Sunteți pe pagina 1din 17

Calcul necesar termic - pierderi de caldura.

Dimensionare radiatoare, alegere centrala.


PROGRAME in EXCEL - Gratis, Rapid si Precis! Calculati grosimea izolatiei termice,
marimea caloriferelor si puterea centralei!
Bine ai venit pe acest blog! Ca sa afli repede daca aici poti gasi raspunsurile pe care le cauti,
te rog sa parcurgi sumarul de mai jos:
Aici vei gasi:
1). Informatii utile din domeniu despre: harti climatice si eoliene, Rc min., centrale cu
condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fonta, Delta T, respiratia peretilor, formule
de calcul etc.
2). Probabil cel mai complet si realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere,
denumit Radia3 (fisier tip excel);
3). Un alt fisier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit ca toate celelalte, pt o
singura camera, denumit ~CalculTermic~;
4). Un fisier a carui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler;
5). Un fisier pt dimensionarea incalzirii prin pardoseala cu agent termic (IPAT): ~Calcul
termic IPAT~;
6). Un alt fisier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE~;
7). Un fisier cu care poti calcula puterea reala a oricarui radiator pt orice temperaturi de
Tur/Retur/interior, plecand de la puterea lui la temperaturile de T/R/i date de producator:
~Conversie puteri radiatoare~.

duminic, 31 mai 2015


Dimensionarea radiatoarelor pt centrale cu condensare
Sau, mai corect spus, alegerea temperaturilor de tur/retur la care sa dimensionam
radiatoarele in cazul unei centrale termice cu condensare, astfel incat, in functie de
temperatura exterioara, aceasta sa lucreze cat mai aproape de randamentul ei maxim.
Centralele termice cu condensare reprezinta virful de tehnologie din acest domeniu, putand fi
cu 10-15% mai eficiente decit cele clasice (unii zic ca asigura economii intre 20 si 40% fata
de cele clasice), iar pretul lor reflecta acest lucru. Desi, in ultimii ani, diferenta de pret fata de
o centrala clasica, care nu beneficiaza de tehnologia condensarii, nu mai este prohibitiva.
Astfel, centralele cu condensare nu mai sint privite ca un lux intangibil, sau ca un moft putin
inteles, ci ca o solutie viabila si ecologica pt reducerea consumului de energie si ca o investitie
posibil de amortizat intr-un interval de timp mai mic decit durata lor de viata. Si nu este foarte
departe ziua cand TOATE centralele pe gaz de pe piata vor fi obligatoriu cu condensare.
Randamentul cazanelor cu condensare ajunge sa fie supraunitar (mai mare de 100%),
deoarece raportarea se face, conform normelor, la PCI = Puterea Calorifica Inferioara a
gazelor (ardere fara condensarea vaporilor). Insa o centrala cu condensare reuseste sa
"stoarca" maximun de energie din arderea unei unitati de gaz prin recuperarea caldurii latente
continute de vaporii de apa din gazele de ardere, prin racirea acestora, intr-un schimbator de
caldura, cu ajutorul apei mai reci din returul centralei. Astfel se poate vorbi de PCS = Puterea
Calorifica Superioara a gazelor (arderea lor urmata de condensarea vaporilor si recuperarea

caldurii lor). Aportul suplimentar maxim posibil este de 11% pt gazul natural (6% pt
combustibil lichid, 4% pt GPL), astfel ca centralele cu condensare se lauda cu randamente
intre 105% si 109%, raportate la PCI. De asemenea, temperatura gazelor de ardere evacuate
(caldura irosita!) nu mai este de 120-180*C, ca la o centrala termica standard, ci de numai 4050*C.
Cu cit temperatura pe tur, respectiv pe retur cu care functioneaza o centrala cu condensare este
mai mica, cu atat condenseaza o cantitate mai mare de vapori de apa si cu atat randamentul ei
este mai bun. Prin arderea a 1 mc de gaz se formeaza ~1,6 kg de apa sub forma de vapori (in
practica, se obtine ~1 litru de apa usor acida). Temperatura punctului de roua in cazul gazelor
provenite din arderea gazului natural este de plus-minus 55*C. Daca temperatura gazelor de
ardere nu va scadea sub aceasta valoare, atunci NU va avea loc fenomenul condensarii
vaporilor de apa din aceste gaze. Centrala va functiona ca si una clasica. Dar chiar si asa,
randamentul ei va fi cu cateva procente mai mare decat la una clasica, insa sub 100%, departe
de potentialul (si costul) ei. Deci temperatura apei din returul centralei, cu care se raceste
amestecul de gaze de ardere, va trebui sa fie sub 55*C, pt a INCEPE macar condensarea. Iar
aceasta condensare nu este de tipul on-off, sau nimic-complet, adica nu se petrece ba deloc, ba
integral. Este un proces care de cele mai multe ori are loc partial, mai mult sau mai putin, in
functie de temperatura apei pe retur (vezi graficul de mai jos).
Pe situl Calore.ro am gasit un articol bun si interesant despre centralele cu condensare si
dimensionarea radiatoarelor pt acestea. De acolo am preluat si urmatorul grafic interesant,
care prezinta randamentul centralei in functie de temperatura ei de retur. Din acest grafic se
vede ca, de fapt, la temperatura de 50*C pe retur, condensarea este abia o treime din maxim,
iar randamentul centralei este sub 100%.

Dupa cum stiti, cu ajutorul programului Radia3 putem afla pierderile de caldura individuale pt
12 camere, precum si dimensiunile potrivite ale radiatoarelor pt fiecare dintre aceste camere,
pt orice temperaturi de Tur/Retur/Interior dorite. Odata introduse datele despre aceste
temperaturi, despre locatie si camere, putem modifica oricare dintre aceste date (restul
raminind neschimbate) pt a vedea cum influenteaza asta rezultatele.
Am decis sa fac cateva simulari, cu Radia3, pt a afla la ce temperaturi de tur/retur merita sa
dimensionam radiatoarele pt o centrala cu condensare si, odata ales radiatorul, ce randamente
vom avea la diferite temperaturi exterioare.
Ca exemplu, am ales 3 camere imaginare, al caror necesar termic (calculat pt zona Bucuresti,

adica zona climatica II) este 1000, 1500 si 2031 W, cu aproximativ 33, 43 si 51 W/mc,
respectiv 83, 107 si 127 W/mp (clic pe imaginile de mai jos pt a le vedea marite!):

Mai jos, am centralizat toate rezultatele, pe care as vrea sa le analizam in cele ce urmeaza (clic
pe imagine pt marire!)

