fix şi cu şi cu
fix
şi termoizolant simplu garnituri accesorii garnituri accesorii
garnituri şi şi
Lemn garnituri garnituri
Clădiri greu permeabile cu ferestre
<3 0,1570 0,0785 0,1177 0,0980 0,0980 0,0157 0,0667 0,0079 0,0589 0,0780 0,0589 0,0393
>3 0,1221 0,0610 0,0916 0,0763 0,0763 0,0122 0,0520 0,0061 0,0458 0,0610 0,0458 0,0305
Clădiri permeabile cu ferestre
<3 0,2222 0,1111 0,1667 0,1389 0,1389 0,0222 0,0944 0,0111 0,0833 0,1111 0,0833 0,0555
>3 0,1728 0,0864 0,1296 0,1080 0,1080 0,0173 0,0734 0,0086 0,0648 0,0864 0,0648 0,0432
Duble sau
Ae simple cu
Simple Cuplate Fixe
Ai etanşare
specială
Clădiri greu permeabile cu ferestre
Metal <6 0,0785 0,0667 0,0667 0,0079
>6 0,0610 0,0520 0,0520 0,0061
Clădiri permeabile cu ferestre
<6 0,1111 0,0944 0,0833 0,0111
>6 0,0864 0,0734 0,0648 0,0086
39
 L - lungimea rosturilor elementelor care se pot deschide (mobile) exterioare

din faţadele supuse vântului.
Cazuri (conform figurii 5.1):

o În cazul în care elementele mobile se află pe acelaşi perete lungimea este egală cu
suma lungimilor rosturilor de pe acelaşi perete: L   l1 .
o Dacă acestea se află pe doi pereţi alăturaţi atunci lungimea este egală cu suma
lungimilor rosturilor: L   l1   l2 .
o Dacă se află pe trei pereţi exteriori atunci se ia în calcul maximul dintre suma
lungimilor a două rosturi aflate pe pereţi alăturaţi: L  max( l1   l2 ,  l2   l3 ) .
o Altfel dacă se află pe doi pereţi opuşi lungimea este egală cu maximul dintre suma
lungimilor rosturilor de pe un perete: L  max( l1 ,  l2 ) .
Fig.5.1 – Poziţia elementelor mobile în ansamblul încăperii:

a - pe un perete exterior, b – pe doi pereţi exteriori alăturaţi,
c – pe doi pereţi exteriori opuşi, d – pe mai mulţi pereţi exteriori
5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul
Viteza convenţională a vântului de calcul, v, şi valoarea v4/3 în funcţie de zona

eoliană în care se găseşte localitatea respectivă şi de amplasamentul clădirii faţă de localitate
sunt indicate în Tabel 5.3.
40
Tabel 5.3 – Valorile convenţionale a vântului în funcţie de zona eoliană

Amplasamentul clădirii
Zona eoliană În localităţi În afara localităţii
4/3
v v v v4/3
I 8,0 16,00 10,0 21,54
II 5,0 8,55 7,0 13,39
III 4,5 7,45 6,0 10,90
IV 4,0 6,35 4,0 6,35
Note:
Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt valabile pentru altitudini sub
1100 m. Pentru clădiri amplasate la altitudini mai mari, vitezele convenţionale ale vântului de
calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenţa vântului cu
temperaturi scăzute, astfel încât necesarul de căldură de calcul rezultat să nu fie depăşit în mai
mult de 10 ore până la 20 ore pe an.
Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului al 12-lea al clădirilor înalte din
cuprinsul oraşelor, vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzătoare
clădirilor amplasate în afara localităţilor.
Încadrarea localităţilor în zone eoliene se face conform hărţii din Anexa F.

infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor
Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea de le temperatura exterioară la

temperatura interioară a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului
pătruns la deschiderea acestora Qi, se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice
Qi1 si Qi2.
Qi  max Qi1 , Qi 2  [W] (5.9)
Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul

Se calculează ca suma din fluxul de căldură pierdut prin transmisie şi sarcinii
termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor.
Q  Q T  Qi [W] (6.1)
41
ΑΝΕΧΑ A – Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie
Factorul
Densitatea Conductivitatea Coeficientul
Nr. rezistenţei la
Denumire materialului aparentă termică de de asimilare
crt. permeabilitate
calcul termică
la vapori
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe bază de azbest
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
Plăci şi foi de
1 1900 0,35 6,35 24,3
azbociment
500 0,13 1,99 1,6
2 Plăci termoizolante
300 0,09 1,28 1,6
II.Materiale asfaltice şi bituminoase
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0,17 3,37 *
III.Betoane
2600 2,03 17,90 24,3
6 Beton armat 2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,26 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
2200 1,39 13,62 14,9
Beton simplu cu
2000 1,16 11,86 12,1
agregate naturale de
1800 0,93 10,08 8,5
7 natură sedimentară sau
1600 0,75 8,53 7,1
amorfă (pietriş, tuf
1400 0,58 7,02 4,7
calcaros, diatomit)
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
8 Beton cu zgură de cazan 1400 0,64 7,37 7,1
1200 0,52 6,15 6,1
1000 0,41 4,99 4,7
7,7
1800 0,64 8,36
7,1
Beton cu zgură 1600 0,58 7,50
9 6,6
granulată 1400 0,52 6,65
6,1
1200 0,46 5,79
1600 0,58 7,50 7,1
Beton cu zgură
10 1400 0,46 6,25 6,5
expandată
1200 0,41 5,46 6,0
1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
11 Beton cu perlit
800 0,26 3,55 2,4
600 0,17 2,49 2,1
42
1800 0,81 9,41 7,1

