LEAMT Manual

LEAMT
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE PENTRU LINII

ELECTRICE AERIENE DE MEDIE TENSIUNE
DOMENII DE UTILIZARE STÂLPI DE BETON,
CONFORM PE 104
Metodologia de calcul.
Instrucţiuni de utilizare pentru programul LEAMT
Elaborator : ing. Mihai VOICU
Bucureşti 2003
Cuprins
CUPRINS
I. OBIECTUL LUCRARII .................................................................. 3

II. IPOTEZE DE CALCUL ................................................................... 4
1. Încărcări, gruparea încărcărilor ........................................................................... 4
1.1. Condiţii climato – meteorologice .............................................................. 4
1.2. Caracteristicile fizice ale conductoarelor ................................................ 8
1.3. Gruparea încărcărilor ................................................................................. 10
1.4. Determinarea încărcărilor unitare normate .............................................. 11
1.4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii
şi a depunerilor de chiciură. ............................................................ 11
1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului....................... 11
1.4.3. Încărcări unitare normate cumulate ‚datorate maselor proprii, a
depunerilor de chiciură şi a vitezei vântu1ui. ................................. 13
1.5. Determinarea încărcărilor unitare de calcul ........................................... 13
1.5.1. Încărcări unitare de calcul datorate maselor proprii
şi a depunerilor de chiciură. ............................................................ 14
1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului. 14
1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate ‚datorate maselor proprii, a
depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului. ................................. 15
1.6. Determinarea încărcărilor specifice normate şi de calcul. ...................... 15
2. Stabilirea eforturilor în conductor ..................................................................... 20
2.1. Ecuaţia de stare ......................................................................................... 20
2.2. Deschiderea critică ..................................................................................... 21
2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează 28
..................
3. Determinarea săgeţii conductorului .................................................................... 33
3.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel ........................... 33
3.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate .................................... 35
3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii conductorului .................... 37
4. Stâlpi ..................................................................................................................... 41
4.1. Gruparea încărcărilor .................................................................................. 41
4.2. Ipoteze de calcul pentru stâlpii de susţinere ............................................... 41
4.3. Ipoteze de calcul pentru stâlpii de întindere ............................................... 43
4.4. Ipoteze de calcul pentru stâlpii terminali ................................................... 43
III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE …………. 44
1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av) (fig.1.) ........................................... 44
2. Calculul deschideri nominale (An) (fig.2) ....................................................... 48
3. Calculul deschiderii la fazã (Af) (fig.3) ........................................................... 51
4. Verificarea distanţelor între conductoare din condiţia de galopare .................. 53
5. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) .................................................. 57
6. Calculul unghiului de colţ (2) (fig.6.1.) ............................................................. 57
6.1. Calculul unghiului de colţ în funcţie de momentul capabil al stâlpului ...... 57
6.2. Calculul unghiului de colţ în funcţie de tracţiunea
maximă a izolatorului ................................................................................. 58
1
Îndrumar de proiectare LEA-mt
Ipoteze de calcul
6.3. Determinarea unghiului de colţ din condiţia apropierilor faţă de

părţile legate la pământ ................................................................................ 59
7. Calculul deschiderii la fază în funcţie de unghiul liniei ................................ 61
8. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi ................................................................... 62
9. Stabilirea tracţiunii în ancorã în momentul reîntinderii ................................. 68
10 . Verificarea la avarie a stâlpului ....................................................................... 70
IV. PROGRAMUL DE CALCUL “LEAMT” .................................... 71
1. Date de intrare ...................................................................................................... 74
1.1. Condiţii meteorologice ............................................................................. 74
1.2. Coeficienţii încărcărilor de calcul .......................................................... 75
1.3. Date despre stâlpi ...................................................................................... 77
1.4. Date despre coronamente ........................................................................ 79
1.5. Date despre conductoare .......................................................................... 82
1.6. Date despre izolatoare ............................................................................. 84
VI. PROGRAMUL DE CALCUL “EFORT” ...................................... 94
ANEXE .................................................................................................... 97
Anexa 1. Conţinutul fişierului STÂLP. DAT ................................................. 98
Anexa 2. Conţinutul fişierului CORON. DAT ................................................ 100
Anexa 3. Conţinutul fişierului COND1. DAT ................................................. 101
Anexa 4. Conţinutul fişierului IZOL. DAT ..................................................... 102
Anexa 5. Diagrama de momente capabile de calcul pentru
stâlpul SC 10005 , varianta de armare PC 52 .................................. 103
stâlpul TC 15007 , varianta de armare PC 52 .................................. 104
Anexa 8. Diagrama de momente capabile de calcul pentru stâlpul
TC 15014 şi stâlpul TC 15014-105 , varianta de armare
PC 60 .................................................................................................. 106
stâlpul TC 15015 , varianta de armare PC 60 ................................ 108
stâlpul TC 1187-1 , varianta de armare PC 52 ............................... 109
stâlpul TC 1187-1 , varianta de armare PC 60 ............................... 110
stâlpul TC 12-2200 , varianta de armare PC 60 ............................. 111
2
Obiectul lucrării
I. OBIECTUL LUCRARII
În această lucrare se prezintă modul de calcul pentru determinarea domeniilor de

utilizare a stâlpilor din beton folosiţi în construcţia liniilor electrice aeriene de medie tensiune,
precum şi programele de calcul ―LEAMT‖ şi ―EFORT‖, cu ajutorul cărora se pot obţine domeniile
de utilizare.
Programele au la bază relaţiile de calcul prezentate in această lucrare.
Ipotezele de calcul sunt conforme cu PE 104/93 (2002) : ―Normativ pentru construirea
liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V‖
Acolo unde s-a considerat oportun, pentru o mai bună înţelegere a relaţiilor şi a modului
de calcul, se prezintă exemple de calcul în conformitate cu normativul PE 104/93 (2002).
Pentru o mai bună aprofundare a modului cum se determină deschiderea nominală şi cea
la fază, care depind de săgeata conductorului, implicit de tracţiunea în conductor, se prezintă la pct.
2.1.2, şi 2.1.3 modul cum se calculează tracţiunile şi săgeţile conductoarelor, în ipoteza unor
deschideri fără denivelări. Calculul mecanic al conductoarelor face obiectul unei alte lucrări; din
acest motiv nu se insistă în această lucrare asupra modului de calcul al săgeţilor de montaj şi finale
reale ale conductoarelor care depind de caracteristicile panoului analizat (deschideri inegale,
denivelări etc.).
În lucrare se prezintă şi modul de calcul pentru reîntinderea ancorelor existente în
exploatare.
Lucrarea nu are ca obiect dimensionarea fundaţiilor.
3
Ipoteze de calcul
II. IPOTEZE DE CALCUL
1. Încărcări, gruparea încărcărilor
1.1. Condiţii climato - meteorologice
La proiectarea şi construcţia LEA se ţine seama de intensitatea şi frecvenţa de

manifestare a principalilor factori climato - meteorologici :
 temperatura aerului ;
 viteza vântului;
 depunerile de chiciură .
Din acest punct de vedere teritoriul ţării noastre se împarte în cinci zone
meteorologice (fig.1.1.), care diferă din punct de vedere al intensităţii şi al frecvenţei de manifestare
a principalilor factori climato - meteorologici
La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA se vor
considera condiţiile prevăzute în tabelele 1.1. şi 1.2. pentru zona meteorologică respectivă
În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiţiile prevăzute în
tabelul 1. pentru tensiunea cea mai mare.
În anumite zone cu caracter local în care se constată ‚condiţii meteorologice mai
grele decât cele prevăzute în tabelul 1.1. ‚se pot adopta valori mai mari . Aceste valori trebuie să fie
justificate prin date statistice furnizate de INMH sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor
aeriene de energie electrică şi de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă frecvenţa de
apariţie de cel mult o dată la 10 ani.
Presiunile dinamice ale vântului ‚ prevăzute în tabelul 1.1. ‚ sunt corespunzătoare
vitezei mediate pe două minute la înălţimea de 10 m deasupra terenului
Pentru elementele componente ale liniilor ‚situate la înălţimi diferite faţă de sol ‚
presiunile de bază din tabelul 1.1. se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală „ c‖
prevăzuţi în diagrama 1.1., iar pentru stâlpi şi izolatoare se vor majora prin înmulţirea cu
coeficienţii de rafală „ s‖, „ iz‖, prevăzuţi în diagrama 1.2.
Pentru calculul conductoarelor ‚la determinarea încărcărilor normate pentru
conductoarele acoperite sau neacoperite cu chiciură provenite din presiunea vântului se va
considera ca distanţă H o înălţime medie de suspensie ‚ indiferent de înălţimile la care se găsesc
diferitele conductoare (active sau de protecţie) ‚ distanţa se va determina cu relaţia :
1 n  2 
H   h cl i   f i 
n i 1 3 
(m)
unde:
hcl - distanţa de la sol la conductor în punctul de prindere în clemă ‚în m ;
f - săgeata conductorului ‚în m ;
n - numărul conductoarelor
Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi

dimensiune, separat pentru conductoare active şi conductoare de protecţie.
4
Ipoteze de calcul
Figura 1. 1. ROMÂNIA Zonarea teritoriului din punct de vedere al

condiţiilor climato – meteorologice
5
Ipoteze de calcul
Tabelul 1.1. Presiunea dinamică de baza ‚dată de vânt (corespunzătoare vitezei

mediate pe două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi
grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA
Presiunea dinamică de bază, Grosimea stratului de

Zona Altitudinea P chiciură ,bch3,4)
meteo
(m) (daN/m2) (mm)
Vânt maxim Vânt simultan Un <110 kV Un= (220400) kV
fără chiciură cu chiciură
A 30 12 16 22
B 42 16,8 (15)5)
 800 22 24
C 55 20 (17)5)
D1) - -
1000 40 16 Grosimea stratului de chiciură se
1200 45 18 va stabili pe baza datelor statistice
furnizate de INMH, sau rezultate
1400 65 26
din statisticile de exploatare ale
E2) 1600 90 36 LEA şi LTc din zonele respective.
1800 110 44
2000 130 52
2200 150 60
2400 170 68
Notă :
1) Zonă meteorologică cu condiţii deosebite de vânt , pentru care se vor cere date de la
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
2) În zone cu altitudini mai mici de 1400 m ‚presiunea dinamică de bază luată în
considerare nu trebuie să aibă valori mai mici decât a zonelor limitrofe ‚cu
altitudini sub 800 m.
3) Grosimea stratului de chiciură, bch , pe conductoare se consideră conform
figurii 1.2.
4) Greutatea volumică a chiciuri ( ch) se consideră egală cu 0,75 daN/dm3
În cazul în care se adoptă ‚în anumite zone cu caracter local ‚grosimi mai mari ale stratului de
chiciură depus pe conductoare ‚ şi peste 30 mm pentru zona E, se poate micşora valoarea
densităţii chiciurii până la cel mult 0,5 daN/dm3
5) Valorile dintre paranteze se referă la LEA 20 kV.
Tabelul 1.2. Valorile temperaturii aerului
Zona meteorologică Temperatura aerului (0C)

maximă minimă medie de formare a chiciuri
Toată ţara 40 -30 15 -5
Zone cu altitudini peste 800 m 40 -30 10 -5
6
Ipoteze de calcul
Diagrama 1.1. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor „ c‖,

în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖, deschiderea ―a‖ şi tipul de
amplasament.
Diagrama 1.2. Variaţia coeficientului de rafală pentru stâlpi „ s‖, şi lanţuri de

izolatoare „ iz‖, în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖.
7
Ipoteze de calcul
1.2. Caracteristicile fizice ale conductoarelor
Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive ‚ la construirea LEA se

vor utiliza conductoare funie din aluminiu ‚ aliaje de aluminiu ‚ oţel, precum şi conductoare funie
din oţel-aluminiu şi oţel aliaje din aluminiu.
Condiţiile tehnice generale ‚ dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale
conductoarelor LEA trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor.
În cazul unor tipuri noi sau speciale de conductoare nestandardizate sau fără norme
interne ‚ se vor considera ‚ pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente,
valorile din tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Caracteristicile fizico-mecanice al sârmelor componente

ale conductoarelor funie pentru LEA.
volumică
Modulul de elasticitate
Coeficientul de dilatare
Rezistivitatea electrică
Rezistenţa la rupere
(greutate specifică)
rezistenţei electrice
în curent continuu
Coeficientul de
termică liniară
temperatură al
Material
Greutatea
mm2/m
0
C daN/dm3 0
C-1 daN/mm2 daN/mm2
Aluminiu 0,028264 0,0040 2,649 0,000023 5500 15,8-19,0
STAS 12486 0
Alcoro (aliaj de 0,032800 0,0036 2,649 0,000023 5600 29,40
Al) Normă internă 0
Oţel categoria A 0,1818-0,1885 0,0045 7,701 0,000011 18800 37,22
STAS 3732 pt. 1,15-3,0 5
mm
Oţel categoria B 0,2510-0,2493 0,0045 7,701 0,000011 19600 117,60
STAS 3732 pt. 1,45-3,2 5
mm
Oţel categoria C 0,2510-0,2493 0,0045 7,701 0,000011 19600 137,30
STAS 3732 pt.1,45-3,2 5
mm
Secţiunile minime admisibile ale conductoarelor din considerente mecanice ‚sunt :

- 25 mm2 pentru conductoarele funie de oţel-aluminiu, oţel-aliaje de aluminiu şi aliaje
de aluminiu
- 16 mm2 pentru conductoarele funie de oţel.
8
Ipoteze de calcul
Pentru porţiunile speciale de traseu (traversări, apropieri de construcţii etc.), secţiunile

minime ale conductoarelor vor fi de
 35 mm2 pentru conductoarele funie de oţel-aluminiu, oţel—aliaje de aluminiu şi aliaje
de aluminiu.
 50 mm2 pentru conductoarele funie de oţel.
Pentru conductoarele de protecţie din oţel se vor utiliza sârme de oţel de categoria B sau
C, conform STAS 3732.
Sârmele de oţel ‚utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a părţii (inimii) de
oţel a conductoarelor de oţel-aluminiu şi oţel-aliaje de aluminiu ‚vor fi protejate împotriva
coroziunii cu un strat subţire de zinc (conform STAS 3732)
Pentru conductoarele bimetalice (oţel—aluminiu) avem:
 Secţiunea rea1ă a conductorului echivalent
Sc = Sal + Sol
unde :
Sal - secţiunea părţii de aluminiu ;
Sol - secţiunea părţii de oţel
 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent
E al  Sal  E ol  Sol
Ec  (daN/mm2)
Sc
unde :
Eal = 5500 daN/mm2 – modulul de elasticitate aluminiu
Eol =19600 daN/mm2 – modulul de elasticitate oţel (tab.1.3.)
 Coeficient de dilatare 1iniară a conductorului
 al  E al  Sal   ol  E ol  Sol
c  (0C-1 )
E al  Sal  E ol  Sol
unde :
al - coeficient de dilatare termică aluminiu ‚în (0C-1 ) ;
ol - coeficient de dilatare termică oţel , în (0C-1 ) .
9
Ipoteze de calcul
Exemplu de calcul
Să considerăm conductorul funie din oţel-aluminiu cu secţiunea de 70/12 mm2
 Secţiunea reală a conductorului echivalentă ‚în (mm2)
Sc = Sal + Sol = 69,9 + 11,4 = 81,3 (mm2)
 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent
5500  69,9  19600  11,4

Ec   7477 (daN/mm2)
81,3
 Coeficient de dilatare liniară a conductorului , în (0C-1 )
0,000023  5500  69,9  0,000011  19600  11,4

c   0,0000185 8 (0C-1 )
5500  69,9  19600  11,4
Tabelul 1.4. Caracteristicile conductorului exemplificat
Stotal Diametrul Forţa de rupere Modul de Coef. de Masa

Conductor calculată elasticitate dilatare negresată
liniară
mm2 mm daN daN/mm2 0
C-1 daN/m
Al/Ol-70/12 81,3 11,7 2601,8 7477 0,0000185 0,283
1.3 . Gruparea încărcărilor
La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în

considerare următoarele grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato—meteorologici, ca
ipoteze de încărcare :
a) temperatura minimă ‚vântul şi chiciura lipsesc ;
b) temperatura medie ‚vântul şi chiciura lipsesc ;
c) temperatura medie ‚viteza vântului de 10 m/s ‚chiciura lipseşte ;
d) temperatura medie ‚viteza maximă a vântului ‚chiciura lipseşte ;
e) temperatura maximă ‚vântul şi chiciura lipsesc ;
f) temperatura de formare a chiciurii şi depuneri de chiciură pe elementele componente
ale liniei ‚vântul lipseşte ;
g) temperatura de formare a chiciurii ‚vânt simultan cu chiciură şi depuneri de chiciură pe
elementele componente ale liniei
10
Ipoteze de calcul
1.4 . Determinarea încărcărilor unitare normate
1.4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii

şi a depunerilor de chiciură.
Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură se

determină după cum urmează :
 Greutatea proprie a conductorului :
g(1,n) = gc (daN/m)
în care :
gc - masa unitară a conductorului ‚ (în daN/m)
 Greutatea chiciurii :
g(2,n) = 3,14 b (dc + bch) ch 0,001

   
(daN/m)
în care :
dc - diametrul conductorului ‚ (în mm) ;
bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚ (în daN/dm3).
 Greutatea conductorului acoperit cu chiciură
g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)
1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.
Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii

dinamice de bază ‚―p‖ se va lua din tabelul 2.1 sau se va determina cu relaţia :
v2
p (daN/m2)
16.3
unde
v - viteza vântului ‚(în m/s.)
In funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamica de bază se va majora

cu coeficientul de rafală „ c‖ ‚din diagrama 1.1., care nu depinde de valorile vitezei vântului.
Coeficientul „c‖ coeficient de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor depinde
de turbulenţa vântului şi de răspunsul dinamic al conductorului ‚include efectul combinat al
variaţiei vitezei vântului atât cu înălţimea, cât şi cu mărimea deschiderii (neuniformitatea vântului
pe deschidere)
11
Ipoteze de calcul
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, neacoperit cu chiciură
g (4, n)  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)

în care :
c - coeficient de rafală şi neuniformitate al vitezei vântului ‚ (diagrama 1.1.) ;
Ctc - coeficient de rezistenţă frontală (coeficient aerodinamic) al conductorului(tab.1.5.)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚

în regim normal de funcţionare
g (5, n)  C tc  c  p v ch  d  0,001 (daN/m)
d  (d c  2  b ch )
unde :
bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm)
a) b)
Figura 1.2. Diametrul conductorului acoperit cu chiciură :

a) real (în practică) ;
b) de calcul (echivalent)

în regim de avarie

g (8, n)  a  C tc   c  p v ch  d  0,001 (daN/m)
n
în care :
n,a coeficienţi parţiali de siguranţă (tabelul 6.)
—
12
Ipoteze de calcul
Tabelul 1.5. Valorile coeficientului aerodinamic ‚ Ctc
Specificaţia Ctc
Fără chiciură Diametrul conductorului  20 mm 1,10
Diametrul conductorului < 20 mm 1, 20
Cu chiciură, indiferent de diametrul conductorului 1, 20
1.4.3. Încărcări unitare normate cumulate ‚datorate maselor proprii, a

depunerilor de chiciură şi a vitezei vântu1ui.
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului şi a

presiunii vântului pe conductor
g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului acoperit cu

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ în regim normal de funcţionare
g (7, n)  g (23, n )  g (25, n ) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ în regim de avarie
g (9, n)  g (23, n )  g (28, n ) (daN/m)
1.5. Determinarea încărcărilor unitare de calcul
Încărcările de calcul se obţin prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficienţii parţiali de

siguranţă din tabelul 1.6. ‚ ţinându-se seama de gruparea încărcărilor precizate la. pct.1.3.
Tabelul 1.6. Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru LEA 20 - 110 kV
Categorii n a
de încărcări Încărcări Zona Zona Zona Zona
A, B, C D, E A, B, C D, E
Permanente Masa proprie conductor 1,10 1,10
Variabile Presiunea vântului 1,30 1,50 0,25 0,45
Masa chiciurii 1,80 1,80
13
Ipoteze de calcul
1.5.1. Încărcări unitare de calcul datorate maselor proprii

şi a depunerilor de chiciură.
Încărcări unitare de calcul provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de

chiciură se determinată după cum urmează :
 Greutatea proprie a conductorului
g (1, c)  1,1  g c (daN/m)
în care gc masa unitară a conductorului ‚(în daN/m)
 Greutatea chiciurii
g (2, c)   n  3,14  b  (d c  b ch )   ch  0,001 (daN/m)

g (2, c)  1,8  3,14  b  (d c  b ch )   ch  0,001 (daN/m)
în care :
dc - diametrul conductorului ‚(în mm) ;
bch - grosimea stratului de chiciură ‚(în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚(în daN/dm3)
g (3, c)  g (1, c)  g (2, c) (daN/m)
1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului.
g (4, c)   n  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)
în care :
c - coeficient de rafală şi neuniformitate a vitezei vântului ;
Ctc - coeficient de rezistenta frontala (coeficient aerodinamic) al conductorului;
n - coeficient parţial de siguranţă .
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciura ‚ în

regim normal de funcţionare
g (5, c)   n  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)
14
Ipoteze de calcul
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚în

regim de avarie
g (8, c)   n  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)