In jumatatea de sus a imaginii: la cele 3 camere, pastram constanta temperatura exterioara, si


implicit necesarul termic al camerei (coloanele cu rosu) si observam cum creste dimensiunea
necesara a radiatorului potrivit, pe masura ce scad temperaturile de tur/retur. La observatii,
conform graficului de mai sus, am facut corelatia intre temperatura de retur si randamentul
centralei. In coloanele "Diferenta" am notat cu cat este mai mare (valorile pozitive) sau mai
mic (negative), ca si putere termica, radiatorul cu lungimea respectiva fata de necesarul termic
calculate al camerei respective. Spre deosebire de propunerea celor de la calore.ro (radiatoare
cu 10 cm mai mari, deci cu 8-16% mai mari decat cele pt 75/65/20*C), eu as propune
dimensionarea radiatoarelor pt temperaturile de tur/retur de maxim 60/50*C, pt a avea un
strop de condensare chiar si la -15*C temperatura exterioara. Urmariti mai departe de ce!
In jumatatea de jos a imaginii: pt fiecare temperatura de tur/retur ca mai sus, am cautat
temperatura exterioara pt care putem pastra constanta lungimea initiala a radiatoarelor
(dimensionate pt 75/65/20*C). Evident, modificand temperatura exterioara, se va modifica si
necesarul termic al camerei. Dupa cum vedeti, un randament apropiat de maxim, pe care ni-l
dorim, il putem obtine cu radiatoarele respective (repet, dimensionate pt 75/65/20*C) doar
cand afara temperatura este mai mare de 10*C. Adica in noiembrie si martie, plus vreo cateva
zile peste iarna. Ce sa mai zicem noi, cei din zona climatica IV (sau V)? La noi, medii de
+10*C se ating in septembrie si aprilie. Doar atunci sa avem randament apropiat de maxim?
Cam putin...
Pt zona climatica II (Bucuresti etc), degeaba dimensionam radiatoarele la 75/65*C, sau marite
cu 10%, sau ne amagim ca putem pastra radiatoarele vechi care au fost ok cu centrala veche
clasica, daca abia pe la -8*C afara incepe condensarea, daca abia pe la -3*C afara ajungem la
1/3 condensare (cu randament inca sub 100%), si daca abia de pe la 1-2*C cu plus afara

atingem jumatate din maximul condensarii si reusim sa trecem de 100% randament. Abia de
pe la +7*C in sus atingem 3 sferturi din condensul potential, si avem un randament de minim
103%. Nici nu am mai afisat situatia pt 40/30*C, unde randamentul centralei este chiar
maxim, pt ca radiatoarele ar fi de-a dreptul gigantice. Eu consider ca aceste temperaturi
(40/30) se preteaza exclusiv incalzirii prin pardoseala. Ati inteles acum de unde vine
contradictia (si frustrarea clientilor care au "muscat-o") dintre "centrala in condensatie poate
merge si cu radiatoarele vechi, eventual supra-dimensionate cu 10%)" si "centrala in
condensatie asigura economii intre 20 si 40% fata de una clasica"? Cand auzi "intre 20 si 40%
economie" te gandesti cam asa: "in cazul meu, hai sa nu fie 40%, poate nici 35%, da' macar la
un 30% economie tot ma astept". Ei bine, daca pierderile caldura ti-s prea mari si/sau
radiatoarele ti-s prea mici pt temperaturile de tur/retur de care ai avea nevoie, atunci astepti
degeaba aceasta economie promisa de marketingul lor...
Concluzia mea:
* dimensionarea radiatoarelor (atentie: la temperatura exterioara de calcul aferenta zonei
climatice in care va aflati!) nu este o chestie stricta, de precizie, de tipul corect-gresit, sau
bine-rau. Se poate face intr-o plaja larga de valori de tur/retur, intre 70/60 si 45/35*C, cu
conditia sa stim si sa ne asumam randamentul cemtralei pt anumite temperaturi exterioare.
Noi trebuie de fapt sa alegem, in functie de buget si spatiul destinat radiatoarelor, de la ce
temperaturi exterioare in sus vrem sa avem randament maxim, si, de asemenea, sa ne asumam
acea temperatura exterioara sub care nu vom mai avea condensare. De aceea, este aproape
obligatoriu ca o centrala cu condensare sa fie accesorizata cu o sonda externa de temperatura,
in functie de citirile careia isi va alege singura anumite curbe de functionare, respectiv
anumite temperaturi de tur/retur minime.
* dimensionarea radiatoarelor pt o centrala cu condensare NU merita facuta pt temperaturi de
tur/retur mai mici de 55/45*C, asta insemnand un radiator ~dublu, ca lungime si putere, fata
de 75/65*C)!...
* ...dar nici la temperaturi DE RETUR mai mari de 50*C (65/50 sau 60/50*C) pt zonele
climatice I si II sau 55*C (70/55 sau 65/55*C) pt zonele climatice III-IV-V, deoarece am avea
un randament al centralei peste 100% doar pt o treime, maxim jumatate din durata sezonului
de incalzire, si randament de peste 103% doar 2-3 saptamani pe an, toamna si primavara. Mult
prea putin, as zice eu!
Publicat de Aurel la 5/31/2015 12 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

duminic, 26 octombrie 2014


O noua zona climatica a Romaniei: a V-a
Se pare ca la Miercurea Ciuc este mai frig decit prevedea legea ;)
In urma unor studii specifice, Institutul INCERC Bucuresti a constatat ca temperaturile
negative de iarna din Miercurea Ciuc sint mai mici decit cele -21 de grade C ale temperaturii
exterioare de calcul aferente zonei climatice IV, careia ii apartine acum acea zona geografica.
In consecinta, "se considera necesara" introducerea unei noi zone climatice de iarna, si anume
zona climatica V.
Aceasta zona climatica V de iarna se va afla in interiorul zonei IV din actuala zonare climatica

a Romaniei, fiind marginita la nord de Toplita, la sud de Sfintu Gheorghe, la vest de


