Docu Notie 123

CALMECO
CALCULUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR

la LEA 20 … 110 kV
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE
Elaborator : ing. Mihai VOICU
Bucureşti 2003
Obiectul lucrării
CUPRINS
1. Obiectul lucrării .................................................................................................. 3

2. Definiţii ................................................................................................................ 4
3. Ipoteze de calcul ................................................................................................. 10
3.1. Consideraţii generale ........................................................................................... 10
3.2. Condiţii climato – meteorologice ......................................................................... 11
3.3. Caracteristicile fizice ale conductoarelor ............................................................. 16
3.4. Gruparea încărcărilor .......................................................................................... 18
4. Determinarea încărcărilor unitare normate ................................................... 19
4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii
şi a depunerilor de chiciură .............................................................................. 19
4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului ........................................... 19
4.3. Încărcări unitare normate cumulate ‚datorate maselor proprii ,
a depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului ..................................................... 21
5. Determinarea încărcărilor unitare de calcul ................................................... 22
5.1. Încărcări unitare de calcul datorate maselor
proprii şi a depunerilor de chiciură ...................................................................... 22
5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului .......................................... 23
5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate ‚datorate maselor proprii ,
a depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului ...................................................... 23
6. Determinarea încărcărilor specifice normate şi de calcul .............................. 24
7. Stabilirea modului de variaţie a eforturilor în conductoare ......................... 30
7.1. Calculul conductoarelor în ipoteza că starea mediului ambiant variază ........... 30
7.2. Ecuaţia de stare .................................................................................................... 30
7.3. Deschiderea critica ............................................................................................... 32
7.4. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează ................................ 38
8. Determinarea săgeţii conductorului ................................................................. 44
8.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel ............................................ 44
8.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate ................................................... 46
8.3. Influenţa izolatoarelor de întindere asupra valorii săgeţii .................................... 48
8.4. Calculul lungimii conductorului în funcţie de săgeată ......................................... 53
8.5. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii conductoarelor ............................. 55
8.6. Calculul săgeţilor conductorului de protecţie ...................................................... 60
9. Calculul contragreutăţilor în funcţie de unghiul de
înclinare al lanţurilor de susţinere ................................................................... 71
9.1. Determinarea minimului curbei conductorului
într-o deschidere denivelată ................................................................................. 71
9.2. Determinarea deschiderilor Av şi Ag ................................................................ 72
9.3. Calculul contragreutăţilor .................................................................................... 75
10. Verificarea distanţelor electrice între conductoare active şi
părţile stâlpilor legate la pământ ...................................................................... 82
10.1. Verificarea distanţelor electrice pentru stâlpii de susţinere ................................ 82
10.2. Verificarea distanţelor electrice pentru stâlpii de întindere,
colţ şi terminali ..................................................................................................... 88
1
Calculul mecanic al LEA
11. Verificarea distanţelor electrice între conductoarele active şi între
conductoarele active şi cele de protecţie .......................................................... 89
11.1. Consideraţii generale ........................................................................................... 89
11.2. Săgeata maximă limitată de distanţa între faze .................................................. 90
11.3. Oscilaţia nesincronă (pendularea) a conductoarelor ............................................ 93
11.4. Verificarea distanţelor între conductoare din condiţia de galopare ................... 95
11.5. Determinarea saltului maxim a1 conductoarelor
la descărcarea bruscă de chiciură ......................................................................... 104
12. Metode generalizate de calcul pentru determinarea tracţiunilor şi a
săgeţilor într-un panou al unei LEA supus la sarcini
neuniforme şi neechilibrate .............................................................................. 107
12.1. Încărcări neuniforme într-un panou cu deschideri inegale şi denivelate ............. 112
12.2. Ruperea conductorului într-un panou .................................................................. 119
13. Calculul distanţelor la traversări şi apropieri ................................................ 125
13.1. Calculul distanţei pe verticală între conductorul nedeviat şi diferite părţi
ale construcţiilor .................................................................................................. 125
13.2. Calculul distanţei între conductorul deviat şi diferite părţi
de construcţie ....................................................................................................... 127
Manual de utilizare program CALMECO ................................................. 135
2
Obiectul lucrării
1. Obiectul lucrării
Calculul mecanic cuprinde atât stabilirea întinderii conductoarelor‚ care trebuie

executată astfel încât acestea să reziste la suprasarcinile ce pot să apară‚ cât şi verificarea poziţiei
conductoarelor în diferite situaţii ale forţelor exterioare care acţionează.
Pentru calculul întinderii conductoarelor se stabilesc relaţii între deschiderea dintre
stâlpi‚ forţele exterioare care acţionează asupra liniei‚ forma geometrică pe care o capătă
conductoarele sub influenţa acestor forţe şi eforturile interne în conductor
Odată stabilită forma geometrică a conductorului‚ respectiv săgeţile în fiecare punct al
acestuia şi săgeata maximă, se verifică distanţele minime admisibile ale conductorului faţă de
celelalte conductoare ale liniei‚ cum şi faţă de elementele stâlpului legate la pământ sau faţă de
diferite obstacole pe care le traversează sau de care se apropie traseul liniei electrice . Distanţele
minime admisibile dintre punctul cel mai de jos al conductoarelor şi diferitelor obstacole pe care le
traversează linia sunt funcţie atât de tensiunea nominală a liniei ‚ cât şi de natura sau importanţa
obstacolului traversat.
Prin cunoaşterea săgeţii conductorului şi a distanţelor minime admisibile faţă de sol sau
faţă de obstacolele pe care le traversează linia ‚ se determină înălţimea stâlpului (deschiderea
nominală). Rezultă că săgeata conductorului este unul dintre factorii care determină atât
coronamentul ‚ cât şi înălţimea stâlpului
Calculul mecanic al conductoarelor (stabilirea tracţiunilor şi săgeţilor) se efectuează
după metoda la stări limită ‚ în care rezistenţele de calcul sunt stabilite în procente din rezistenţa de
rupere calculată a conductorului ‚ conform PE 104 ―Normativ pentru construirea liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 V „.
Lucrarea are drept scop prezentarea algoritmelor de calcul pentru problemele enumerate
în cuprins, urmate de exemple concrete de calcul.
3
Definiţii
1. Definiţii
2.1. Linie aeriană de energie electrică, denumită şi linie electrică aeriană (LEA), este o
instalaţie montată în aer liber, care serveşte la transportul şi distribuţia energiei electrice şi este
alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundaţii şi instalaţii de legare la
pământ.
2.2. Circuitul unei LEA se numeşte ansamblul de conductoare active, care constituie o
cale independentă de vehiculare a energiei electrice, şi poate fi trifazat, bifazat sau monofazat.
2.3. Echipamentul LEA este ansamblul de conductoare , izolatoare, cleme şi armături,