în care, n este coeficient parţial de siguranţă (tab.1.6.)
1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate ‚datorate maselor proprii, a

depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului.
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului şi a presiunii

vântului pe conductor
g (6, c)  g (21, c)  g (24, c) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim normal de funcţionare
g (7, c)  g (23, c)  g (25, c) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim de avarie
g (9, c)  g (23, c)  g (28, c) (daN/m)
1.6. Determinarea încărcărilor specifice normate şi de calcul.
Încărcările specifice ‚normate şi de calcul ‚se obţin din încărcările unitare, normate şi de
calcul ‚împărţite la secţiunea reală a conductorului.
15
Ipoteze de calcul
Exemplu de calcul
Pentru exemplificare, vom considera că LEA 20 kV , se află în zona B meteorologică‚

echipată cu conductor activ A1O1-70/12 mm2 ..
 Presiunea dinamică de bază dată de vânt ‚(în daN/mm2)
p v max  42 (daN/mm2)
 Presiunea dinamică de bază dată de vânt simultan cu chiciură ‚‚(în daN/mm2)
p vch  15 (daN/mm2)
Pentru elementele componente ale liniilor ‚situate la înălţimi diferite faţă de sol,
presiunile de bază se vor majora prin înmulţirea cu coeficientul de rafală „ c‖, prevăzut în
diagrama 1.1.
c = 1,55
 Grosimea stratului de chiciură ‚(în mm)
bch = 22 (mm)
 Greutatea specifică a chiciurii ‚(în daN/dm3)
ch = 0,75 (daN/dm3)
Încărcări unitare normate
g(1,n) = gc (daN/m)
gc - masa unitară a conductorului ‚(în daN/m)
g(1,n) = 0,283 (daN/m)
g(2,n) = 3,14 b (dc + bch) ch 0,001

   
(daN/m)
în care :
dc - diametrul conductorului ‚ (în mm) ;
bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚ (în daN/dm3).
g(2,n) = 3,14 22 (11,7 + 22) 0,75 0,001 = 1,7469

   
(daN/m)
16
Ipoteze de calcul

g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)
g(3,n) = 0,757+1,7469 = 2,0299 (daN/m)
g (4, n )  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)
g ( 4,n )  1,20  1,55  42  11.7  0,001  0.1940 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură
g (5, n)  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)
g (5,n)  1,2  1,55  15  (11,7  2  22)  0,001  1,5540 (daN/m)

g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)
g (6,n)  0,2832  0,914 2  0,9568 (daN/m)

chiciura şi a presiunii vântului pe conductor
g (7, n)  g (23, n )  g (25, n ) (daN/m)
g (7,n)  2,0299 2  1,554 2  2,5564 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor,

acoperit cu chiciura ‚la avarie

g (8, n)  a  g (5, n ) (daN/m)
n
0,25
g (8,n)   1,554  0,2989 (daN/m)
1,3

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ la avarie
g (9, n)  g (23, n )  g (28, n ) (daN/m)
g (9,n)  2,0299 2  0,2989 2  2,0518 (daN/m)

17
Ipoteze de calcul
Încărcări unitare de calcul
Încărcările unitare de calcul se obţin prin înmulţirea încărcărilor unitare normate cu

coeficientul încărcării (conform tab.1.6.)
g(1,c) = g(1,n)  1,1 = 0,283  1,1 = 0,3113 (daN/m)
g(2,c) = g(2,n)  1,8 = 1,7469  1.8 = 3,1444 (daN/m)
g(3,c) = g(1,c) + g(2,c) = 0,3113 + 3,1444 = 3,557 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor,

neacoperit cu chiciură
g(4,c) = g(4,n)  1,3 = 0,9140  1,3 = 1,1882 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciura ‚

în regim normal de funcţionare
g(5,c) = g(5,n)  1,3 = 1,554  1,3 = 2,0202 (daN/m)

g (6, c)  g (21, c )  g (24, c ) (daN/m)
g (6,c)  0,31132  1,1882 2  1,2283 (daN/m)

g (7,c)  g (23,c )  g (25,c ) (daN/m)
g (7,c)  3,4557 2  2,0202 2  4,0029 (daN/m)

în regim de avarie
g (8,c)   n  C tc   c  p vch  (d c  2  b ch )  0,001   n  g (5,n ) (daN/m)
g (8,c)  0,25  1,5540  0,3885 (daN/m)
18
Ipoteze de calcul

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim de avarie
g (9, c)  g (23, c)  g (28, c) (daN/m)
g (9,c)  3,4557 2  0,3885 2  3,4775 (daN/m)
Încărcări specifice normate şi de calcul
Încărcările specifice ‚normate şi de calcul ‚se obţin din încărcările unitare ‚normate şi de calcul,
împărţite la secţiunea reală a conductorului.
 Încărcări specifice normate
g (1,n ) 0,283
 (1,n )    0,003481 (daN/m  mm2)
Sc 81,3
Tabelul 1.7. Încărcări pentru conductorul de Al/Ol –70/12, zona B meteorologică
NORMATE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRI unitare specifice unitare specifice
daN/m daN/mmm2 daN/m daN/mmm2
1 Din masa conductorului 0,2830 0,003481 0,3113 0,003829
2 Din chiciură 1,7469 0,021487 3,1444 0,038676
3 Din masa conductorului şi chiciură 2,0299 0,024968 3,4557 0,042506
4 Din presiunea vântului maxim 0,9140 0,011242 1,1882 0,014615
5 Din presiunea vântului simultan cu chiciură 1,5540 0,019115 2,0202 0,024849
6 Din masa conductorului şi presiunea vântului 0,9568 0,011769 1,2283 0,015108
maxim
7 Din masa conductorului cu chiciură simultan 2,5564 0,031445 4,0029 0,049236
cu vânt
8 Din presiunea vântului la avarie simultan cu 0,2989 0,003676 0,3885 0,004779
chiciură
9 Din masa conductorului cu chiciură şi cu vânt 2,0518 0,025237 3,4775 0,042773
la avarie
19
Ipoteze de calcul
2. Stabilirea eforturilor în conductor
2.1. Ecuaţia de stare
În paragraful de faţă nu ne propunem să demonstrăm cum s-a determinat ecuaţia de

stare ‚ ci doar forma care este utilizată în calcule
Se consideră că deschiderile cuprinse într-un panou al liniei sunt inegale ‚ iar variaţiile
parametrilor mediului ambiant sunt aceleaşi în toate deschiderile.
Figura 2.1. Panou de întindere cu deschideri inegale şi denivelate.
În cazul unei schimbări de stare, alungirea conductorului dintr-o deschidere K este

cauzată atât de variaţia parametrilor mediului exterior cât şi de deplasarea punctelor de suspensie.
a 2med   2n a 2med   2m
u  p o, n   E c  u  p o, m   E c   c  E c  (Tn  Tm )
24  p o2, n 24  p o2, m
unde :
m - starea de referinţă sau de plecare ;

n - starea corespunzătoare unei valori a temperaturii pentru care se calculează tracţiunea pon ;
pom - componenta orizontală a tracţiunii specifice de calcul la starea ‗m‖, (în daN/mm2) ;
pon - componenta orizontală a tracţiunii specifice normate la starea ―n‖ ‚(în daN/mm2) ;
m - încărcarea specifică de calcul a conductorului la starea de referinţă ‚(în aN/m.mm2);
n - încărcarea specifică normată a conductorului corespunzătoare stării ―n‖, în daN/m.mm2) ;
Tn - temperatura stării pentru care se determină pon şi care ia diferite valori între -30 0C şi 40 0C,
(în 0C) ;
Tm - temperatura stării de referinţă ‚ (în 0C) ;
u - factorul de denivelare mediu ;
amed - deschiderea medie ‚( în m);
c - coeficient de dilatare liniară conductor ‚ (în 0C).
20
Ipoteze de calcul
n h i2
 (a i  (1  ))
i 1 2  a i2
u
n
ai
i 1
n
 (a 3i  cosi )
a med  i 1 (m);
n
ai
i 1
ai
cos i 
a i2  h i2
unde :
a - deschiderea ‚ (în m) ;
h - denivelarea (pentru h se adoptă notaţia (+) dacă linia urcă şi (-) dacă linia coboară )‚ (în m) ;
 - unghiul de pantă
2.2. Deschiderea critică
Eforturile în conductor se nasc din două cauze : suprasarcini şi variaţii de temperatură .

În consecinţă eforturile maxime în conductor pot să apară fie la suprasarcini mari (-50 +ch+v),
pentru care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi mai mică sau egală cu 0,70 prc, fie la
contractarea puternică a conductorului din cauza temperaturii scăzute (-30 0C) ‚pentru care valoarea
maximă a rezistenţei de calcul va fi mai mică sau egală cu 0,50 prc.
Pentru al proteja contra vibraţiilor PE 104/93 recomandă întinderea conductorului cu o
tracţiune redusă 0,18 din efortul de rupere (prc) când deschiderea este mai mare de 120 m şi
conductoarele nu sunt prevăzute cu antivibratoare şi 0,25 prc, când deschiderea este mai mică de
120 m sau când conductoarele sunt prevăzute cu antivibratoare.
Cele trei stări care determină solicitarea mecanică a conductorului poartă denumirea de
―stări critice‖.
În calculele mecanice se va adopta în mod obişnuit ca regim iniţial acela care este
caracterizat de solicitarea maximă şi care va fi cel mult egală cu solicitarea admisibilă de calcul.
Stabilirea regimului iniţial între două stări limită, se rezolvă în funcţie de o serie de
parametri : lungimea deschiderii, temperatura, încărcarea cu suprasarcini, valoarea admisibilă de
calcul a efortului
Dacă considerăm că deschiderile în panou sunt egale fără denivelări ‚forma generală a
ecuaţiei de stare va fi:
21
Ipoteze de calcul
a 2   22 a 2  12
p2   E c  p1   E c   c  E c  (T2  T1 )
24  p 22 24  p12
unde :
pl - rezistenţa admisibilă de calcul la starea 1 ;
p2 - rezistenţa admisibilă de calcul la starea 2 ;
Ecuaţia poate fi scrisă sub forma :
p 22  (p 2  C)  B ;
unde :
C  M a2  N ;
2  E
M 1 c ;
24  p12
B  K a2 ;
2  E
K 2 c ;
24
N  p1   c  E c  (T2  T1 )
Pentru a se stabili influenţa diferiţilor factori ‚ în ecuaţia de stare ‚ se consideră ca

variabilă independentă a, iar p variabilă dependentă . Se variază a de la 0 la .
De fapt ‚ a foarte mic nu permite utilizarea ecuaţiei de stare ‚ valabilă numai pentru
fire elastice ‚iar a   conduce la erori .
Dacă a  0 ‚ ecuaţia de stare devine :
p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )
de unde rezultă că temperatura va influenţa valoarea efortului .
Dacă a   ‚ ecuaţia de stare devine :

p 2  2  p1
1
şi deci efortul depinde de încărcare.
Dacă se ridică grafic funcţia p = f(a), pot fi întâlnite următoarele cazuri :
Cazul I .
Ca regim iniţial se ia regimul 1, definit de încărcarea 1, temperatura T1 şi efortul

p1=constant.
Celelalte regimuri diferă numai prin temperatura T2.
Se disting (figura 2.2.) :
 Curba 1 - curba efortului unitar p1= constant , T2 = T1 ;
22
Ipoteze de calcul
 Curba 2 - se obţine pentru T2  T1 .
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )  N  N  p1

La a   , p 2  1  p1 , 1 = 2  p2 = p1
2
 Curba 3 - se obţine pentru T2  T1 şi N  0 .
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )  N  N  p1

La a   , p 2  1  p1 , 1 = 2  p2 = p1
2
 Curba 4 - se obţine pentru T2  T1 şi N = 0 (curba nu prezintă minim).
 Curba 5 - se obţine pentru T2  T1 şi N  0.
Figura 2.2. Curbele p = f(a), cazurile I şi II
Cazul II .
Se consideră ca regim iniţial regimul de sarcină 1  2 , la temperatura T1 şi

efortul p1 = constant (ca un caz particular se poate considera regimul de sarcină maximă şi,
deci, p1 va fi egal cu rezistenţa admisibilă). Se obţin tot cele cinci forme de curbe din
figura 2.2.
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 ) ;

La a   , p 2  1  p1 .
2
Cazul III .
Regimul iniţial este acelaşi ca în cazul II .

În stările de calcul se menţine temperatura, iar sarcina este diferită 1 . În acest
caz, în toate regimurile avem :
a   , N  p1   c  E c  (T2  T1 )  p1 (curba 1, figura 2.3.)
23
Ipoteze de calcul
Pentru 2  1 , curba va fi cea notată cu 3, iar pentru 2  1 , curba va fi cea

notată cu 2.
Figura 2.3. Curbele p = f(a), cazul III
 Calculul conductorului monometalic în condiţiile efortului maxim de calcul, admisibil
Efortul maxim poate apărea în conductor la temperatura minimă sau la sarcină

maximă.
Vom urmări curbele p = f(a) în două cazuri :
a) Regimul de sarcină maximă 2 , T2 , pornind de la cel de temperatură minimă 1 ,
T1.
b) Regimul de temperatură minimă , pornind de la regimul iniţial de sarcină maximă.
În primul caz se obţin curbele b – b1 (figura 2.4.) de forma 3 (figura 2.3.), iar în
cazul al doilea curba a – a1 (figura 2.4.) de forma 2 (figura 2.3.). În punctul C,
eforturile în cele două regimuri sunt identice şi, deci, a = acr, p = pa
Se defineşte ca deschidere critică acea valoare a deschiderii a pentru care

influenţa temperaturii şi influenţa sarcinii asupra efortului este aceeaşi :
p 2  p1   c  E c (T2  T1 )  24
a cr 

E c  (  2 p 22 ) 2  ( 1 p12 ) 2  (m)
Figura 2.4. Diagramele p = f(a) conductor monometalic (cazul general)
24
Ipoteze de calcul
Porţiunile a-c şi c-b1 din figura 2.4., care depăşesc valoarea admisibilă, apar
deoarece în fiecare caz regimul iniţial a fost luat fără a se ţine cont de deschidere. Pentru
a nu depăşi valoarea admisă este necesar a alege starea iniţială în funcţie de deschiderea
critică :
 dacă a < acr , regimul iniţial se ia cel de temperatură minimă ;
 dacă a > acr , regimul iniţial se ia cel de sarcină maximă .
În cazul alegerii corecte a regimului iniţial, graficele vor avea forma indicată în
figura 2.5. , respectiv b, c, d1 şi d, c, a1.
Figura 2.5. Diagramele p = f(a) în cazul unui conductor monometalic

(graficele de dimensionare)
 Calculul conductoarelor bimetalice cu efort admisibil de calcul, limitat de trei stări

de dimensionare
În figura 2.6. sunt trasate graficele de dimensionare pentru conductorul bimetalic, când
tracţiunile la temperatura medie depăşesc pentru anumite deschideri valoarea limită.
S-au folosit următoarele notaţii :

1 - regimul de la -5+ch+v ;
2 - regimul de temperatură minimă ;
3 - regimul de temperatură medie .
S-e observă că pentru deschideri :

a) a < acr(1-2) , regimul iniţial este cel de temperatură minimă ;
b) a > acr(2-3) , regimul iniţial este cel de temperatură medie ;
c) acr(1-2) < a < acr(2-3) , regimul iniţial este cel de temperatură medie.
Apare necesar a defini acr(1-2) ca element de comparaţie a regimurilor 1 şi 2 şi

acr(2-3) ca element de comparaţie a regimurilor 2 şi 3, calculate cu relaţiile :
24 E c  p1  p 2   c  E c  (T1  T2 ) 
a cr (1 2) 
  
 7, c p1 2  1, c p 2 2 
25
Ipoteze de calcul
24 E c  p1  p 3   c  E c  (T1  T3 ) 
a cr (1 3) 
  
1, c p1 2  1, c p 3 2 
24 E c  p 2  p 3   c  E c  (T2  T3 ) 
a cr ( 2  3) 
  
1, c p 2 2  1, c p 3 2 
Pentru uşurinţa scrierii relaţiilor am folosit următoarele notaţii :
p1 = pmax(-5+ch+v) T1= T(-5+ch+v) = -5 (C)
p2 = pmax(-30) T1= T(-30) = -30 (C)
p3 = pmax(15) T1= T(15) = +15 (C)
unde : T(-5+ch+v) - temperatura de formare a chiciurii , (în C) ;
T(-30) - temperatura minimă , (în C) ;
T(15) - temperatura medie , (în C) .
În cazul în care toate cele trei valori ale deschiderilor critice sunt egale,
încărcarea respectivă (ca valoare relativă) va fi definită ca fiind sarcina relativă critică (qcr) :
p  c  E c  A   B
q cr  1 
p 2  c  E c  T3  T2   p 3  p 2
p
unde : A  T3  T1  2  T1  T2 
p3
2
p 
B  p 3  p1   2   p1  p 2 
 p3 
Figura 2.6. Diagramele p = f(a) în cazul unui conductor cu efort

admisibil de calcul, limitat de trei stări de dimensionare
26
Ipoteze de calcul
Valoarea sarcinii relative critice permite să se stabilească starea iniţială de calcul

(figura 2.7.) . Dacă se notează cu q sarcina relativă :
 7, c
q
1, c
în care variabilă este 1,c , se vede că acr(2-3) este constant în funcţie de q .

Pentru sarcina relativă critică q = qcr , cele trei curbe se întretaie :
 dacă q  qcr , dimensionarea se face după două stări critice (starea 1 şi starea 2);
 dacă q  qcr , dimensionarea se face după trei stări critice.
Figura 2.7. Variaţia deschiderilor critice cu sarcina relativă q
Regimul iniţial se consideră conform tabelului 2.1.
Tabelul 2.1. Stabilirea stării de dimensionare
Sarcina Deschiderea medie Dimensionează

relativă a p T
q  qcr a  acr(1-2) p2 -30 (C)
a  acr(1-2) p1 -5 (C)
q  qcr a  acr(1-2) acr(2-3) = imaginar p3 +15 (C)
sau acr(2-3)  0 a  acr(2-3) p2 -30 (C)
qcr = a  acr(2-3) p3 +15 (C)
imaginar
a  acr(1-2) acr(1-3) = imaginar p3 +15 (C)
acr(1-3)  0 a  acr(1-3) p3 +15 (C)
a  acr(1-3) p1 -5 (C)
27
Ipoteze de calcul
2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează
Tracţiunea orizontală de calcul se determină cu ajutorul relaţiei :
 h2  a 2   c2, m
p o2, m  
 a2 

 2   p o , m  2  p m  h   c, m 
4
 0
 
deci tracţiunea orizontală de calcul este rădăcina ecuaţiei de gradul II şi este dată de relaţia :
po,m 
2  p m  h   c ,m   2  p m  
 h   c ,m   h a   2  a 2   c2,m
2 2

2  h a   2
2

În cazul în care denivelarea h este zero, avem :
p o, m 
pm  p 2m  0,5  a 2   c2, m 
2
Este de remarcat faptul că la un efort pm dat , efortul po,m este real numai pentru
valori pozitive ale discriminantului .
În cazul în care discriminantul ia valori negative, conductorul se rupe sub
greutatea proprie ; în acest caz trebuie micşorată deschiderea sau se alege un conductor mai
puternic.
Exemplu de calcul
Vom considera o LEA 20 kV situată în zona meteorologică B, echipată cu

conductor activ AlOL-70/12 mm2 . Săgeata conductorului impune, în cazul utilizării unui tip
de stâlp şi coronament, deschiderea maximă limitată de gabaritul faţă de sol „ An‖ şi
deschiderea maximă impusă de distanţa între faze „Af‖ . În funcţie de momentul capabil al
stâlpului , stâlpul admite o deschidere maximă, deschidere care nu trebuie depăşită.
În situaţia în care terenul permite ca într-un panou să avem toate deschiderile
egale (cazul ideal) deschiderea de calcul este evidentă pentru determinarea tracţiunilor şi
săgeţilor în panou. Această situaţie se întâlneşte din ce în ce mai rar, datorită amplasării
stâlpilor la limita proprietăţilor fapt care conduce la deschideri inegale în panou. Calculul
exact se poate determina cu programul CALMECO, când se cunosc toate datele unui panou.
În acest îndrumar se pune problema să determinăm deschiderea „An‖ şi „Af‖
când deschiderea reală (impusă de teren) a unui stâlp poate varia între un minim şi un
maxim. Se pune problema alegerii deschideri de calcul astfel încât tracţiunea maximă la
clemă să satisfacă condiţiile impuse şi anume rezistenţa mecanică de calcul să nu fie
depăşită cu mai mult de 5% în punctele de prindere ale conductoarelor în cleme, la diferite
stări de funcţionare .
28
Ipoteze de calcul
0,95   r 0,95  2601,8

p rc    30,402 daN/mm2
Sc 81,3
Se vor verifica următoarele stări critice :
Starea 1
p max( 5 ch  v)  0,67  p rc  0,67  30,402  20,369 daN/mm2
T1  5 C
Starea 2
p max( 30 C)  0,44  p rc  0,44  30,402  13,377 daN/mm2
T2  30  C
Starea 3
p max(15 C)  0,18  p rc  0,18  30,402  5,472 daN/mm2
T3  15 C
24 E c  p1  p 2   c  E c  (T1  T2 ) 
a cr (1 2) 
 7, c   
p1 2  1, c p 2 2
24
(20,369  13,377  0,0000185  7477,1  25)
7477,1
 2 2
 76,3 m
 0,049236   0,003829 
   