Odorheiul Secuiesc si la est de Covasna. Zona climatica V va fi caracterizata de o temperatura
exterioara conventionala de calcul de -25 grade C.
Am facut modificarile necesare in fisierele Radia3-KDF si ~CalculTermic~, astfel incit
aceasta a V-a zona climatica a Romaniei sa poata fi selectata, iar calculele de necesar termic
sa se poata face tinind cont si de temperatura exterioara conventionala de calcul de -25 grade
C.
Aveti mai jos si noua Harta cu zonarea climatica a Romaniei, in care se poate vedea si noua
zona climatica V:

Harta cu zonarea climatica de iarna a Romaniei 2014

Publicat de Aurel la 10/26/2014 3 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare


Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

smbt, 8 martie 2014


Despre respiratia peretilor
Salut, Iulia.
Atit de aprig, si de abrupt, si de provocator, a fost comentariul tau, incit am decis sa-ti raspund
punctual, pe indelete. Si pt ca apreciez faptul ca ma critici NE-anonim (apropo, frumoase
poze, excursionisto!), m-am hotarit sa-ti dedic un intreg articol pe blog. Daca vrei, ia-o ca pe
un cadou de 8 martie, de Ziua Femeii, din partea mea. La Multi Ani tie, precum si tuturor
doamnelor si domnisoarelor din vietile noastre, ale barbatilor, cele care ne criticati constructiv
si ne ajutati sa fim mai buni!
Redau mai jos comentariul Iuliei, pt cei care, in viitor, vor accesa aceasta postare direct, fara a
mai trece prin comentariile postarii "Izolatie exterioara polistiren 3-5 cm: o gluma ?", spre
care ofer acest link, pt orice eventualitate.

"Da, am citit ce ati scris, inainte de a da retete pe net oamenilor, ar trebui sa va documentati
serios. Nu este de gluma cu lucrurile acestea. Unii oameni studiaza de ce si cum se face, iar
altii emit pareri nedocumentate pe net. Ar trebui sa vorbiti si de permeabilitatea la vapori a
polistirenului si a altor materiale. Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca
el are o permeabilitate mai mica la vapori decat caramida..astfel, peretele nu va putea respira
dinspre interior spre exterior, mai pui si un finisaj exterior impermeabil si aia e. In concluzie,
apare condensul de multe ori ( in combinatie si cu geamurile termoizolante, nu mai zic de raul
acre se face cladirilor vechi, prin placarea cu polistiren. Vata e o solutie mult mai buna pt
caramida. Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a
materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite."
Si acum, raspunsul meu la comentariul Iuliei, evident insotit de alte intrebari, la care o invit
sa-mi raspunda, daca va vrea, tot printr-un comentariu la acest articol (multumesc anticipat!)
1. Care sunt retetele si parerile alea nedocumentate care te-au deranjat atat de tare?
2. De ce crezi ca parerile mele (sau ale altora), care nu coincid cu ale tale, se datoreaza
obligatoriu unei documentari... neserioase?
3. Ai citit si alte articole de pe blog, sau doar pe asta? Ai vazut cind a fost scris? La 11 aug.
2007! La inceput(uri)...!!!
4. Ai incercat programul/fisierul Radia3? Ti se pare o gluma?
5. Zici: "Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a
materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite". Intru totul de acord. Dar eu mai intreb:
oare de pret trebuie tinut cont? Tare sint curios daca ai avut vreodata tangenta cu domeniul
vanzarilor, si daca ai patit vreodata sa te "spargi" in explicatii si recomandari savante catre
vreun client, pt ca in cele din urma sa cumpere din alta parte marfa mai ieftina si evident de o
calitate mai proasta.
6. Polistirenul este cel mai ieftin izolator termic. Normal ca se foloseste cel mai des! Atit la
noi, cit si in toata Europa. Si asta de ani de zile, la fel ca si acum! Atita doar ca, avind in
vedere nivelul de trai al celor din vest, procentul celor care isi permit sa izoleze la exterior cu
vata minerala bazaltica este (mult) mai mare decit la noi...
7. Vata minerala bazaltica are 3 mari avantaje fata de polistiren: rezistenta in timp (durata de
viata, unii zic 50 de ani, altii nelimitat), incombustibilitatea (nu arde si nu intretine arderea;
clasa de protectie la foc A1) si respirabilitatea = permisivitatea la vaporii de apa. Dar tu te
intrebi de ce mai folosim polistirenul? Prin analogie, toata lumea stie ca un Mercedes are (cel
putin) 3 mari avantaje fata de Dacia. Oare de ce vedem pe strazi mai multe Dacii decit
Mercedesuri? Oare de ce se vind Daciile inclusiv in Germania, patria Mercedesurilor?
Indraznesc sa raspund: pt ca, desi au unele lipsuri, acestea fac ceea ce promit sa faca, la un
pret acceptabil: sa te duca de colo pina colo, in conditii decente. Asa si cu polistirenul:
dezavantajele lui se stiu, si le asuma fiecare cumparator, si se pot compensa, iar el iti ofera o
izolatie termica buna, la cel mai mic pret.
8. Vata minerala bazaltica pt fatade tencuite (de densitate mare) este de aproximativ 2,5 ori
mai scumpa (acum in RO) decit polistirenul expandat EPS80 (recomandat pt termoizolare
exterioara de catre toti marii producatori din domeniu, gen Austrotherm, Caparol, Adeplast
etc), la ACEEASI grosime. Concret, aproximativ 50 lei/mp la vata, fata de sub 20 lei/mp la
EPS80, ambele la grosimea de 10 cm! In conditiile in care izoleaza termic cam la fel, se pun
in opera cam la fel, iar accesoriile costa cam la fel (poate un pic mai scumpe pt vata!). Iar
intre vata de 5 cm si polistiren de 10 cm grosime, eu prefer si recomand polistirenul de 10 cm.
9. Dintre toate cladirile din Romania izolate la exterior cu polistiren, majoritatea nu au nici un
fel de probleme ulterioare (ele sau locatarii lor). Cum iti explici acest lucru? Asta indiferent