montat pe stâlpii LEA.
2.4. Conductoarele LEA sunt funiile metalice întinse liber între punctele de prindere la
stâlpi sau alte construcţii speciale, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune.
Conductoarele active sunt conductoarele care servesc drept căi de curent pentru
transportul sau distribuţia energiei electrice; ele pot fi unice pe fază sau ansambluri de două sau mai
multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare.
Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate torsadate.
Conductoarele de protecţie sunt conductoarele destinate a proteja LEA împotriva
loviturilor directe de trăsnet şi a supratensiunilor atmosferice.
Conductoarele de protecţie cu fibră optică înglobată, denumite şi OPGW (Optical
Ground Wires) sunt conductoarele destinate a proteja LEA împotriva supratensiunilor atmosferice şi
de a asigura transferul de comunicaţii prin fibrele optice incluse.
2.5. Izolatoarele sunt elemente componente ale LEA, cu ajutorul cărora se realizează
izolarea părţilor aflate sub tensiune între ele şi faţă de părţile legate la pământ.
Din punct de vedere electric, izolatoarele se împart în izolatoare străpungibile (având
distanţa disruptivă prin dielectric mai mică decât jumătate din distanţa disruptivă prin aer) şi
izolatoare nestrăpungibile, cu inimă plină.
2.6. Clemele ‚ sunt dispozitivele care se află în contact direct cu calea de curent şi
permit executarea legăturilor electrice.
2.7. Armăturile ‚ sunt dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează

conductoarele, izolatoarele şi alte accesorii ale liniilor electrice.
În cazul apariţiei unor supratensiuni la capetele lanţului de izolatoare, se folosesc
armături de protecţie pentru protejarea conductoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce s-
ar produce, pentru depărtarea arcului de suprafaţa izolatoarelor şi pentru uniformizarea câmpului
electric în lungul lanţului de izolatoare.
4
Definiţii
2.8. Legătura de siguranţă (în cazul unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport)
reprezintă legătura auxiliară a conductorului de fază la un stâlp de susţinere, executată eu ajutorul
unei bucăţi de conductor dispus la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp, şi fixat
mecanic de conductor, de o parte şi de alta a izolatorului de susţinere.
Scopul legăturii de siguranţă este împiedicarea căderii conductorului pe sol în cazul
ruperii legăturii de susţinere.
2.9. Legătura dublă (în cazul unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport) este
legătura conductorului de fază la stâlpii de susţinere sau întindere ai unei linii electrice aeriene
executată cu ajutorul a două izolatoare.
Pe unul dintre izolatoare se execută legătura principală a conductorului care preia efortul
din conductor în regimul normal de funcţionare a liniei, iar legătura executată pe celălalt izolator
este pregătită să intervină în cazul deteriorării legăturii principale.
2.10. Părţile de construcţie ale LEA sunt elementele care susţin deasupra solului
echipamentul LEA, şi anume: console, stâlpi, fundaţii, alte construcţii speciale.
2.11. Stâlpii LEA sunt construcţiile din metal ‚beton armat sau alte materiale, care
susţin echipamentul LEA deasupra solului.
Stâlpii metalici sunt construcţii metalice proiectate ca suporţi pentru conductoarele
liniilor electrice aeriene. Construcţiile metalice, ancorate sau neancorate, pot fi cu zăbrele (din
corniere sau ţevi) sau tubulare (cu secţiunea circulară sau poligonală). Îmbinarea elementelor se va
face, de preferinţă, prin buloane, pentru a se asigura protecţia anticorosivă prin zincare la cald. Se
pot folosi şi construcţii metalice sudate care vor fi protejate anticorosiv prin vopsire.
2.12. Fundaţiile stâlpilor sunt elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în

sol stâlpii, inclusiv ancorele acestora.
2.13. Tensiunea nominală a unei linii, „Un‖ este valoarea eficace a tensiunii între faze,
prin care este denumită linia şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia.
2.14. Tensiunea maximă de serviciu, „Um‖ este valoarea eficace maximă a tensiunii
între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un
moment oarecare (definită conform SR CEI 38+A1/1997).
2.15. Secţiunea reală a unui conductor funie este suma secţiunilor firelor componente
ale conductorului.
2.16. Secţiunea nominală a unui conductor funie este valoarea rotunjită a secţiunii sale,
valoare care serveşte la denumirea conductorului. În cazul conductoarelor alcătuite din două metale,
secţiunea nominală se exprimă prin valorile rotunjite ale secţiunilor ambelor metale.
2.17. Forţa de rupere calculată a unui conductor multifilar este determinată în

mod convenţional , în funcţie de caracteristicile mecanice ale materialelor firelor componente şi de
alcătuirea constructivă a conductorului, potrivit standardelor de conductoare în vigoare.
Pentru conductoarele multifilare nestandardizate, sarcina de rupere calculată se va
determina cu ajutorul metodei indicate în standardele de conductoare similare.
5
Definiţii
2.18. Forţa de rupere minimă a unui conductor multifilar este forţa de rupere a
conductorului determinată prin încercări, a cărei valoare nu trebuie să fie mai mică de 95 % din
valoarea sarcinii de rupere calculate.
2.19. Rezistenţa de rupere calculată, „ prc‖ a unui conductor funie reprezintă raportul
între valoarea sarcinii de rupere calculate şi secţiunea reală a conductorului.
2.20. Rezistenţa de rupere minimă, „ prmin‖ a unui conductor funie reprezintă

raportul între valoarea forţei de rupere minime şi secţiunea reală a conductorului.
2.21. Tracţiunea în conductor reprezintă rezistenţa care ia naştere în conductor,