 20,369   13,377 
24 E c  p1  p 3   c  E c  (T1  T3 ) 
a cr (1 3) 
  
1, c p1 2  1, c p 3 2 
24
(20,369  5,472  0,0000185  7477,1  (20)
7477,1
 2 2
 85,2 m
 0,049236   0,003829 
   
 20,369   5,472 
29
Ipoteze de calcul
24 E c  p 2  p 3   c  E c  (T2  T3 ) 
a cr ( 2  3) 
  
1, c p 2 2  1, c p 3 2 
24
(13,377  5,472  0,0000185  7477,1  (45)
7477,1
 2 2
 imaginar
 0,003829   0,003829 
   
 13,377   5,472 
 7 ,c 0,049236
q   12,859
 1,c 0,003829
p  c  E c  A   B
q cr  1 
p 2  c  E c  T3  T2   p 3  p 2
p2
 T1  T2   15  (5) 
13,377
unde : A  T3  T1  (5  30)  81,11
p3 5,472
2
p 
B  p 3  p1   2   p1  p 2  
 p3 
2
 13,377 
 5,472  20,369     20,369  13,377   26,89
 5,472 
q cr 
20,369

0,0000185  7477,1  81,11  26,89  imaginar
13,377 0,0000185  7477,1  15  (30)   5,472  13,377
Să presupunem că deschiderea reală variază între 10 m şi 150 m . Vom calcula

tracţiunile orizontale normate şi de calcul pentru fiecare deschidere în parte . Rezultatele
sunt prezentate în tabelul 2.2. În fig. 2.8. se prezintă diagramele p = f(a) . După cum se
poate observa în cazul unor deschideri sub 86 m dimensionează starea 3 de la T med , iar
peste această valoare dimensionează starea de la -50C+ch+v .
p o, m 
pm  p 2m  0,5  a 2   c2, m 
2
Considerăm deschiderea de calcul 70 m , avem :
30
Ipoteze de calcul
p o,m 
5,472  5,472 2
 0,5  70 2  0,003829 2 
 5,4704 daN/mm2
2
a 2med   2n a 2med   2m
u  p o, n   E c  u  p o, m   E c   c  E c  (Tn  Tm )
24  p o2, n 24  p o2, m
Considerăm denivelarea h = 0 u =1
Tn = -30 0C
70 2  0,0034812 70 2  0,003829 2
p o,( 30)   7477,1  5, 4704   7477,1  0,00001858  7477,1  (45)
24  p o2,( 30) 24  5,4704 2
p o,( 30)  11,127 daN/mm2
Tn = 15 0C
70 2  0,0034812 70 2  0,003829 2
p o,(15)   7477,1  5, 4704   7477,1
24  p o2,(15) 24  5,4704 2
p o,( 30)  5,365 daN/mm2
Tn = -50C +ch
70 2  0,024968 2 70 2  0,003829 2
p o,( 5ch )   7477,1  5, 4704   7477,1  0,00001858  7477,1  (20)
24  p o2,( 5ch ) 24  5,4704 2
p o,( 30)  13,072 daN/mm2
Tn = -5 0C+ch+v
70 2  0,031445 2 70 2  0,003829 2
p o,( 30)   7477,1  5, 4704   7477,1  0,00001858  7477,1  (20)
24  p o2,( 30) 24  5,4704 2
p o,( 30)  14,592 daN/mm2
31
Ipoteze de calcul
Tabelul 2.2. Tabel de tracţiuni orizontale specifice [dan/mm2]
Dimensionează
TRACŢIUNI DE CALCUL
Deschiderea
TRACŢIUNI NORMATE
(m)
Impuse Reale
-30 15 40 -5+ch -5+ch+v -30 15 -5+ch+v -5+ch+v Starea
10 11,715 5,470 2,070 8,505 8,649 13,377 5,472 20,368 9,141 Tmed
20 11,677 5,462 2,238 9,124 9,544 13,377 5,472 20,364 10,787 Tmed
30 11,615 5,449 2,434 9,899 10,588 13,377 5,472 20,356 12,479 Tmed
40 11,528 5,432 2,628 10,714 11,643 13,377 5,472 20,346 14,092 Tmed
50 11,417 5,412 2,810 11,525 12,669 13,377 5,472 20,332 15,614 Tmed
60 11,283 5,390 2,979 12,313 13,652 13,377 5,471 20,316 17,052 Tmed
70 11,127 5,365 3,133 13,072 14,592 13,376 5,471 20,296 18,415 Tmed
80 10,950 5,340 3,273 13,800 15,490 13,376 5,470 20,274 19,712 Tmed
90 9,166 4,245 2,846 13,704 15,592 13,376 5,470 20,248 20,248 -5+ch+v
100 6,203 3,043 2,347 13,087 15,156 13,376 5,469 20,220 20,220 -5+ch+v
110 4,039 2,470 2,079 12,590 14,795 13,375 5,468 20,188 20,188 -5+ch+v
120 2,978 2,167 1,917 12,192 14,493 13,375 5,468 20,153 20,153 -5+ch+v
130 2,473 1,985 1,809 11,869 14,241 13,375 5,467 20,115 20,115 -5+ch+v
140 2,193 1,864 1,733 11,605 14,026 13,374 5,466 20,074 20,074 -5+ch+v
150 2,017 1,777 1,675 11,385 13,842 13,374 5,465 20,029 20,029 -5+ch+v
Dimensionează starea Tmed Dimensionează starea (-50+ch+v)

22 poc(-5+ch+v)
20
Tractiunea specifică
18
16 pon(-5+ch+v)
[dan/mm 2]
14
12
10 pon(-30)
8
6 pon(+15)
4
2
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
Deschiderea [m]
Figura 2.8. Diagramele p = f(deschidere)
32
Ipoteze de calcul
Se pune întrebarea cu care deschidere vom calcula tracţiunile şi săgeţile pentru

un stâlp al cărui domeniu de utilizare variază de la 10 m la 150 m.
Dacă vom alege deschiderea de calcul 70 m (dimensionează starea 3) în cazul
deschiderii de 150 m se va depăşi tracţiunea impusă la clemă la starea 1 (fig.2.2.) . În situaţia
în care nu avem deschideri mai mari de 100 m se poate considera deschiderea de calcul
egală cu 70 m.
ATENŢIE ! Întotdeauna tracţiunea maximă din conductor va ţine seama de efortul

maxim admis de conductor, stâlp, coronament, izolator şi fundaţie .
3. Determinarea săgeţii conductorului
3.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel
Figura 3.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel
Se consideră un conductor al unei linii electrice aeriene cu punctele de suspensie

la acelaşi nivel (figura 3.1.), deschiderea fiind „ a” . Săgeata într-un punct de abscisă x este :
f  y max  y ,
a
cu ajutorul ecuaţiei lănţişorului  y max  h o  ch , se poate scrie :
2  ho
a
 x
a x  2 x x x

f  h o   ch  ch 
  2  h o  sh  sh 2  2  h o  sh 1  sh 2 (3.1.1.)
 2  ho ho  2  ho 2  ho 2  ho 2  ho
33
Ipoteze de calcul
a a
unde : x1  x şi x2  x;
2 2
a
pentru x1  x 2  se obţine :
2
a a
f max  2  h o  sh  sh (3.1.2.)
4  ho 4  ho
Pentru valori mici, subunitare, ale argumentului a 2  h o se pot dezvolta în serie

factorii expresiei (3.1.2) şi, considerându-se numai primii doi termeni din fiecare factor în
parte se obţine expresia :
x1 x x x  x12  x 22 
f  2  h o  sh  sh 2  1 2  1 
2  ho 2  ho 2  ho  24  h o 

a
săgeata maximă corespunde valori  x1  x 2  şi este :
2
  a2  2  a2 
f max   1  
8  p o  48  p o2 
în domeniul în care se poate folosi ecuaţia parabolei (la deschideri sub 400 m), se poate
neglija şi termenul :
2  a2
48  po2
aplicându-se relaţia :
 a2
f max 
8  po
34
Ipoteze de calcul
3.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate
Figura 3.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate
f f
f max  max  max
cos  cos 
Pentru a verifica dacă am calculat corect valorile săgeţilor, vom calcula temperatura critică
astfel :
1  1, n 
Tcr  T1  p (5  ch )   1   (C)
c  Ec   3, n 
 
 dacă Tcr  40C, săgeata maximă apare în cazul temperaturii maxime (+40C);
 dacă Tcr  40C, săgeata maximă apare în cazul sarcinilor specifice maxime .
Exemplu de calcul
Deci, considerăm deschiderea de calcul 70 m în capitolul anterior s-au

determinat tracţiunile orizontale normate pentru conductorul activ AlOL-70/12 mm2 (tabelul
2.2.). Cu ajutorul încărcărilor normate din tabelul 1.7. vom determina săgeata de montaj a
conductorului pentru diferite stări, în toate deschiderile:
35
Ipoteze de calcul
Starea Tn  30C

a 2  1, n 702  0,003481
f  30    0,19 (m)
8  po , ( 30) 8  11,127
Starea Tn  15C
a 2  1, n 702  0,003481
f  30    0,39 (m)
8  po, (15) 8  5,365
Starea Tn  40C
a 2  1, n 702  0,003481

f  30    0,68 (m)
8  po, ( 40) 8  3,133
Starea  5  ch 
a 2   3, n 702  0,024968
f  5  ch    1,17 (m)
8  po, ( 5  ch ) 8  13,072
Tabelul 3.1. Valoarea săgeţilor în panoul analizat
Temperatura -30 -5 0 10 15 40 -5+ch -5+ch+v

[ºC]
Tracţiunea 11.127 7.806 7.168 5.942 5.365 3.133 13.072 14.592
[daN/mm2]
DESCHIDEREA SĂGEATA
[m] [m]
10 0.00 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02 0.03
15 0.01 0.01 0.01 0.02 0.02 0.03 0.05 0.06
20 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.06 0.10 0.11
25 0.02 0.03 0.04 0.05 0.05 0.09 0.15 0.17
30 0.04 0.05 0.05 0.07 0.07 0.13 0.21 0.24
35 0.05 0.07 0.07 0.09 0.10 0.17 0.29 0.33
40 0.06 0.09 0.10 0.12 0.13 0.22 0.38 0.43
45 0.08 0.11 0.12 0.15 0.16 0.28 0.48 0.55
50 0.10 0.14 0.15 0.18 0.20 0.35 0.60 0.67
55 0.12 0.17 0.18 0.22 0.25 0.42 0.72 0.81
60 0.14 0.20 0.22 0.26 0.29 0.50 0.86 0.97
65 0.17 0.24 0.26 0.31 0.34 0.59 1.01 1.14
70 0.19 0.27 0.30 0.36 0.40 0.68 1.17 1.32
75 0.22 0.31 0.34 0.41 0.46 0.78 1.34 1.52
80 0.25 0.36 0.39 0.47 0.52 0.89 1.53 1.72
85 0.28 0.40 0.44 0.53 0.59 1.00 1.72 1.95
90 0.32 0.45 0.49 0.59 0.66 1.13 1.93 2.18
95 0.35 0.50 0.55 0.66 0.73 1.25 2.15 2.43
100 0.39 0.56 0.61 0.73 0.81 1.39 2.39 2.69
36
Ipoteze de calcul
3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii conductorului.
Fluajul este o deformare plastică care apare lent în timp sub acţiunea sarcinilor
mecanice aplicate, sarcini exterioare care sunt inferioare limitei de curgere a materialului .
Pentru un conductor dat, fluajul depinde în principal de tracţiunea aplicată, de timpul de
la aplicarea tracţiunii şi de temperatură . Pentru conductoarele liniilor electrice aeriene, întrucât atât
tracţiunea aplicata cât şi temperatura nu sunt constante în timp ‚ fluajul se raportează la tracţiunea
medie anuală (every day stress) şi la temperatura medie anuală .
În ceea ce priveşte materialul conductoarelor, se precizează că aluminiul fluează relativ
mult ‚ în timp ce oţelul mai ales cel de înaltă rezistenţă ‚ fluează foarte puţin .
Cuprul şi aliajul de aluminiu utilizat la conductoare au o comportare intermediară în
ceea ce priveşte fluajul .
O apreciere corecta a fluajului unui conductor poate fi făcută numai în urma unor
experienţe de laborator de lungă durată asupra tipului de conductor respectiv ‚ sau a genului de
conductor respectiv (conductor cu fire dintr-un singur metal sau conductor cu fire din două metale ‚
cu acelaşi raport al secţiunilor ).
Datele referitoare la fluaj rezultate din aceste teste de lungă durată pot fi apoi
extrapolate pentru durate de ordinul a 10 - 15 ani .În cazul conductoarelor din două metale, de
exemplu din oţel - aluminiu ‚ creşterea foarte diferită a alungirilor de fluaj pentru cele două
materiale are drept efect atât o alungire a conductorului în ansamblu ‚ cât mai ales un transfer al
eforturilor de la mantaua de aluminiu ‚ care fluează mai mult, la inima de oţel cu un fluaj foarte
redus .
Fluajul conductoarelor creează probleme la liniile aeriene datorită creşterii în timp a
săgeţilor ‚ fapt ce trebuie luat în considerare la proiectarea liniei . Pentru a se ţine seama de fluajul
conductoarelor la proiectarea LEA ‚ se pot aplica următoarele metode :
a) La montaj conductoarele se prevăd cu o tracţiune superioară celei corespunzătoare
coeficienţilor de siguranţă prescrişi şi pentru temperatura mediului în momentul întinderii
conductoarelor . Întinderea se face cu săgeţi de montaj corespunzătoare unei temperaturi mai mici
decât cea măsurată la montaj .
b) Se întind conductoarele cu săgeţi iniţiale calculate ţinând seama de fenomenul de
fluaj ‚ astfel încât conductorul să atingă după 10 ani săgeţile finale şi coeficienţii de siguranţă
prescrişi
c) Pretensionarea conductoarelor la montaj pentru o perioadă de timp (1-24 ore) şi
întinderea apoi la săgeţile de montaj corespunzătoare coeficienţilor de siguranţă prescrişi
Forţa de pretensionare este de obicei cca. 50% din forţa de rupere a conductorului .
Pretensionarea conductoarelor acoperă deformaţia neelastică iniţială datorită aşezării
sârmelor conductorului funie şi datorită unei înfunieri imperfecte ‚ şi compensează parţial fluajul
conductoarelor . Pentru partea de fluaj care nu este acoperită de pretensionare ‚trebuie prevăzută o
rezervă de gabarit . Pretensionarea conductoarelor ‚ chiar la forţe mai mici de 50 din forţa de
rupere a conductorului ‚ este foarte utilă prin compensarea deformării neelastice iniţiale .
Cu conductoare preîntinse se poate realiza o mai bună egalizare a săgeţilor fazelor ‚
lucru vizibil mai ales la liniile cu dispoziţia orizontală a fazelor .
37
Ipoteze de calcul
La conductoare nepretensionate ‚ chiar dacă la tragerea conductoarelor se realizează o

bună egalizare a săgeţilor ‚ după scurt timp se pot constata diferenţe de săgeată . Din această cauză
se practică uneori o metodă combinată cu pretensionare şi tragerea apoi la săgeţi inferioare săgeţilor
finale (FL 4—80).
Primele două metode de compensare a fluajului (a şi b ) realizează în prima perioadă
coeficienţi de siguranţă în conductoare, mai mici decât cei prescrişi. Ele au însă avantajul de a nu se
supraînălţa linia, prin prevederea unei rezerve pentru fluaj .
d) Tragerea conductoarelor la montaj astfel încât să fie satisfăcuţi coeficienţii de

siguranţă prescrişi încă din faza iniţială . Aceasta implică adoptarea la tragerea conductoarelor a
unei rezerve faţă de distanţa la sol prescrisă ‚ rezervă care să acopere fluajul corespunzător (pe o
perioadă de 10 ani).
În situaţia finală ‚ coeficienţii de siguranţă realizaţi în conductoare sunt superiori celor
prescrişi .
Această ultimă metodă este cea care se aplică în ţara noastră ‚ deoarece normativul
PE 104 impune respectarea coeficienţilor de siguranţă prescrişi atât în faza finală ‚ după fluaj ‚ cât
şi în faza iniţială la montarea conductoarelor
În calcule se consideră ca stare finală starea conductorului la 10 ani de la montare
Fiind cunoscută valoarea iniţială a tracţiunii orizontale în conductor la 15C ‚ po(15)
lungimea conductorului va fi :


L1  a med  1 

a 2med   (21, n )  (m)

 24  p o2(15) 
 
Lungimea conductorului după 10 ani de la montare va fi :
L10  L1  1  k f  (m);
unde kf este coeficientul de fluaj (dacă se consideră o tracţiune medie po(15) egală cu 18 din
rezistenţa de rupere a conductorului ‚ se consideră kf = 0,00042).
Săgeata conductorului la temperatura de 15C dedusă ţinând seama de fluajul
conductorului ‚ este :
3  a med  (L10  a med )

f10  (m)
8
Tracţiunea la temperatura de 15C, dedusă ţinând seama de fluaj, este :
a 2med   (1, n )
p o(15)  (daN/mm2)
8  f10
Săgeţile finale la celelalte stări de montaj se determină cu ajutorul ecuaţiei de stare .

Mărirea săgeţii ca rezultat al deformării conductorului datorită fenomenului de fluaj,
depinde mult de raportul săgeată - deschidere între stâlpi.
38
Ipoteze de calcul
Exemplu de calcul
Tracţiunea orizontală normată la 15C este de 5,365 daN/mm2.