1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
12 Beton cu granulit
1200 0,46 5,79 6,1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,89 2,4
400 0,17 2,0l 1,9
Beton celular
autoclavizat (gazbeton):
-tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
13
-tip GBN-50 700 0,27 3,39 4,2
-tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
-tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
Produse rigide spumate
din cebuşă de 500 0,20 2,46 3,1
14
termocentrală liată cu 400 0,16 1,97 2,6
ciment
IV.Mortare
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1
16 Mortar de ciment şi var 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
Mortar de zgură cu 1400 0,64 7,37 5,7
18
ciment 1200 0,52 6,15 4,7
V.Vată minerală şi produse din vată minerală
Vată minerală:
19 -tip 60
60 0,042 0,37 1,1
-tip70
70 0,045 0,41 1,1
Saltele din vată
minerală:
20 -tip SCI 60,
SCO60,SPS60 100..130 0,040 0,50 1,3
-tip SPS 70 120..150 0,045 0,59 1,3
Pâslă minerală:
-tip P 40 40 0,043 0,51 2,1
21
-tip P 60 60 0,040 0,55 2,4
-tip P90 90 0,040 0,56 2,4
Plăci din vată minerală:
-tip G 100
22 100 0,048 0,51 2,1
-tip G 400
1400 0,040 0,55 2,4
-tip AP 140
120..140 0,044 0,56 2,4
Plăci rigide din fibre de
23 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB 160
43
VI.Sticlă şi produse pe bază de sticlă

24 Sticlă 2500 0,75 10,67 ∞
400 0,14 1,84 28,3
25 Sticlă spongioasă 300 0,12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
Vată de sticlă:
26 -cal. I 80 0,036 0,42 1,1
-cal. II 100 0,041 0,50 1,2
VII.Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomit
1100 0,41 5,23 6,1
27 Plăci de ipsos
1000 0,37 4,47 6,5
Plăci de ipsos cu
28 700 0,23 3,13 3,4
umplutură organică
29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7
30 Şapă de ipsos 1600 1.03 10,00 11,2
Produse termoizolante 600 0,22 2,83
31
din diatomit 500 0,19 2,40
Produse termoizolante
32 270 0,16 162 1,9
din perlit liate cu ciment
VIII.Pământuri şi umpluturi
Pământ vegetal în stare
33 1800 1,16 11,28 -
umedă
34 Umplutură din nisip 1600 0,58 7,50 3,9
35 Umplutură din pietriş 1800 0,70 8,74 2,4
IX.Lemn şi produse din lemn
Pin şi brad
36 -perpendicular pe fibre 550 0,17 4,12 10,4
-în lungul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
Stejar şi fag
37 -perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
-în lungul fibrelor 800 0,41 7,71 2,1
38 Placaj încleiat 600 0,17 4,30 28,3
39 Rumeguş 250 0,09 2,02 2,4
Plăci termoizolante din 400 0,14 3,19 2,4
40
talaş, tip STABILIT 300 0,13 2,66 2,1
Beton cu agregate
800 0,21 5,52 5,3
41 vegetale (talaş,
600 0,16 4,17 5,0
rumeguş, puzderie)
Plăci termoizolante din
coajă de răşinoase 750 0,216 5,42 5,3
42
-tip PACOSIP 350 0,125 2,82 2,4
-tip IZOTER 270 0,116 2,38 2,1
44
Plăci din fibre de lemn,

tip PFL (plăci moi)
43
-plăci S 220..350 0,084 2,08 2,7
-plăci B şi BA 230..400 0,094 2,32 3,7
Plăci aglo,erate
44 300 0,084 2,14 2,7
fibrolemnoase, tip PAF
350 0,101 2,53 2,8
Plăci din aşchii de lemn,
650 0,204 1,90 7,1
tip PAL:
550 0,180 4,24 4,3
-termoizolante
45 700 0,264 5,79 8,5
-stratificate
600 0,216 4,85 7,1
-omogene pline
500 0,168 3,90 3,4
-omogene cu goluri
450 0,156 3,57 2,8
X.Produse termoiyolante fibroase de natură organică
Plăci aglomerate din 300 0,101 1,91 3,5
46
puzderie, tip PAP 200 0,086 1,44 3,0
Stufit
47 -presat natural 250 0,09 1,65 1,3
-presat cu maşina 400 0,14 2,60 1,4
250 0,14 2,05 1,4
48 Plăci din paie
120 0,05 0,85 1,3
Saltele din
49 Deşeuri textile sintetice, 100 0,045 0,74 1,1
tip vată de tapiţerie
XI.Umpluturi termoizolante
1000 0,35 4,61 3,3
50 Zgură de cazan
700 0,26 3,32 2,9
1100 0,36 4,90 3,4
Zgura granulată, Zgură
51 900 0,31 4,11 3,1
expandată
500 0,19 2,40 2,7
Cenuşă şi zgură de
52 650 0,29 3,38 3,0
termocentrală
900 0,49 5,17 3,0
53 Granulit 500 0,25 2,75 2,1
300 0,18 1,81 1,7
200 0,088 1,03 1,7
54 Perlit
100 0,083 0,71 0,9
700 0,25 3,26 -
55 Diatomit
500 0,20 2,46 -
XII.Pietre naturale şi zidărie din piatră naturală
56 Scorie bazaltică 1000 0,26 4,16 -
57 Marmură, granit, bazalt 2800 3,48 25,45 56,7
58 Gresie şi cuarţite 2400 2,03 17,99 17,0
2000 1,16 12,42 10,6
59 Pietre calcaroase
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
45
Zidărie din pietre de