înmulţită cu secţiunea reală a conductorului, în diferite stări de funcţionare, şi este tangentă la curba
conductorului.
2.22. Tracţiunea orizontală în conductor este valoarea tracţiunii în punctul în care

tangenta la curba conductorului este orizontală.
2.23 Deschiderea reală, „ai‖ , este distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi
stâlpi consecutivi.(figura 2.1.)
2.24. Deschiderea nominală, „an‖ , este deschiderea convenţională, la care punctele de

prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeată
maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim. Ea rezultă ca o valoare optimă din calculele
tehnico-economice .Deschiderii nominale îi corespunde înălţimea normală (nominală) a stâlpilor.
2.25. Deschiderea virtuală, „ah‖ , a unei deschideri denivelate este distanţa la locul în
care orizontala dusă printr-unul din punctele de prindere ale conductorului intersectează curba reală
a conductorului sau prelungirea ei, după cum punctul considerat este inferior sau superior punctului
de prindere al conductorului la stâlpul adiacent. .(figura 2.1.)
2.26. Deschiderea la încărcări din vânt, „av‖ , este semisuma deschiderilor reale
adiacente unui stâlp. De mărimea acestei deschideri depind încărcările orizontale care acţionează
asupra stâlpului, provenite din presiunea vântului pe conductoare. .(figura 2.1.)
a v  1,05  1,1  a n
2.27. Deschiderea la încărcări verticale, „ag‖ , este semisuma deschiderilor virtuale

adiacente unui stâlp. De mărimea acestei deschideri depind încărcările verticale care acţionează
asupra stâlpului, provenite din greutatea conductoarelor. .(figura 2.1.)
a g  1,4  1,6  a n
2.28. Deschiderea la distanţa între faze, „af‖ , este deschiderea reală între doi
stâlpi consecutivi în care se realizează o săgeată a conductorului maxim permisă de distanţa
minimă existentă pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea şi
conductoarele de protecţie.
a f  1,2  1,3  a n
6
Definiţii
2.29. Denivelarea, „hi‖ , este distanţa măsurată pe verticală între punctele de prindere
ale conductorului la doi stâlpi consecutivi. (figura 2.1.)
2.30. Săgeata unui conductor într-un anumit punct este distanţa măsurată pe verticală
între punctul respectiv de pe curba conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de
suspensie ale conductorului. În funcţie de condiţiile climato-meteorologice existente la un moment
dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea diferite valori (maximă, minimă, medie).
Cea mai mare săgeată a conductorului se considera practic la mijlocul deschiderii. .(figura 2.1.)
2.31. Aliniamentul este porţiunea de linie compusă dintr-una sau mai multe deschideri,
cuprinsă între două puncte consecutive ale traseului, în care linia îşi schimbă direcţia.(figura 2.1.)
2.32. Panoul de întindere este porţiunea de linie compusă dintr-una sau mai multe
deschideri cuprinsă între doi stâlpi de întindere consecutivi. (figura 2.1.)
Legendă:
 Porţiunile de traseu între stâlpii 1 şi 3 sau 3 şi 9 constituie aliniamente;
 Porţiunile de linie între stâlpii 1 şi 3; 3 şi 6; 6 şi 9 constituie panouri; stâlpii 1, 3, 6 şi 9 fiind
stâlpi de întindere;
an - este deschiderea nominală;
ai, (i =1… n) - deschideri reale;
av - deschiderea la încărcări din vânt;
ag - deschiderea la încărcări verticale;
ah - deschiderea virtuală;
hi, (i=1…n) - denivelări;
fn - săgeata conductorului corespunzătoare deschiderii nominale;
hc - înălţimea de prindere a conductorului;
hg - gabarit minim la sol;
2 - unghiul între două aliniamente consecutive ale liniei.
Figura 2.1. Explicitarea grafică a noţiunilor : aliniament, panou, deschideri, denivelări
7
Definiţii
2.33. Încrucişarea LEA cu un obiect oarecare este acea situaţie în care în proiecţie
orizontală, cel puţin unul din conductoarele LEA în poziţie normală sau deviată, şi obiectul
respectiv se intersectează.
2.34. Traversarea şi subtraversarea sunt acele încrucişări în care LEA trece pe

deasupra, respectiv pe sub obiectul încrucişat.
2.35. Apropierea LEA de un obiect oarecare este acea situaţie de vecinătate în care
LEA nu încrucişează obiectul respectiv.
2.36. Porţiunile speciale de traseu sunt acele porţiuni din traseul liniei, în care
apare coexistenţa LEA cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile etc.,
situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucişează.
Faţă de acestea, linia trebuie realizată astfel încât să se asigure, pe de o parte, buna
funcţionare a liniei, iar pe de altă parte, condiţiile necesare existenţei şi funcţionării în bune condiţii
a elementelor afectate de prezenţa liniei.
2.37. Culoarul de trecere (de funcţionare) a LEA, zona de protecţie şi siguranţă, zp+s,
(conform O.U.G. nr. 63/1998)
 Zona de protecţie este suprafaţa de teren (şi spaţiul de deasupra) de sub liniile
electrice aeriene, extinsă de o parte şi de alta, cu proiecţia în plan orizontal a
planului conductoarelor extreme, deviate sub acţiunea vântului maxim. În această
zonă, destinată protecţiei şi funcţionării normale a liniei electrice aeriene, se impun
restricţii din punct de vedere al coexistenţei cu elementele naturale, obiectivele,
instalaţiile şi construcţiile situate în această zonă.
 Zona de siguranţă se constituie în jurul zonei de protecţie a liniei electrice

