Sunteți pe pagina 1din 546

Ipoteze de calcul

CUPRINS

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

 

1.2.

Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL ……………………………………………………………

8

1.

Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1.

Condiţii climat meteorologice

8

1.2.

Caracteristicile fizice ale cablurilor torsadate

12

1.3.

Gruparea încărcărilor

20

1.4.

Determinarea încărcărilor unitare normate

20

 

1.4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii

şi a depunerilor de

20

1.4.2. Încărcări unitare

normate datorate acţiunii vântului

21

1.4.3. Încărcări unitare normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului

24

 

1.5.

Determinarea încărcărilor unitare de calcul

25

 

1.5.1.

Încărcări unitare de calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2.

Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului …………………

26

1.5.3.

Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a

depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului

26

 

1.6.

Determinarea încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7.

Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe elementele liniei

…………………………………………………………

35

1.8.

Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele liniei …

35

1.9.

Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate

………………

36

2.

Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare

37

2.2. Deschiderea critică

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează

45

3.

Determinarea săgeţii cablurilor torsadate

58

3.1.

Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel

58

3.2.

Cablu cu punctele de suspensie denivelate

59

3.3.

Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4.

Stâlpi

69

4.1.

Ipoteze de calcul

69

4.2.

Regim normal de funcţionare …………………………………………

70

4.3.

Regim de avarie

73

5.

Fundaţii

74

III.

DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE

AFERENTE STÂLPILOR LEAT

75

1.

Calculul deschiderii maxime la vânt (A v )

75

2.

Calculul deschideri nominale

(A n )

79

3.

Calculul deschiderii la sarcini verticale (A g )

84

4.

Calculul unghiului de colţ (2 )

Calculul unghiului de colţ (2 )

86

5.

Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6.

Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7.

Verificarea la avarie a stâlpului

101

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

3

Ipoteze de calcul

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE

……

103

1.

Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru vehicule ghidate pe cablu …………………………………………………………………

103

2.

Traversări şi apropieri faţă de drumuri ……………………………………….

110

3.

Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri accidentate …………. 116

4.

Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene …………………………

117

5.

Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat ……… 120

6.

Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii …………………………

123

7.

Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane ……………………………

124

8.

Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă

128

9.

Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice ……………………………………………………

130

10.

Traversări şi apropieri faţă de clădiri ……………………………………………

131

11.

Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri ……………………. 135

12.

Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă ……………………………… 141

13.

Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare ………………………………

142

14.

Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe inflamabile,

cu pericol de explozie sau incendiu

………………………………………………

143

15.

Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi ………………………………………

144

16.

Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de telecomunicaţii

prin înaltă frecvenţă ………………………………………………………………. 144

17.

Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport …………………………………. 144

18.

Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme în aer liber …

144

19.

Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane ………………………………. 145

20.

Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi gaze naturale …

146

21.

Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi …………………………. 147

22.

Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare …………………. 148

V.

CREŞTEREA GRADULUI DE SIGURANŢĂ A LINIILOR

ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ ……

154

1.

Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice aeriene ………… 154

2.

Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,

la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme …………………

172

VI.

DOMENII DE UTILIZARE STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT ………………………………………

179

Ipoteze de calcul

B.

ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV

1.

GENERALITĂŢI

473

1.1. Domeniul de aplicare

473

1.2. Organizarea şantierului

473

1.3. Pregătirea lucrării

474

1.4. Executarea lucrărilor

474

1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice

474

1.6. Asigurarea calităţii lucrărilor

475

2.

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE LINIILOR

475

2.1. Cabluri torsadate

475

2.2. Armături

475

2.3. Stâlpi

477

2.4. Fundaţii

477

3.

EXECUŢIA FUNDAŢIILOR

477

3.1. Generalităţi

477

3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată

477

3.2.1. Descrierea operaţiilor şi componentele forezei

477

3.2.2. Executarea fundaţiei forate

478

3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare

480

3.3.1. Descrierea componentelor agregatului

480

3.3.2. Execuţia fundaţiei vibropresate

482

3.4. Fundaţii turnate

483

3.4.1. Trasarea gropilor

484

3.4.2. Săparea gropilor

485

3.4.3. Turnarea radierului şi cofrarea

486

3.4.4. Prepararea şi turnarea betonului

489

3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea stâlpilor

493

3.4.6. Turnarea betonului în gropi cu înfiltrări de apă

494

3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros

495

3.5. Fundaţii burate

496

3.6. Norme de protecţie a muncii la executarea fundaţiilor

499

4.

MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU

CABLURI TORSADATE

501

4.1. Generalităţi

501

4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul automacaralei

501

4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat

503

4.4. Depozitarea stâlpilor

503

4.5. Transportul stâlpilor ………………………………………………………

503

5.

ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR

505

5.1. Pregătirea stâlpilor

505

5.2. Echiparea stâlpilor …………………………………………………………

510

5.3. Plantarea stâlpilor …………………………………………………………

511

5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu automacaraua ………………………………

511

5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu catargul fix şi tractorul

512

5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu capră mobilă şi tractor ……………………… 517

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

5

Ipoteze de calcul

 

5.3.4. Orientarea corectă a stâlpilor

………………………………………

517

5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor

………………………

518

5.3.6. Fixarea stâlpilor în fundaţii

………………………………………

519

5.3.7. Ancorarea stâlpilor

……………………………………………………

519

6.