formă regulată, cu
densitate aparentă a
61 pietrei de:
-2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4
3
-2000 kg/m 1960 1,13 12,13 9,9
-1200 kg/m3 1260 0,51 6,54 4,9
Zidărie din pietre de
formă neregulată, cu
densitatea aparentă a
62 pietrei de:
-2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5
-2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7
-1200 kg/m3 1380 0,60 7,42 5,3
XIII.Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizat
Zidărie din cărămizi
63 1800 0,80 9,51 6,1
pline
Zidărie din cărămizi cu
găuri verticale, tip GPV,
cu densitatea aparentă a
cărămizilor de:
-1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3
64
-1475 kg/m3 1550 0,70 8,26 5,0
3
-1325 kg/m 1450 0,64 7,64 4,7
-1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5
3
-1075 kg/m 1250 0,55 6,57 4,3
-950 kg/m3 1150 0,46 5,77 4,1
Zidărie din cărămizi de
diatomit, cu densitatea
65 1200 0,52 6,26 3,4
aparentă a cărămizilor
de 1000 kg/m3
Zidărie din blocuri mici
pline din beton cu
agregate uşoare, cu
densitatea aparentă a
blocurilor de:
66 -2000 kg/m3 1980 1,16 12,02 10,6
-1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5
3
-1600 kg/m 1620 0,75 8,72 7,1
-1400 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7
3
-1200 kg/m 1260 0,50 6,29 4,3
-1000 kg/m3 1080 0,42 5,34 3,9
46
Zidărie din blocuri de

beton celular
autoclavizat:
-cu rosturi subţiri
67 -tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
-tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
-cu rosturi obişnuite
-tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
-tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
Fâşii armate din beton
celular autoclavizat:
68
-tip GBN 35
625 0,25 3,13 3,7
-tip GBN 50
725 0,28 3,57 4,2
XIV.Metale
69 Oţel de construcţii 7850 58 125,6 ∞
70 Fontă 7200 50 111,7 ∞
71 Aluminiu 2600 220 140,8 ∞
XV.Polimeri şi spume de polimeri
72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,00
Spume de policlorură de 70 0,05 0,61 3,0
73
vinii 30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI.Materiale în suluri
1800 0,38 0,49 425
Covor PVC
1600 0,33 7,46 425
75 -fără suport textil
1600 0,29 7,00 425
-cu suport textil
1400 0,23 5,83 425
Pânza bitumată, carton
76 600 0,17 3,28 *
bitumat etc.
47
ANEXA B – Zonarea climatică a României pe perioada de iarnă
Zona I Te = -12  C
Zona II Te = -15  C
Zona III Te = -18  C
Zona IV Te = -21  C
48
ANEXA C – Temperaturi interioare convenţionale de calcul pentru spaţiile încălzite
Temperatura interioară
Categoria clădirii Destinaţia încăperilor convenţională de calcul
°C
LOCUINŢE Camere de locuit şi holuri 20

Vestibuluri 18
Camere pentru baie, duşuri 22
Bucătării 18
Closete în cadrul apartamentului 18
Closete în afara apartamentului 15
Scări şi coridoare exterioare
apartamentului 10
Intrări 12
Spălătorii şi călcătorii 15
Uscătorii la blocurile de locuinţe 25
Garaje sub locuinţe 10
Clădiri Birouri 20
administrative şi Săli de conferinţă şi festivităţi 18
anexe sociale din Săli de aşteptare 16
întreprinderi Biblioteci, camere de lectură 20
industriale Biblioteci, depozite de cărţi 15
Holuri, vestibuluri, garderobe 15
Camera portarului 20
Scări, coridoare 15
Grup sanitar (closete, pişoare) 15
Vestiare 22
Camere de dezbrăcare şi duşuri 22
Spălătoare fără dezbrăcare 20
Arhive cu personal 18
Arhive, depozite de cărţi 10
Centrale telefonice, staţii de radioficare 20
Bufete 20
Cabinete medicale 22
Intrări 12
Cabinete de toaletă pentru femei 20
Încăperi pentru alăptare 22
Clădiri culturale Săli de adunare 18
Săli de expoziţie 18
Săli de conferinţe 18
Birouri 20
Biblioteci, camere de lectură, de audiţie 20
Depozite de cărţi 10
Depozite de cărţi-biblioteci 18
Săli de şah şi alte jocuri similare 20
Săli de biliard şi tenis de masă 16
49
Fumoare 18
Holuri, vestibuluri, garderobe 18
Intrări 12
Bufete 18
Scări, coridoare 16
Şcoli şi facultăţi Clase 18
Cancelarii, birouri 20
Laboratoare 18
Amfiteatre, săli de conferinţă 18
Biblioteci, camere de lecturi 20
Săli de desen 20
Săli de disecţie 16
Ateliere 18
Holuri, săli de reacţie, fumoare 18
Coridoare, scări 18
Vestibuluri, garderobe 15
Intrări 12
Săli de educaţie fizică 18
Bufete 18
Bucătării 15
Cabina portarului 20
Creşe şi grădiniţe de Camere de primire 20
copii Camere de joc în creşe 22
Dormitoare 20
Camere de joc în grădiniţe 20
Săli de mese 20
Camere de lucru şi de citire 20
Camere de personal şi secretariat 20
Băi şi duşuri pentru copii 24
Toalete, closete pentru copii 20
Closete pentru personal 18
Vestibuluri, coridoare, holuri, scări 18
Intrări (wind-fang) 12
Camere de izolare 22
Camere pentru rufe curate 16
Depozite pentru saci de dormit 16
Camere pentru rufe murdare 10
Bucătării 15
Anexe bucătării preparare, spălare vase 18
Spălătorii, călcătorii 15
50
Hoteluri şi cămine Camere 20