din ce este alcatuit zidul exterior. Da, este clar ca exista si probleme, ca peste tot! Dintre cele
care au probleme (gen igrasie, mucegai, aer inchis, etc), o buna parte datoreaza acest lucru
punerii defectuoase in opera a termosistemului (greseli de montaj, punti termice, materiale
nerecomandate pt astfel de lucrari etc). Iar o alta buna parte dintre cei cu probleme NU si-au /
NU li s-a dimensionat corect grosimea stratului izolator. De ex: strat izolator prea subtire
tinind cont de alcatuirea peretilor exteriori, care se poate traduce prin faptul ca temperatura
suprafetei interioare a peretilor exteriori este (prea) mica comparativ cu gradul de saturare cu
vapori de apa a aerului interior => umiditate excesiva => condens => mucegai. Pe scurt,
marea majoritate a celor care au probleme in urma izolarii termice exterioare cu polistiren, fac
sau au facut greseli mai mult sau mai putin grave in ceea ce priveste dimesionarea, punerea in
opera sau comportarea corecta vizavi de termosistemul aplicat (+ ferestre termopan etanse).
10. Aerisirea incaperilor locuite este foarte importanta, chiar si la cladirile neizolate, pt aport
de aer proaspat si eliminarea umezelii. Ideal ar fi sa se faca mecanizat, cu recuperare de
caldura. Insa orice schimb de aer / vapori de apa cu exteriorul inseamna de fapt pierderi de
energie. Ori noi tocmai asta incercam sa impiedicam / minimizam prin termoizolarea
cladirilor. NU SUNT de acord nici cu extrema cealalta, si anume recomandarea de a aerisi
casa de 2 ori pe zi, cu geamurile larg deschise, cite o jumatate de ora. Este mult prea mult, mai
ales daca este foarte frig afara. Pt o camera de locuit de dimensiuni medii, de 4/4 m, cu o
fereastra aproape indiferent cat de mica/mare, deschiderea ei timp de 3 minute, cand afara sint
cel mult 0*C, duce la inlocuirea intregului volum de aer al camerei cu un aer nou, curat, din
afara. Este suficient!!!
11. Zici ca: "Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca el are o
permeabilitate mai mica la vapori decat caramida". Asa, si ?!?! E mai compatibil cu BCA-ul?
Sau cu betonul? Nici vorba! Si totusi, o multime de cladiri din caramida, mai veche sau mai
noua, din toata Europa, au fost termoizolate cu polistiren expandat, si sunt bine-mersi. La fel,
cladiri din BCA, sau din beton... Eu cred ca e la fel de important si cum faci, nu doar ce si
unde faci.
12. Daca in urma experientei si cunostintelor mele indraznesc sa emit pareri sau sa dau sfaturi,
nu inseamna ca oblig pe cineva sa fie de acord cu ele sau sa le urmeze.
13. Dupa parerea mea, chestia asta cu "respiratia peretilor" seamana cu alta manie moderna, si
anume cea legata de "produse naturale, fara E-uri". E pe buzele tuturor, toti se preocupa de
asta, toti cauta si doresc asta. Ca raspuns, toti producatorii (indiferent ce produc) pun pe
ambalaj cuvintul "natural" sau "ecologic", intr-un context sau altul, ca sa dea bine. Atata doar
ca produse 100% naturale nu prea exista, sunt greu de gasit si evident ca pretul lor este mult
mai mare. Un sfert adevar, trei sferturi marketing! Nu e nimic rau in a incerca sa maninci
natural; e rau doar atunci cind faci o manie din asta. Am auzit intr-un magazin o cucoana
zicand vanzatoarei: "As dori un suc, dar sa fie natural. Dati-mi va rog un Cappy de portocale".
Ce sa mai zic? Sigur avea acasa pereti care respira...
14. Reproduc un comentariu la un articol de pe spatiulconstruit.ro, care dezbatea acelasi
subiect, al permisivitatii la vapori a cladirilor: "Circulatia aerului prin materiale de constructii,
duce inevitabil la PIERDERE de ENERGIE; de aceea se izoleaza constructiile la exterior si
mai nou si la interior, pentru ca acest transfer de aer care contine si vapori de apa sa fie cat
mai redus. Chiar daca izolam UNIFORM si fara punti termice o casa cu peste 40-50 cm
grosime de EPS, tot va fi o mica pierdere de energie, insa posibilitatea formarii condensului
este exclusa. Grosimea cea mai mare pe care am realizat-o a termoizolatiei unei constructii, a
fost la o cladire de birouri , unde la pereti am utilizat 40 cm de EPS , iar la Pod am montat 65
cm. Pe parcursul a 4 ani de exploatare a cladirii, nu am vazut urme de condens, iar consumul
de energie total-incalzire si ventilatie cu recuperare de caldura, nu a depasit 1200- 1500 lei
/luna. Suprafata constructiei este de 2.400 mp. Sistemul de ventilare functioneaza zilnic la
capacitati de 2400-2700 mc aer/h; vara si iarna, aerul este racit-incalzit cu o PC, care

utilizeaza agentul termic de la o adancime de 120m. Incalzirea prin pardoseala pe timpul iernii
se executa cu o centrala pe gaz de capacitate 50 Kw. Pentru detalii referitoare la circulatia
aerului si a vaporilor de apa prin materialele de constructii, rog vizionati pe You Tube
polyoretan/celuloza si vata minerala. Polyoretanul poate fi inlocuit cu EPS . Am participat la
cateva Conferinte internationale organizate de Institutul de case Passive din Germania (in
perioada 2003-2009) si nu am auzit la nici o prezentare ca ,,PERETII RESPIRA,, !. Cu stima
Marin"
15. Probabil ca disputa asta, referitoare la necesitatea respiratiei peretilor, nu se va stinge prea
curind. Este alimentata de mult marketing si de multe interese. Ambele tabere au multi fani,
fiecare cu cunostintele lui si cu experienta lui personala. Este aproape la fel ca disputa BCA caramida. Eu prefer o abordare mai putin transanta: orice material de constructie prezinta
avantaje si dezavantaje. Daca avantajele sint certe si suficient de mari, iar pretul nu este
prohibitiv, merita folosit. Iar dezavantajele folosirii lui ni le asumam si incercam sa le
minimizam efectele.
Publicat de Aurel la 3/08/2014 19 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