MONTAREA CABLURILOR TORSADATE

522

6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate ………………………………….

522

6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic ……………

523

6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros ………………………………

525

6.4. Întinderea cablului torsadat la săgeată …………………………………………

525

6.5. Înnădirea cablurilor torsadate ……………………………………………

527

6.6. Capete terminale

………………………………………………………………

533

6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi ……………………………………………

534

6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate

…………………………

543

7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII

546

Bibliografie

………………………………………………………………………

548

Anexe

 
 

Anexa 1:

Cabluri torsadate universale de medie tensiune ,

 

cu sau fără fir purtător

……

549

 

Anexa 2:

Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale

Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV

Anexa 3:

de medie tensiune , cu sau fără fir purtător …………

559

571

Anexa 4:

……… Realizarea liniilor electrice aeriene cu cabluri torsadate universale

………

641

Anexa 5:

Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT ……

683

Anexa 6:

Recomandări generale pentru alegerea cimentului

697

Anexa 7:

Tracţiuni şi săgeţi aferente cablurilor torsadate

 

cu care s-au determinat deschiderile nominale ………

699

Ipoteze de calcul

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

I.

OBIECTUL

ÎNDRUMARULUI

În această lucrare se prezintă modul de calcul pentru determinarea domeniilor de utilizare a stâlpilor din beton, metalici zăbreliţi (metalici tubulari cu secţiune poligonală) şi lemn folosiţi în construcţia liniilor electrice aeriene de medie tensiune, echipaţi cu cabluri torsadate universale (montaj în subteran, aerian sau apă) cu sau fără fir purtător. Ipotezele de calcul sunt conforme cu :

NTE 003/04/00: Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie ele ctrică cu tensiuni peste 1000 V;

:

Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

SR EN 50341-1: Linii electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe

:

Linii electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe generale - Specificaţii comune

SR EN 50423-1: Linii electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a.

:

Linii electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea 1: Cerințe Generale - Specificații Comune

Pentru o mai bună înţelegere a relaţiilor şi a modului de calcul, se prezintă exemple de calcul în conformitate cu normativul NTE 003/04/00

În lucrare se prezintă modul de calcul al tracţiunilor şi săgeţilor cablurilor torsadate (universale), cu scopul de a calcula deschiderile maxime nominale precum şi cele de gabarit, aferente fiecărui cablu torsadat analizat, în funcţie de tipul stâlpului utilizat. Calculul mecanic al cablurilor torsadate privind determinarea săgeţilor de montaj se face

conform „Îndrumar de proiectare. Calculul mecanic al conductoarelor la LEA 20

ajutorul programului de calcul CALMECO, din acest motiv nu se insistă în această lucrare asupra modului de calcul al săgeţilor de montaj şi finale reale ale cablurilor torsadate care depind de caracteristicile panoului analizat (deschideri inegale, denivelări etc.). Până la apariţia Normelor de ţară (NNA) aferente standardelor enumerate mai sus, lucrarea cuprinde un capitol „Condiţii de coexistenţă a liniilor electrice aeriene cu cabluri torsadate

(LEAT) cu elemente naturale, obiecte, construcţii, instalaţii etc. din vecinătate ― care trebuie respectat întocmai. Lucrarea conţine un număr foarte mare de soluţii privind realizarea unor linii electrice aeriene de medie tensiune cu cabluri torsadate, atât din punct de vedere al suporţilor cât şi al tipurilor de cabluri torsadate analizate. În lucrare se prezintă şi modul de calcul pentru reîntinderea ancorelor existente în

exploatare.

Lucrarea nu are ca obiect dimensionarea fundaţiilor. Fundaţiile se vor dimensiona la momentul de exploatare de calcul al stâlpului la nivelul încastrării, în conformitate cu PE 152. Partea a doua a lucrării se doreşte a fi o fişă tehnologică pentru realizarea liniilor electrice aeriene cu cabluri torsadate de medie tensiune. Un lucru trebuie înţeles de la început că, execuţia liniilor electrice cu cabluri torsadate impune o acurateţe deosebită în execuţia fiecărei operaţii împarte şi mai ales la derularea cablului, tragerea la săgeată, clemuirea, înnădirea (manşonarea cablului) şi realizarea capetelor terminale. Se va evita cu stricteţe rănirea izolaţiei, prin tragerea cablului fără utilizarea rolelor şi a dispozitivelor speciale de tragere.

110 kV‖ cu

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

7

Ipoteze de calcul

1.1.Terminologie

Conform cap. III din NTE 003/04/00

1.2.Abrevieri

LEA

LEAT

LT c

PE

U

U

SR

CEI

A.N.M.

n

m

– Linie Electrică Aeriană; – Linie Electrică Aeriană cu cablu Torsadat; – Linie de Telecomunicaţii; – Prescripţie Tehnică; – Tensiune nominală; – Tensiune maximă de serviciu; – Standard român aprobat după 28 august 1992; – Comitetul Electrotehnic Internaţional; Administraţia Naţională de Meteorologie

II.

IPOTEZE DE CALCUL

1.