Holuri 18
Băi şi duşuri 22
Vestibuluri, garderobe 18
Coridoare, scări 18
Closete 15
Birouri 20
Săli de lectură, săli de şah 20
Săli de biliard şi tenis de masă 18
Restaurante, cofetării, frizerii 18
Bucătării, oficii 15
Magazii (depozite) 15
Ateliere 18
Spălătorii, călcătorii 15
Spitale, clinici, Rezerve sau saloane pentru bolnavi 22
maternităţi Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22..25
Camere sau saloane pentru sugari 24
Camere sau saloane pentru lăuze 24
Coridoare interioare 20
Fişier, scări, garderobe, vestibuluri 18
Cabinete medicale în policlinici şi
dispensare 22
Săli de aşteptare 20
Săli de dezinfecţie 18
Săli de pregătire operaţie şi de naştere 22..25
Săli de operaţie şi de naştere 25
Săli pentru masaje 22
Camere de personal, camere de gardă 22
Electroterapie, Roentgen 22
Hidroterapie 24
Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare 24
Spălătoare 15
Săli de autopsie 16
Morgă 5
Camere pentru rufe curate 16
Camere pentru rufe murdare 10
Teatre şi Săli de cinematograf 10
cinematografe Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei 20
Fumoare, bufete 18
Vestibuluri, garderobe, scări 15
Hol de intrare şi ghişee încălzite 15
Săli de aşteptare la cinematograf 12
Casa, birouri 20
Cabina actorilor 20
Spălătorie, duşuri pentru actori 22
51
Depozite de costume 12
Depozite de decoruri 10
Cabina de proiecţie 18
Camera de acumulatori 10
Băi publice Băi şi duşuri 22
Băi de abur 40
Băi de aer cald 50
Băi de aer fierbinte 60
Săli de odihnă după baie, săli şi scări de
trecere 22
Camere de dezbrăcare, îmbrăcare, vestiar 22
Hale pentru înot 22..28
(cu 2°C peste temperatura
apei din bazin)
Vestibuluri, săli de aşteptare 18
Closete 18
Cabinete medicale, săli de masaje 22
Camere de personal 20
Frizerii 20
Restaurante, bufete, garderobe 20
Ateliere 15
Depozite de rufe curate 16
Depozite de rufe murdare 10
Magazine, Magazine diverse nealimentare, 18
restaurante, cantine cosmetice
Magazine pentru alimente 15
Săli de mese 18
Birouri 20
Depozite de alimente 5
Depozite de mărfuri nealimentare 10
Garderobe 18
Bucătării 18
Încăperi pentru prepararea cărnii şi
zarzavatului 18
Încăperi pentru spălat vase 18
Spălătorii mecanice Săli de maşini de spălat 15
de rufe Săli de maşini de uscat şi de călcat cu
aburi sau gaze 15
Săli pentru dezinfectare 15
Încăperi pentru reparat rufe 18
Încăperi pentru depozitat rufe murdare 10
Încăperi pentru primit rufe murdare 18
Încăperi pentru rufe curate 16
Încăperi pentru uscătorii 25
52
Diverse încăperi Muzee Funcţie de specificul

exponatelor
Gări-holuri 15
- Săli de aşteptare 15
- Case de bilete, birouri 20
- Restaurante 18
- Camera mamei şi a copilului 20
- Magazine diverse 18
Garaje pentru parcare auto 5
Garaj pentru parcare şi reparaţii auto 15
Săli şi hale pentru competiţii sportive 18
Săli şi hale pentru bazine de înot 22..28
(cu 2°C peste temperatura
apei din bazin)
53
ANEXA D – Valori orientative pentru temperaturile interioare convenţionale de calcul ale

spaţiilor neîncălzite şi la rosturile de dilatare ale clădirilor de locuinţe, administrative şi
social-cultural
Temperatura Viteza Rezistenţa termică specific a

exterioară convenţională elementelor de construcţie
Nr.
Felul încăperii convenţională de calcul a exterioare
crt.
de calcul vântului m2K/W
°C m/s 0,40 0,41..0,65 0,66..1,30
1 Rosturi de -21 -1
dilatare închise -18 1
-15 3
-12 5
2 Rosturi de -21 -12
dilatare deschise -18 -9
(protejate cu -15 -6
tablă) -12 -3
3 Încăperi 8 8 9 11
neîncălzite 5 9 11 12
-21
înconjurate în cea 4,5 9 11 12
mai mare parte de 4 9 11 12
încăperi încălzite 8 9 10 12
5 10 12 12
-10
4,5 10 12 13
4 10 12 13
8 10 11 12
5 11 12 14
-15
4,5 11 12 14
4 11 12 14
8 11 12 13
5 12 13 14
-12
4,5 12 13 14
4 12 13 14
4 Încăperi 8 -7 -6 4
neîncălzite, având 5 -5 -4 7
-21
majoritatea 4,5 -5 -3 7
pereţilor exteriori 4 -4 -2 8
8 -5 -4 5
5 -3 -2 8
-18
4,5 -3 -2 8
4 -3 -1 9
8 -3 -2 6
5 -2 -1 9
-15
4,5 -2 0 9
4 -1 0 10
8 -1 0 -
5 0 1 10
-12
4,5 0 2 10
4 1 2 11
54
5 Poduri situate -21 -16

direct sub -18 -13
acoperiş -15 -11
-12 -8
6 Pivniţe şi -21 10
subsoluri tehnice -18 11
complet sub -15 12
nivelul solului -12 13
7 Pivniţe şi -21 7
subsoluri tehnice -18 8
parţial deasupra -15 9
solului -12 10
55
ANEXA E – Proprietățile fizice ale aerului la presiunea de 760 mmHg
Temperatura Densitatea Capacitatea calorică

t ρ specifică masică cp
°C kg/m3 J/kg∙K
-50 1,584 1011
-40 1,515 1011
-30 1,453 1011
-20 1,395 1010
-10 1,342 1010
0 1,293 1003
10 1,247 1003
20 1,205 1003
30 1,165 1003
40 1,128 1003
50 1,093 1003
60 1,060 1003
70 1,029 1010
80 1,000 1010
90 0,972 1010
100 0,946 1010
120 0,898 1010
140 0,854 1011
160 0,815 1019
180 0,779 1020
200 0,746 1025
56
ANEXA F – Harta României cu zonele eoliene
57
ANEXA G – Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate
Ra [ m2K/W]
Grosimea stratului de Direcţia şi sensul fluxului termic

aer Vertical
Orizontal
(mm) ascendent descendent
0 0,00 0,00 0.00
5 0,11 0,11 0,11
7 0,13 0,13 0,13
10 0,15 0,15 0,15
15 0,17 0,16 0,17
25 0,18 0,16 0,19
50 0,18 0,16 0,21
100 0,18 0,16 0,22
300 0,18 0,16 0,23
OBSERVAŢIE:
Pentru valori intermediare se interpolează liniar.
58
ANEXA H – Coeficienții liniari de transfer termic pentru elementele de construcție