Interesează săgeata finală a conductorului (aceasta se regăseşte la 10 ani de la montaj)
pentru verificarea gabaritelor.
Se pot calcula săgeţile conductorului şi la o oră de la montaj, sau o zi ‚ o lună etc.
 702  0,0034812 
L1  70  1    70,006 (m)
 24  5,3652 
Lungimea conductorului după 10 ani de la montare :
L10  L1  1  k f   70,006  1,00042  70,0354 (m)
Săgeata conductorului la temperatura de 15C dedusă ţinând seama de fluajul

conductorului este :
3  70  (70,0354  70)
f10   0,964 (m)
8
Tracţiunea la temperatura de 15C, dedusă ţinând seama de fluaj, este :
702  0,003481
po (15)   2,211 (daN/mm2)
8  0,964
po (15)  2,211 (daN/mm2)
Prin intermediul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunile orizontale normate,

pentru celelalte stări :
T2 = -30C
702  0,0034812 702  0,0034812

po ( 30)   7477,1  2, 211   7477,1  0,000018  7477,1   30  (15)
24  po2( 30) 24  2,2112
po ( 30)  5,333 (daN/mm2)
39
Ipoteze de calcul
T2 = +40C
702  0,0034812 702  0,0034812

po ( 40)   7477,1  2,211   7477,1  0,000018  7477,1  40  (15)
24  po2( 40) 24  2,2112
po( 40)  1,661 (daN/mm2)
Tabelul 3.2. Valoarea săgeţilor în panoul analizat, după 10 ani de la montaj
Temperatura -30 -5 0 10 15 40 -5+ch -5+ch+v

[ºC]
Tracţiunea 5.333 3.115 2.827 2.382 2.211 1.661 10.256 11.888
[daN/mm2]
DESCHIDEREA SĂGEATA
[m] [m]
10 0.01 0.01 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03
15 0.02 0.03 0.03 0.04 0.04 0.06 0.07 0.07
20 0.03 0.06 0.06 0.07 0.08 0.10 0.12 0.13
25 0.05 0.09 0.10 0.11 0.12 0.16 0.19 0.21
30 0.07 0.13 0.14 0.16 0.18 0.24 0.27 0.30
35 0.10 0.17 0.19 0.22 0.24 0.32 0.37 0.41
40 0.13 0.22 0.25 0.29 0.31 0.42 0.49 0.53
45 0.17 0.28 0.31 0.37 0.40 0.53 0.62 0.67
50 0.20 0.35 0.38 0.46 0.49 0.66 0.76 0.83
55 0.25 0.42 0.47 0.55 0.60 0.79 0.92 1.00
60 0.29 0.50 0.55 0.66 0.71 0.94 1.10 1.19
65 0.34 0.59 0.65 0.77 0.83 1.11 1.29 1.40
70 0.40 0.68 0.75 0.89 0.96 1.28 1.49 1.62
75 0.46 0.79 0.87 1.03 1.11 1.47 1.71 1.86
80 0.52 0.89 0.98 1.17 1.26 1.68 1.95 2.12
85 0.59 1.01 1.11 1.32 1.42 1.89 2.20 2.39
90 0.66 1.13 1.25 1.48 1.59 2.12 2.46 2.68
95 0.74 1.26 1.39 1.65 1.78 2.36 2.75 2.98
100 0.82 1.40 1.54 1.83 1.97 2.62 3.04 3.31
40
Ipoteze de calcul
4. Stâlpi
Din punctul de vedere al funcţiei în linia electricã aerianã, stâlpii pot fi de susţinere, de
întindere sau terminali.
Stâlpi de susţinere
Stâlpii de susţinere sunt utilizaţi pentru suspendarea conductoarelor, prin intermediul
izolatoarelor de susţinere.
Pentru liniile de medie tensiune, izolaţia poate fi de tip rigid (izolatoare suport IsNs-20)
sau de tip elastic (izolatoare capä-tijä CTS 70-1, tip tijă ITfs-40/5, sau compozite).
Stâlpii de susţinere pot fi în aliniament sau în colt.
Stâlpi de întindere
Stâlpii de întindere sunt folosiţi pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca puncte
de sprijin în lungul liniei, în locuri alese din condiţii de funcţionare sau montaj, prin intermediul
izolatoarelor de întindere.
Pentru izolaţia de tip rigid se folosesc izolatoare tip tijă ITfs-60/6 (sau compozite), iar
pentru izolaţia elastică izolatoare tip capă-tijă CTS 70-1.
Stâlpii de întindere pot fi în aliniament sau în colţ.
Stâlpii de întindere în colt pot fi neancoraţi sau ancoraţi.
Stâlpi terminali
Stâlpii terminali sunt folosiţi pentru fixarea conductoarelor prin întindere la capetele
liniei.
Pentru preluarea eforturilor din conductoarele LEA de m.t. stâlpii terminali se
ancorează.
4.1. Gruparea încărcărilor
La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în considerare

următoarele grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato - meteorologici, ca ipoteze de
încărcare:
a) temperatura minimă (vântul şi chiciura lipsesc);
b) temperatura medie (vântul şi chiciura lipsesc);
c) temperatura medie, o viteza a vântului de 10 m/s (chiciura lipseşte).
d) temperaturã medie, viteza maximă a vântului (chiciura lipseşte);
e) temperatura maximă (vântul şi chiciura lipsesc);
f) temperatura de formare a chiciurii (chiciură şi depuneri de chiciurã pe elementele
componente ale liniei, vântul lipseşte);
g) temperatura de formare a chiciurii (chiciură şi depuneri de chiciură pe elementele
componente ale liniei, simultan cu vânt).
4.2. Ipoteze de calcul pentru stâlpii de susţinere
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare, se consideră următoarele

ipoteze de calcul:
N1.a. Încărcările rezultate din presiunea vântului fără chiciură (pct.2.4.1.d), acţionând
orizontal, în direcţie perpendiculară pe axul liniei, sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra
stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea de calcul Ia vânt.
N1.b. Încărcările verticale rezultate din greutatea fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor
şi conductoarelor (condiţia de la pct. 2.4.1.b), pentru deschiderea de calcul la sarcini verticale.
41
Ipoteze de calcul
N1.c. Rezultatele încărcărilor provenite din tracţiunile orizontale în conductoare,

corespunzătoare condiţiei de la pct. 2.4.1.d, acţionând în direcţia bisectoarei unghiului liniei.
N2. Idem N.1 cu chiciură (condiţia de la pct. 2.4.1 .g, pentru pct. a şi c, respectiv
pct. 2.4.1.f, pentru pct. b).
N3.a. Încărcările rezultate din presiunea vântului (condiţia de la pct. 2.4.1 .d),
acţionând orizontal, în direcţia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, asupra
stâlpului, izolatoarelor şi dacã stâlpul este montat în colţ, asupra conductoarelor pe deschiderea de
calcul la vânt.
N3.b. Idem N.1.b.
N3.c. Idem N.1.c.
N4. Idem N.3 cu chiciurã (condiţia de la pct. 2.4.1 .g, pentru pct. a şi c, respectiv pct.
2.4.1.f, pentru pct. b).
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie, se considerà. următoarea ipotezã de
calcul:
Încărcările orizontale F, acţionând în lungul liniei sau perpendicular pe bisectoarea
unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte, se aplicã la fiecare circuit impar,
respectiv la fiecare pereche de circuite.
Pentru stâlpii de susţinere echipaţi cu cleme cu tracţiune limitată F  K s  d c ,
iar dacã sunt echipaţi cu cleme ce reţin conductorul: F  K s  K n  Tc ,
unde:
dc - diametrul conductorului [mm];
Tc - încărcarea rezultată din tracţiunea orizontală maximă în conductor, calculată
în condiţia de la pct.2.4.1.f [daN];
Ks - coeficientul care ţine seama de efectul de înclinare al lanţului de izolatoare
de susţinere în lungul liniei (Ks = 0,65);
Kn - coeficientul care ţine seama de numărul conductoarelor pe fazã (Kn = 1).
Stâlpii de susţinere echipaţi cu izolatoare suport nu se verificã in regim de avarie. La

aceşti stâlpi, încărcarea care se transmite stâlpului la ruperea conductorului nu trebuie să depăşească
65 % din încărcarea la vârf, echivalentă momentului de rupere al stâlpului, în lungul liniei, rezultat
din dimensionarea ipotezei N.7.
N7. Încărcări acţionând orizontal în direcţia axului liniei sau perpendicular pe

bisectoarea unghiului liniei egale cu cel puţin:
- 50 % pentru linii cu simplu circuit;
- 33 % pentru linii cu două sau mai multe circuite, din încărcările acţionând perpen-
dicular pe axul liniei, rezultate din ipoteza cea mai defavorabilă între N.1 şi N.2.
La calculul stâlpilor trebuie să se ţină seama şi de următoarele condiţii de montaj:
- la ridicarea conductoarelor pe stâlpi, greutatea conductoarelor se consideră
dublă;
- pentru toţi stâlpii o încărcare normală suplimentarã de 100 daN, provenità din
greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj.
Verificarea stâlpilor în condiţii de montaj se face în ipoteza de la pct. 2.4.1 .b.
42
Ipoteze de calcul
4.3. Ipoteze de calcul pentru stâlpii de întindere
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare se consideră următoarele

ipoteze de calcul: N.1; N.2; N.3; N.4 şi N.8.
N8.a. Încărcările rezultate din considerarea unei diferenţe de 25 % între tracţiunile

orizontale ale tuturor conductoarelor din panourile adiacente, în condiţia de la pct. 2.4.1.f, acţionând
în direcţia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei.
N8.b. Idem N.1.din condiţia de la pct. 2.4.1.f.

N8.c. Idem N.1.din condiţia de la pct. 2.4.1.f.
În regim de avarie se consideră o încărcare F pentru fiecare circuit ( F  n  Tc

unde : n - numărul de conductoare pe fazã).
Încărcările F se aplică astfel, încât să se realizeze cel mai mare moment de încovoiere
sau de torsiune.
În condiţii de montaj se consideră, (indiferent de numărul de circuite pe stâlp), montat
numai un circuit în panou.
Încărcările normate se majorează cu 100 daN, valoare provenită din greutatea
montorului şi a dispozitivelor de montaj.
Verificarea stâlpilor în condiţii de montaj se face în ipoteza de la pct.2.4.1 .b.
Încărcările rezultate din operaţiile de montaj se determină în conformitate cu
tehnologiile de montaj adoptate.
4.4. Ipoteze de calcul pentru stâlpii terminali
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare se considerà următoarele

ipoteze:
N9.a. Idem N.1.a.
N9.b. Idem N.1.b.
N9.c. Încărcările provenite din tracţiunile orizontale unilaterale ale tuturor
conductoarelor, realizate în condiţia de la pct. 2.4.1.d, acţionând în direcţia axului liniei sau
perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei.
N10. Idem N.9 cu chiciură (condiţia de la pct. 2.4.1.g pentru pct. a şi c, respectiv pct.
2.4.1.f. pentru pct. b).
N11.a. Idem N.3.a.

N11.b. Idem N.1.b.
N11.c. Idem N.9.c, încărcările rezultate din condiţiile a şi c acţionând în acelaşi sens.
N12. Idem N.11 cu chiciurà (condiţia de la pct. 2.4.1 .g pentru pct. a şi c, respectiv
pct.2.4.1.f. pentru pct. b.).
În regim de avarie şi de montaj stâlpii terminali se verifică în aceleaşi condiţii ca şi
stâlpii de întindere.
43
Domenii de utilizare
III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE
1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av) (fig.1.)
Figura 1. Stâlp centrifugat cu coronament orizontal CSO 1100
44
Av - deschiderea maximă limitată de acţiunea forţelor orizontale datorate vântului [m];
A v  min( A v1 , A v 2 )
Av1, Av2 - deschiderea la vânt în situaţia:

1) vânt maxim nesimultan cu chiciurã;
2) vânt maxim simultan cu chiciurã.
M capst  M vs1  M viz1  A g  g 1c  SO

A v1  n
(m)
g 4c   H i
i 1
M capst  M vs2  M viz2  A g  g 3c  SO

A v2  n
(m)
g 5c   H i
i 1
M vs1  Fvs1  H gst (daNm)
M vs2  Fvs2  H gst (daNm)
n
M viz1  Fviz1   H i (daNm)
i 1
n
M viz2  Fviz2   H i (daNm)
i 1
Fvs1  Csts  Ast  pv max  s  Kc (daN)
Fvs2  Cts  Ast  pvch  s  Kc (daN)
Fviz1  Cti  Aiz  pv max  iz  Kc (daN)
Fviz2  Cti  Aiz  pvch  iz  Kc (daN)
d v  d inc 
A st   H st  H inc  (m2)
2
H st  H inc d inc  2  d v
H gst   (m)
3 d inc  d v
45
unde:
Mcapst  momentul capabil de calcul al stâlpului rezultat prin înmulţirea momentului de

exploatare cu coeficientul de calcul aferent regimului normal de funcţionare
[daNm];
Mvs1(2)  momentul de calcul dat de vânt asupra stâlpului, în cele două ipoteze, [daNm];
Mviz1(2)  momentul de calcul dat de vânt asupra izolaţiei, în cele două ipoteze, [daNm];
Fvs1(2)  forţele de calcul date de vânt, în cele două ipoteze ce acţionează asupra stâlpului
la înălţimea Hgst de la sol, [daN];
Fviz1(2)  forţele de calcul date de vânt, în cele două ipoteze ce acţionează asupra izolaţiei,
[daN];
Ag  deschiderea maximă limitată de sarcini verticale , [m];
g1c  încărcarea unitară de calcul datorată greutăţii proprii a conductorului, [daNm];
g3c  încărcarea unitară de calcul datorată acţiunii simultane a greutăţii proprii a
conductorului şi a greutăţii chiciuri, [daNm];
g4c  încărcarea unitară de calcul dată de vânt pe un conductor neacoperit cu chiciură
[daNrnl;
g5c  încărcarea unitară de calcul dată de vânt pe un conductor acoperit cu chiciură
[daNrn];
n
H
i 1
i  suma distanţelor de la sol la punctele de prindere ale conductoarelor în cleme,
[m];
n  numărul fazelor ;
SO  suma algebrică a distanţelor pe orizontală din axul stâlpului la faze, [m];
Cts  coeficientul aerodinamic al stâlpului;
Ast  aria proiecţiei în plan normal pe direcţia vântului a suprafeţei plinurilor
construcţiei, [m2];
s  coeficientul de rafală pentru stâlp;
iz  coeficientul de rafală pentru izolatori;
Kc  coeficientul încărcărilor de calcul ;
Hst  înălţimea stâlpului [m];
Hînc  adâncimea de încastrare a stâlpului în fundaţie, [m];
dînc  dimensiunile stâlpului în secţiunea de încastrare, [m];
dv  dimensiunile stâlpului la vârf, [m];
Cti  coeficientul ce ţine seama de efectul aerodinamic, de forma şi suprafaţa
izolatoarelor, de efectul de ecranare, în cazul în care există ramuri duble pe
direcţia vântului.
Exemplu de calcul
Presupunem că dorim să determinăm deschiderea maximă la vânt pentru stâlpul

SC 15006-120, echipat cu coronament orizontal CSO 1100, izolatoare tip suport IsNs-20 şi
conductor AI/OL-50/8, în zona B meteorologică:
46
Tabelul 1.1. Valorile coeficientului aerodinamic, Cti , pentru calculul încărcărilor

rezultate din acţiunea vântului asupra izolatoarelor .
Tipul lanţurilor sau legăturilor

Tipul izolatoarelor Simplu Dublu
Coeficientul aerodinamic, Cti
Lanţuri de izolatoare tip capă-tijă 0,35 0,55
Lanţuri de izolatoare tip tijă şi izolatoare suport 0,55 0,80
Tabelul 1.2. Valorile coeficientului aerodinamic, Cts , pentru stâlpii din beton sau din ţeavă
Elementul Cts
Stâlp cu secţiunea orizontală circulară (beton centrifugat, teavă metalică, lemn) 0,7
Stâlp cu suprafeţe plane (beton vibrat) 2,0
12  1,7 0,343  2  0,24

H gst    4,85 (m)
3 0,343  0,24
0,24  0,343
Ast   12  1,7   3 (m)
2
Fvs1  0,7  3  42  1,62  1,3  185,9 (daN)
Fvs2  0,7  3  15  1,62  1,3  66,4 (daN)
Mvs1  185,9  4,85  901 (daNm)
Mvs2  66,4  4,85  321,8 (daNm)
Fviz1  0,55  0,041  42  1,62  1,3  1,99 (daN)
Fviz2  0,55  0,041  15  1,62  1,3  1,25  0,89 (daN)
Mviz1  1,99  32,4  64,6 (daNm)
M viz2  0,89  32,4  28,9 (daNm)
5250,7  901  64,6  105,4  3,163  0

A v1   135,7 (m)
0,9749  32,4
47
5250,7  321,8  28,9  105,4  3,163  0

A v2   77,8 (m)
1,94407  32,4
A v  min(135,7;77,8)  77,8 (m)
2. Calculul deschideri nominale (An) (fig.2.1.)
Deschiderea nominală An este deschiderea la care punctele de prindere ale ,

conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan şi la săgeata maximă gabaritul la
sol este cel minim.
Programul calculează deschiderile nominale corespunzătoare săgeţilor maxime, pentru
realizarea unul gabarit de:
7 m - traversări de autostrăzi, drumuri naţionale;
6 m - zone în afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole,
exceptând drumurile din categoriile I,II,III,IV:
8f
A6  (m)

8f
A7  (m)

f 6  H min  6 (m)
f 7  H min  7 (m)
H min  min( H R , H S , H T ) (m)
H R  H st  D R  H inc  l iz (m)
H S  H st  DS  H inc  l iz (m)
H T  H st  D T  H inc  l iz (m)
unde :
  tracţiunea orizontală în conductor, aferentã săgeţii maxime [daN/mm2];
  greutatea specifică normatã a conductorului, aferentă săgeţii maxime,
[daN/mm2];
f6, f7  săgeata maximă pentru care se respectã gabaritul faţă de sol de 6 sau 7 m,
[m]
48
Figura 2.1. Stâlp centrifugat cu coronament deformabil CIE
49
HR  distanţa de la sol la punctul de prindere în clemă a fazei R [m];

HS  distanţa de la sol la punctul de prindere în clemă a fazei S [m];
HT  distanţa de la sol la punctul de prindere în clemă a fazei T [m];
DR  distanţa pe verticală de la vârful stâlpului la consolă în punctul de prindere a
fazei R , [m];
DS  distanţa pe verticală de la vârful stâlpului la consolă în punctul de prindere a
fazei S , [m];
DT  distanţa pe verticală de la vârful stâlpului la consolă în punctul de prindere a
fazei T , [m];
(se va lua cu semnul „‖ în cazul în care fazele sunt montate mai jos decât vârful stâlpului);
liz  lungimea izolaţiei, [m];
(pentru lanţuri, lungimea izolaţiei se va introduce cu semnul ―-― în fişierul ―CORON.DAT‖).
Figura 2.2. Coronament dezaxat de susţinere
Exemplu de calcul (fig.1):
Hmin  HR  HS  HT ~ 12  0,25 - 1,7  0,25  10,8 (m)
f 6  10,8 - 6  4,8 (m)
f 7  10,8 - 7  3,8 (m)
8  10,256  4,8
A6   125.59 (m)
0,024968
8  10,256  3,8
A7   111,75 (m)
0,024968
50
3. Calculul deschiderii la fazã (Af) (fig.3)
Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza astfel, încât să se respecte distantele

minime admisibile între părţile aflate sub tensiune, între acestea şi părţile legate la pământ.
Distanţa între faze este dată de relaţia:
d a 2  b2 (m)
unde a şi b au semnificaţia din figura 3.
Figura 3. Coronament deformabil tip CIE
Distanţele minime admisibile între conductoarele active în poziţii nedeviate, după

condiţia apropierii în deschidere, rezultă din relaţia de mai jos:
Un
d  k  f  l iz  (m)
150
din care rezultã săgeata maximă:
2
 U 
d  n 
f 
150 
 l iz (m)
k2
b2
k  k h  k v  k h  
a 2  b2
51
unde:
d  distanţa între conductoare, [m];
f  săgeata maximă, [m];
liz  lungimea lanţului de izolatoare, [m]
(pentru lanţuri de întindere, de susţinere montate in V şi pentru izolatoare suport liz = 0);
Un  tensiunea nominală a liniei, [kV];
K  coeficientul care depinde de tensiunea nominală a liniei, de materialul şi
secţiunea conductoarelor şi de poziţia lor pe stâlp;
Kv  coeficientul la aşezarea conductorului pe verticală, conform tabelului 5.1
Kh  coeficientul la aşezarea conductorului pe orizontală, conform tabelului 5.1
Pentru conductoare de secţiuni diferite, de materiale diferite sau cu săgeţi diferite, se va

verifica distanta între conductoare, în ipoteza că primul conductor este supus presiunii maxime a
vântului (ipoteza corespunzătoare pct.1.3.d, cap.II), iar al doilea presiunii unui vânt cu o viteză mai
mică de 20 % decât primul. Distanta între conductoare în aceasta ipoteză trebuie să fie mai mare
Un
decât , însă nu mai mică de 0,20 m.
150
În cazuri speciale, distantele între conductoare se vor determina după condiţiile locale şi
după experienţa dobândită la lucrări analoge; ele nu vor fi mai mici decât cele rezultate din
condiţiile precizate mai sus; tot în cazuri speciale se includ şi galoparea, saltul conductoarelor la
descărcarea de chiciură şi încărcările neuniforme cu chiciură ale conductoarelor.
Relaţia de calcul pentru verificare la pendulare asincronă este:
d  2  f  l iz   sin    (m)
unde :
 A g 
 - unghiul de pendulare, care se ía egal cu:    arctg v 3  ;
 A g  g 1 

 - distanţa electrică de separare minima admisă (se va lua 0,2 m).
Tabelul 3.1. Valorile coeficienţilor kv, kh
Materialul conductoarelor Tensiunea liniei, Un

Oţel şi oţel Aluminiu Oţel- <110kV  110kV
aluminat şi aliaje de aluminiu şi
(alumoweld) aluminiu conductoare
izolate Coeficientul Coeficientul
Secţiunea conductoarelor mm2 kv kh kv kh