Încărcări, gruparea încărcărilor

1.1. Condiţii climat - meteorologice

La proiectarea şi construcţia LEAT se ţine seama de intensitatea şi frecvenţa de manifestare a principalilor factori climat - meteorologici :

temperatura aerului ; viteza vântului; depunerile de chiciură . Din acest punct de vedere teritoriul ţării noastre se împarte în cinci zone meteorologice (fig.II.1.1.), care diferă din punct de vedere al intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor factori climat - meteorologici La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEAT se vor considera condiţiile prevăzute în tabelele II.1.1. şi II.1.2. pentru zona meteorologică respectivă. În cazul LEAT având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiţiile prevăzute în tabelul II.1.1. pentru tensiunea cea mai mare. În anumite zone cu caracter local în care se constată‚ condiţii meteorologice mai grele decât cele prevăzute în tabelul II.1.1. ‚ se pot adopta valori mai mari . Aceste valori trebuie să fie justificate prin date statistice furnizate de INMH sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de energie electrică şi de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă frecvenţa de apariţie de cel mult o dată la 10 ani. Presiunile dinamice ale vântului ‚ prevăzute în tabelul II.1.1. ‚ sunt corespunzătoare vitezei mediate pe două minute la înălţimea de 10 m deasupra terenului. Pentru elementele componente ale liniilor‚ situate la înălţimi diferite faţă de sol ‚

presiunile de bază din tabelul II.1.1.

prevăzuţi în diagrama II.1.1., iar

tabelul II. 1.1. prevăzuţi în diagrama II. 1.1., iar se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii

se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală „

stâlpi

c‖
c‖

pentru

se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de

pentru se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală „ s ‖, prevăzuţi în diagrama

rafală „ s ‖, prevăzuţi în diagrama II.1.2.

Ipoteze de calcul

Ipoteze de calcul Figura II.1.1 . ROMÂNIA Zonarea teritoriului din punct de vedere al condiţiilor climat

Figura II.1.1. ROMÂNIA

Zonarea teritoriului din punct de vedere al condiţiilor climat meteorologice

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

9

Ipoteze de calcul

Tabelul II.1.1. Presiunea dinamică de baza‚ dată de vânt (corespunzătoare vitezei mediate pe două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA (conform NTE 003/04/00)

   

Presiunea dinamică de bază,

Grosimea stratului de

Zona

Altitudinea

 

P

chiciură ,b ch 3,4)

meteo

 

(m)

(daN/m 2 )

(mm)

Vânt maxim

 

Vânt simultan

 

fără chiciură

cu chiciură

U n <110 kV

A

 

30

 

12

16

B

42

 

15

 

C

C 800 55   17 22

800

55

 

17

22

D 1)

 

-

 

-

 

1000

40

 

16

Grosimea stratului de chiciură se

1200

45

 

18

va stabili pe baza datelor statistice

1400

65

 

26

furnizate de INMH, sau rezultate

1600

90

 

36

din statisticile de exploatare ale

E 2)

1800

110

 

44

LEA şi LTc din zonele

2000

130

 

52

respective.

2200

150

 

60

2400

170

 

68

Notă :

1) Zonă meteorologică cu condiţii deosebite de vânt , pentru care se vor cere date de la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie. 2) În zone cu altitudini mai mici de 1400 m‚ presiunea dinamică de bază luată în considerare nu trebuie să aibă valori mai mici decât a zonelor limitrofe‚ cu altitudini sub 800 m. 3) Grosimea stratului de chiciură, b ch , pe conductoare (cabluri torsadate) se consideră conform figurii II.1.3.

4)

Greutatea volumică a chiciuri ( ch ) se consideră egală cu 0,75 daN/dm 3 În cazul în care se adoptă‚ în anumite zone cu caracter localgrosimi mai mari ale stratului de chiciură depus pe conductoare (cabluri torsadate)‚ şi peste 30 mm pentru zona E, se poate micşora valoarea densităţii chiciurii până la cel mult 0,5 daN/dm 3

densităţii chiciurii până la cel mult 0,5 daN/dm 3 Tabelul II.1.2 . Valorile temperaturii aerului Zona

Tabelul II.1.2.

Valorile temperaturii aerului

Zona meteorologică

 

Temperatura aerului

( 0 C)

maximă

minimă

medie

de formare a chiciuri

Toată ţara

40

-30

15

-5

Zone cu altitudini peste 800 m

40

-30

10

-5

Ipoteze de calcul

Ipoteze de calcul Diagrama II.1.1. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântul ui pe conductor

Diagrama II.1.1.

Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor

c ‖, în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖, deschiderea ―a‖ şi tipul de amplasament.

―H‖, deschiderea ―a‖ şi tipul de amplasament. „ Diagrama II.1.2. Variaţia coeficientului de rafală pentru
―H‖, deschiderea ―a‖ şi tipul de amplasament. „ Diagrama II.1.2. Variaţia coeficientului de rafală pentru

Diagrama II.1.2.

Variaţia coeficientului de rafală pentru stâlpi „ în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖.

pentru stâlpi „ în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖. s ‖, LEA 20 kV cu

s ‖,

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

11

Ipoteze de calcul

1.2. Caracteristicile fizice ale cablurilor torsadate

Condiţiile tehnice generale‚ dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale cablurilor torsadate utilizate LEAT trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor.

Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat

Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat

Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF
Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF

SF 157/2008 - IPROEB

Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF
Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF
Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF
Cabluri torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purt ă tor de o ţ el zincat izolat SF

Cablurile torsadate care fac obiectul prezentului îndrumar sunt construite în conformitate cu standardele specificate mai jos şi sunt destinate pentru construcţia liniilor electrice aeriene de medie tensiune în zone împădurite, zone greu accesibile, zone urbane sau în alte zone în care sunt mai rentabile decât liniile electrice aeriene cu conductoare neizolate. Cablurile torsadate se pot monta pe stâlpi, în apă sau în pământ (la montarea în pământ se vor lua măsuri pentru protejarea cablului împotriva strivirii).

.

Standarde de referinţă SR CEI 60502-2 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (U m =1,2 kV) până la 30 kV (U m =36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (U m =7,2 kV) până la 30 kV (U m =36 kV)

SR EN 60228 SR EN 60811-1-1

la 30 kV (U m =36 kV) SR EN 60228 SR EN 60811-1-1 Conductoare pentru cabluri

Conductoare pentru cabluri izolatela 30 kV (U m =36 kV) SR EN 60228 SR EN 60811-1-1 Metode de încercări

Metode de încercări comune pentru materiale de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice. Partea 1-1 : Metode cu aplicare generală. Măsurarea grosimilor şi a manta ale cablurilor electrice. Partea 1-1: Metode cu aplicare generală. Măsurarea grosimilor şi a dimensiunilor exterioare. Determinarea proprietăţilor mecanice

Metode de încercări comune pentru materialele de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice. Partea1: Metode cu aplicare general ă . Secţiunea 2 - Metode manta ale cablurilor electrice. Partea1: Metode cu aplicare generală. Secţiunea 2- Metode de îmbătrânire termică.

Metode de încercă ri comune pentru materialele de izola ţ ie ş i de manta ale cablurilor ări comune pentru materialele de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice. Partea1-3: Metode cu aplicare generală. Metode de determinare a densităţii - Încercări de absorbţie de apă. Încercare de contracţie.

Metode de încercă ri comune pentru materialele de izola ţ ie ş i de manta ale cablurilor ări comune pentru materialele de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice. Partea 1-4: Metode cu aplicare generală . Încercări la temperatură joasă

Metode de încercă ri comune pentru materiale de izola ţ ie ş i de manta ale cablurilor ări comune pentru materiale de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice. Partea 2-1: Metode specifice pentru amestecuri elastomerice. Încercări de rezistenţă la ozon, de alungire la cald şi la imersie în ulei mineral.

Materiale de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice şi ale cablurilor cu fibre optice. Metode de încercări comune. Partea 3-1: Metode specifice pentru amestecurile de PVC. Încercare de presare la cald. ri comune. Partea 3-1: Metode specifice pentru amestecurile de PVC. Încercare de presare la cald. Încercări de rezistenţă la fisurare

Materiale de izolaţie şi de manta ale cablurilor electrice şi optice. Metode de încercări comune. Partea 4-1: Metode specifice pentru amestecuri de polietilenă şi polipropilenă. Rezistenţa la fisurare din cauza artea 4-1: Metode specifice pentru amestecuri de polietilenă şi polipropilenă. Rezistenţa la fisurare din cauza solicitărilor mediului înconjurător. Măsurarea indicelui de

SR EN 60811-1-2

SR EN 60811-1-3

SR EN 60811-1-4

SR EN 60811-2-1

SR EN 60811-3-1

SR EN 60811-4-1

Ipoteze de calcul

fluiditate la cald. Măsurarea conţinutului de negru de fum şi/sau de umpluturi minerale din polietilenă prin metoda arderii directe. Măsurarea conţinutului de negru de fum prin analiza termogravimetrică. Evaluarea dispersiei de negru de fum din polietilenă cu ajutorul unui microscop

Cablurile torsadate de medie tensiune se execută pentru tensiunea nominală 6/10 (12) kV, 12/20 (24) kV si 18/30 (36) kV. unde:

U 0 /U(U m ) de

U

0

U

U

m

este tensiunea efectivă între un conductor oarecare şi pământ (înveliş metalic al cablului); este tensiunea efectivă între oricare două conductoare ale unui cablu multiconductor sau ale unui sistem de cabluri cu un conductor; este valoarea efectivă a tensiunii celei mai mari a sistemului în care poate fi utilizat cablul.

cu un conductor; este valoarea efectivă a tensiunii celei mai mari a sistemului în care poate
cu un conductor; este valoarea efectivă a tensiunii celei mai mari a sistemului în care poate

Temperaturi admise :

temperatura maximă admisă pe conductor pentru funcţionarea de durată:

temperatura maximă admisă pe conductor la scurtcircuit (max. 5 s):

temperatura minimă admisibilă (măsurată pe manta) :

-

-

la instalare :

în exploatare :

Raza minimă de curbură este = 15 unde :

exploatare : Raza minim ă de curbur ă este = 15 unde : D D este

D

D

: Raza minim ă de curbur ă este = 15 unde : D D este diametrul

este diametrul exterior mediu al cablului monopolar.