aeriene, pentru asigurarea funcţionării normale şi pentru a evita punerea în pericol
a persoanelor, bunurilor şi mediului.
 Culoarul de trecere (de funcţionare) a liniei electrice este suprafaţa terestră

situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiul atmosferic de deasupra sa în care se
impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale,
obiectele, construcţiile, cu instalaţiile etc., situate în acest spaţiu.
z p  s  L LEA  2  l iz  f c. max   sin  c  2  S (m)

unde :
 L - este lăţimea maximă a stâlpilor (distanţa maximă pe orizontală între extremităţile
consolelor);
 liz - lungimea lanţului de susţinere ;
 fc.max - săgeata maximă a conductorului în deschiderea respectivă;
 c - unghiul maxim de înclinare a conductorului sub acţiunea vântului;
 S - distanţa de siguranţă admisă într-o parte a liniei, în funcţie de tensiunea liniei.
8
Definiţii
2.38. Regimul normal de funcţionare al unei LEA este regimul în care linia în
ansamblu şi elementele sale componente, fără a fi afectate prin ruperi, deformări etc., se găsesc în
stare de funcţionare.
2.39. Regimul de avarie al unei LEA este regimul în care apar deformări ale
elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi
armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc. ,urmate în general de
întreruperea funcţionării liniei.
Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care
izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de
regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
2.36. Rezistenţa mecanică normală şi sarcina mecanica normală sunt valorile acestor
mărimi, care se rea1izează cu o asigurare de 95 %.
Rezistenta şi sarcina mecanică normată sunt stabilite statistic ca valori caracteristice
normate, corespunzătoare unul coeficient de variaţie normat, care are o valoare reprezentativă
pentru calitatea de ansamblu a producţiei , în perioada respectivă.
2.37. Rezistenţa şi sarcina mecanică de calcul sunt valorile rezistenţei mecanice

normate, respectiv ale sarcinii mecanice normate, împărţite printr-un coeficient de siguranţă al
materialului sau elementului constructiv respectiv. Valorile rezistenţei mecanice de calcul şi ale
sarcinii mecanice de calcul se rea1izează cu o asigurare de cel puţin 99,9 %.
2.38. Încărcări1e normate sunt valorile extreme ale încărcări1or (maxime sau minime
probabile) , definite statistic , realizate cu o anumită probabilitate (95 - 97.5 %).
2.39. Încărcări1e de calcul sunt valorile extreme ale încărcări1or, care se rea1izează cu
o probabilitate de 99,9 % şi care se determină prin înmulţirea încărcări1or normate cu coeficientul
parţial de siguranţă şi cu cel de grupare al încărcărilor.
9
Ipoteze de calcul
3. Ipoteze de calcul
3.1. Consideraţii generale
Calculul mecanic al conductoarelor se efectuează după metoda la stări limită‚ în care

rezistenţele de calcul sunt stabilite în procente din rezistenţa de rupere calculată a conductorului
( prc ) . Rezistenţa de rupere calculată a unui conductor reprezintă raportul între valoarea sarcinii de
rupere calculate şi secţiunea reală a conductorului
Prin calcul se urmăreşte ca rezistenţele mecanice de calcul (rezistenţa mecanică de
calcul este valoarea rezistenţei mecanice normate‚ împărţite printr-un coeficient de siguranţă al
materialului sau elementului constructiv respectiv )‚să nu fie depăşite cu mai mult de 5% în
punctele de prindere ale conductorului în cleme‚ la diferite stări de funcţionare.
Se vor verifica următoarele stări :

a) starea de solicitare maximă‚ apărută în ipoteza corespunzătoare 3.4.g ‚ pentru care valoarea
maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,70 din rezistenţa de rupere calculată (prc);
b) starea de temperatură minimă‚ corespunzătoare pct.3.4.a, pentru care valoarea maximă a
rezistenţei de calcul va fi de 0,50 prc ;
c) starea de solicitare de fiecare zi‚ corespunzătoare pct. 3.4.b‚ pentru care valoarea maximă a
rezistenţei de calcul va fi de 0,18 prc, când deschiderea este mai mare de 120 m şi conductoarele
nu sunt prevăzute cu antivibratoare şi 0,25 prc, când deschiderea este mai mică de 120 m sau
când conductoarele sunt prevăzute cu antivibratoare ;
Se pot adopta valori mai mici pentru rezistenţele de calcul la cele trei stări menţionate
mai sus cu condiţia ca săgeţile rezultate să asigure gabaritul liniei la sol‚ precum şi celelalte condiţii
impuse liniei dependente de săgeata conductorului (apropieri‚ atingeri între faze sau între conductor
şi părţile legate la pământ ‚ etc.) . Aceste calcule (verificări) se vor face în faza de proiectare şi se va
considera starea finală a tracţiunilor şi săgeţilor conductoarelor.
Aceasta ţine seama de fenomenul de fluaj . Ca stare finală se va lua starea existentă după zece ani
de funcţionare.
Deoarece, în general, fabricile constructoare indică modulul de elasticitate final, săgeţile
conductoarelor se calculează cu acest modul. În acest caz trebuie să se ţină seama de alungirile
remanente, săgeţile care apar în realitate sunt mai mari decât cele calculate cu modulul de
elasticitate final.
Dacă conductorul a fost dimensionat cu modulul de elasticitate final, după primele
suprasarcini pot surveni săgeţi mai mari decât cele calculate, întrucât modulul de elasticitate iniţial
are valori mai mici decât cel final.
Săgeţile maxime ale conductoarelor se calculează în ipotezele corespunzătoare pct. 3.4.e
şi 3.4.f
Săgeţile minime şi săgeţile medii se calculează în ipotezele corespunzătoare pct. 3.4.a ‚
respectiv 3.4.b la încărcări normate ‚cu următoarele precizări :
- vântul acţionează perpendicular pe conductoare ;
10
Ipoteze de calcul
- coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului se determină pe baza înălţimii