duminic, 2 martie 2014


Calculul volumului optim pt puffer & boiler
Un puffer este, in esenta, un rezervor pt inmagazinarea energiei, prin intermediul apei. I se
mai spune acumulator de caldura. Este ideal in cazul cazanelor pe lemne, pt ca acestea nu isi
pot modula puterea atit de usor si de eficient ca si centralele pe gaz.
Exista mai multe tipuri de puffere: fara serpentina sau cu 1 serpentina (poate fi legat la o
singura sursa pt incalzirea apei: centrala termica SAU panouri solare), cu 2 serpentine (poate
fi conectat simultan la 2 surse de incalzire: centrala termica SI panouri solare, de ex), tank in
tank (se foloseste si la prepararea ACM, caci rezervorul din interior se comporta ca un boiler).
Trebuie facuta distinctia intre puffer si boiler, desi ambele sint incalzite de centrala termica.
Apa din puffer va circula prin instalatia de incalzire (radiatoare/pardoseala, in circuit inchis,
cu automatizarea aferenta), iar apa din boiler este apa sanitara, asa-numita Apa Calda
Menajera (ACM).
Avantajele folosirii unui puffer corect dimensionat sint:
* cazanul functioneaza uniform => uzura lui va fi mai mica in timp => durata de viata a
cazanului creste.
* procesul de ardere este mai eficient => emisiile de gudron si noxe sunt mai reduse.
* cazanul functioneaza in cea mai mare parte a timpului la temperatura nominala pe tur =>
randamentul lui este maxim => economie de combustibil.
* intervale mai mari de timp intre 2 alimentari succesive ale cazanului => usurinta si confort
in exploatare.
Desi se folosesc in principal in cazul centralelor termice pe combustibil solid, ele se mai pot
utiliza si la centralele termice pe gaz, cu aceleasi beneficii: centrala functioneaza la puterea
nominala, cu randament maxim si consum minim de gaz, evitindu-se porniri/opriri dese. De
asemenea, se pot folosi la centralele electrice astfel: noaptea, cind pretul energiei electrice este

cel mai mic, pufferul acumuleaza energie termica, pe care ziua o va putea folosi la incalzirea
locuintei si chiar a ACM. Insa datorita faptului ca centralele pe gaz isi pot modula eficient
arderea, adica pot furniza intre 20% si 100% din puterea lor nominala (fara a le dauna acest
lucru), in functie de nevoi/setari, beneficiile folosirii unui puffer impreuna cu ele se reduc
simtitor. Altfel spus, balanta cost-beneficii este mai echilibrata decit in cazul puffer-cazan pe
lemne.
Atentie la dimensiunile lor! Ar fi bine sa stabiliti din timp ce volum ar trebui sa aiba pufferul
optim pt instalatia voastra, si eventual sa-l achizitionati din timp. Astfel incit, la momentul
montarii lui, sa nu va treziti ca nu va incape pe usa, sau pe scarile catre subsol, sau ca in
camera tehnica nu mai aveti suficient loc pt el.
Daca puteti sa plasati pufferul deasupra centralei termice este posibil sa nu mai aveti nevoie
de pompa de circulatie intre cazan si puffer. Schimbul de agent termic intre ele se va face prin
termosifonare. Insa tevile dintre ele trebuie sa fie suficient de groase.
Astel se poate rezolva o problema majora a centralelor pe lemne, si anume penele de curent
sau avaria pompei de circulatie. Pufferul va prelua caldura din cazan chiar daca apa nu circula
prin calorifere.
Legat de dimensionarea volumului lor, se recomanda intre 20 de litri (mult prea putin, cred
eu; nu te poti astepta la o autonomie cit de cit decenta cu un volum asa de mic) si 100 de litri
(arhisuficient, autonomie foarte mare, insa pretul este pe masura) pt fiecare kW al centralei
termice. In general, cu cit sint mai mari, cu atit mai bine. Insa la calcului volumului optim al
unui puffer ar trebui sa se tina cont si de celelalte componente ale instalatiei termice: puterea
centralei termice, necesarul termic al locuintei pe care o va deservi, modul de preparare a
ACM. Este importanta diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei. Daca
aceasta diferenta este mica (cazan prea mic sau casa prost izolata termic si cu consum mare de
caldura), atunci cea mai mare parte din caldura generata de cazan este folosita pt incalzirea
radiatoarelor/casei, si ramine prea putina pt a ridica temperatura apei din puffer la 80-90 de
grade C, astfel incit sa o putem folosi dupa ce lemnele din cazan au ars.
Exemple:
1. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA (tinind
cont de temperatura de calcul a zonei climatice in care se afla imobilul), iar pufferul este si el
MIC, atunci n-o sa-l puteti incalzi suficient cu o alimentare decit daca afara este mai cald
decit temperatura de calcul a zonei climatice, de ex intr-o dupa-amiaza calduta de
noiembrie/februarie. Dar chiar si incalzit bine, autonomia lui este mica pt ca volumul de apa
este mic si se raceste repede prin radiatoare, cind vine noaptea si scade din nou temperatura.
2. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA iar
pufferul este MARE, se amplifica neajunsurile de mai sus: n-o sa-l puteti incalzi suficient
decit rar, primavara sau toamna, asa ca, desi aveti un puffer mare, autonomia pe care o ofera
este tot mica, si ati dat bani in plus degeaba pe el.
3. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar
pufferul este MIC, il incalziti usor la 90 de grade C, chiar cind e frig afara. Insa exista riscul
sa se incalzeasca la maxim apa din puffer si lemnele inca sa nu fi ars complet, caz in care ori
facem prea cald in casa si deschidem geamurile si pierdem caldura, ori "sufocam" cazanul pt a
domoli/prelungi arderea, adica tocmai lucrul pe care voiam sa-l evitam prin achizitionarea
unui puffer.
4. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar
pufferul este si el MARE, atunci va aflati in situatia ideala: aveti cu ce sa-l incalziti, chiar si
atunci cind e frig afara, si odata incalzit va ofera autonomie mare intre 2 alimentari ale

cazanului. Evident, si investitia initiala este mai mare.