în contact cu solul
Placă pe sol – fără termoizolaţie
PERETE EXTERIOR h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie Ψ Ψ Ψ
Tsi min Tsi min Tsi min
α λ 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
0,8 8,3 0,08 1,50 7,9 0,09 1,68 7,6 0,10 1,83
36
0,6 8,8 0,09 1,49 8,3 0,10 1,68 8,1 0,11 1,82
0,8 9,2 0,09 1,42 8,7 0,10 1,59 8,5 0,11 1,74
44
0,6 9,6 0,10 1,41 9,1 0,11 1,59 8,9 0,12 1,73
0,8 9,7 0,10 1,33 9,2 0,11 1,54 9,0 0,12 1,68
49
0,6 10,0 0,10 1,36 9,6 0,12 1,54 9,4 0,12 1,67
0,35 8,0 0,09 1,62 7,6 0,09 1,82 7,4 0,10 1,98
25
0,25 8,4 0,09 1,61 7,0 0,10 1,82 7,8 0,10 1,97
0,35 8,7 0,09 1,56 8,3 0,10 1,75 8,0 0,10 1,90
30
0,25 9,2 0,10 1,55 8,6 0,11 1,75 8,4 0,11 1,90
0,35 9,3 0,10 1,50 8,9 0,11 1,68 8,6 0,11 1,83
35
0,25 9,6 0,10 1,49 9,2 0,11 1,68 9,0 0,11 1,83
0,35 9,9 0,10 1,45 9,4 0,11 1,63 9,1 0,12 1,77
40
0,25 10,1 0,10 1,44 9,7 0,11 1,62 9,4 0,12 1,77
0,35 10,3 0,11 1,39 9,8 0,12 1,57 9,6 0,12 1,71
45
0,25 10,6 0,11 1,39 10,1 0,12 1,57 9,8 0,12 1,71
59
Placă pe sol – fără termoizolaţie
Perete exterior h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie Ψ Ψ Ψ
α λ 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
0,8 10,4 0,25 1,40 9,9 0,27 1,57 9,7 0,27 1,70
44
0,6 10,4 0,21 1,41 10,0 0,23 1,58 9,7 0,23 1,71
0,8 10,9 0,27 1,35 10,5 0,28 1,51 10,3 0,29 1,64
49
0,6 10,9 0,23 1,36 10,5 0,24 1,52 10,2 0,25 1,66
60
Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală
Perete
Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
exterior
grosimi zidărie termoiz R1 Tsi Ψ R1 Tsi Ψ R1 Tsi Ψ
α λ d1 placa min 0 1 placa min 0 1 placa min 0 1
cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK
2,5 3,45 8,1 0,10 1,05 3,65 7,7 0,11 1,28 3,85 7,5 0,11 1,31
5 3,95 8,2 0,10 0,86 4,15 7,9 0,11 0,96 4,35 7,7 0,11 1,05
0.8
7,5 4,45 8,4 0,10 0,73 4,65 8,1 0,11 0,82 4,85 7,9 0,11 0,89
10 4,96 8,5 0,10 0,64 5,15 8,2 0,10 0,72 5,35 8,0 0,11 0,78
36
2,5 3,45 8,8 0,10 1,06 3,65 8,4 0,11 1,19 3,85 8,2 0,12 1,30
5 3,95 9,1 0,10 0,85 4,15 8,7 0,11 0,96 4,35 8,5 0,11 1,04
0.6
7,5 4,46 9,4 0,09 0,73 4,65 9,1 0,10 0,81 4,85 8,9 0,11 0,88
10 4,96 9,6 0,09 0,63 5,15 9,3 0,10 0,71 5,35 9,1 0,10 0,77
2,5 3,46 8,9 0,11 1,02 3,65 8,5 0,12 1,15 3,85 8,2 0,13 1,25
5 3,96 9,0 0,11 0,82 4,15 8,6 0,13 0,98 4,35 8,4 0,13 1,01
0,8
7,5 4,46 9,1 0,11 0,70 4,65 8,7 0,12 0,78 4,85 8,5 0,13 0,85
10 4,95 9,2 0,11 0,61 5,15 8,9 0,12 0,96 5,35 8,7 0,13 0,75
44
2,5 3,45 9,5 0,12 1,01 3,65 9,1 0,13 1,14 3,85 8,8 0,13 1,25
5 3,95 9,8 0,11 0,81 4,15 9,4 0,12 0,91 4,35 9,2 0,13 1,00
0,6
7,5 4,46 10,0 0,11 0,69 4,65 9,7 0,12 0,72 4,85 9,5 0,12 0,84
10 4,96 10,2 0,11 0,60 5,15 9,9 0,11 0,68 5,35 9,7 0,12 0,74
2,5 3,45 9,3 0,12 0,98 3,65 8,9 0,13 1,11 3,85 8,6 0,14 1,22
5 3,95 9,4 0,12 0,79 4,15 9,0 0,14 0,90 4,35 8,8 0,14 0,98
0,8
7,5 4,45 9,5 0,12 0,68 4,65 9,1 0,14 0,76 4,85 8,9 0,14 0,83
10 4,95 9,6 0,12 0,60 5,15 9,3 0,13 0,66 5,35 9,1 0,14 0,73
49
2,5 3,45 9,9 0,12 0,98 3,65 9,5 0,13 1,11 3,85 9,2 0,14 1,21
5 3,95 10,1 0,12 0,79 4,15 9,7 0,13 0,89 4,35 9,5 0,14 0,97
0,6
7,5 4,45 10,4 0,12 0,67 4,65 10,0 0,13 0,70 4,85 9,8 0,13 0,82
10 4,95 10,6 0,11 0,58 5,15 10,2 0,12 0,66 5,35 10,1 0,13 0,73
2,5 3,45 8,8 0,08 1,13 3,65 8,4 0,09 1,28 3,85 8,2 0,09 1,39
5 3,95 9,5 0,07 0,90 4,15 9,2 0,08 1,01 4,35 9,1 0,08 1,10
0,35
7,5 4,45 10,0 0,07 0,75 4,65 9,8 0,07 0,84 4,85 9,6 0,07 0,92
10 4,95 10,4 0,06 0,65 5,15 10,1 0,06 0,73 5,35 10,0 0,07 0,79
25
2,5 3,45 9,5 0,08 1,19 3,65 9,2 0,09 1,27 3,85 9,0 0,09 1,39
5 3,96 10,4 0,07 0,89 4,15 10,1 0,08 1,00 4,35 10,0 0,08 1,09
0,25
7,5 4,45 11,0 0,06 0,74 4,65 10,8 0,07 0,83 4,85 10,7 0,07 0,90