medii de suspensie a conductorului din deschiderea cea mai defavorabilă din panou.
La calculul săgeţilor de montaj ale conductoarelor se va considera starea iniţială ‚
respectiv starea dinaintea apariţiei fenomenului de fluaj .Tracţiunile şi săgeţile conductoarelor
pentru starea iniţială se calculează plecând de la valorile maxime ale rezistenţelor de calcul indicate
mai sus.
Săgeţile de montaj şi finale se calculează cu valori ale încărcărilor şi tracţiunilor
normate ‚care se determină în funcţie de valoarea maximă a rezistenţei de calcul pornindu-se de la
încărcările de calcul corespunzătoare stării critice pentru conductor.
3.2. Condiţii climato - meteorologice
La proiectarea şi construcţia LEA se ţine seama de intensitatea şi frecvenţa de

manifestare a principalilor factori climato - meteorologici :
 temperatura aerului ;
 viteza vântului;
 depunerile de chiciură .
Din acest punct de vedere teritoriul ţării noastre se împarte în cinci zone meteorologice
(fig.3.1), care diferă din punct de vedere al intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor
factori climato - meteorologici
La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA se vor considera
condiţiile prevăzute în tabelele 3.1 şi 3.2 pentru zona meteorologică respectivă
În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiţiile prevăzute în
tabelul 3.1. pentru tensiunea cea mai mare.
În anumite zone cu caracter local în care se constată ‚condiţii meteorologice mai grele
decât cele prevăzute în tabelul 3.1 ‚se pot adopta valori mai mari . Aceste valori trebuie să fie
justificate prin date statistice furnizate de INMH sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor
aeriene de energie electrică şi de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă frecvenţa de
apariţie de cel mult o dată la 10 ani
Presiunile dinamice ale vântului ‚ prevăzute în tabelul 3.1 ‚ sunt corespunzătoare vitezei
mediate pe două minute la înălţimea de 10 m deasupra terenului
Pentru elementele componente ale liniilor ‚situate la înălţimi diferite faţă de sol ‚
presiunile de bază din tabelul 3.1 se vor majora prin înmulţirea cu coeficienţii de rafală „ c‖
prevăzuţi în diagrama 3.1
Pentru calculul conductoarelor ‚la determinarea încărcărilor normate pentru

conductoarele acoperite sau neacoperite cu chiciură provenite din presiunea vântului se va
considera ca distanţă H o înălţime medie de suspensie ‚ indiferent de înălţimile la care se găsesc
diferitele conductoare (active sau de protecţie) ‚ distanţa se va determina cu relaţia :
1 n  2 
H   h cl i   f i 
n i 1 3 
(m)
unde:
hcl - distanţa de la sol la conductor în punctul de prindere în clemă ‚în m ;
f - săgeata conductorului ‚în m ;
n - numărul conductoarelor
11
Ipoteze de calcul
Figura 3.1. ROMÂNIA Zonarea teritoriului din punct de vedere al

condiţiilor climato – meteorologice
12
Ipoteze de calcul
Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi

dimensiune, separat pentru conductoare active şi conductoare de protecţie.
Tabelul 3.1 Presiunea dinamică de baza ‚dată de vânt (corespunzătoare vitezei

mediate pe două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi
grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA
Presiunea dinamică de bază, Grosimea stratului de

Zona Altitudinea P chiciură ,bch3,4)
meteo
(m) (daN/m2) (mm)
Vânt maxim Vânt simultan Un <110 kV Un= (220400) kV
fără chiciură cu chiciură
A 30 12 16 22
B 42 16,8 (15)5)
C  800 55 20 (17)5) 22 24
D1) - -
1000 40 16 Grosimea stratului de chiciură se
1200 45 18 va stabili pe baza datelor statistice
1400 65 26 furnizate de INMH, sau rezultate
din statisticile de exploatare ale
1600 90 36
E2) LEA şi LTc din zonele
1800 110 44 respective.
2000 130 52
2200 150 60
2400 170 68
Notă :
1) Zonă meteorologică cu condiţii deosebite de vânt , pentru care se vor cere date de la
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
2) În zone cu altitudini mai mici de 1400 m ‚presiunea dinamică de bază luată în
considerare nu trebuie să aibă valori mai mici decât a zonelor limitrofe ‚cu
altitudini sub 800 m.
3) Grosimea stratului de chiciură, bch , pe conductoare se consideră conform
figurii 4.1.
4) Greutatea volumică a chiciuri ( ch) se consideră egală cu 0,75 daN/dm3
În cazul în care se adoptă ‚în anumite zone cu caracter local ‚grosimi mai mari ale stratului de
chiciură depus pe conductoare ‚ şi peste 30 mm pentru zona E, se poate micşora valoarea
densităţii chiciurii până la cel mult 0,5 daN/dm3
5) Valorile dintre paranteze se referă la LEA 20 kV.
13
Ipoteze de calcul
Exemplu de calcul
Să considerăm că avem de proiectat o LEA 110 kV