10÷16 16÷150 16÷70 0,85 0,65 0,95 0,70
25 ÷ 35 > 150 95 ÷ 150 0,75 0,62 0,85 0,65
70 ÷ 95 - 185 ÷ 300 0,70 0,60 0,75 0,62
> 95 - > 300 0,70 0,60 0,70 0,60
52
4. Verificarea distanţelor între conductoare din condiţia de galopare.
Fenomenul de galopare se caracterizează prin amplitudini relativ mari ale mişcării

conductoarelor ‚ care poate să atingă valori de ordinul săgeţilor şi prin frecvenţe relativ mici de
ordinul a 0,1 …. 1 Hz . Acest fenomen este provocat de vânturi având viteze de 3 până la 22 m/s pe
conductoare acoperite cu chiciură. Forma profilului stratului de chiciură influenţează apariţia
fenomenului de galopare şi valorile amplitudinilor . Datorită circulaţiei de aer în jurul
conductorului astfel încărcat apare o forţă portantă. Fenomenul apare în cazul vibraţiilor instabile
cu viteze în general mai mari de 7m/s şi poate conduce la solicitări foarte puternice ale clemelor şi
lanţurilor de izolatoare sau la străpungeri ale spaţiului dintre faze sau faţă de pământ
Pentru a explica vibraţia conductorului este necesar a ţine seama şi de elasticitatea
acestuia ‚ fiind necesar astfel a rezolva o problemă de aeroelasticitate . Pe baza ecuaţiilor ce
exprimă egalitatea dintre energiile cinetice şi energiile potenţiale ale conductorului ‚ se poate
determina amplitudinea maximă a oscilaţiilor în funcţie de viteza vântului şi de frecvenţa proprie a
conductorului. Analiza cinematografică a galopării conductoarelor simple a arătat că, în majoritatea
cazurilor ‚ mişcările conductoarelor s-au compus din mişcări de torsiune sincrone cu oscilaţii
verticale . Studiile experimentale efectuate pe modele la scară natura1ă au permis determinarea
locului geometric al punctelor de pe conductoare supus acţiunii vântului . Într-o secţiune
transversa1ă, curba descrisă de conductor este cuprinsă în interiorul unei elipse
Galoparea poate cauza întreruperi în exploatare când două conductoare din faze diferite
se apropie suficient de mult unele de altele pentru a da naştere la arcuri electrice
Practica curentă arată că nici un dispozitiv de control n-a putut demonstra un
comportament real al conductoarelor supuse la asemenea mişcări şi că se prevăd în continuare
distanţe verticale mari pentru a preîntâmpina atingerea fazelor. Fenomenul de galopare nu are totuşi
o răspândire şi o frecvenţă de apariţie prea mare pe teritoriul ţării noastre întâlnindu-se în zonele cu
depuneri frecvente de chiciură şi în terenuri deschise (platouri ‚câmpii ‚culmi de deal, culmi de
munte fără păduri sau pâlcuri de copaci). Înfăşurătoarea punctelor în care se dep1asează un
conductor în timpul ga1opării este asimi1ată cu o elipsă a1ungită având axa mare aproximativ de
două ori mai mare decât axa mică, elipsa înclinată faţă de verticală (fig.4.1).
Figura 4.1. Locul geometric al unui punct de pe conductor

în timpul galopării
53
Verificarea distanţelor între conductoare la galopare se face prin stabilirea funcţiei :

s = f(h) ‚
pentru care conductoarele se apropie la distanţa minimă admisă
În această funcţie s-au utilizat notaţiile:
s - distanţa pe orizontală între două conductoare învecinate;
h - distanţa pe verticală între aceleaşi conductoare .
Stabilirea relaţiei de calcul se face luând în considerare următoarele ipoteze:

a) conductoarele diferitelor faze galopează cu amplitudini egale şi număr egal de
semiunde în deschidere ;
b) domeniile de galopare ale conductoarelor învecinate sunt delimitate prin elipse ‚ care
au raporturi egale între axa mare şi axa mică şi sunt orientate identic în spaţiu
(elipsele I şi II din fig. 4.2.) ;
c) între elipsele de galopare se menţin distantele de izolare în aer ‚ curba rezultată din
aceste condiţii este aproximativ o elipsă (elipsa I‘ ) ;
d) conductoarele sunt deviate de vânt cu acelaşi unghi ;
e) axa mare (a) a elipsei rezultă din însumarea amplitudinilor a1 şi a2 (a2 > al)‚(fig. 4.1. );
f) săgeata conductorului în timpul galopării se consideră la starea determinată de
temperatura de -5ºC ‚ conductoarele fiind încărcate cu chiciură .
Elipsele I şi II corespund conductoarelor C1 şi C2, elipsele II‘ şi II‖ reprezintă elipsele
unor posibile zone de galopare a conductorului C2 (fig.4.3..), iar elipsele III reprezintă
înfăşurătoarea punctelor 2 ‚2‘ ‚2‖ ... care se găsesc pe conductoarele C2 ‚C2‘ ‚C2‖ ‚...
Elipsa III are axa mare 2a + 2 şi axa mică 2b + 2 .
Elipsa IV se obţine prin translaţia elipsei III, astfel ca centrul elipsei să ajungă în centrul
de prindere 1‘ de consolă al lanţului şi conductorului .
Se consideră că o apropiere periculoasă între conductoare este evitată, dacă punctul de
prindere al conductorului C2 este pe elipsă (la limită) sau în afara elipsei IV.
Ecuaţia elipsei IV este :
x2 y2
 1
b  2 a  2
Notând cu  k  gradul de contracţie al elipsei :
b
k
a
rezultă expresia variabilei  x  :
x  k a  2  y 2
Trecerea de la sistemul de axe de coordonate x,y la sistemul de axe s,h se face prin
intermediul relaţiilor :
x  s  cos el   h  sin el 
y  s  sin el   h  cos el 
54
în care e1 este unghiul de înclinare a elipsei IV (fig.4.3.)

Înlocuind expresiile coordonatelor x si y ‚ rezu1tă :
s
hB

b  2 C
 
B 2  2
h
2A A  A 4  A2 
 
unde coeficienţii A,B şi C au expresiile :

A  cos 2  el   k 2  sin 2  el 
 
B  1  k 2  sin 2   el 
C  sin 2  el   k 2  cos 2  el 
Figura 4.2. Galoparea între două conductoare active.

Definirea mărimilor geometrice principale.
55
Figura 4.3. Galoparea între două conductoare active.
Tabelul 4.1. Valori recomandate pentru mărimile de calcul
Galopare Galopare Galopare

Mărimea de calcul intensă şi intensă redusă
frecventă
Unghiul de înclinare al conductorului activ 15 14 14
(ch)
Unghiul de înclinare a axei mari a elipsei  ch  ch  ch
2 2 2
Mărimea axei mari a elipsei : a (m) 1 + 0,45 fch 0,45 fch 0,3 fch
Mărimea axei mici a elipsei : b (m) 0,5+0,225 fch 0,14 fch 0,14 fch
Distanţa minimă admisă între elipsele galopării 0,2 la LEA 20 kV
(m)
fch - săgeata conductorului încărcat cu chiciură la temperatura de -5C ;

ch - unghiul de înclinare al conductorului la -5C+ch+v.
56
5. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag)
Deschiderea la sarcini verticale este semisuma deschiderilor virtuale adiacente unui

stâlp. De mărimea acestei deschideri depind sarcinile verticale care acţionează asupra stâlpului,
provenite din greutatea conductoarelor:
G vc  1,1  G iz
Ag  (m)
g3
unde:
Gvc  forţa maximă verticală pe fază, pentru care a fost dimensionată consola, [daN];
Giz  greutatea lanţului de izolatori, [daN] (se înmulţeşte cu 1,1 aportul chiciuri pe izolator);
g3  greutatea unitară normată a conductorului acoperit cu chiciură, [daN].
6. Calculul unghiului de colţ (2) (fig.6.1.)
6.1. Calculul unghiului de colţ în funcţie de momentul capabil al stâlpului
Unghiul în aliniament 2 variază cu semisuma deschiderilor adiacente stâlpului.

Tc
x
x
x
Tc

Figura 6.1. Coronament de întindere CIT 140
57
T 
  arcsin  c  (g)
T
M 
n
capst  M vs2  M viz2  A g  g 3c  SO  A v  g 5c   H i

Tc  n
i 1
(daN)
2   Hi
i 1
unde:
T  tracţiunea în conductor la -50+ch-v, [daN];
Tc  tracţiunea pe care o poate prelua stâlpul pe fază, pentru deschiderea Av,[daN];
6.2. Calculul unghiului de colţ în funcţie de tracţiunea maximă a izolatorului
Izolatoarele se vor dimensiona, din punct de vedere mecanic, astfel încât în ipotezele de
încărcare maximă prevăzute la pct.1.3.g (cap.II), forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale
cu sarcina de calcul a izolatorului.
Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc în procente din sarcina de rupere
mecanică minimă.
Tabelul 6.1. Procente din sarcina minimă de rupere mecanică

pentru stabilirea sarcinilor de calcul , la izolatoare
Tipul izolatoarelor Procente din sarcina de rupere minimă

[%]
Izolator suport din porţelan 50
Izolator tijă (cu inimă plină) din porţelan 40
Izolator capă-tijă din porţelan sau sticlă 50
Izolator din materiale compozite 60
T 
  arcsin  c  (g)
T
T  K piz  A v  g 5c 
Tc 
iz
(daN)
2
unde:
Tiz  sarcina de rupere a izolatorului, [daN];
Kpiz  coeficientul de calcul pentru sarcina de rupere.
58
6.3. Determinarea unghiului de colţ din condiţia apropierilor faţă de

părţile legate la pământ
Distanţele minime admisibile pe stâlpi între părţile aflate sub tensiune şi părţile legate la
pământ sunt precizate în tabelul 6.2 .
Tabelul 6.2. Distanţele minime admisibile între părţile aflate

sub tensiune şi părţile la pământ pe stâlpi
Tensiunea nominală a
Condiţia climato-meteorologică Modul de solicitare LEA la liniei
tensiuni 20 kV
Distanţa minimă [cm]
Temperatura medie, viteza Supratensiuni de trăsnet 25
vântului 0  10 m/s
Temperatura medie, vânt maxim Tensiunea maximă de 10
funcţionare normală
Conform figurilor 6.2. şi 6.3., distanţa minimă (d) de la conductor la stâlp este data de
proiecţia punctului (B), de coordonate Bx şi By, pe dreapta (#).
Ecuaţia generalã a dreptei în plan este:
#: A  X  B  Y  C  0
Figura 6.2. Figura 6.3.
Ecuaţia dreptei dată prin direcţia ei m(m1, m2) şi un punct R(x1, y1) este:
X  x 1 Y  y1
#: 
m1 m2
59
unde :
m1  cos  ;
m 2  sin  ;
x 1  OR - distanţa de la faza R la axul stâlpului , [m];
y1  0
X  OR Y

m1 m2
m 2  X  OR   m1  Y  0
m 2  X  m1  Y  m 2  OR  0
Distanţa de la un punct la o dreaptă aflate în acelaşi plan este dată de relaţia :
A  Bx  B  By  C
d (m)
A 2  B2
unde :
A  m 2 ; B  m1 ; C  m 2  OR
rezultă :
m 2  B x  m1  B y  m 2  OR
d (m)
m 22  (m1 ) 2
unde :
Bx  jumătate din latura mare a stâlpului la nivelul consolei, dacă stâlpul este
de susţinere ;
By  jumătate din latura mică a stâlpului la nivelul consolei, dacă stâlpul este
de susţinere ;
Pentru stâlpii de întindere latura mare a stâlpului este supusă presiunii vântului,
deci Bx şi By îşi inversează rolurile.
În cazul în care avem stâlpi centrifugaţi, lucrurile se simplifică :
R
Bx 
sin 
R
By 
cos 
R - raza cercului în secţiunea de la nivelul consolei.

60
d  OM  OB
OB  R
OM  OR  sin 
Dacă distanţa de la stâlp la fază este mai mică decât este prevăzută în normativ, se
deschide unghiul liniei cu un grad [g], după care se reiau calculele. Ciclul se încheie când condiţia
apropierii faţă de părţile legate la pământ este îndeplinită.
Calculul se efectuează pentru fiecare fază în parte. Se alege unghiul ce satisface condiţia
pentru toate fazele.
Unghiul final va fi cel care satisface toate condiţiile de la pct. 6.1., 6.2. şi 6.3.
7. Calculul deschiderii la fază în funcţie de unghiul liniei
În cazul dispoziţiei orizontale a fazelor pe stâlp, distanta între faze depinde de unghiul
liniei în aliniament.
Susţinere în colt
d  RS d  RS
d  RS  sin 
Deschiderea la fază se calculează ca la pct. 3. (cap.III).
ATENŢIE ! Stâlpii de beton vibraţi - precomprimaţi,

utilizaţi ca stâlpi de întindere în colţ cu
unghiuri cuprinse între 200g  140g, se vor
monta astfel încât bisectoarea unghiului de
colţ să pătrundă prin alveole(ca în figura
alăturată):
61
8. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi
Cazul I – o singură ancoră
Figura 8.1. Stâlp ancorat cu o ancoră
Stâlpul ancorat fiind încastrat în sol şi rezemat în punctul de ancorare, este o

construcţie static nedeterminată. Reacţiunile V1 şi V2 pot fi exprimate pe baza principiului
suprapunerii efectelor, prin relaţiile :
V1 = V1s + V1n [1]
V2 = V2s + V2n [2]
unde V1s şi V2s sunt reacţiunile datorate sarcinilor de pe stâlp, iar :
m 2  m1
V1n  [3]
h anc
62
m 2  m1
V2n   [4]
h anc
sunt reacţiunile datorate celor două cupluri pe reazeme .
Momentul m2 este cunoscut şi este dat de relaţia :
m2  F1  (h1  hanc ) [5]
Dacă avem mai multe forţe deasupra punctului de ancorare, relaţia devine :
n
m 2   [Fi  (h1  hanc )] [6]
i 1
Pentru a determina momentul m1 se foloseşte ecuaţia celor trei momente (ecuaţia lui
Clapeyron) făcând ipoteza că reazemul nu se deformează :
(6  a 1  m 2  h anc )
m1   [7]
2  h anc
F2  (h anc  h 2 )  [h 2anc  (h anc  h 2 ) 2 ]

a1  [8]
6  h anc
În cazul general în care avem mai multe forţe între punctul de reazem şi punctul de
încastrare, avem :
n
 F  (h  h 2 )  [h 2anc  (h anc  hi ) 2 
a 1    i anc  [9]
i 1  6  h anc 
Reacţiunea din punctul 2 V2s este dată de relaţia :

h
V2 s  F1  F2  2 [10]
h anc
în cazul general avem :
j
n
h
V2 s   Fi   Fl  l [11]
i 1 l 1 h anc
Reacţiunea din punctul 1 (încastrare) este dată de relaţia :
h anc  h 2
V1s  F2  [12]
h anc
în cazul general :
n
 h  hi 
V1s   Fi  anc
h anc 
[13]
i 1 
Fiind cunoscută reacţiunea V2 în punctul de ancorare , se pot determina forţele :
V2
Fa  (forţa în ancoră) [14]
sin 
63
Fs  V2  ctg (forţa axială în stâlp) [15]
Condiţia ca stâlpul să nu se rupă în secţiunea de ancorare :
m2  Minanc
unde :
Mînanc - momentul capabil normat (de calcul) al stâlpului în secţiunea de ancorare, în
funcţie de forţele aplicate pe stâlp (normate sau de calcul). În program se
lucrează cu forţe de calcul.
În continuare se trece la verificarea posibilităţii ca stâlpul să poată fi ancorat la

unghiul dorit (se calculează unghiul maxim pe care poate să-l preia stâlpul în secţiunea de
ancorare).
Unghiul maxim de colţ 2 se determină cu relaţia :
 
 
 M inanc  M vc 
2    2  ar cos
 n 
 2  Tic   h i 
 i 1 
n
M vc  A  g 5c   h i (daNm)
i 1
A  min( A v , A f , A n 6 ) (m)
Tic  Ti  k p (daN)
L  tg30   H st  H înc  h  (m)
unde :
Mvc  momentul dat de vânt pe conductoarele acoperite cu chiciură, [daNm];

A  deschiderea minimă între Av, Af, An6;
Ti  tracţiunea normată în conductor la -5+ch+v, [daN];
Tic  tracţiunea de calcul în conductor la -5+ch+v, [daN];
n
 suma distanţelor pe verticală de la conductoare la secţiunea de
h
i 1
i ancorare, [m];
n  numărul de conductoare ;
h  distanţa de la vârful stâlpului la secţiunea de ancorare, [m];
kp  coeficientul de calcul.
Ancorele sunt simple pentru eforturile nominale de 2,5 ; 4; 6 şi 8 t şi duble

pentru eforturile nominale de 10, 12 şi 15 t.
64
Cazul II – două ancore
Figura 8.2. Stâlp ancorat cu două ancore
65
V1  V1s  V1n [16]
V2  V2s  V2n [17]
V3  V3s  V3n [18]
F1  (d2  d3 ) F2  d3
V1s   [19]
(d1  d2  d3 ) (d1  d2  d3 )
F1  d1 F  (d  d ) F d
V2 s   2 1 2  3 5 [20]
( d1  d 2  d 3 ) ( d1  d 2  d 3 ) ( d 4  d 5 )
F3  d 4
V3 s   (F4  F5 ) [21]
d 4  d5
m 2  m1
V1n  [22]
(d1  d 2  d 3 )
m 2  m1 m  m2
V2n    3 [23]
(d1  d 2  d 3 ) d 4  d 5
m3  m2
V3n   [24]
d 4  d5
Scriem ecuaţia celor trei momente în reazeme (1,2) :
2  m1  (d1  d 2  d 3 )  m2  (d1  d 2  d 3 )  6  a 1  0 [25]

m1  (d1  d 2  d 3 )  2  m2 (d1  d 2  d 3 )  (d 4  d 5 ) m3  d 4  d 5   6  a 2  0 [26]
m3  F5  d 6  d 7   F4  d 6  [27]
a1 

F1  d 2  d 3   d 1  d 2  d 3   d 2  d 3 
2
 
F  d  (d 1  d 2  d 3 ) 2  d 32
 2 3
2
 [28]
6  (d 1  d 2  d 3 ) 6  (d 1  d 2  d 3 )
a2 
  
F1  d1  (d1  d 2  d 3 ) 2  d12 F2  d1  d 2   (d1  d 2  d 3 ) 2  d1  d 2 
 
2

6  (d1  d 2  d 3 ) 6  (d1  d 2  d 3 )
 
[29]
F3  d 5  d 4  d 5   d 52
2
6  d 4  d 5 
Momentele încovoietoare datorită sarcinilor :
M s,1  0; M s,a  V1s  d1 ; M s,b  V1s  d1  d 2   F1  d 2 ;
66
Ms,2  V1s  d1  d 2  d 3   F1  d 2  d 3   F2  d 3  0;
M s,c  V1s  d1  d 2  d 3  d 4   F1  d1  d 2  d 3   F2  d 3  d 4   V2s  d 4
M s ,3  0
Momentul încovoietor într-o secţiune oarecare x :
y x
M x  M s,x  m1   m2  [30]
d1  d 2  d 3  d1  d 2  d 3 
Momentele în punctele de interes :
M1  m 1
d2  d3 d1
M a  M s,a  m1   m2  [31]
d1  d 2  d 3  d1  d 2  d 3 
d3 d1  d 2
M b  M s,b  m1   m2  [32]
d1  d 2  d 3  d1  d 2  d 3 
M2  m2 [33]
d5  m3  d 4
M c  M s ,c  m 2   [34]
d 4  d5 d 4  d5
M 3  m 3 [35]
În punctul 2 :
V2
sin 

În punctul 3 :
V3
sin 
67
9. Stabilirea tracţiunii în ancorã în momentul reîntinderii
Întinderea iniţială a ancorelor va fi de 500 daN la stâlpii de întindere în colt şi terminali

(300 daN la stâlpii de susţinere în colţ).
Stabilirea sarcinii de rupere a cablului de ancoră se face pe baza normativului PE 105,
având în vedere un coeficient de siguranţă cu valoarea de 2,5 în regim normal de funcţionare şi cu
valoarea 2,0 în regim de avarie.
Tracţiunea în ancoră pentru stâlpii de colţ este data de relaţia:
N cir  N f  2  Ti  cos 
T  500 (daN),
sin 30 
iar pentru stâlpii terminali se utilizează relaţia:
N cir  N f  Ti
T  500 (daN)
sin 30 
unde :
Ncir - numărul de circuite ;
Nf - numărul de faze.
Pentru tipurile de ancoră prevăzute a fi utilizate la LEA de medie tensiune

(tabelul 9.1.), rezultă sarcinile de rupere pentru cablurile prezentate în tabelul 9.2.
68
Cablurile de construcţie simplă

(STAS 1513/74, clasa157,0 daN/mm2, 160kgf/mm2)
Tabelul 9.1.
Mărimea Diametrul Aria Execuţia Sarcina

Tipul ancorei cablului secţiunii Numărul Diametrul de Masa
ancorei sârmelor de fire unui fir rupere
(kN) (mm) (mm2) - (mm) (daN) (kg/km)

25 9 48,35 19 1,8 6900 0,399
40 11 72,20 19 2,2 10300 0,598
simplă
60 14 116,99 19 2,8 16800 0,965
80 16 152,81 19 3,2 21780 1,258
100 13 93,40 61 1,4 12800 0,782
dublã 120 14 107,79 61 1,5 14700 0,893
150 15 138,47 61 1,7 18980 1,146
Tabelul 9.2.
Mărimea Sarcina de Sarcina de Coeficientul de siguranţã