Altfel spus, toate acestea trebuie sa fie corelate intre ele, pt a obtine autonomia dorita cu
minimul de combustibil consumat. Tocmai acest lucru este ceea ce isi propune sa va ajute sa
faceti si fisierul de mai jos:

~Calcul volum Puffer & Boiler~ 75 KB; fisier pt calculul volumului optim al unui puffer & boiler

Publicat de Aurel la 3/02/2014 57 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare


Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

miercuri, 14 august 2013


Conversie intre puterile radiatoarelor la diferite temperaturi de
tur/retur/interior.
Va propun un alt fisier, tot de calcul tabelar tip Excel, care calculeaza automat puterea unui
radiator pt o plaja larga de temperaturi de tur/retur/interior, pornind de la o putere data pt
anumite temperaturi de tur/retur/interior, din cele oferite de producatorii de radiatoare in
tabelele lor cu puteri termice.
Cu ajutorul lui, puteti afla usor si rapid urmatoarele:
1. Ce putere va avea un radiator oarecare, la orice temperaturi de tur/retur/interior dorim, daca
ii cunoastem puterea la temperaturile de referinta date de producatorul lui. Cel mai adesea,
acestea sint 90/70/20 grade C si 75/65/20 grade C. Dar, mai nou, si 80/60/20, 70/55/20, sau
50/40/20 grade C.
2. Procentul noii puteri calculate din puterea cunoscuta, de referinta, setata initial.
3. Pt o anumita temperatura de tur si de interior, cum influenteaza variatia temperaturii de
retur puterea radiatorului.
4. Simultan, pt o anumita temperatura de tur si de retur, cum influenteaza variatia temperaturii
interioare, ambientale, puterea radiatorului.
5. Ce influenta are asupra puterii calculate a radiatoarelor acel exponent notat cu n. El difera
de la un producator la altul si de la un radiator la altul in functie de tipul, modelul si inaltimea
lor. Are de obicei valori intre 1,2 si 1,4, dar in calcule se poate aproxima la 1,3 cu o eroare
procentuala de sub 5% intre cele 2 extreme (1,2 si 1,4). Puteti testa si voi.
6. Care sint formulele care se folosesc pt a face conversia intre puterile radiatoarelor.
7. Care este diferenta intre cele 2 moduri de calcul al T: unul este cel uzual, mai usor de

calculat, folosind diferenta medie aritmetica a temperaturilor (pagina a 2-a), iar celalalt este
cel corect, mai greu de calculat, folosind diferenta medie logaritmica a temperaturilor (pagina
1). Aveti formulele respective in fiecare dintre cele 2 pagini.
Fisierul poate fi descarcat accesind linkul de mai jos. Spor la calcule.
~Conversie Puteri Radiatoare~ (pt orice temperaturi de tur/retur/interior); 75 KB

Publicat de Aurel la 8/14/2013 15 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare


Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

smbt, 13 octombrie 2012


Calcul necesar termic SERE
Serele au si ele nevoie de multa caldura. Cu mult mai multa chiar decit o casa cu acelasi
volum. Caldura sufleteasca a fermierului este importanta, dar nu suficienta ;) Materialul din
care sint alcatuiti peretii serelor trebuie sa lase lumina potrivita sa ajunga in interior, la plante,
si de asemenea sa tina departe frigul si vintul. Asta fara a mai vorbi de ventilatie, protectie la
intemperii etc.
Va propun aici un alt fisier Excel, cu ajutorul caruia se poate calcula usor necesarul termic al
unei sere, respectiv pierderile ei de caldura, conform SR 1907-3.
Se tine cont de zona climatica si eoliana, de conductivitatea termica a materialului din care
sint alcatuiti peretii serei, de dimensiunile ei, precum si de temperatura interioara dorita, de
etanseitatea serei si pozitionarea ei.
PS Daca aveti vreo propunere cu privire la modul de calcul al suprafetei vitrate a serei sau a
volumului ei, cunoscind doar parametrii usor masurabili ca L, l, H si h (vezi fisier), sau,
eventual, maximum a inca unui parametru usor masurabil, o astept cu interes.
Fisierul original arata cam asa:

~Calcul termic SERE~ 100 KB; fisier pt calculul necesarului termic al unei sere

Publicat de Aurel la 10/13/2012 33 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare


Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

luni, 2 iulie 2012


IPAT - Incalzirea prin Pardoseala cu Agent Termic
De ceva vreme, incerc sa transpun in Excel un calcul pt IPAT. Rezultatul este urmatorul:
incepind de azi, 2 iulie 2012, la lista de fisiere Excel oferite gratis spre download pe blog se
adauga si fisierul-program numit ~Calcul IPAT~. Acesta isi propune sa faca mai rapida si mai
usoara calcularea variantelor optime pt IPAT, conform metodologiei de calcul descrise aici , in
cap.4, pag. 18-22.
Asta presupune alegerea optima a pasului tubului, a lungimii acestuia, a ecartului de
temperatura, a debitului de apa prin tub etc, toate acestea in functie de finisajul final
preconizat al pardoselii, de temperatura interioara dorita in camera, de temperatura de tur,
precum si de numarul optim de circuite raportat la suprafata camerei.
Cam asa arata fisierul:

~Calcul termic IPAT~ 140 KB - fisier pt calcul incalzire prin pardoseala cu agent termic pt 1 camera.

Publicat de Aurel la 7/02/2012 45 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare


Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

duminic, 18 martie 2012


Calcul termic online
Zilele trecute, n timp ce bntuiam pe net, mi-am zis: hai s mai dau o gean pe site-urile care
ofer calcul termic online, s vd care mai e mersul. Zis i fcut. M distreaz faptul c toi
declar c calculele pe care le fac sunt DOAR orientative, c nu pot fi folosite pt un calcul
termic serios. Ceea ce este corect si de bun simt. Dar totui le afieaz.
Am nceput cu vechii mei prieteni, pe care i tiam deja:
1. vreaucaldura.ro - la fel de napa! Mai nou, au o pagin care ofer necesarul termic al
ntregii locuine, i o alta pagina n care alegi pt o camer "radiatorul care i se potrivete", n
funcie DOAR de volum i de numrul de perei exteriori. Adic fix pix!
2. termocontrol.ro - site n construcie, deci... pauz. Momentan au scpat! Abia atept s vd
cu ce deschid!!!
3. vital-instal.ro - vd c ntre timp au renunat la calculul pierderilor de cldur pt o
ncpere, din care rezult puterea radiatorului, i au conceput ceva pt ntreaga locuin, din
care rezult puterea centralei termice. Bravo lor, m bucur c au trecut la un nivel superior.
Eroarea poate fi mai mare, iar vnzarea la fel. Balubaaaa!
4. elcos.ro - site-ul este funcional, mai puin linkurile din el. Se pare c pregtesc un program
pe nume "Termsoft". l ateptm cu drag i interes.
ntre timp, au mai aprut alte situri curajoase, care ncearc s calculeze pierderile de cldura
online, i s ofere puterea radiatorului potrivit:
5. calorifere.ro : e simpatic, pt c ine cont de 5 caracteristici ale camerei! Pcat c gradul de
izolare termic al pereilor exteriori ai camerei nu se afl printre ele (?!?). Oare nu ar trebui s
conteze rezistena termic a pereilor? Iar la sfrit, evident, poi cuta pe site calorifere de
putere apropiat celei rezultat din calcule. Oare ce-o nsemna "necesarul de cldur pt
radiatorul dorit"? Dac este vorba despre necesarul de cldur al camerei, el NU difer n
funcie de proveniena agentului termic: central termic, RADET sau central cu condensare,
aa cum s-ar putea nelege de pe site. Dac este vorba despre puterea termic a radiatorului
dorit, ea ntr-adevr difer n funcie de temperaturile de tur-retur, deci, indirect, de
proveniena agentului termic. Ins din calcule reiese c puterea calculat a caloriferului pt o
central cu condensare este doar cu vreo 10% mai mare dect n cazul RADET. De parc
RADET-ul ar livra agent termic la temperaturi de tur-retur asemntoare cu o centrala termic
cu condensare. i doar cu vreo 30% mai mare dect n cazul unei centrale termice obinuite,
ca s zic aa. Ceea ce nu este corect, deoarece diferenele sunt mult mai mari. Ceva-ceva au
vrut ei s fac, ns nu prea le-a ieit. Oricum ar fi, cert este c rezultatele sunt foarte