s.c. în zona meteorologică B echipată cu:
 conductor activ O1/A1-185/32 mm2 ;
 conductor de protecţie Ol -70 mm2 ;
 stâlp de susţinere Sn 110102 ;
 lanţuri simple de susţinere echipate cu
izolatoare VKLF 75/21 (lungimea lanţurilor de
susţinere este de 1,7 m.).
Deschiderea medie în panou s-a considerat 200 m.
Cunoscând faptul că stâlpul Sn 110102 admite o
săgeată maximă de 9 m din condiţia de gabarit ‚
aferentă unei deschideri de 245 m ‚ se poate lua cu
aproximaţie pentru deschiderea medie o săgeată
cuprinsă între 5 şi 6 m (în această fază calculele
sunt aproximative ‚dar erorile sunt nesemnificative).
Pentru a putea evalua eroarea care o introducem
deliberat vom calcula coeficientul ―c‖ atât pentru o
săgeată de 5 m cât şi pentru o săgeată de 6 m.
Pentru conductorul activ:
Figura 3.2. Stâlp de susţinere Sn 110102
1  2 
H  19,2  15,3  15,3  3   5   13,3 (m)
3  3 
1  2 
H  19,2  15,3  15,3  3   6   12,6 (m)
3  3 
În primul caz ‚ din diagrama 3.1 rezultă un coeficient de rafală de 1,.58 ‚ iar în al doilea
caz rezultă un coeficient de rafală de 1,57. Dacă s-ar merge cu calculul în paralel până la
determinarea săgeţilor în cele două cazuri pentru deschiderea medie considerată, diferenţa între
săgeţi nu depăşeşte 10 mm (eroare nesemnificativă la o deschidere de 200 m).
Pentru deschiderea de 200 m şi coeficientul de rafală de 1,55 săgeata la -5+ch este de
5,20 m ‚iar pentru un coeficient de rafală de 1,65 săgeata calculată la -5+ch este 5,28 m
Eroarea de săgeată datorată unei citiri aproximative din diagrama 3.1. a coeficientului
de rafală influenţează prea puţin valoarea săgeţii finale (creşterea săgeţii datorate fluajului
conductorului este mult mai mare).
14
Ipoteze de calcul
Pentru conductorul de protecţie :
 2 
H   24,5   5   21,17 (m) c= 1,77
 3 
 2 
H   24,5   6   20,5 (m) c= 1,76
 3 
În primul caz ‚ din diagrama 3.1 rezultă un coeficient de rafală de 1,77 căruia îi
corespunde o săgeată la -5+ch de 5,185 m, iar în al doilea caz rezultă un coeficient de rafală de 1,76
căruia îi corespunde o săgeată la -5+ch de 5,17 m. Pentru deschiderea de 200 m şi coeficientul de
rafală de 1,70 săgeata la -5+ch este de 5,12 m ‚ iar pentru un coeficient de rafală de 1,80 săgeata
calculată la -5+ch este 5,23 m .
Săgeţile conductorului de protecţie sunt corelate cu săgeţile conductorului activ.
Tabelul 3.2. Valorile temperaturii aerului
Zona meteorologică Temperatura aerului (0C)

maximă minimă medie de formare a chiciuri
Toată ţara 40 -30 15 -5
Zone cu altitudini peste 800 m 40 -30 10 -5
Diagrama 3.1. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor

„ c‖, în funcţie de înălţimea deasupra solului ―H‖, deschiderea ―a‖ şi tipul de
amplasament.
15
Ipoteze de calcul
3.3. Caracteristicile fizice ale conductoarelor
Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive ‚ la construirea LEA se

vor utiliza conductoare funie din aluminiu ‚ aliaje de aluminiu ‚ oţel, precum şi conductoare funie
din oţel-aluminiu şi oţel aliaje din aluminiu.
Condiţiile tehnice generale ‚ dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale
conductoarelor LEA trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor.
În cazul unor tipuri noi sau speciale de conductoare nestandardizate sau fără norme
interne ‚ se vor considera ‚ pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente,
valorile din tabelul 3.3
Tabelul 3.3. Caracteristicile fizico-mecanice al sârmelor componente

ale conductoarelor funie pentru LEA.
Greutatea volumică
electrică în curent
Rezistenţa la rupere
(greutate specifică)
rezistenţei electrice
dilatare termică
Coeficientul de
Coeficientul de
temperatură al
Rezistivitatea
Modulul de
elasticitate
Material
continuu
liniară
mm2/m
0
C daN/dm3 0
C-1 daN/mm2 daN/mm2
Aluminiu 0,028264 0,0040 2,649 0,0000230 5500 15,8-19,0
STAS 12486
Alcoro (aliaj de Al) 0,032800 0,0036 2,649 0,0000230 5600 29,40
Normă internă
Oţel categoria A 0,1818-0,1885 0,0045 7,701 0,0000115 18800 37,22
STAS 3732 pt.1,15-3,0
mm
Oţel categoria B 0,2510-0,2493 0,0045 7,701 0,0000115 19600 117,60
STAS 3732 pt. 1,45-3,2
mm
Oţel categoria C 0,2510-0,2493 0,0045 7,701 0,0000115 19600 137,30
STAS 3732 pt. 1,45-3,2
mm
Secţiunile minime admisibile ale conductoarelor din considerente mecanice ‚sunt :