+90 o C.

+250 o C

-20 o C -40 o C

În cazul unei singure îndoiri, de exemplu la intrarea în cofrete, dulapuri, este permisă o rază de doua ori mai mică, cu condiţia că îndoirea să se facă cu atenţie, la o temperatură cuprinsă între

10

ă cu aten ţ ie, la o temperatur ă cuprinsă între 10 30 o C, utilizând

30 o C, utilizând un şablon. Forma constructivă a cablurilor este indicată în figura II.1.2.a.

a cablurilor este indicată în figura II.1.2.a. Fig.II.1.2.a. Conductor torsadat de medie tensiune tip

Fig.II.1.2.a. Conductor torsadat de medie tensiune tip TA2X(FL)2Y-Ol

1.- conductor de aluminiu multifilar; 2.- ecran semiconductor extrudat; 3.- izolaţie XLPE; 4.- ecran semiconductor extrudat; 5.- bandă semiconductoare gonflabilă 6.- bandă de aluminiu cu polimer, aderentă la manta ; 7.- manta de PE de medie densitate; 8.- conductor purtător de oţel zincat 50 mm 2 , izolat cu PE de medie densitate

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

13

Ipoteze de calcul

TA2X(FL)2Y-Ol 3x70 + 50 Ol

T

- cabluri torsadate;

A

- conductor de aluminiu;

2X

- izolaţie de polietilenă reticulată ;

(FL) - cablu cu blocare longitudinală şi transversală la propagarea apei;

2Y

- manta de polietilenă termoplastică ;

Ol

- purtător de otel.

Tabelul II.1.3.a.

Caracteristicile fizico-mecanice ale cablurilor torsadate, cu fir purtător din oţel tip TA2X(FL)2Y-Ol

     

Diametru

 

Diametru exterior

 

Secţiune ecran aluminiu cablu monopolar, (inf.)

Diametru conductor.

conductor

Grosime nomina

 

Grosime nominal

 

izolat

manta

Tip

       

Masa

Cablu

fascicul

izolaţie

 

monopolar

Fascicul

(inf.)

min.

max.

 

min.

max.

mm

mm

mm

mm

mm

mm

mm

mm

kg/km

mm

2

 

6/10 kV

 

3x35+50 Ol

6,9

3,4

14,6

16,3

1,8

20,2

23,9

53

1730

10,2

3x50+50 Ol

8,0

3,4

15,7

17,5

1,8

21,3

25,3

55

1930

10.9

3x70+50 Ol

9,8

3,4

17,3

19,2

1,8

23,0

2,4

59

2220

12,0

3x95+50 Ol

11,4

3,4

19,0

21,0

1,8

24,5

29,1

62

2520

12,8

3x120+50 Ol

12,9

3,4

20,5

22,6

1,8

25,9

30,8

65

2840

13,7

3x150+50 Ol

14,1

3,4

21,9

24,1

1,9

27,3

32,4

68

3160

14,4

 

12/20 kV

 

3x35+50 Ol

6,9

5,5

18.8

20,8

1,8

24,2

28,7

62

2190

12,6

3x50+50 Ol

8,0

5,5

20,2

21,9

1,8

25,3

30,1

64

2410

13,3

3x70+50 Ol

9,8

5,5

21,5

23,6

1,9

27,3

32,4

68

2770

14,4

3x95+50 Ol

11,4

5,5

23,2

25,4

1,9

28,7

34,1

71

3100

15,4

3x120+50 Ol

12,9

5,5

24,7

27,0

2,0

30,3

36,0

74

3470

16,1

3x150+50 Ol

14,1

5,5

26,1

28,5

2,0

31,5

37,4

76

3790

16,8

 

18/30 kV

 

3x50+50 Ol

8,0

8,0

24,9

27,2

2,0

30,5

36,3

74

3150

16,3

3x70+50 Ol

9,8

8,0

26,5

28,9

2,0

32,3

38,3

78

3520

17,4

3x95+50 Ol

11,4

8,0

28,2

30,7

2,1

33,9

40,2

81

3920

18,1

3x120+50 Ol

12,9

8,0

29,7

32,3

2,1

35,3

42,0

84

4300

19,1

3x150+50 Ol

14,1

8,0

31,1

33,8

2,2

36,7

43,5

87

4680

19,8

Caracteristici conductor purtător :

- construcţie: 7 x 3,0 mm;

- secţiune conductor

- diametrul exterior, cu izolaţie: 11,3

- grosime izolaţie: 1,2 mm;

- forţa nominală de rupere: 6480 daN;

- modul de elasticitate: 19000 daN/mm 2 ;

- coeficient de dilatare liniară: 11,5x10 -6 0 C -1

: 50 mm 2 ;

de dil atare liniară: 11,5x10 - 6 0 C - 1 : 50 mm 2 ;

12,2 mm;

Ipoteze de calcul

Tabelul II.1.3.b.