Tipul ancorei exploatare rupere în regim normal
ancorei
(kN) (daN) (daN) -
25 2500 6250
40 4000 10000
simplã 2,5
60 6000 15000
80 8000 20000
100 5000 12500
dublã 120 6000 15000 2,5
150 7500 18750
69
10 . Verificarea la avarie a stâlpului
 Stâlpi de susţinere cu izolaţie rigidă :
0,65  M capc(st )
Fav  (daN)
H fav
Fav = Tc (condiţia ca stâlpul să reziste la avarie)
unde :
Fav  forţa echivalentă raportată la momentul capabil al stâlpului, [daN];
Mcapc(st)  momentul capabil de calcul al stâlpului în secţiunea de încastrare, [daNm];
Tc  tracţiunea de calcul în conductor la avarie, [daN];
Hfav  distanţa de la sol la punctul de aplicare a forţei de avarie, [m].
 Stâlpi de susţinere cu izolaţie elastică (mobilă) :
H= max (Hr, Hs, Ht) (m)
Mav  H  dc  25  k p (legături cu alunecare) (daNm)
Mav  H  0,65  Tc  k p (cleme cu reţinerea conductorului) (daNm)
Mav < Mcapc(st) (condiţia ca stâlpul să reziste la ruperea unui conductor)
unde :
Hr(s,t)  distanţa de la sol la faze , [m];
dc  diametrul conductorului , [mm];
kp  coeficientul de calcul conform PE 104.
 Stâlpi speciali :
Mav  H  Tcav  k p  Ncir (daNm)
Mav < Mcapc(st) (condiţia ca stâlpul să reziste la ruperea a Ncir), unde Tcav este
tracţiunea în conductor la avarie [daN].
70
Manual de utilizare
IV PROGRAMUL DE CALCUL “LEAMT”
Sistemul de calcul
Programul LEAMT este scris în limbaj PASCAL şi necesită:
a) Hardware:
 microcalculator PC compatibil IBM;
 monitor;
 imprimantã.
b) Software:
 sistem de operare MS-DOS.
Condiţii de instalare şi exploatare
Produsul program LEAMT se livrează pe disc flexibil, având o capacitate de memorie

de aproximativ 235 ko.
Conţinutul discului:
- LEAMT.EXE (program principal, 168 ko);
- STALP.DAT (fişier stocare stâlpi, 2 ko);
- CORON.DAT (fişier stocare coronamente, 1 ko):
- COND1 .DAT (fişier stocare conductoare, 1 ko);
- IZOL.DAT (fişier stocare izolatoare, 2 ko);
- TE.COM (editor rezultate, 61 ko);
- TE.SET (editor, 1 ko).
Lansarea în execuţie
În cazul în care sistemul de operare nu are implementată comanda de lansare a

programului COMMAND.COM ce se găseşte în directorul DOS, în fişierul AUTOEXEC.BAT se
va introduce comanda:
“SET COMSPEC=C: \DOS\COMMAND.COM”
Lansarea în execuţie se va face de pe orice unitate: unde se găseşte directorul LEAMT,

în care sunt incluse fişierele menţionate anterior.
71
Manual de utilizare
C>\LEAMT\LEAMT.EXE
După lansarea în execuţie a programului LEAMT, lucrul se desfăşoară conform

interfeţei de dialog “om - calculator”.
PROGRAMUL LEAMT
-------------------------------
CALCULEAZA DOMENIILE DE UTILIZARE ALE STÂLPILOR DE
BETON FOLOSITI LA LINIILE ELECTRICE AERIENE
DE MEDIE TENSIUNE
Conform normativului PE 104/71,79,85,90,93,2002
ing. Voicu Mihai
Pentru continuare .... tastati Esc >
Performanţele programului
Programul permite calculul domeniilor de utilizare a unui stâlp în condiţii meteo şi

echipare dorită, în circa 15 s de la introducerea datelor.
Programul “LEAMT” permite determinarea domeniilor de utilizare pentru stâlpii de

beton, atât vibraţi - precomprimaţi, cât şi centrifugaţi, folosiţi în realizarea liniilor electrice aeriene
de medie tensiune, conform normativelor PE 104/71,79, 85, 90, 93 şi 2002.
Cu ajutorul acestui program se calculează succesiv:
- deschiderea maximă limitată de gabaritul la sol de 6 m;
- deschiderea maximă limitată de gabaritul la sol de 7 m;
- deschiderea maximă limitată de presiunea vântului;
- deschiderea maximă limitată de distanta între faze;
- deschiderea maximă limitată de forţele verticale;
- unghiul maxim de colţ, cu sau fără ancorã;
- tipul ancorei utilizate la stâlpii de colt;
- tipul ancorei utilizate la stâlpii terminali;
- forţele de calcul care acţionează asupra stâlpului;
- punctele de aplicare a forţelor de calcul.
72
Manual de utilizare
Pentru dimensionarea fundaţiilor necesare fixării în teren a stâlpilor sunt date forţele de
calcul cele mat defavorabile pentru stâlp (la -50+ch+v), după cum urmează:
- forţa dată de vânt pe conductor;
- forţa dată de vânt pe izolator;
- forţa dată de vânt pe stâlp;
- greutatea ansamblului conductor - izolaţie;
- greutatea ansamblului stâlp - coronament;
- forţa rezultată din tracţiunea orizontală în conductor cu chiciură şi vânt.
LEAMT
F1 Normativ
F2 Conditii meteo
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp
F5 Tip coronament
F6 Tip conductor
F7 Tip izolatie
F8 Calculează
F9 Diagrame
Esc Exit
Optiune : ….
Condiţii
PE 104/93
Programul poate efectua şi calculul mecanic al conductoarelor, pentru determinarea

eforturilor şi săgeţilor în conductoare, tracţiuni şi săgeţi, în raport cu care se vor calcula domeniile
de utilizare.
Calculul mecanic cuprinde atât stabilirea întinderii conductoarelor, care trebuie
executată astfel încât acestea sã reziste la suprasarcinile ce pot sã apară, cât şi verificarea poziţiei
conductoarelor în diferite situaţii ale forţelor exterioare care acţionează asupra lor.
Pentru calculul întinderii conductoarelor se stabilesc relaţii între deschiderea dintre
stâlpi, forţele exterioare care acţionează asupra liniei, forma geometrică pe care o capătă
conductoarele sub influenţa acestor forte şi eforturile interne în conductor.
Calculul mecanic al conductoarelor (stabilirea tracţiunilor şi săgeţilor) se efectuează
după metoda la stări limită, în care rezistenţele de calcul sunt stabilite în procente din rezistenta de
rupere calculată a conductorului, conform PE 104: “Normativ pentru construirea liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 V”.
73
Manual de utilizare
1. Date de intrare
1.1. Condiţii meteorologice
Teritoriul ţării noastre se împarte în cinci zone, care diferă din punctul de vedere al
intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor factori climato - meteorologici de care
trebuie să se ţină seama la construirea liniilor de energie electrică: vântul, depunerile de chiciurã,
temperatura aerului.
La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA, se vor considera

condiţiile prevăzute în PE 104.
În anumite zone cu caracter local, în care se constatã condiţii mai grele decât cele
prevăzute în PE 104, se pot adepta valori mai mari. Aceste valori trebuie sã fie justificate prin date
statistice de INMH sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de energie electricã şi
de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă o frecvenţă de apariţie de cel puţin o dată la zece
ani.
Pentru determinarea domeniilor de utilizare sunt necesare condiţiile meteorologice în
care va funcţiona linia electricà.
După ce s-a selectat normativul şi zona meteo după care se doreşte determinarea
domenii1or de utilizare, pe monitor va apărea afişat:
LEAMT CONDIŢII METEOROLOGICE
F1 Normativ
F2 Conditii meteo Zona meteorologica :A
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp
F5 Tip coronament Presiunea de baza vint maxim [daN/m] : 30.000000
F6 Tip conductor Presiunea de baza vint+ch. [daN/m] : 12.000000
F7 Tip izolatie Grosimea stratului de chiciura [mm] : 16.000000
F8 Calculează Densitatea chiciurii [daN/dm3] : 0.750000
F9 Diagrame Coeficient de rafala vint pe stilp : 1.620000
Coef.de rafala vint pe izolatoare : 1.620000
Esc Exit
Coef. de rafala vint pe conductoare : 1.550000
Optiune : F2
Condiţii
PE 104/93
CORECTEZ ? <D/N> :
74
Manual de utilizare
Pentru elementele componente ale liniilor ale căror nivele de aplicare ale forţei
rezultante din presiunea vântului se găsesc la înălţimi diferite faţă de sol, presiunile de bazã se vor
majora cu coeficienţii de rafală .
La determinarea încărcărilor normate pentru conductoarele neacopenite sau acoperite cu
chiciurã, provenite din presiunea vântului, se va considera distanta H o valoare medie, indiferent de
înălţimile la care se găsesc diferitele conductoare active, distanţa determinata cu relaţia:
1 n  2 
Hm    Hi   fi  (m)
n i 1  3 
unde:
Hi  distantele de la sol la punctele de prindere ale conductoarelor la clemă, [m];
fi  săgeţile conductoarelor,[m];
n  numărul conductoarelor.
Distanta Hm se calculează ca distanţa medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi

dimensiune (cu săgeţi egale).
1.2. Coeficienţii încărcărilor de calcul
După ce s-a selectat „Coeficientul de calcul” se aşteaptă avizul operatorului pentru

următoarele date:
LEAMT COEFICIENŢI DE CALCUL PENTRU :
F1 Normativ
F2 Conditii meteo
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp
F5 Tip coronament Greutatea proprie (Stilp,cond.,izol.) : 1.100000
F6 Tip conductor Greutatea chiciurii pe conductoare : 1.800000
F7 Tip izolatie Greutatea chiciurii pe stilp,izol. : 1.800000
F8 Calculează Presiunea vintului (Stilp,cond.,izol.) : 1.300000
F9 Diagrame Pres.vintului (Stilp,cond) la avarie : 0.250000
Tractiunea in conductor(Regim normal) : 1.300000
Esc Exit
Tractiunea in cond.(Regim de avarie) : 1.100000
Optiune : F3
Condiţii
PE 104/93 Zona : A
CORECTEZ ? <D/N> :
75
Manual de utilizare
Clasificarea şi determinarea încărcărilor de calcul, care stau la baza dimensionării

elementelor componente ale LEA, sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. Clasificarea, determinarea încărcărilor de calcul şi coeficienţii

parţiali de siguranţă pentru dimensionarea elementelor LEA-m.t.
Coeficientul parţial de siguranţă

Categoriile de Încărcări
n a
încărcări
Zonele Zonele Zonele Zonele
A,B şi C D şi E A,B şi C D şi E
Permanente Masa proprie
(P) (stâlpi, cabluri, conductoare, 1,1 1,1
izolatoare instalaţii etc.) (0,9)* (0,9)*
a) Presiunea vântului pe
conductoare, stâlpi, cabluri, 1,30 1,50 0,25 0,45
Variabile izolatoare cu sau fără
(V) chiciură.
b) Masa chiciuri pe
conductoare (active şi de 1,80 1,80
protecţie), stâlpi, izolatoare (1,00)* (1,00)*
etc.
c) Tracţiunea conductoarelor
în regim normal de 1,30** -
funcţionare
Excepţionale Tracţiunea conductoarelor în - 1,10**
(E) regim de avarie
Regim de Încărcări rezultate din
montaj schema de montaj 1,10 -
(M)
*
) Valorile 0,9 , respectiv 1,0 , se introduc, în calcul dacă încărcările respective au
efect defavorabil asupra rezistenţei sau stabilităţii unor elemente ale stâlpului sau fundaţiilor
în starea limită analizată;
**
) Se referă la determinarea tracţiunii în conductoare pentru calculul stâlpilor şi
se aplică tracţiunii maxime normate .
76
Manual de utilizare
1.3. Date despre stâlpi
“Unitul (subprogram) STALP” realizează introducerea datelor aferente stâlpilor în

fişierul de date “STALP DAT”, fişier în acces direct.
În cazul stâlpilor de beton centrifugat, latura mică este egală cu latura mare, iar
momentul de exploatare este acelaşi în ambele direcţii.
Lucrul cu fişierele de date atât pentru stâlpi, conductoare, coronamente, cat şi pentru
izolatoare este identic.
Să presupunem cã dorim să ne creăm un fişier de stâlpi.
Se selectează prin intermediul tastei “F4” (Tip stâlp) intrarea în fişierul “STALP DAT”;
dacă fişierul nu există pe ecran apare mesajul:
Specificaţi numărul de stâlpi (registre), ceea ce înseamnă că programul aşteaptă un
număr cuprins intre 1 şi 100, număr ce va reprezenta câţi stâlpi doriţi să introduceţi în fişier. Să
presupunem că am tastat cifra 5. Vom avea un ciclu repetitiv de cinci ori, prin care programul ne va
solicita următoarele date:
LEAMT Caracteristici
F1 Normativ Tipul stilpului :TC 15006-120

F2 Conditii meteo Inaltime stilp [m] : 12.000000
F3 Coef.de calcul Greutate stilp [daN] : 1280.00
F4 Tip stilp Dimensiune baza
F5 Tip coronament - Latura mica [m] : 0.360000
F6 Tip conductor - Latura mare [m] : 0.360000
F7 Tip izolatie Dimensiune vârf
F8 Calculează - Latura mica [m] : 0.240000
F9 Diagrame - Latura mare [m] : 0.240000
Esc Exit Coeficient aerodinamic ( Ks ) : 0.700000
Categorie teren : 0,1,2,3
Optiune : F4 Tip fundatie : TURNATA
Adincimea de incastrare : 1.700000
[m]
Condiţii
Momentul de exp.normat,la
PE 104/93 Zona : A incastrare:
- Latura mare [daNm] : 4039.000
- Latura mica [daNm] : 4039.000
Regula generală. Pentru introducerea de date se apasă mai întâi tasta BACKSPACE,
pentru a şterge valoarea aflată, după care se introduc noile valori.
Dacã se apăsă pe tasta RETURN (ENTER) înseamnă că am acceptat valoarea ce a fost

afişată. În cazul în care am apăsat tasta BACKSPACE (deci am şters valoarea afişată) şi am apăsat
pe tasta ENTER (fără să tastăm o nouă valoare, se va tasta şi valoarea zero, dacă este cazul),
programul va aştepta până ce se va introduce o valoare, după care va efectua pasul următor.
77
Manual de utilizare
După introducerea datelor la cei cinci stâlpi, pe ecran va apărea un opis cu tipurile de
stâlpi conţinute de fişierul STALP. DAT”.
LEAMT TIP STÂLP
F1 Normativ
F2 Conditii meteo STÂLPI
F3 Coef.de calcul SE 1aT
F4 Tip stilp SE 4T
F5 Tip coronament SE 5T
F6 Tip conductor SE 6TM
F7 Tip izolatie SE 7TM
F8 Calculează SE 7TM
F9 Diagrame SE 9T
Esc Exit SE 10T
SE 11T
Optiune : F4 TC 15006-92
TC 15006-120
TC 15007
Condiţii
TC 15014-105
Enter - selectare Insert
TC 15014
PE 104/93 Zona : A Del - sterg Extindere
TC 15015
Reactualizare
TC 1187-1
După ce fişierul a fost creat, la o nouă apelare, pe ecran va fi afişat conţinutul fişierului,
respectiv numărul şi tipurile de stâlpi. Dacă se doreşte reactualizarea, extinderea sau ştergerea unui
stâlp din fişier, se tastează RETURN şi se intră într-un meniu cu funcţiile enumerate mai sus.
Se va alege stâlpul prin tastarea tipului de stâlp dorit , după care pe ecran va apărea
(specific numai fişierului de stâlpi) unele date aferente stâlpului selectat .
În cazul în care doresc să fac diverse variante cu modificarea adâncimii de încastrare

sau pentru diverse fundaţii, nu trebuie să modific fişierul de date (se poate face şi acest lucru) de
fiecare data. De exemplu, în fişier am introdus caracteristicile stâlpului pentru fundaţie turnată
(adâncimea de încastrare, tipul terenului unde se poate executa şi momentul în secţiunea de
încastrare), dacă doresc domeniile de utilizare pentru fundaţie prefabricată sau burată, este mai rapid
sã înlocuiesc datele în memoria calculatorului fără ca fişierul de date să fie afectat, eliminând şi
riscul de a pierde din fişier valorile reale. Totodată trebuie specificat, în special la stâlpii vibraţi,
modul cum acţionează vântul pe stâlp (reflectă modul în care stâlpul va fi utilizat, susţinere sau
întindere.
78
Manual de utilizare
LEAMT Date aferente stâlpului: SC 15006-120
F1 Normativ
F2 Conditii meteo
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp
F5 Tip coronament Tip fundatie : TURNATA
F6 Tip conductor Categorie teren : 0,1,2,3
F7 Tip izolatie Adincimea de incastrare [m] : 1.700000
F8 Calculează Coeficientul aerodinamic : 0.700000
F9 Diagrame Moment de exp.normat
Esc Exit [daNm] : 4039.00
- Latura mare : 4039.00
Optiune : F4 - Latura mica
CUM ACTIONEAZA VINTUL PE STILP ?: 1
Condiţii 1 - Pe suprafata plina
2 - Pe suprafata alveolata
PE 104/93 Zona : A
CORECTEZ ? <D/N> :
1.4. Date despre coronamente
“Unitul CORON” realizează introducerea datelor specifice coronamentului utilizat in

fişierul de date „CORON.DAT”, fişier în acces direct (maximum 100 coronamente).
Coronamentele metalice servesc la montarea conductoarelor liniilor electrice pe stâlpi,
realizând distanta corespunzătoare între conductoare şi sol şi între conductoare.
În funcţie de tipul liniei electrice aeriene, coronamentele se realizează pentru linii simplu
sau dublu circuit.
În funcţie de rolul funcţional în linie, avem:

- coronament de susţinere;
- coronament de întindere;
- coronament terminal.
Din punct de vedere constructiv, coronamentele se clasificã în:

- coronament orizontal
- coronament deformabil;
- coronament dezaxat.
Coronamentul orizontal este destinat echipării liniilor electrice aeriene de medie
tensiune, simplu şi dublu circuit, cu izolatoare suport (din porţelan sau cauciuc siliconic) la
susţinere , pentru zonele cu gradele I şi II de poluare, cu conductoare din AL/OL, cu secţiunea
maximă de 70/12 mm2.
Coronamentul deformabil este destinat echipării liniilor electrice aeriene de medie
tensiune, simplu şi dublu circuit, cu izolatoare capă-tijä , tijă (sticlă, porţelan, sau materiale
79
Manual de utilizare
compozite) pentru zonele cu gradele de poluare I-IV, cu conductoare AL/OL, cu secţiunea 50/8,
70/12 şi 120/21 mm2 .
Coronamentul dezaxat este destinat echipării liniilor electrice aeriene de medie
tensiune simplu circuit cu izolatoare suport la susţinere şi izolatoare capă-tijä , tijă, la întindere,
pentru zonele cu gradele de poluare I-IV, cu conductoare din AL/OL, cu secţiunea maximă de
70/12 mm2 .
Fişierul “CORON.DAT” conţine 11 tipuri de coronamente simbolizate astfel:
LEAMT TIP CORONAMENT
F1 Normativ
F2 Conditii meteo CORONAMENTE
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp CSO 400
F5 Tip coronament CIT 450
F6 Tip conductor CSO 1100
F7 Tip izolatie CSO 1385
F8 Calculează CIE
F9 Diagrame CIT
Esc Exit CS
CI
Optiune : F5 CDC
CI
CT
Condiţii
CDS
PE 104/93 CDI
Zona : A
TC 15014
Enter - selectare Insert
TC 15006-120 TC 15015
Del - sterg Extindere
Fundatie: TURNATA TC 1187-1
Reactualizare
Cat.teren: 0,1,2,3
1) CSO 1100 - coronament orizontal de susţinere simplu circuit;

2) CSO 1385 - coronament orizontal de susţinere simplu circuit;
3) CIE - coronament deformabil de susţinere simplu circuit;
4) CIT - coronament orizontal de întindere şi terminal;
5) CS - coronament de susţinere orizontal dublu circuit;
6) Cl - coronament de întindere orizontal dublu circuit;
7) CDC - coronament deformabil de susţinere dublu circuit (păianjen);
8) Cl - coronament întindere dublu circuit (păianjen);
9) CT - coronament terminal dublu circuit (păianjen);
10) CDS - coronament de susţinere dezaxat;
11) CDI - coronament de întindere dezaxat.
80
Manual de utilizare
La introducerea datelor se va ţine cont ca axele de simetrie să fie orientate ca în figura

de mai sus, indiferent de tipul coronamentului utilizat.
În continuare se prezintă modul cum se introduc datele (exemplu concret CSO 1100):
F1 Normativ Tipul coronamentului : CSO 1100