- 25 mm2 pentru conductoarele funie de oţel-aluminiu, oţel-aliaje de aluminiu şi aliaje
de aluminiu
- 16 mm2 pentru conductoarele funie de oţel.
Pentru porţiunile speciale de traseu (traversări, apropieri de construcţii etc.), secţiunile
minime ale conductoarelor vor fi de
- 35 mm2 pentru conductoarele funie de oţel-aluminiu, oţel-aliaje de aluminiu şi aliaje
de aluminiu.
- 50 mm2 pentru conductoarele funie de oţel.
16
Ipoteze de calcul
Pentru conductoarele de protecţie din oţel se vor utiliza sârme de oţel de categoria B sau
C, conform STAS 3732.
Sârmele de oţel ‚utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a părţii (inimii) de
oţel a conductoarelor de oţel-aluminiu şi oţel-aliaje de aluminiu ‚vor fi protejate împotriva
coroziunii cu un strat subţire de zinc (conform STAS 3732)
Pentru conductoarele bimetalice (oţel—aluminiu) avem:
 Secţiunea rea1ă a conductorului echivalent
Sc = Sal + Sol
unde :
Sal - secţiunea părţii de aluminiu ;
Sol - secţiunea părţii de oţel
 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent
E al  Sal  E ol  Sol
Ec  (daN/mm2)
Sc
unde :
Eal = 5500 daN/mm2 – modulul de elasticitate aluminiu
Eol =19600 daN/mm2 – modulul de elasticitate oţel (tab.3.3.)
 Coeficient de dilatare 1iniară a conductorului
 al  E al  Sal   ol  E ol  Sol
c  (0C-1 )
E al  Sal  E ol  Sol
unde :
al - coeficient de dilatare termică aluminiu ‚în (0C-1 ) ;
ol - coeficient de dilatare termică oţel , în (0C-1 ) .
Exemplu de calcul
Să considerăm conductorul funie din oţel-aluminiu cu secţiunea de 185/32 mm2
 Secţiunea reală a conductorului echivalentă ‚în (mm2)
Sc = Sal + Sol = 183,8 + 31,7 = 215,5 (mm2)
 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent
5500  183,8  19600  31,7

Ec   7574 (daN/mm2)
215,5
17
Ipoteze de calcul
 Coeficient de dilatare liniară a conductorului , în (0C-1 )
0,000023  5500  183,8  0,000011  19600  31,7

c   0,0000184 (0C-1 )
5500  183,8  19600  31,7
Tabelul 3.4. Caracteristicile conductoarelor exemplificate
Stotal Diametrul Forţa de Modul de Coef. de Masa

Conductor rupere elasticitate dilatare negresată
calculată liniară
mm2 mm daN daN/mm2 0 -1
C daN/m
Al/Ol-185/32 215,5 19,2 6668,6 7574 0,000018 0,757
Ol-70 65,93 10,5 7276,0 19600 0,000011 0,528
3. 4 . Gruparea încărcărilor
La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în

considerare următoarele grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato-meteorologici, ca
ipoteze de încărcare :
a) temperatura minimă ‚ vântul şi chiciura lipsesc ;
b) temperatura medie ‚ vântul şi chiciura lipsesc ;
c) temperatura medie ‚ viteza vântului de 10 m/s ‚ chiciura lipseşte ;
d) temperatura medie ‚ viteza maximă a vântului ‚ chiciura lipseşte ;
e) temperatura maximă ‚vântul şi chiciura lipsesc ;
f) temperatura de formare a chiciurii şi depuneri de chiciură pe elementele componente
ale liniei ‚ vântul lipseşte ;
g) temperatura de formare a chiciurii ‚vânt simultan cu chiciură şi depuneri de chiciură pe
elementele componente ale liniei
18
Încărcări normate şi de calcul
4. Determinarea încărcărilor unitare normate
4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii

şi a depunerilor de chiciură.
Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură se

determină după cum urmează :
 Greutatea proprie a conductorului :
g(1,n) = gc (daN/m)
în care :
gc - masa unitară a conductorului ‚ (în daN/m)
 Greutatea chiciurii :
g(2,n) = 3,14 bch (dc + bch) ch 0,001

   
(daN/m)
în care :
dc - diametrul conductorului ‚ (în mm) ;
bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚ (în daN/dm3).
 Greutatea conductorului acoperit cu chiciură
g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)
4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.
Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii

dinamice de bază ‚―p‖ se va lua din tabelul 3.1 sau se va determina cu relaţia :
v2
p (daN/m2)
16.3
unde:
v - viteza vântului ‚(în m/s.)
În funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamică de bază se va majora

cu coeficientul de rafală „ c‖ ‚ din diagrama 3.1, care nu depinde de valorile vitezei vântului.
Coeficientul „c‖ coeficient de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor depinde
de turbulenţa vântului şi de răspunsul dinamic al conductorului‚ include efectul combinat al
variaţiei vitezei vântului atât cu înălţimea, cât şi cu mărimea deschiderii (neuniformitatea vântului
pe deschidere) .
19
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, neacoperit cu chiciură
g (4, n)  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)

în care :
c - coeficient de rafală şi neuniformitate al vitezei vântului ‚ (diagrama 3.1) ;
Ctc - coeficient de rezistenţă frontală (coeficient aerodinamic) al conductorului (tab.4.1)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚

în regim normal de funcţionare
g (5, n)  C tc  c  p v ch  d  0,001 (daN/m)
d  (d c  2  b ch )
unde :
bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm)
a) b)
Figura 4.1. Diametrul conductorului acoperit cu chiciură :

a) real (în practică) ;
b) de calcul (echivalent)

în regim de avarie

g (8, n)  a  C tc   c  p v ch  d  0,001 (daN/m)
n
în care :
n,a coeficienţi parţiali de siguranţă (tabelul 5.1.)
—
20
Tabelul 4.1 Valorile coeficientului aerodinamic ‚ Ctc
Specificaţia Ctc
Fără chiciură Diametrul conductorului  20 mm 1,10
Diametrul conductorului < 20 mm 1, 20
Cu chiciură, indiferent de diametrul conductorului 1, 20
4.3. Încărcări unitare normate cumulate ‚datorate maselor proprii, a

depunerilor de chiciură şi a vitezei vântu1ui.
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului şi a

presiunii vântului pe conductor
g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului acoperit cu