Curenţi admisibili în aer

Secţiune

 

Tensiune nominală,

conductor

6/10 kV

12/20 kV

18/30 kV

mm 2

 

Curent, A

35

153

154

-

50

183

185

187

70

228

231

232

95

278

280

282

120

321

323

325

150

364

366

367

Notă : Valorile din tabelul II.1.3.b. sunt valabile la :

- temperatura aer: 30 o C

- temperatura conductor: 90 o C

Pentru temperaturi ale aerului diferite de 30 coeficientul din tabelul II.1.3.c.

o C curentul admisibil se înmulţeşte cu

Tabelul II.1.3.c.

Factorii de corecţie pentru alte temperaturi ale aerului

Temperatura, o C

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Coeficient

1,15

1,12

1,08

1,04

1

0,96

0,91

0,97

0,82

Tabelul II.1.3.d.

Parametri electrici

   

Capacitate

 

Inductivitate

I

scurt

I scurt ecran, 1 s kA

Pierderi în

 

Rezistenţa

capacitiv

I

cond.

 

dielectric

Secţiune

temperatura ecran la

electrică

fază

Ω/km

 

1 s

inceputul scurt.

 

20 o C

90 o C

μF/km

mA/km

mH/km

 

kA

30 o C

50 o C

70 o C

W/km

35

0.868

1.113

0.16

603

0.51

 

3.3

1.45

1.34

1.22

80

50

0.641

0.822

0.18

679

0.49

 

4.7

1.45

1.34

1.22

90

70

0.443

0.568

0.20

754

0.46

 

6.6

1.55

1.43

1.31

101

95

0.320

0.410

0.22

829

0.43

 

8.9

1.65

1.53

1.40

111

120

0.253

0.324

0.23

867

0.41

11.3

1.76

1.62

1.49

116

150

0.206

0.264

0.25

942

0.40

14.1

1.86

1.72

1.57

126

185

0.164

0.210

0.27

1018

0.39

17.4

1.87

1.81

1.66

136

240

0.125

0.160

0.30

1131

0.37

22.5

2.07

1.91

1.75

151

Notă :

- temperatura conductor la începutul scurtcircuitului: 90 o C;

- temperatura limită la scurtcircuit: 250 o C;

- durată scurtcircuit: 1 s;

- pentru durate de scurtcircuit diferite de 1 s curentul de scurtcircuit I sc se determină cu relaţia:

I sc

I t
I
t

unde :

I

- curentul de scurtcircuit, pentru 1 s;

t

- durata de scurtcircuit, s (max. 5 s)

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

15

Ipoteze de calcul

Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune
Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune

Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune

Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune SF 159/2008 -
Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune SF 159/2008 -
Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune SF 159/2008 -

SF 159/2008 - IPROEB

Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune SF 159/2008 -
Cablu torsadat universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune SF 159/2008 -

UA2XE2Y 3x70/16

U

- cablu universal;

A

- conductor de aluminiu;

2X

- izolaţie de polietilenă reticulată ;

E

- ecran;

2Y

- manta de polietilenă termoplastică;

3x70

- trei conductoare cu secţiunea de 70 mm 2 ;

16

- secţiunea ecranului, în mm 2 .

mm 2 ; 16 - secţiunea ecranului, în mm 2 . Fig.II.1.2.b. Cablu trifazat universal de

Fig.II.1.2.b. Cablu trifazat universal de medie tensiune tip UA2XE2Y 12/20 kV

1.- conductor de aliaj de aluminiu Al59, multifilar, rotund, compactizat, clasa 2 conform SR EN 60228 ; 2.- ecran semiconductor extrudat; 3.- izolaţie XLPE caracteristici conform SR CEI 60502-2, grosime redusă; 4.- ecran semiconductor extrudat; 5.- ecran de sârme de cupru stanate ; 6.- strat separator de folie sintetică; 7.- manta de PE de medie densitate.

Temperaturii admise :

Temperatura maximă admisă pe conductor pentru funcţionarea de durată:

+90 o C.

Temperatura maximă admisă pe conductor la scurtcircuit (max. 5 s):

+250 o C

Temperatura minimă admisibilă (măsurată pe manta) :

- la instalare :

-20 o C

- în exploatare :

-40 o C

- la scurtcircuit :

200 o C

Raza minimă de curbură este = 12 unde :

200 o C Raza minim ă de curbur ă este = 12 unde : D 1

D 1

D 1

C Raza minim ă de curbur ă este = 12 unde : D 1 D 1

este diametrul exterior mediu al cablului monopolar.

În cazul unei singure îndoiri, de exemplu la intrarea în cofrete, dulapuri, este permisă o rază de două ori mai mică, cu condiţia ca îndoirea să se facă cu atenț ie, la o temperatură cuprinsă între

10

cu aten ț ie, la o temperatur ă cuprinsă între 10 30 o C, utilizând un

30 o C, utilizând un şablon.

Forţa de tragere la montare pe stâlpi este de max. unde :

40 x S

în [N],

S -

secţiunea totală a celor 3 conductoare, în mm 2 .

Ipoteze de calcul

Tabelul II.1.3.e.

Caracteristicile fizico-mecanice ale cablurilor trifazate universale, tip

UA2XE2Y

 

Diametru conductor (inf.)

   

Diametru exterior

       

Grosime nominală izolaţie

Grosime nominală manta

cond.

 

cablu 1)

 

Masă

Secţiune ecran

Forţa

(inf.)

izolat

cablu

de

Tip

 

(inf.)

rupere

       

min.

max.