10 4,95 11,5 0,06 0,64 5,15 11,3 0,06 0,71 5,35 11,2 0,06 0,78
2,5 3,45 9,3 0,09 1,09 3,65 9,2 0,10 1,23 3,85 8,8 0,10 1,35
5 3,95 10,0 0,08 0,87 4,15 9,7 0,09 0,98 4,35 9,5 0,09 1,07
0,35
7,5 4,45 10,5 0,08 0,73 4,65 10,2 0,08 0,82 4,85 10,1 0,08 0,89
10 4,95 10,9 0,07 0,63 5,15 10,6 0,07 0,71 5,35 10,5 0,08 0,77
30
2,5 3,45 10,0 0,09 1,09 3,65 9,6 0,10 1,23 3,85 9,4 0,10 1,34
5 3,95 10,9 0,08 0,86 4,15 10,6 0,09 0,97 4,35 10,4 0,09 1,06
0,25
7,5 4,45 11,0 0,07 0,72 4,65 11,2 0,,08 0,81 4,85 11,1 0,08 0,88
10 4,95 11,9 0,07 0,62 5,15 11,7 0,07 0,70 5,35 11,6 0,07 0,76
2,5 3,45 9,8 0,10 1,06 3,65 9,4 0,11 1,20 3,85 9,2 0,11 1,31
5 3,95 10,5 0,09 0,84 4,15 10,1 0,10 0,95 4,35 9,9 0,10 1,03
35 0,35
7,5 4,45 10,9 0,08 0,70 4,65 10,6 0,09 0,79 4,85 10,5 0,09 0,87
10 4,95 11,9 0,08 0,61 5,15 11,0 0,08 0,69 5,35 10,9 0,09 0,75
61
2,5 3,45 10,4 0,10 1,05 3,65 10,0 0,11 1,19 3,85 9,8 0,11 1,30
5 3,95 11,2 0,09 0,83 4,15 10,9 0,10 0,94 4,35 10,7 0,10 1,03
0,25
7,5 4,45 11,8 0,08 0,69 4,65 11,6 0,09 0,78 4,85 11,4 0,09 0,86
10 4,95 12,3 0,07 0,60 5,15 12,0 0,08 0,68 5,35 11,9 0,08 0,74
2,5 3,45 10,2 0,11 1,03 3,65 9,8 0,11 1,16 3,85 9,6 0,12 1,27
5 3,95 10,8 0,10 0,82 4,15 10,5 0,11 0,92 4,45 10,3 0,11 1,01
0,35
7,5 4,45 11,3 0,09 0,69 4,65 11,0 0,10 0,77 4,85 10,8 0,10 0,85
10 4,95 11,7 0,09 0,59 5,15 11,4 0,09 0,67 5,35 11,2 0,10 0,73
40
2,5 3,45 10,8 0,10 1,02 3,65 10,4 0,11 1,16 3,85 10,2 0,11 1,27
5 3,95 11,6 0,09 0,81 4,15 11,2 0,10 0,91 4,35 11,0 0,10 1,00
0,25
7,5 4,45 12,1 0,08 0,68 4,65 11,8 0,09 0,77 4,85 11,7 0,09 0,84
10 4,95 12,6 0,08 0,58 5,15 12,3 0,08 0,66 5,35 12,2 0,09 0,72
2,5 3,45 10,6 0,11 1,10 3,65 10,2 0,12 1,13 3,85 9,9 0,13 1,23
5 3,95 11,2 0,11 0,79 4,15 10,8 0,11 0,90 4,35 10,6 0,12 0,98
0,35
7,5 4,45 11,6 0,10 0,67 4,65 11,3 0,11 0,75 4,85 11,1 0,11 0,82
10 4,95 12,0 0,09 0,58 5,15 11,7 0,10 0,65 5,35 11,5 0,10 0,71
45
2,5 3,45 11,1 0,11 0,99 3,65 10,7 0,11 1,12 3,85 10,5 0,12 1,23
5 3,95 11,8 0,10 0,79 4,15 11,5 0,10 0,89 4,35 11,3 0,11 0,98
0,25
7,5 4,45 12,4 0,09 0,66 4,65 12,1 0,10 0,74 4,85 11,9 0,10 0,82
10 4,95 12,8 0,08 0,57 5,15 12,6 0,09 0,64 5,35 12,4 0,09 0,71
62
Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală
Perete
Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
exterior
grosimi zidărie termoiz R1 Ψ R1 Ψ R1 Ψ
α λ d1 placa 0 1 placa 0 1 placa 0 1
cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK
2,5 3,45 10,5 0,26 0,94 3,65 10,0 0,27 1,08 3,85 9,8 0,28 1,19
5 3,95 10,8 0,25 0,72 4,15 10,4 0,26 0,84 4,35 10,2 0,27 0,93
0,8
7,5 4,45 11,2 0,24 0,59 4,65 10,8 0,25 0,70 4,85 10,6 0,26 0,77
10 4,95 11,5 0,22 0,50 5,15 11,1 0,24 0,60 5,35 10,9 0,25 0,66
44
2,5 3,45 10,1 0,22 0,95 3,65 10,2 0,23 1,09 3,85 10,0 0,24 1,19
5 3,95 11,2 0,21 0,72 4,15 10,8 0,22 0,85 4,35 10,5 0,23 0,93
0,6
7,5 4,45 11,6 0,19 0,59 4,65 11,2 0,21 0,59 4,85 11,0 0,21 0,77
10 4,95 12,0 0,18 0,50 5,15 11,6 0,19 0,59 5,35 11,5 0,20 0,66
2,5 3,45 11,0 0,27 0,90 3,65 10,6 0,29 1,04 3,85 10,3 0,30 1,14
5 3,95 11,4 0,29 0,59 4,15 10,9 0,28 0,81 4,35 10,5 0,29 0,90
0,8
7,5 4,45 11,7 0,25 0,55 4,65 11,3 0,26 0,66 4,85 11,0 0,27 0,74
10 4,95 12,0 0,24 0,48 5,15 11,6 0,25 0,57 5,35 11,4 0,26 0,54
49
2,5 3,45 11,2 0,23 0,91 3,65 10,7 0,24 1,05 3,85 10,5 0,25 1,15
5 3,95 11,7 0,22 0,59 4,15 11,2 0,23 0,81 4,35 11,0 0,24 0,90
0,6
7,5 4,45 12,1 0,21 0,56 4,65 11,7 0,22 0,67 4,85 11,4 0,23 0,74
10 4,95 12,5 0,19 0,47 5,15 12,1 0,21 0,57 5,35 11,9 0,21 0,54
63
Placă pe sol – fără termoizolaţie orizontală dar cu soclu termoizolant la exterior;
Perete exterior Soclu h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