F2 Conditii meteo Nr.de circuite : 1
F3 Coef.de calcul Greutate coronament [daN] : 42.000000
F4 Tip stilp Sarcina verticala max.,pe faza [daN] : 203.000000
F5 Tip coronament Distanta pe orizontala intre RS [m] : 1.100000
F6 Tip conductor Distanta pe orizontala intre RT [m] : 2.200000
F7 Tip izolatie Distanta pe orizontala intre ST [m] : 1.100000
F8 Calculează Distanta pe verticala intre RS [m] : 0.000000
F9 Diagrame Distanta pe verticala intre RT [m] : 0.000000
Esc Exit Distanta pe verticala intre ST [m] : 0.000000
Distanta pe verticala de la virf stilp
Optiune : F5 - La faza R [m] : 0.250000
- La faza S [m] : 0.250000
- La faza T [m] : 0.250000
Condiţii
Distanta pe orizontala din ax stilp
PE 104/93 Zona : A - La faza R [m] : -1.100000
- La faza S [m] : 0.000000
TC 15006-120 - La faza T [m] : 1.100000
Fundatie: TURNATA UTILIZARE (1-Sustinere ,2-Intindere) : 1
Cat.teren: 0,1,2,3
CORECTEZ ? <D/N> :
NOTĂ: Distanţa pe verticală de la vârful stâlpului la faze s-a considerat faţă de punctul de
prindere al izolatorului de consolã.
Distanţele între faze atât pe orizontală, cât şi pe verticală nu sunt influenţate de axele de simetrie (ne
interesează doar valoarea absolutã).
81
Manual de utilizare
1.5. Date despre conductoare
Datele aferente conductoarelor sunt stocate în două fişiere, şi anume:

a) Fişierul “CONDl .DAT” conţine următoarele caracteristici fizice ale conductoarelor:
F1 Normativ Tip conductor :AL/OL-70/12

F2 Conditii meteo Diametrul conductorului [mm] : 11.700
F3 Coef.de calcul Masa conductorului [daN/m] : 0.2830
F4 Tip stilp Sectiunea aluminiului [mmp] : 69.900
F5 Tip coronament Sectiunea otelului [mmp] : 11.400
F6 Tip conductor Modulul de elasticitate AL. [daN/mm2] : 5500.0
F7 Tip izolatie Modulul de elasticitate OL. [daN/mm2] : 19600.0
F8 Calculează Coef.dilatare termica AL. [1/grad C] : 0.000023
F9 Diagrame Coef.dilatare termica OL. [1/grad C] : 0.000011
Esc Exit - Vint nesimultan cu chiciura : 1.200000
- Vint simultan cu chiciura : 1.200000
Optiune : F5 Forta de rupere conductor [daN] : 2601.80
Coef.la asezarea cond.pe verticala Kv : 0.850000

Condiţii
Coef.la asezarea cond.pe orizontala Kh : 0.650000
PE 104/93 Zona : A
TC 15006-120
Fundatie: TURNATA
Cat.teren: 0,1,2,3
CORECTEZ ? <D/N> :
În fişier se pot introduce maximum 100 de conductoare
b) Fişierul “COND2.DAT” conţine încărcări şi tracţiuni normate, aferente unui tip de

conductor, calculate conform normativului, şi zona meteo specificate de operator.
Fişierul conţine următoarele date:
- greutatea unitară a chiciuri [daN/m];
- greutatea unitară a vântului fără chiciurã [daN/m];
- greutatea unitarã a vântului cu chiciură [daN/m];
- greutatea specifică aferentă săgeţii maxime [daN/m . mm2];
- tracţiunea aferentã săgeţii maxime [daN/mm2 ];
- tracţiunea în conductor cu chiciurã [daN ];
- tracţiunea în conductor (vânt cu chiciură) [daN].
82
Manual de utilizare
În cazul în care avem calculate tracţiunile şi săgeţile şi dorim determinarea domeniilor

de utilizare pentru stâlpi în conformitate cu acestea, atunci tastăm “N” la întrebarea de pe ecran,
urmând sã introducem datele în ordinea enumerării de mai sus.
LEAMT TRACTIUNEA LA -5+CH+V [daN]
F1 Normativ
F2 Conditii meteo
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp 6. 645.1
F5 Tip coronament 7. 645.1
F6 Tip conductor 39. 722.9
F7 Tip izolatie
F8 Calculează
F9 Diagrame
Esc Exit
Optiune : F6
Condiţii
PE 104/93 Zona : A
TC 15006-120
Fundatie: TURNATA
Cat.teren: 0,1,2,3
OPŢIUNE :
După introducerea datelor pe ecran va apărea un opis cu una sau mai multe poziţii
(numărul indică registrul unde a fost salvată înregistrarea în fişier, maximum 99 de înregistrări),
urmatã de o valoare ce reprezintă tracţiunea în conductor , în condiţia vânt cu chiciurã [daN],
urmând să alegem tracţiunea maximă în panou prin tastarea numărului de ordine.
ATENTIE ! Grila de stâlpi speciali din beton utilizaţi la simplu şi dublu circuit a fost
dimensionată să reziste la o tracţiune orizontală maximă de 1000 daN pe fază, iar
coronamentele de întindere au fost dimensionate la o tracţiune de 1125 daN pe
fază. Coronamentul dezaxat (întindere) a fost dimensionat la tracţiunea de 650
daN pe fază. Tracţiunea maximă în conductor nu trebuie să depăşească aceste
valori.
Din acest motiv, când se vor calcula tracţiunile şi săgeţile pentru conductoarele cu
secţiuni mai mari de 70 mm2 (95 şi 120 mm2) se va pleca de la tracţiunea de rupere a conductorului
de 70 mm2 (2601 daN).
Pentru a utiliza întreaga capacitate a conductorului de 120 mm2 se pot utiliza şi stâlpi
metalici de întindere şi terminali (IC 20212, IC 20213).
83
Manual de utilizare
Săgeata maximă poate să apară în următoarele situaţii:

- la temperatura maxima (+400C), stare caracterizatã prin încărcarea  1
- la -50+ch, stare caracterizatã prin încărcarea  3
LEAMT TIP CONDUCTOR
F1 Normativ
F2 Conditii meteo CONDUCTOARE
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp ALOL-35/6
F5 Tip coronament AL/OL-50/8
F6 Tip conductor AL/OL-70/12
F7 Tip izolatie AL/OL-95/15
F8 Calculează AL/OL-120/21
F9 Diagrame AL/OL-150/25
Esc Exit AL/OL-185/32
AL/OL-240/40
Optiune : F5 AL/OL-300/50
AlOl-400/75
Condiţii AL/OL-450/75
AL/OL-95/55
PE 104/93 Zona : A AL/OL-160/95
TC 15006-120 Enter - selectare Insert

Fundatie: TURNATA Del - sterg Extindere
Cat.teren: 0,1,2,3 Reactualizare
CSO 1100
1.6. Date despre izolatoare
Unitul IZOL realizează introducerea datelor aferente izolatoarelor în fişierul de date

„IZOL.DAT” (maximum 100 de izolatoare).
În fişierul “IZOL .DAT” s-au introdus următoarele tipuri de izolatoare:
84
Manual de utilizare
LEAMT TIP IZOLAŢIE
F1 Normativ
F2 Conditii meteo IZOLATOARE
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp SDI 37
F5 Tip coronament SDI 50
F6 Tip conductor SS 20-2-IsNs
F7 Tip izolatie SD 20-2-IsNs
F8 Calculează SS 20-3-ITfs
F9 Diagrame SD 20-3-ITfs
Esc Exit SD20-3-ITfs
SDA 20-3-ITfs
Optiune : F5 IS20-3-ITfs
ID 20-3-ITfs
SS 20-2-CTS 70
Condiţii
SD 20-2-CTS 70
PE 104/93 SS 20-3-CTS 70
Zona : A
SD 20-3-CTS 70
TC 15006-120 IS
Enter20-2-CTS 70
- selectare Insert
Fundatie: TURNATA Del - sterg Extindere
Cat.teren: 0,1,2,3 Reactualizare
CSO 1100
AL/OL-70/12
1. SS 20-2-IsNs  susţinere simplă, gradele de poluare I-II;

2. SD 20-2-IsNs  susţinere dublã, gradele de poluare I-II;
3. SS 20-3-ITfs  susţinere simplă, gradele de poluare III-IV;
4. SD 20-3-ITfs  susţinere dublă, gradele de poluare III-IV;
5. SDA 20-3-ITfs  susţinere dublă cu izolatoare în A, gradele de poluare III-IV;
6. IS 20-3-ITfs  întindere simplă, gradele de poluare III-IV;
7. ID 20-3-ITfs  întindere dublă, gradele de poluare III-IV;
8. SS 20-2-CTS 70  susţinere simplă, gradele de poluare I-II;
9. SD 20-2-CTS 70  susţinere dublă, gradele de poluare I-II;
10. SS 20-3-CTS 70  susţinere simplă, gradele de poluare III-IV;
11. SD 20-3-CTS 70  susţinere dublă, gradele de poluare III-IV;
12. IS 20-2-CTS 70  întindere simplă, gradele de poluare I-II;
13. ID 20-2-CTS 70  întindere dublă, gradele de poluare I-II;
14. IS 20-3-CTS 70  întindere simplă, gradele de poluare III-IV;
15. ID 20-3-CTS 70  întindere dublă, gradele de poluare III-IV;
16. SS 20-2-CTS 40  susţinere simplă, gradele de poluare I-II;
17. SD 20-2-CTS 40  susţinere dublă, gradele de poluare I-II;
18. SS 20-3-CTS 40  susţinere simplă, gradele de poluare III-IV;
19. SD 20-3-CTS 40  susţinere dublă, gradele de poluare III-IV;
20. IS 20-3-CTS 40  întindere simplă, gradele de poluare III-IV;
21. ID 20-3-CTS 40  întindere dublă, gradele de poluare III-IV.
85
Manual de utilizare
Datele ce trebuie introduse:
Caracteristici
LEAMT
F1 Normativ
F2 Conditii meteo
F3 Coef.de calcul
F4 Tip stilp
F5 Tip coronament Tipul izolatiei : SS 20-2-IsNs
F6 Tip conductor
F7 Tip izolatie Izolatie rigida ? <D/N>:D
F8 Calculează Lungimea izolatiei [m]: 0.250000
F9 Diagrame Greutatea izolatiei [daN]: 8.900000
Esc Exit Suprafata izolatiei [mp]: 0.041000
Coeficientul KI : 0.550000
Optiune : F5 Sarcina de rupere izolator [daN]: 650.000000
Coef.de calcul pt.sarcina de rupere : 0.500000
Condiţii
PE 104/93 Zona : A
TC 15006-120
Fundatie: TURNATA
Cat.teren: 0,1,2,3
CSO 1100
AL/OL-70/12
CORECTEZ ? <D/N> :
Lungimea izolaţiei se va lua cu plus (+) în cazul izolaţiei suport (realizată cu IsNs) şi cu
minus (-) pentru izolaţia realizată cu lanţuri, pentru determinarea gabaritului faţă de sol. În cazul
izolatoarelor de întindere lungimea lanţului nu este necesară, se va introduce valoarea zero.
Suprafaţa izolatorului este aria dreptunghiului, având ca laturi diametrul maxim al
izolatorului şi lungimea totală a lanţului de izolatoare, respectiv înălţimea izolatorului suport.
Exemplu de calcul
Se prezintă listingul cu domeniile de utilizare pentru stâlpul SC 15006-120, echipat cu

coronament orizontal CSO 1100, izolaţie tip suport IsNs 20, conductor AlOl-50/8, fundaţie turnată
în condiţiile zonei B meteorologice.
86
CONDUCTOR ACTIV : AL/OL-50/8 CONDITII METEOROLOGICE : Conform PE 104/93
================= ======================
Sectiunea reala conductor..........[mmp] : 56.30 Presiunea de baza vint ,la vint maxim ...[daN/mp] : 42.000
Diametrul conductorului.............[mm] : 9.60 Presiunea de baza vint ,vint cu chiciura [daN/mp] : 15.000
Masa conductorului negresat......[daN/m] : 0.1953 Grosimea stratului de chiciura...............[mm] : 22.000
Modulul de elasticitate........[daN/mmp] : 7503.6 Densitatea chiciurii....................[daN/dm3] : 0.750
Coeficient de dilatare termica.....[1/C] : 0.000019 Coeficient de rafala vint pe stilp ...............: 1.620
Forta de rupere conductor..........[daN] : 1669.80 Coef.de rafala vint pe izolatoare ................: 1.620
Deschiderea minima in panou..........[m] : 40.00 Coef.de rafala vint pe conductoare................: 1.550

Deschiderea maxima in panou..........[m] : 100.00
COEFICIENTII AERODINAMICI AI CONDUCTORULUI COEFICIENTII INCARCARILOR DE CALCUL PENTRU :

- la vint nesimultan cu chiciura : 1.20 Greutatea proprie conductor................: 1.10
- la vint simultan cu chiciura : 1.20 Greutatea chiciurii pe cond.,stilp,izol....: 1.80
Presiunea vintului pe cond.,stilp,izol.....: 1.30
Presiunea vintului pe cond.la avarie.......: 0.25
Tractiunea in conductor in regim normal....: 1.30
Tractiunea in conductor in regim de avarie : 1.10
==============================================================================================
NORMATE DE CALCUL
I N C A R C A R I ------------------- -------------------
UNITARE SPECIFICE UNITARE SPECIFICE
----------------------------------------------------------------------------------------------
- daN/m daN/m.mmp daN/m daN/m.mmp
==============================================================================================
1. Din masa conductorului ........................ 0.1953 0.003469 0.2148 0.003816
2. Din chiciura .................................. 1.6380 0.029095 2.9484 0.052370
3. Din masa conductorului si chiciura ............ 1.8333 0.032563 3.1633 0.056186
4. Din presiunea vintului maxim .................. 0.7500 0.013321 0.9749 0.017317
5. Din presiunea vintului simultan cu chiciura ... 1.4954 0.026562 1.9441 0.034531
6. Din masa cond.si presiunea vintului maxim ..... 0.7750 0.013765 0.9983 0.017732
7. Din masa cond.cu chiciura simultan cu vint .... 2.3659 0.042023 3.7129 0.065949
----------------------------------------------------------------------------------------------
8. Din pres.vint la avarie simultan cu chiciura... 0.2876 0.005108 0.3739 0.006640
9. Din masa cond.cu chiciura si cu vint la avarie. 1.8557 0.032962 3.1853 0.056577
==============================================================================================
87
Manual de utilizare
TABEL DE TRACTIUNI ORIZONTALE (daN/mmp) SI SAGETI (m)
========================================================================================================================================
| D | | TRACTIUNI DE CALCUL | | |
| E | TRACTIUNI NORMATE |---------------------+-------| SAGEATA | D I M E N S I O N E A Z A |
| S | | I M P U S E | REALE | | |
| C |------+------+------+------+-------+------|------+------+-------|-------|-----+-----|-----+-----+-------+-------+-------+-------|
| (m) | -30 | 15 | 40 | -5+CH|-5+CH+V|AVARIE| -30 | 15 |-5+CH+V|-5+CH+V| 40 |-5+CH| Q | QCR | ACR12 | ACR13 | ACR23 |STAREA |
|======================================================================================================================================|
| 40 |11.099| 5.026| 2.376|11.548| 12.889|11.606|12.397| 5.071| 18.832| 16.034| 0.29| 0.56| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. | TMED. |
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 50 |10.969| 5.004| 2.572|12.617| 14.229|12.687|12.397| 5.071| 18.806| 17.956| 0.42| 0.81| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. | TMED. |
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 60 | 8.549| 3.326| 2.002|12.510| 14.430|12.594|12.397| 5.070| 18.774| 18.774| 0.78| 1.17| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. |-5+ch+v|
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 70 | 4.253| 1.928| 1.516|11.674| 13.853|11.770|12.397| 5.070| 18.736| 18.736| 1.40| 1.71| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. |-5+ch+v|
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 80 | 2.207| 1.513| 1.321|11.077| 13.416|11.179|12.397| 5.069| 18.692| 18.692| 2.10| 2.35| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. |-5+ch+v|
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 90 | 1.648| 1.332| 1.218|10.645| 13.081|10.751|12.396| 5.069| 18.642| 18.642| 2.88| 3.10| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. |-5+ch+v|
|-----|------|------|------|------|-------|------|------|------|-------|-------|-----|-----|-----|-----|-------|-------|-------|-------|
| 100 | 1.418| 1.232| 1.155|10.324| 12.819|10.432|12.396| 5.068| 18.585| 18.585| 3.75| 3.94| 17.3|IMAG.| 51.29| 55.04| IMAG. |-5+ch+v|
========================================================================================================================================
NOTA : Q - Greutatea specifica relativa COEFICIENTII DE SIGURANTA IMPUSI :
QCR - Greutatea specifica relativa critica KP(Tmin) = 0.44
ACR12 - Deschiderea critica(-5+ch+v , -30) in [m] KP(Tmed) = 0.18
ACR13 - Deschiderea critica(-5+ch+v , 15) in [m] KP(-5+ch+v)= 0.67
ACR23 - Deschiderea critica( -30 , 15) in [m]
Manual de utilizare
88
Manual de utilizare
TRACTIUNI DE CALCUL [daN/mmp]