D

1

D

2

mm

mm

mm

mm

mm

mm

mm

kg/km

mm 2

kN

 

6/10 kV

 

3x35/16

7,2

3,4

2,3

14,8

16,3

38,5

41,1

1110

16

25

3x50/16

8,0

3,4

2,4

16,0

17,5

40,7

43,5

1310

16

35

3x70/16

9,9

3,4

2,5

17,7

19,2

44,3

47,4

1590

16

48

3x95/25

11,4

3,4

2,6

19,3

20,8

47,5

50,8

1970

25

64

 

12/20 kV

 

3x35/16

7,2

4,5

2,4

18,0

19,5

43,1

46,1

1260

16

26

3x50/16

8,0

4,5

2,5

19,2

20,7

45,3

48,4

1465

16

36

3x70/16

9,8

4,5

2,6

20,9

22,4

48,9

52,3

1760

16

49

3x95/25

11,4

4,5

2,8

22,5

24,0

52,3

55,9

2180

25

66

 

18/30 kV

 

3x50/16

8,0

7

2,9

25,2

26,7

56,1

60,0

1860

16

38

3x70/16

9,8

7

3,0

26,9

28,4

59,7

63,9

2200

16

51

1) D 1 - diametru cablu, D 2 - diametrul cercului circumscris

Parametri mecanici:

- modul de elasticitate:

- coeficient de dilatare liniară:

55000 (N/mm 2 )

23 x 10 -6 (1/ o C)

Conductoarele sunt din sârme de aliaj de aluminiu, multifilare (clasa 2) conform SR EN 60228, rotunde, compactizat, iar izolaţia conductoarelor este din polietilenă reticulată (XLPE).

Tabelul II.1.3.f.

Rezistenţa electrică a cablurilor trifazate universale, tip UA2XE2Y

Secţiune nominală

mm 2

Rezistenţa electrică în curent continuu la 20 o C, max.

Ω/km

conductoare din aliaj de aluminiu

conductoare din aliaj de aluminiu

35

50

70

95

0,868

0,641

0,443

0,321

ecran metalic

ecran metalic

16

25

1,240

0,795

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

17

Ipoteze de calcul

Tabelul II.1.3.g.

Curenţi admisibili în aer

Secţiune conductor

Curent

mm 2

A

35

138

50

165

70

206

95

249

Notă : Valorile din tabelul 1.3.g. sunt valabile la :

Tabelul II.1.3.h.

- temperatura aer:

- temperatura conductor:

Factorii de corecţie pentru alte temperaturi ale aerului

30 o C 90 o C

Temperatura,

C
C

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Factor corecţie

1,22

1,19

1,15

1,12

1,08

1,04

1,0

0,96

0,91

0,87

0,82

Tabelul II.1.3.i. Factorii de corecţie pentru alte temperaturi ale conductorului

Temperatura, o C

80

70

60

50

Factor corecţie

0,93

0,84

0,74

0,62

Tabelul II.1.3.j.

Parametri electrici

 
       

Inductivitate

 

I scurt ecran, 1 s

 

Rezistenţa electrică, max. Ω/km

Capacitate

capacitiv

I

I

scurt

 

kA

Pierderi în

dielectric

Secţiune

cond.

 

fază,

temperatura ecran la începutul scurt.

     

1 s

 

cond. faza

ecran

       

20 o C

90 o C

20 o C

μF/km

mA/km

mH/km

 

kA

30 o C

50 o C

70 o C

W/km

3x35/16

0.868

1.10

1.24

0.17

641

0.40

 

3.3

2.8

2.7

2.4

 

81

3x50/16

0.641

0.812

1.24

0.19

716

0.38

 

4.7

2.8

2.7

2.4

 

96

3x70/16

0.443

0.561

1.24

0.21

792

0.35

 

6.6

2.8

2.7

2.4

106

3x95/25

0.320

0.405

0.795

0.23

867

0.33

 

8.9

3.0

2.9

2.6

116

Notă :

- temperatura conductor la începutul scurtcircuitului: 90 o C;

- temperatura limită la scurtcircuit: 250 o C;

- durată scurtcircuit: 1 s;

- pentru durate de scurtcircuit diferite de 1 s curentul de scurtcircuit I sc se determina cu relaţia:

unde

I sc

I t
I
t

I

- curentul de scurtcircuit, pentru 1 s;

t

- durata de scurtcircuit, s (max. 5 s)

Ipoteze de calcul

Exemplu de calcul

1. Să considerăm cablul torsadat universal tip : TA2X(FL)2Y-Ol 3x70 + 50 Ol

Secţiunea reală a conductorului purtător‚ în (mm 2 )

S cp = 50

(mm 2 )

Modulul de elasticitate a conductorului purtător, în (daN/mm 2 )

E c = 19600

(daN/mm 2 )

Coeficient de dilatare liniară a conductorului purtător, în ( 0 C -1 )

a conductorului purtător , în ( 0 C - 1 ) = 0,0000115 ( 0 C

= 0,0000115

( 0 C -1 )

Tabelul II.1.4.a. Caracteristicile mecanice ale cablului torsadat universal cu purtător