generoase, cea mai favorabil situaie care poate fi setat conducnd la 54,6 w/mc, iar cea mai
defavorabil la 137,60 w/mc (!!!). Dar e de neles, lor le convine s vnd calorifere mari i
scumpe, nu mici i ieftine, nu?
6. eradiatoare.ro: are tot 2 pagini, una pt a alege radiatorul camerei, i alta pt a alege centrala
termic. Ambele sunt la fel de vagi, iar rezultatele super-acoperitoare: minim 55 W/mc
(camer fr perei exteriori i izolat), maxim 70 W/mc (camer cu 2 perei exteriori,
neizolat). Dar cic la sfrit i propun radiatoarele sau centralele care corespund puterii
calculate. La asemenea precizie, mulam' fain!
7. reinstal.ro: tot 2 pagini, una pt radiator i alta pt central. Dar partea comica este c
pagina lor web n care ei zic "Alege radiatorul potrivit" pt o camer pare identic cu pagina
veche de la veaucaldura.ro, despre care fceam mito, pe bun dreptate, n postarea "cei-4apostoli...". O fi cumprat/ mprumutat/ furat de la ei? Oricum, calculul la este ca cnd nar fi :) E un pic mai mult dect degeaba.
8. melindainstal.ro: este situl cu cel mai decent calcul termic online de pn acum. Se pot
alege mai multe variabile ale camerei dect pe alte situri: ncepnd cu localitatea, de unde se
deduce zona climatic, pna la tipul i suprafaa vitrat, de la orientarea cardinal, pn la
etajul sau temperatura interioar, de la dimensiunile camerei pn la gradul de izolare termic
al acesteia. O facilitate interesant i util deopotriv este posibilitatea de a salva ntr-un tabel
rezultatele calculelor pt mai multe camere, fiecare cu denumirea ei. n acel tabel i se propun
automat lungimile radiatoarele potrivite fiecrei camere, n funcie de nlimea i tipul pe
care le alegi. Bine-neles, pt radiatoarele Dunaferr, al cror importator i distribuitor este
firma Melinda Instal. O alt chestie care mi-a plcut o reprezint acea coloana din tabel care
ti spune, n procente, dac radiatorul ales de tine acoper necesarul termic calculat al camerei.
Foarte drgu! Dar, destul cu laudele, c li se urc la cap. Ca minusuri, a putea meniona lipsa
posibilitii de a alege ntre camer de locuit, baie sau buctrie, prezent pe alte situri, i care
influeneaz numrul de schimburi de aer necesar n ncpere, i implicit pierderea de cldur
a acesteia. De asemenea, dac toate celelalte situri dau rezultate umflate, supradimensionate i
super-acoperitoare, acest site pare s le fac n ciud tuturor, oferind rezultate chiar i sub 20
Wh/mc (!!!), i asta fr a seta date aiurea, nefireti (vezi imaginea).

Rezultate un pic cam mici, chiar i pt gustul meu... ;) Poate tocmai din cauza asta, una dintre
rubricile n care userul i poate seta valoarea dorita este "Coef. de supradimensionare [%]".
Setare care, ntmpltor sau nu, seamn tare mult cu "Factorul de supradimensionare"
prezent de mult vreme n programul Radia3, n pagina Culise.
9. PERLA am pstrat-o pt final! Este vorba de site-ul calorifere-decorative.com. Este de
departe CEL MAI DEGEABA CALCUL TERMIC pe care l-am vzut! De ce zic asta? Pt c,
orice setri ai face, rezultatul este acelai(!!!) Ce simpatici sunt! Declarativ, calculul termic de
pe situl lor ine cont de 4 lucruri: *izolaia ncperii (slab sau bun, respectiv construcie
foarte veche sau doar veche, raportat la anul de graie 1980); *pt ce fel de camer facem
calculul (baie, hol, living etc); *numrul de perei exteriori (1-4), *i de dimensiunile camerei
(L/l/H). Pna aici, mai e cum mai e, dar mai departe, ce s vezi? Scrie negru pe alb c
volumul camerei se nmulete cu 50 W/mc! Genial!!! Iniial, m-a pufnit rsul. Apoi, mi-am
zis c totui nu se poate, c modificnd datele cerute mai sus, probabil c se va modifica i
acea valoare. Dar nici vorb!!! Pt o camer de 4,0 /4,0 /2,5 m = 40 mc, se afieaz 2.000 W
indiferent ce alegem la celelalte rubrici. Wow! Te las fr grai o asemenea mostr de
precizie, nu-i aa? Nu pot s pricep de ce ne mai ofera posibilitatea de a alege tot felul de
chestii, dac la calcule oricum nu se ine cont de ele! i totui, ncercnd s le gsesc vreo
scuz, stau i m ntreb: nu le este gata php-ul? S fie ei att de neateni? Sau ne cred fraieri i
sper s nu observe nimeni tmpenia, pe principiul "muli vd, puini pricep"? Mai mult dect
att, daca vrei sa i contactezi pt vreo ofert, i se cere s le zici valoarea pe care ai obinut-o
n urma calculului de pe site, pt a-i face o ofert ct mai exact. Halal exactitate, aa c no,
thanks!
Publicat de Aurel la 3/18/2012 38 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