Grosimi Zidărie Termoiz. Ψ Ψ Ψ
Α λ d0 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) cm °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
2,5 12,0 -0,15 1,10 11,6 -0,14 1,22 11,4 -0,13 1,33
5 14,6 -0,22 0,94 13,5 -0,22 1,00 13,4 -0,22 1,06
0,8
7,5 14,2 -0,25 0,87 14,2 -0,25 0,91 14,2 -0,25 0,95
10 14,6 -0,27 0,83 14,6 -0,28 0,85 14,7 -0,28 0,88
36
2,5 12,9 -0,09 1,10 11,9 -0,08 1,22 11,7 -0,08 1,33
5 14,9 -0,17 0,93 13,1 -0,16 0,10 13,7 -0,15 1,06
0,6
7,5 14,5 -0,19 0,86 14,5 -0,19 0,90 14,5 -0,19 0,94
10 14,9 -0,21 0,82 14,9 -0,21 0,84 15,0 -0,21 0,87
2,5 12,3 -0,11 1,07 11,9 -0,09 1,18 11,7 -0,09 1,29
5 13,7 -0,19 0,92 13,6 -0,11 0,98 13,5 -0,17 1,04
0,8
7,5 14,2 -0,20 0,86 14,2 -0,20 0,90 14,2 -0,20 0,94
10 14,6 -0,22 0,82 14,6 -0,22 0,84 14,7 -0,22 0,87
44
2,5 12,6 -0,06 1,01 12,2 -0,05 1,18 12,0 -0,04 1,29
5 14,0 -0,12 0,92 13,8 -0,11 0,98 13,8 -0,11 1,04
0,6
7,5 14,5 -0,14 0,85 14,5 -0,14 0,89 14,5 -0,14 0,93
10 14,9 -0,16 0,81 14,9 -0,16 0,83 14,9 -0,16 0,86
2,5 12,5 -0,08 1,05 12,2 -0,07 1,16 11,9 -0,06 1,26
5 13,8 -0,14 0,91 13,7 -0,14 0,97 13,6 -0,14 1,03
0,8
7,5 14,3 -0,17 0,85 14,3 -0,17 0,83 14,2 -0,17 0,93
10 14,6 -0,19 0,81 14,6 -0,19 0,84 14,7 -0,19 0,86
49
2,5 12,8 -0,04 1,05 12,4 -0,03 1,16 12,2 -0,02 1,26
5 14,0 -0,09 0,98 13,3 -0,09 0,96 13,8 -0,09 1,02
0,6
7,5 14,6 -0,12 0,84 14,5 -0,12 0,88 14,5 -0,12 0,92
10 14,9 -0,13 0,80 14,9 -0,14 0,83 15,0 -0,14 0,86
2,5 12,2 -0,08 1,16 11,8 -0,07 1,29 11,6 -0,01 1,40
5 14,1 -0,14 0,96 14,0 -0,14 1,02 13,9 -0,14 1,09
0,8
7,5 14,9 -0,17 0,88 14,8 -0,17 0,92 14,8 -0,17 0,96
10 15,3 -0,19 0,82 15,3 -0,19 0,85 15,4 -0,19 0,81
25
2,5 12,4 -0,03 1,15 12,1 -0,02 1,29 11,9 -0,02 1,40
5 14,3 -0,08 0,96 14,1 -0,08 1,02 14,1 -0,08 1,09
0,6
7,5 15,0 -0,11 0,88 15,0 -0,11 0,91 15,0 -0,11 0,95
10 15,4 -0,12 0,82 15,5 -0,13 0,85 16,5 -0,13 0,87
2,5 12,4 -0,04 1,13 12,1 -0,04 1,26 11,9 -0,03 1,37
5 14,1 -0,09 0,95 14,0 -0,10 1,01 13,9 -0,10 1,01
0,8
7,5 14,8 -0,12 0,87 14,8 -0,13 0,91 14,8 -0,13 0,95
10 15,3 -0,13 0,82 15,3 -0,15 0,84 15,4 -0,15 0,87
30
2,5 12,7 -0,01 1,13 12,3 0,00 1,26 12,1 +0,004 1,37
5 14,3 -0,04 0,95 14,2 -0,05 1,01 14,1 -0,05 1,07
0,6
7,5 15,0 -0,07 0,87 15,0 -0,08 0,91 15,0 -0,08 0,95
10 15,4 -0,08 0,82 15,5 -0,09 0,84 15,5 -0,09 0,87
2,5 12,6 -0,02 1,11 12,3 -0,01 1,23 12,1 -0,01 1,34
5 14,2 -0,08 0,93 14,1 -0,07 1,00 14,0 -0,07 1,06
0,8
7,5 14,8 -0,10 0,86 14,8 -0,10 0,90 14,8 -0,10 0,94
10 15,2 -0,11 0,81 15,3 -0,12 0,84 15,3 -0,12 0,86
35
2,5 12,9 +0,01 1,11 12,5 +0,02 1,23 12,3 +0,02 1,34
5 14,4 -0,03 0,93 14,3 -0,03 1,00 14,2 -0,03 1,06
0,6
7,5 15,0 -0,06 0,86 15,0 -0,05 0,90 15,0 -0,05 0,94
10 15,4 -0,07 0,81 15,5 -0,07 0,83 15,5 -0,07 0,86
64
2,5 12,9 -0,01 1,08 12,5 +0,003 1,20 12,3 +0,01 1,31
5 14,3 -0,05 0,92 14,2 -0,05 0,98 14,1 -0,05 1,05
0,8
7,5 14,9 -0,08 0,85 14,9 -0,08 0,89 14,8 -0,08 0,93
10 15,2 -0,09 0,81 15,3 -0,09 0,83 15,3 -0,09 0,86
40
2,5 13,1 +0,02 1,08 12,7 +0,03 1,20 12,5 +0,03 1,31
5 14,5 -0,02 0,92 14,3 -0,02 0,98 14,2 -0,02 1,04
0,6
7,5 15,0 -0,04 0,85 15,0 -0,04 0,89 15,0 -0,04 0,93
10 15,4 -0,05 0,81 15,5 -0,05 0,83 15,5 -0,05 0,85
2,5 13,0 +0,01 1,06 12,7 +0,02 1,18 12,5 +0,02 1,28
5 14,4 -0,04 0,91 14,2 -0,03 0,97 14,1 -0,03 1,03
0,8
7,5 14,9 -0,05 0,84 14,9 -0,06 0,88 14,9 -0,06 0,92
10 15,2 -0,07 0,80 15,3 -0,07 0,82 15,3 -0,07 0,85
45
2,5 13,3 +0,03 1,06 12,9 +0,04 1,18 12,7 +0,04 1,28
5 14,5 -0,01 0,91 14,4 -0,01 0,97 14,3 -0,004 1,03
0,6
7,5 15,1 -0,03 0,84 15,1 -0,03 0,88 15,0 -0,02 0,92
10 15,4 -0,04 0,80 15,5 -0,04 0,82 15,5 -0,04 0,85
65