Cablu torsadat

S

cp

Diametrul

cablu torsadat

Forţa de rupere

Modul de

elasticitate

cond. purtător

Coef. de dilatare liniară cond. purtător

Masa

mm

2

mm

daN

daN/mm 2

0

C -1

daN/m

TA2X(FL)2Y-Ol 3x70 + 50 Ol 50 68 6480 19600 0,0000115 2,77
TA2X(FL)2Y-Ol 3x70 + 50 Ol
50
68
6480
19600
0,0000115
2,77

2. Să considerăm cablul torsadat universal tip : UA2XE2Y 3x70/16

Secţiunea reală a cablului torsadatîn (mm 2 )

Secţiunea reală a cablului torsadat ‚ în (mm 2 ) S c = (3,14 D 2
Secţiunea reală a cablului torsadat ‚ în (mm 2 ) S c = (3,14 D 2
Secţiunea reală a cablului torsadat ‚ în (mm 2 ) S c = (3,14 D 2
Secţiunea reală a cablului torsadat ‚ în (mm 2 ) S c = (3,14 D 2

S c = (3,14 D 2 /4) 3 = (3,14 9,8 2 /4) 3= 226,29

(mm 2 )

Tabelul II.1.4.b. Caracteristicile mecanice ale cablului torsadat universal fără purtător

Cablu torsadat

S

c

Diametrul

cablu torsadat

Forţa de rupere

Modul de

elasticitate

cablu torsadat

 

dilatare liniară

cablu torsadat

Masa

fără purtător

 

Coef. de

mm

2

mm

daN

daN/mm 2

 

0

C -1

daN/m

UA2XE2Y 3x70/16 226,29 52.3 4900 5500 0,000023 1,76
UA2XE2Y 3x70/16
226,29
52.3
4900
5500
0,000023
1,76

LEA 20 kV cu cabluri torsadate

19

Ipoteze de calcul

1.3 . Gruparea

încărcărilor

La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEAT se vor lua în considerare următoarele grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato-meteorologici, ca ipoteze de încărcare :

a) temperatura minimă‚ vântul şi chiciura lipsesc ;

b) temperatura medie‚vântul şi chiciura lipsesc ;

c) temperatura medieviteza vântului de 10 m/s ‚chiciura lipseşte ;

d) temperatura medie‚ viteza maximă a vântului ‚chiciura lipseşte ;

e) temperatura maximă‚ vântul şi chiciura lipsesc ;

f) temperatura de formare a chiciurii şi depuneri de chiciură pe elementele componente

ale liniei‚ vântul lipseşte ;

g) temperatura de formare a chiciurii‚ vânt simultan cu chiciură şi depuneri de chiciură pe

elementele componente ale liniei.

1.4 .

Determinarea încărcărilor unitare normate

1.4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură.

Încărcările unitare provenite din masa cablurilor torsadate şi a depunerilor de chiciură se determină după cum urmează :

Greutatea proprie a cablului torsadat:

în care :

în care :

g (1,n) = g c

g c

- masa unitară a cablului ‚ (în daN/m)

Greutatea chiciurii :

g (2,n) = 3,14

 Greutatea chiciurii : g ( 2 , n ) = 3,14 b c h (d

b ch

Greutatea chiciurii : g ( 2 , n ) = 3,14 b c h (d c

(d ce + b ch )

ch
ch

0,001

d c

d

b

ce

ch

ch
ch

- diametrul conductorului fără izolaţie‚ (în mm) ;

diametrul echivalent al cablului torsadat ‚ (în mm) ;

-

grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm) ; - greutatea specifică a chiciurii ‚ (în daN/dm 3 ).

-

Greutatea cablului torsadat acoperit cu chiciură

g (3,n) = g (1,n) + g (2,n)

daN/m)

(daN/m)

(daN/m)

Ipoteze de calcul

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii dinamice de bază ‚―p‖ se va lua din tabelul II.1.1 sau se va determina cu relaţia :

unde :

v

p

2

II.1 .1 sau se va determina cu relaţia : unde : v p 2 v 16,3

v

16,3

.1 sau se va determina cu relaţia : unde : v p 2 v 16,3 viteza

viteza vântului‚ (în m/s.)

(daN/m 2 )

În funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamica de bază se va majora cu coeficientul de rafală „ c ‖ ‚din diagrama II.1.1., care nu depinde de valorile vitezei vântului. Coeficientul „ c ‖ coeficient de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor (cablu) depinde de turbulenţa vântului şi de răspunsul dinamic al cablului torsadat include efectul combinat al variaţiei vitezei vântului atât cu înălţimea, cât şi cu mărimea deschiderii (neuniformitatea vântului pe deschidere)

deschiderii (neuniformitatea vântului pe deschidere)  Încărcări rezultate din presiunea vântului pe

Încărcări rezultate din presiunea vântului pe cablu torsadat, neacoperit cu chiciură

 

g

(4,n)

C tc c
C
tc
c

p

vmax

d 0,001 ce
d
0,001
ce

(daN/m)

în care :

c
c

-

-

coeficient de rafală şi neuniformitate al vitezei vântului (diagrama II.1.1.) ;

C tc

coeficient de rezistenţă frontală (coeficient aerodinamic) al cablului torsadat</