duminic, 12 februarie 2012


Calculator de putere radiator pt. diferite temperaturi de tur-retur-interior
Producatorii de radiatoare ofera tabele cu puterile termice ale radiatoarelor lor, in conditii
standardizate, adica la anumite temperaturi de tur/retur/interior. Unii doar pt un set de
temperaturi (90/70/20, sau 75/65/20, sau 70/60/20, sau chiar 90/70/18). Altii, mai darnici,
pentru 2 sau mai multe seturi de temperaturi, care mai pot fi 70/50/20, sau 50/40/20 grade C.
Dar: daca vrem sa comparam puterile termice a doua marci diferite de radiatoare, pt aceeasi
dimensiune de radiator, dar la care datele din tabelele lor sint pentru temperaturi diferite, nu
vom reusi decit daca le aducem la acelasi numitor comun. La acelasi set de temperaturi. Sa
convertim puterile termice ale radiatoarelor unei marci la temperaturile date de cealalta marca.
Noroc ca nu e prea greu.
Plus ca, adeseori, temperaturile standard de tur/retur/interior la care producatorii de radiatoare
isi testeaza produsele si ofera acele tabele cu puteri termice, difera de ceea ce avem/vrem in
casa noastra. Daca avem tabele cu puterile termice la 90/70/20 grade C, si noi avem centrala
pe gaz, cam greu vom putea atinge acele temperaturi de lucru. Nu mai vorbesc de cazul in
care avem o centrala in condensatie. Asa ca este gresit sa ne alegem radiatoarele fara a face
aceasta transformare, aceasta conversie a puterii termice intre doua seturi de temperaturi: cel
dat de producator si cel dorit de noi.

De asemenea, cei care vor in casa temperaturi (mult) mai mari decit cele 20 de grade C din
stasuri, de genul 23-24-25 de grade C (muli), ar trebui sa tina cont de acestea cind isi
dimensioneaza radiatoarele.
Pt a putea face rapid si usor aceste calcule de conversie a puterilor termice, am creat un fisier
numit "Calculator de putere radiator pt. diferite temp. tur-retur-interior". Il puteti descarca si
folosi gratuit accesind linkul de mai jos:
* Calculator de putere radiator pt. diferite temp. tur-retur-interior
Exemplu:
Haideti sa presupunem ca:
1. necesarul termic al unei camere este de 1.000 W,
2. avem tabele cu puterile termice ale radiatoarelor pe care ni le dorim la temperaturile
90/70/20 grade C,
3. noi vrem sa ne dimensionam corect radiatorul pentru temperaturile de 50/40/23 grade C.
Cum aleg corect dimensiunea radiatorului? Ce putere ar trebui sa caut in tabele?
E simplu: noi vrem un radiator care la temperaturile dorite de noi (50/40/23) sa ofere puterea
egala cu necesarul termic calculat al camerei noastre, adica 1.000 W. Asa ca introducem
aceste date in fisierul "calculator" de mai sus, in oricare dintre coloanele C, G, L sau P. Sa
zicem ca le-am scris in coloana P, ca acolo. Atunci, in coloana L vom nota datele pe care le
avem din tabelele producatorului. Astfel, aflam ca avem nevoie, pt camera noastra, si deci
vom cauta in tabele, acel radiator care are puterea de 3.685 W la temperaturile de 90/70/20, si
care la temperaturile noastre de 50/40/23 va avea puterea de 1.000 W, adica necesarul termic
calculat initial al camerei noastre.
Publicat de Aurel la 2/12/2012 6 comentarii Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe FacebookTrimitei
ctre Pinterest
Reacii:

Suprafata echivalenta termic


Despre Suprafata Echivalenta Termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire
(calorifer/radiator/teava) trebuie sa stiti urmatoarele:
* Reprezinta criteriul de repartizare a cheltuielilor de incalzire intre diferite cladiri racordate
la aceeasi sursa de caldura (gen RADET).
* Este utila in cazul inlocuirii unor corpuri de incalzire cu ocazia reabilitarii termice a
instalatiei de incalzire interioare a unei cladiri.
* Exista un ghid din 2001, care inlocuieste STAS 11 984-83.
* Principala modificare fata de STAS 11 984-83 o reprezinta considerarea parametrilor
nominali ai temperaturilor de tur / retur / interior (conform SR ISO 3148), de 90/70/20C, in
locul valorilor de 95/75/18C. Totusi, valorile suprafetei echivalente termic pentru corpurile
de incalzire cuprinse in STAS 11 984-83 ramin aceleasi, prin modificarea valorii care
corespunde unui metru patrat echivalent termic, de 453 W/m, in loc de 525 W/m, cit era
inainte.
Astfel, ca definitie, suprafata echivalenta termic a unui corp de incalzire (SET) este o marime
conventionala care caracterizeaza puterea termica a unui corp de incalzire, iar metrul patrat de

suprafata echivalenta termic este acea suprafata a corpului de incalzire care cedeaza 453 W in
conditiile de utilizare specificate mai jos:
- temperaturile de intrare / iesire a agentului termic (apa) din corpul de incalzire sunt de
90/70C, iar temperatura interioara a incaperii de 20C (diferenta medie de temperatura dintre
apa si aer este de 60C).
- corpul de incalzire este racordat la instalatia de incalzire cu intrarea agentului termic pe la
partea superioara si iesirea lui pe la partea inferioara.
- corpul de incalzire este montat aparent pe peretele exterior, sub fereastra.
- corpul de incalzire este vopsit la exterior cu vopsea de culoare deschisa, fara pigmenti
metalici.
- presiunea atmosferica de la nivelul marii (care este de 1,013 bar).
Pe scurt, suprafata echivalenta termic (S.E.T.) a unui corp de incalzire se poate calcula cu
urmatoarea formula:
SET = Q / 453, exprimata in m,
in care Q reprezinta puterea termica a corpului de incalzire, determinata conform SR ISO
3148, pentru 90/70/20 grade C, adica pt o diferenta medie de temperatura de t = 60C.
Daca doriti sa aflati direct ce suprafata echivalenta termic au o parte dintre radiatoarele din
Romania, mai vechi sau mai noi, puteti vizualiza anexele acestui ghid din 2001 AICI.