Indrumator de Proiectare La Instalatii Termice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumator de Proiectare La Instalatii Termice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CODRUȚA CĂLINA BENDEA

Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice ............................... 5

Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice ......................... 12

Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol ...... 22

Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin

Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului

Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul ........... 41

Îndrumătorul de proiectare se adresează studenţilor Facultăţii de Inginerie

Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice

1.1. Calculul grosimilor pereţilor

 Calculul grosimii fiecărui strat component al diverselor elemente de construcţie:

δ i  δ ipr  n 10 3 [m] (1.1)

unde: δ [m] - grosimea stratului;

1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc

1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de

În funcţie de locul în care este amplasată construcţia, aceasta se încadrează

1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de

Temperaturile interioare convenţionale de calcul reprezintă valori minim

 pentru încăperi cu orar de ocupare limitat (din clădiri administrative şi social-

A. Pentru încăperi încălzite

În funcţie de tipul clădirii şi al spaţiului de încălzit, temperaturile interioare

B. Pentru încăperi neîncălzite

Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu

unde: Lj [W/K] - coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie

Pentru utilizarea corectă a relaţiei, se fac următoarele precizări:

Tabel 1.1 – Rata schimburilor convenţionale de aer

Valorile lui n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii

1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei

1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie

Pentru fiecare element de construcţie înscris în formularul de calcul trebuie

Ca regulă generală, suprafeţele verticale exterioare se delimitează pe orizontală

Determinarea lungimii în calcul se face pentru fiecare cameră în parte.

Fig. 1.2 – Modul de calcul al înălţimilor

 Lungimile în plan vertical (înălţimile pereţilor):

1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de

În acest subparagraf se determină dimensiunile golurilor din elementele de

1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q

Dacă elementul de construcţie nu are o formă geometrică regulată (pentru care

1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice

1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel

1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate

Aria totală a elementelor de construcţie vitrate se obţine prin însumarea ariilor

unde: AtFi ,AtUj[m2] - ariile totale ale ferestrelor, respectiv uşilor;

1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care

Suprafaţa reală (efectivă) a elementului de construcţie opac se obţine făcând

Valorile astfel determinate se înscriu în formularul de calcul, în coloana 8.

Pentru elementele de construcție fără goluri, în coloana 8 se va copia valoarea

Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice

2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de

Prima mărime termotehnică care apare înscrisă în formularul de calcul este

R` R si  R cond  R se [m2K/W] (2.1)

2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie

Aceste rezistenţe se citesc din normativul [3], în funcţie de direcţia şi sensul

2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie

Pentru PE conform Fig.2.1:

Fig.2.1 – Secţiune transversală prin peretele format din n straturi

Dacă un element de construcție nu are o structură omogenă (planșeu cu grinzi și aer

2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice

Calculul se face cu formula (2.1), separat pentru fiecare element de construcţie

2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de

2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn

Rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a

Tabel 2.2 – Rezistenţa termică a elementelor de construcţie vitrate cu tâmplărie de lemn