DETERMINATE IN FUNCTIE DE TRACTIUNILE AFERENTE DESCHIDERII DE CALCUL
=================================================================================
| A | ORIZONTALE | LA CLEMA |COEFICIENT DE SIGURANTA|
| |-------+-------+-------|-------+-------+-------|-------+-------+-------|
| [m] | -30 | 15 |-5+ch+v| -30 | 15 |-5+ch+v| -30 | 15 |-5+ch+v|
|===============================================================================|
| DESCHIDEREA DE CALCUL CONSIDERATA : 40 [m] |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 11.109| 5.071| 16.034| 11.109| 5.072| 16.088| 0.39 | 0.18 | 0.57 |
| 50 | 11.115| 5.093| 16.728| 11.115| 5.094| 16.809| 0.39 | 0.18 | 0.60 |
| 60 | 11.122| 5.116| 17.293| 11.122| 5.117| 17.406| 0.39 | 0.18 | 0.62 |
| 70 | 11.129| 5.141| 17.750| 11.130| 5.142| 17.900| 0.40 | 0.18 | 0.64 |
| 80 | 11.138| 5.165| 18.121| 11.139| 5.167| 18.313| 0.40 | 0.18 | 0.65 |
| 90 | 11.148| 5.189| 18.422| 11.150| 5.192| 18.661| 0.40 | 0.18 | 0.66 |
| 100 | 11.159| 5.212| 18.669| 11.161| 5.216| 18.960| 0.40 | 0.19 | 0.67 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 10.979| 5.049| 17.211| 10.979| 5.050| 17.261| 0.39 | 0.18 | 0.61 |
| 50 | 10.985| 5.071| 17.956| 10.985| 5.072| 18.031| 0.39 | 0.18 | 0.64 |
| 60 | 10.992| 5.094| 18.585| 10.992| 5.096| 18.690| 0.39 | 0.18 | 0.66 |
| 70 | 11.000| 5.119| 19.111| 11.001| 5.121| 19.250| 0.39 | 0.18 | 0.68 |
| 80 | 11.009| 5.143| 19.549| 11.010| 5.146| 19.727| 0.39 | 0.18 | 0.70 |
| 90 | 11.019| 5.168| 19.914| 11.020| 5.170| 20.135| 0.39 | 0.18 | 0.71 |
| 100 | 11.030| 5.191| 20.219| 11.032| 5.194| 20.488| 0.39 | 0.18 | 0.73 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 8.566| 3.409| 17.386| 8.566| 3.409| 17.436| 0.30 | 0.12 | 0.62 |
| 50 | 8.575| 3.438| 18.136| 8.576| 3.440| 18.211| 0.30 | 0.12 | 0.65 |
| 60 | 8.586| 3.466| 18.774| 8.587| 3.468| 18.878| 0.30 | 0.12 | 0.67 |
| 70 | 8.598| 3.490| 19.309| 8.599| 3.493| 19.447| 0.31 | 0.12 | 0.69 |
| 80 | 8.612| 3.512| 19.757| 8.614| 3.515| 19.933| 0.31 | 0.12 | 0.71 |
| 90 | 8.627| 3.530| 20.131| 8.629| 3.534| 20.350| 0.31 | 0.13 | 0.72 |
| 100 | 8.644| 3.546| 20.445| 8.646| 3.551| 20.711| 0.31 | 0.13 | 0.74 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 4.312| 2.047| 16.883| 4.313| 2.049| 16.934| 0.15 | 0.07 | 0.60 |
| 50 | 4.338| 2.066| 17.615| 4.339| 2.068| 17.692| 0.15 | 0.07 | 0.63 |
| 60 | 4.364| 2.079| 18.228| 4.366| 2.082| 18.335| 0.15 | 0.07 | 0.65 |
| 70 | 4.391| 2.088| 18.736| 4.393| 2.092| 18.878| 0.16 | 0.07 | 0.67 |
| 80 | 4.416| 2.095| 19.156| 4.418| 2.100| 19.337| 0.16 | 0.07 | 0.69 |
| 90 | 4.439| 2.099| 19.503| 4.442| 2.107| 19.729| 0.16 | 0.07 | 0.70 |
| 100 | 4.461| 2.103| 19.792| 4.465| 2.112| 20.067| 0.16 | 0.07 | 0.71 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 2.322| 1.629| 16.500| 2.323| 1.631| 16.552| 0.08 | 0.06 | 0.59 |
| 50 | 2.345| 1.640| 17.216| 2.347| 1.642| 17.295| 0.08 | 0.06 | 0.61 |
| 60 | 2.362| 1.646| 17.808| 2.365| 1.650| 17.918| 0.08 | 0.06 | 0.64 |
| 70 | 2.375| 1.651| 18.294| 2.379| 1.656| 18.439| 0.08 | 0.06 | 0.65 |
| 80 | 2.385| 1.654| 18.692| 2.390| 1.661| 18.878| 0.08 | 0.06 | 0.67 |
| 90 | 2.392| 1.656| 19.019| 2.398| 1.665| 19.250| 0.09 | 0.06 | 0.68 |
| 100 | 2.398| 1.657| 19.289| 2.406| 1.668| 19.570| 0.09 | 0.06 | 0.69 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 1.766| 1.442| 16.205| 1.768| 1.444| 16.258| 0.06 | 0.05 | 0.58 |
| 50 | 1.779| 1.450| 16.907| 1.782| 1.453| 16.988| 0.06 | 0.05 | 0.60 |
| 60 | 1.788| 1.454| 17.483| 1.791| 1.458| 17.594| 0.06 | 0.05 | 0.62 |
| 70 | 1.794| 1.457| 17.950| 1.799| 1.463| 18.099| 0.06 | 0.05 | 0.64 |
| 80 | 1.798| 1.459| 18.331| 1.804| 1.467| 18.521| 0.06 | 0.05 | 0.66 |
| 90 | 1.801| 1.460| 18.642| 1.809| 1.470| 18.878| 0.06 | 0.05 | 0.67 |
| 100 | 1.803| 1.461| 18.897| 1.813| 1.474| 19.184| 0.06 | 0.05 | 0.68 |
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
|-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+-------|
| 40 | 1.531| 1.337| 15.972| 1.533| 1.339| 16.026| 0.05 | 0.05 | 0.57 |
| 50 | 1.540| 1.343| 16.663| 1.542| 1.346| 16.744| 0.05 | 0.05 | 0.59 |
| 60 | 1.545| 1.346| 17.224| 1.549| 1.351| 17.338| 0.05 | 0.05 | 0.62 |
| 70 | 1.548| 1.349| 17.677| 1.554| 1.355| 17.828| 0.06 | 0.05 | 0.63 |
| 80 | 1.551| 1.350| 18.044| 1.558| 1.359| 18.237| 0.06 | 0.05 | 0.65 |
| 90 | 1.553| 1.351| 18.342| 1.562| 1.362| 18.582| 0.06 | 0.05 | 0.66 |
| 100 | 1.554| 1.352| 18.585| 1.566| 1.365| 18.878| 0.06 | 0.05 | 0.67 |
=================================================================================
89
CONDUCTOR : AL/OL-50/8 DESCHIDEREA DE CALCUL : 80.00 [m] PE 104/93
TABEL DE TRACTIUNI (orizontale) [daN/mmp] SI SAGETI DE MONTAJ [m]
(Zona meteorologica B)
================================================================================================================================
TEMP. -30 -20 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 -5+ch -5+ch+v
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
TRAC 2.207 1.985 1.812 1.740 1.675 1.616 1.562 1.513 1.469 1.427 1.389 1.354 1.321 11.077 13.416
================================================================================================================================
10 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15 0.04 0.05 0.05 0.06 0.06 0.06 0.06 0.06 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.08 0.09
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20 0.08 0.09 0.10 0.10 0.10 0.11 0.11 0.11 0.12 0.12 0.12 0.13 0.13 0.15 0.16
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25 0.12 0.14 0.15 0.16 0.16 0.17 0.17 0.18 0.18 0.19 0.20 0.20 0.21 0.23 0.24
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
30 0.18 0.20 0.22 0.22 0.23 0.24 0.25 0.26 0.27 0.27 0.28 0.29 0.30 0.33 0.35
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
35 0.24 0.27 0.29 0.31 0.32 0.33 0.34 0.35 0.36 0.37 0.38 0.39 0.40 0.45 0.48
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
40 0.31 0.35 0.38 0.40 0.41 0.43 0.44 0.46 0.47 0.49 0.50 0.51 0.53 0.59 0.63
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
45 0.40 0.44 0.48 0.50 0.52 0.54 0.56 0.58 0.60 0.62 0.63 0.65 0.66 0.74 0.79
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
50 0.49 0.55 0.60 0.62 0.65 0.67 0.69 0.72 0.74 0.76 0.78 0.80 0.82 0.92 0.98
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
55 0.59 0.66 0.72 0.75 0.78 0.81 0.84 0.87 0.89 0.92 0.94 0.97 0.99 1.11 1.18
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
60 0.71 0.79 0.86 0.90 0.93 0.97 1.00 1.03 1.06 1.09 1.12 1.15 1.18 1.32 1.41
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
65 0.83 0.92 1.01 1.05 1.09 1.13 1.17 1.21 1.25 1.28 1.32 1.35 1.39 1.55 1.65
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
70 0.96 1.07 1.17 1.22 1.27 1.32 1.36 1.40 1.45 1.49 1.53 1.57 1.61 1.80 1.92
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
75 1.11 1.23 1.35 1.40 1.46 1.51 1.56 1.61 1.66 1.71 1.76 1.80 1.85 2.07 2.20
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
80 1.26 1.40 1.53 1.60 1.66 1.72 1.78 1.83 1.89 1.94 2.00 2.05 2.10 2.35 2.51
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
85 1.42 1.58 1.73 1.80 1.87 1.94 2.01 2.07 2.13 2.19 2.26 2.31 2.37 2.66 2.83
Manual de utilizare
90
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
90 1.59 1.77 1.94 2.02 2.10 2.17 2.25 2.32 2.39 2.46 2.53 2.59 2.66 2.98 3.17
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
95 1.77 1.97 2.16 2.25 2.34 2.42 2.51 2.59 2.66 2.74 2.82 2.89 2.96 3.32 3.53
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
100 1.96 2.18 2.39 2.49 2.59 2.68 2.78 2.87 2.95 3.04 3.12 3.20 3.28 3.67 3.92
================================================================================================================================
NOTA : Tractiunea orizontala in conductor la avarie 11.18 daN/mm2
CONDUCTOR : AL/OL-50/8 DESCHIDEREA DE CALCUL : 80.00 [m] PE 104/93
TABEL DE TRACTIUNI (orizontale) [daN/mmp] SI SAGETI DE GABARIT [m]

(Zona meteorologica B)
================================================================================================================================
TEMP. -30 -20 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 -5+ch -5+ch+v
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
TRAC 1.753 1.627 1.523 1.477 1.435 1.396 1.361 1.327 1.296 1.267 1.240 1.214 1.190 10.329 12.622
================================================================================================================================
10 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15 0.06 0.06 0.06 0.07 0.07 0.07 0.07 0.07 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20 0.10 0.11 0.11 0.12 0.12 0.12 0.13 0.13 0.13 0.14 0.14 0.14 0.15 0.16 0.17
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25 0.15 0.17 0.18 0.18 0.19 0.19 0.20 0.20 0.21 0.21 0.22 0.22 0.23 0.25 0.26
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
30 0.22 0.24 0.26 0.26 0.27 0.28 0.29 0.29 0.30 0.31 0.31 0.32 0.33 0.35 0.37
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
35 0.30 0.33 0.35 0.36 0.37 0.38 0.39 0.40 0.41 0.42 0.43 0.44 0.45 0.48 0.51
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
40 0.40 0.43 0.46 0.47 0.48 0.50 0.51 0.52 0.54 0.55 0.56 0.57 0.58 0.63 0.67
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
45 0.50 0.54 0.58 0.59 0.61 0.63 0.65 0.66 0.68 0.69 0.71 0.72 0.74 0.80 0.84
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
50 0.62 0.67 0.71 0.73 0.76 0.78 0.80 0.82 0.84 0.86 0.87 0.89 0.91 0.99 1.04
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
55 0.75 0.81 0.86 0.89 0.91 0.94 0.96 0.99 1.01 1.04 1.06 1.08 1.10 1.19 1.26
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
60 0.89 0.96 1.03 1.06 1.09 1.12 1.15 1.18 1.20 1.23 1.26 1.29 1.31 1.42 1.50
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
65 1.04 1.13 1.20 1.24 1.28 1.31 1.35 1.38 1.41 1.45 1.48 1.51 1.54 1.66 1.76
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
70 1.21 1.31 1.40 1.44 1.48 1.52 1.56 1.60 1.64 1.68 1.71 1.75 1.79 1.93 2.04
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
75 1.39 1.50 1.60 1.65 1.70 1.75 1.79 1.84 1.88 1.93 1.97 2.01 2.05 2.22 2.34
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
80 1.58 1.71 1.82 1.88 1.93 1.99 2.04 2.09 2.14 2.19 2.24 2.29 2.33 2.52 2.66
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
85 1.79 1.93 2.06 2.12 2.18 2.24 2.30 2.36 2.42 2.47 2.53 2.58 2.63 2.85 3.01
91
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
90 2.00 2.16 2.31 2.38 2.45 2.52 2.58 2.65 2.71 2.77 2.83 2.89 2.95 3.19 3.37
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
95 2.23 2.41 2.57 2.65 2.73 2.80 2.88 2.95 3.02 3.09 3.16 3.22 3.29 3.56 3.76
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
100 2.47 2.67 2.85 2.94 3.02 3.11 3.19 3.27 3.35 3.42 3.50 3.57 3.64 3.94 4.16
================================================================================================================================
Manual de utilizare
NOTA : Tractiunea orizontala in conductor la avarie 10.43 daN/mm2

-|--------------------------------|-
| TIP STILP : TC 15006-120 |

-|--------------------------------|-
1.1.ECHIPAMENT 1.2. CONDITII METEOROLOGICE
=============================================== ===================================================================
| SEMNIFICATIE | T I P U L | |SIMBOL| S E M N I F I C A T I E | UM |VALOARE|
|=============================================| |=================================================================|
| Conductor activ | AL/OL-50/8 | | Pvmax|Presiunea de baza vint,la vint maxim | daN/mp | 42.0 |
|------------------------|--------------------| |------|----------------------------------------|---------|-------|
| Izolatie | SS 20-2-IsNs | | Pvch |Presiunea de baza vint,vint cu chiciura | daN/mp | 15.0 |
|------------------------|--------------------| |------|----------------------------------------|---------|-------|
| Coronament | CSO 1100 | | b |Grosimea stratului de chiciura | mm | 22.0 |
|------------------------|--------------------| |------|----------------------------------------|---------|-------|
| Categorie teren | 0,1,2,3 | | gama |Densitatea chiciurii | daN/dm3 | 0.75 |
|------------------------|--------------------| |------|----------------------------------------|---------|-------|
| Fundatie (Hinc= 1.70 m)| TURNATA | | Tmin |Temperatura minima | C | -30 |
|------------------------|--------------------| |------|----------------------------------------|---------|-------|
| Ancora ( kN )| - | | Tmax |Temperatura maxima | C | 40 |
=============================================== ===================================================================
1.3. SUSTINERE IN ALINIAMENT 1.4. SUSTINERE IN COLT
=========================================================================== =======================================
|SIMBOL| S E M N I F I C A T I E | UM |VALOARE| |DESCHIDERE(m)| UNGHIUL LINIEI (2Alfa)|
|=========================================================================| |------+------|-----------+-----------|
| An(6)|Deschiderea max.limitata de gabaritul la sol de 6 m. | m | 110 | |REALA | Af | NEANCORAT | ANCORAT |
|------|-----------------------------------------------------|----|-------| |=====================================|
| An(7)|Deschiderea max.limitata de gabaritul la sol de 7 m. | m | 98 | | 70 | 75 | 199 | 0 |
|------|-----------------------------------------------------|----|-------| |------|------|-----------|-----------|
| Av |Deschiderea max.limitata de presiunea vintului | m | 78 | | 60 | 75 | 198 | 0 |
|------|-----------------------------------------------------|----|-------| |------|------|-----------|-----------|
| Af |Deschiderea max.limitata de distanta intre faze | m | 75 | | 50 | 75 | 197 | 0 |
|------|-----------------------------------------------------|----|-------| |------|------|-----------|-----------|
| Af |Deschiderea limitata din conditia de pendulare | m | 84 | | 40 | 75 | 195 | 0 |
|------|-----------------------------------------------------|----|-------| |------|------|-----------|-----------|
| Ag |Deschiderea max.limitata de fortele verticale | m | 105 | | 30 | 75 | 194 | 0 |
=========================================================================== =======================================
1.5. FORTELE DE CALCUL CARE ACTIONEAZA ASUPRA STILPULUI
=========================================================================================================================
| DENUMIREA FORTEI | REGIM DE FUNCTIONARE | PUNCTUL DE APLICARE AL |
|------+-----------------------------------------------------+------|-----------+-----------| FORTEI FATA DE SOL |
| | | | NORMAL | AVARIE |------+------+------+------|
|SIMBOL| E X P L I C I T A R E | UM |-----------+-----------| Hr | Hs | Ht | Hgs |
| | | | Vint + chiciura | (m) | (m) | (m) | (m) |
|=======================================================================================================================|
| Va |Forta data de vint pe conductorul activ | daN | 151.24 | - | 10.80| 10.80| 10.80| - |
Manual de utilizare
|------|-----------------------------------------------------|------|-----------|-----------|------|------|------|------|
92
| Viz |Forta data de vint pe izolatie | daN | 0.89 | 0.17 | 10.80| 10.80| 10.80| - |
|------|-----------------------------------------------------|------|-----------|-----------|------|------|------|------|
| Vst |Forta data de vint pe stilp | daN | 66.39 | 12.77 | - | - | - | 4.85|
|------|-----------------------------------------------------|------|-----------|-----------|------|------|------|------|
| Ga |Greutatea conductorului + greutatea izolatiei | daN | 344.76 | 344.76 | 10.80| 10.80| 10.80| - |
|------|-----------------------------------------------------|------|-----------|-----------|------|------|------|------|
| Gst |Greutatea stilpului + greutatea consolei | daN | 1692.16 | 1692.16 | - | - | - | 4.85|
|------|-----------------------------------------------------|------|-----------|-----------|------|------|------|------|
| Tmax|Forta rez.din tractiunea orizontala maxima in cond. | daN | 923.78 | 645.87 | 10.80| 10.80| 10.80| - |
=========================================================================================================================
Manual de utilizare
ATENTIE ! Programul calculează săgeţi de montaj şi de gabarit pentru deschideri egale şi fără
denivelări, necesare în faza determinării domeniilor de utilizare a stâlpilor.
După stabilirea profilului longitudinal al liniei (faza iniţială), cu ajutorul programului

“CALMECO” se trece la verificarea profilului prin determinarea săgeţilor de montaj şi de gabarit.
În funcţie de săgeţile finale se vor verifica celelalte condiţii:
- galoparea conductoarelor;
- pendularea conductoarelor;
- înclinarea lanţurilor de susţinere (contragreutăţi);
- verificarea gabaritelor în porţiuni speciale de traseu;
- verificarea gabaritelor în porţiuni speciale la ruperea conductorului;
- verificarea deschiderilor maxime la vânt;
- verificarea distantelor în cazul încărcărilor neuniforme în panou, precum şi la saltul
conductoarelor.
De regulă, până la varianta finală a profilului longitudinal, sunt necesare cel puţin două iteraţii
cu programul “CALMECO”.
Proiectul unei linii electrice aeriene de medie tensiune va conţine obligatoriu, pentru
verificarea soluţiei tehnice, următoarele:
- planul de situaţie;
- profilul longitudinal cât mai complet;
- domeniile de utilizare pentru stâlpii de susţinere, întindere şi terminali.
- tabelele de tracţiuni şi săgeţi de montaj pentru fiecare panou al liniei.
93
Manual de utilizare
VI. PROGRAMUL DE CALCUL “EFORT”
Programul de calcul “LEAMT” a fost gândit în ipoteza în care doresc să utilizez un stâlp
ale cărui momente le cunosc în condiţiile normativului PE 104/71,79,85,90, 93 şi 2002 cu
coronamentele existente. În cazul în care am conductoare diferite pe circuite sau în cazul unui
coronament cu mai multe circuite, programul “LEAMT” nu se poate aplica.
În această situaţie, sau în situaţia în care ni se impune o deschidere minimă prin tema de
proiectare, se vor determina diagramele de eforturi (normate sau de calcul, după cum s-au introdus
forţele pe stâlp), după care se trece la alegerea acelui stâlp care îndeplineşte condiţiile impuse.
În anexe sunt prezentate diagramele de momente de calcul ale unor stâlpi utilizaţi la
LEA de m.t.
Lansarea în execuţie
Programul “EFORT” se poate lansa direct prin apelarea programului EFORT.EXE sau
prin intermediul programului “LEAMT” din meniul principal tastând “F9 - Diagrame”. Odată
lansată comanda, programul aşteaptă introducerea forţelor orizontale şi verticale, precum şi punctul
de aplicare al forţelor faţă de sol.
Dacă forţa orizontală este zero, ciclul de introducere a forţelor este oprit şi se trece la
următorul pas. Dacã stâlpul este ancorat, se va preciza punctul de ancorare faţă de sol şi unghiul pe
care îl face ancora faţă de stâlp. Se pot introduce maximum trei ancore.
Programul afişează diagramele de momente încovoietoare, diagrama forţelor tăietoare,
diagrama forţelor de compresiune, precum şi forţele în ancore. Dacă forţa în ancoră este cu semnul
“-“, ancora este supusă la compresiune şi efectul dorit este anulat (Se va monta ancora de cealaltă
parte a stâlpului sau în locul ancorei se va monta proptea).
94
Manual de utilizare
95

LEAMT Manual

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEAMT Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEAMT

ÎNDRUMAR DE PROIECTARE PENTRU LINII

Elaborator : ing. Mihai VOICU

I. OBIECTUL LUCRARII .................................................................. 3

6.3. Determinarea unghiului de colţ din condiţia apropierilor faţă de

În această lucrare se prezintă modul de calcul pentru determinarea domeniilor de

II. IPOTEZE DE CALCUL

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

1.1. Condiţii climato - meteorologice

La proiectarea şi construcţia LEA se ţine seama de intensitatea şi frecvenţa de

Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi

Figura 1. 1. ROMÂNIA Zonarea teritoriului din punct de vedere al

Tabelul 1.1. Presiunea dinamică de baza ‚dată de vânt (corespunzătoare vitezei

Presiunea dinamică de bază, Grosimea stratului de

Tabelul 1.2. Valorile temperaturii aerului

Zona meteorologică Temperatura aerului (0C)

Diagrama 1.1. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor „ c‖,

Diagrama 1.2. Variaţia coeficientului de rafală pentru stâlpi „ s‖, şi lanţuri de

1.2. Caracteristicile fizice ale conductoarelor

Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive ‚ la construirea LEA se

Tabelul 1.3. Caracteristicile fizico-mecanice al sârmelor componente

Secţiunile minime admisibile ale conductoarelor din considerente mecanice ‚sunt :

Pentru porţiunile speciale de traseu (traversări, apropieri de construcţii etc.), secţiunile

 Secţiunea rea1ă a conductorului echivalent

 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent

 Coeficient de dilatare 1iniară a conductorului

Să considerăm conductorul funie din oţel-aluminiu cu secţiunea de 70/12 mm2

 Secţiunea reală a conductorului echivalentă ‚în (mm2)

Sc = Sal + Sol = 69,9 + 11,4 = 81,3 (mm2)

 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent

5500  69,9  19600  11,4

 Coeficient de dilatare liniară a conductorului , în (0C-1 )

0,000023  5500  69,9  0,000011  19600  11,4

Tabelul 1.4. Caracteristicile conductorului exemplificat

Stotal Diametrul Forţa de rupere Modul de Coef. de Masa

1.3 . Gruparea încărcărilor

La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în

1.4 . Determinarea încărcărilor unitare normate

1.4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii

Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură se

 Greutatea proprie a conductorului :

g(2,n) = 3,14 b (dc + bch) ch 0,001

 Greutatea conductorului acoperit cu chiciură

g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii

In funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamica de bază se va majora

 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, neacoperit cu chiciură

g (4, n)  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)

 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚

g (5, n)  C tc  c  p v ch  d  0,001 (daN/m)

Figura 1.2. Diametrul conductorului acoperit cu chiciură :

 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚

Tabelul 1.5. Valorile coeficientului aerodinamic ‚ Ctc

1.4.3. Încărcări unitare normate cumulate ‚datorate maselor proprii, a

 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului şi a

g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)

 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului acoperit cu

g (7, n)  g (23, n )  g (25, n ) (daN/m)

 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului acoperit cu

g (9, n)  g (23, n )  g (28, n ) (daN/m)

1.5. Determinarea încărcărilor unitare de calcul

Încărcările de calcul se obţin prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficienţii parţiali de

Tabelul 1.6. Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru LEA 20 - 110 kV