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ în regim normal de funcţionare
g (7, n)  g (23, n )  g (25, n ) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ în regim de avarie
g (9, n)  g (23, n )  g (28, n ) (daN/m)
21
5. Determinarea încărcărilor unitare de calcul
Încărcările de calcul se obţin prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficienţii parţiali de

siguranţă din tabelul 5.1 ‚ inundu-se seama de gruparea încărcărilor precizate la pct.3.4.
Tabelul 5.1 Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru LEA 20 - 110 kV
Categorii n a
de încărcări Încărcări Zona Zona Zona Zona
A, B, C D, E A, B, C D, E
Permanente Masa proprie conductor 1,10 1,10
Variabile Presiunea vântului 1,30 1,50 0,25 0,45
Masa chiciurii 1,80 1,80
5.1. Încărcări unitare de calcul datorate maselor proprii

şi a depunerilor de chiciură.
Încărcări unitare de calcul provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de

chiciură se determinată după cum urmează :
 Greutatea proprie a conductorului
g (1, c)  1,1  g c (daN/m)
în care gc masa unitară a conductorului ‚(în daN/m)
 Greutatea chiciurii
g( 2,c )   n  3,14  bch  (d c  bch )   ch  0,001 (daN/m)
g( 2,c )  1,8  3,14  bch  (d c  bch )   ch  0,001 (daN/m)

în care :
dc - diametrul conductorului ‚(în mm) ;
bch - grosimea stratului de chiciură ‚(în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚(în daN/dm3)
g (3, c)  g (1, c)  g (2, c) (daN/m)
22
5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului.
g (4, c)   n  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)
în care :
c - coeficient de rafală şi neuniformitate a vitezei vântului , (diagrama 3.1) ;
Ctc - coeficient de rezistenta frontala (coeficient aerodinamic) al conductorului (tab.4.1) ;
n - coeficient parţial de siguranţă (tab.5.1.)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciura ‚ în

regim normal de funcţionare
g (5, c)   n  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură ‚în

regim de avarie
g (8, c)   n  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)
în care, n este coeficient parţial de siguranţă (tab.5.1.)
5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate ‚datorate maselor proprii, a

depunerilor de chiciură şi a vitezei vântului.
 Încărcări rezultate din acţiunea simultană a greutăţii conductorului şi a presiunii

vântului pe conductor
g (6, c)  g (21, c)  g (24, c) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim normal de funcţionare
g (7, c)  g (23, c)  g (25, c) (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim de avarie
g (9, c)  g (23, c)  g (28, c) (daN/m)
23
6. Determinarea încărcărilor specifice normate şi de calcul.
Încărcările specifice ‚normate şi de calcul ‚se obţin din încărcările unitare, normate şi de
calcul ‚împărţite la secţiunea reală a conductorului.
Exemplu de calcul
Pentru exemplificare, vom considera aceiaşi LEA 110 kV de la cap.3.2. ce se află în

zona B meteorologică‚ echipată cu conductor activ A1O1-185/32 mm2 şi conductor de protecţie
O1-7O mm2 .. . Se prezintă calculul numai pentru conductorul activ.
 Presiunea dinamică de bază dată de vânt ‚(în daN/mm2)
p v max  42 (daN/mm2) (tab.3.1. )
 Presiunea dinamică de bază dată de vânt simultan cu chiciură ‚‚(în daN/mm2)
p vch  16,8 (daN/mm2) (tab.3.1. )
Pentru elementele componente ale liniilor ‚situate la înălţimi diferite faţă de sol,
presiunile de bază se vor majora prin înmulţirea cu coeficientul de rafală „ c‖, prevăzut în diagrama
3.1.
c = 1,58
 Grosimea stratului de chiciură ‚(în mm)
bch = 22 (mm)
 Greutatea specifică a chiciurii ‚(în daN/dm3)
ch = 0,75 (daN/dm3)
Încărcări unitare normate
g(1,n) = gc (daN/m)
gc - masa unitară a conductorului ‚(în daN/m)
g(1,n) = 0,757 (daN/m)
g(2,n) = 3,14 b (dc + bch) ch 0,001

   
(daN/m)
în care :
24
dc - diametrul conductorului ‚ (în mm) ;

bch - grosimea stratului de chiciură ‚ (în mm) ;
ch - greutatea specifică a chiciurii ‚ (în daN/dm3).
g(2,n) = 3,14 22 (19,2 + 22) 0,75 0,001=2,1357

   
(daN/m)
g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)
g(3,n) = 0,757+2,1357=2,8927 (daN/m)
g (4, n )  C tc  c  p v max  d c  0,001 (daN/m)
g (4, n )  1,20  1,58  42  19,2  0,001  1,5289 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciură
g (5, n)  C tc  c  p v ch  (d c  2  b ch )  0,001 (daN/m)
g (5, n)  1,2  1,58  16,8  (19,2  2  22)  0,001  2,0131 (daN/m)

g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)
g (6, n)  0,757 2  1,5289 2  1,7061 (daN/m)

chiciura şi a presiunii vântului pe conductor
g (7, n)  g (23, n )  g (25, n ) (daN/m)
g (7, n)  2,8927 2  2,01312  3,5242 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor,

acoperit cu chiciura ‚la avarie

g (8, n)  a  g (5, n ) (daN/m)
n
0,25
g (8,n)   2,013  0,3871 (daN/m)
1,3
25

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚ la avarie
g (9, n)  g (23, n )  g (28, n ) (daN/m)
g(9,n)  2,89272  0,38712  2,9184 (daN/m)
Încărcări unitare de calcul
Încărcările unitare de calcul se obţin prin înmulţirea încărcărilor unitare normate cu

coeficientul încărcării (conform tab.5.1.)
g(1,c) = g(1,n)  1,1 = 0,757  1,1 = 0,8327 (daN/m)
g(2,c) = g(2,n)  1,8 = 2,1357  1.8 = 3,8442 (daN/m)
g(3,c) = g(1,c) + g(2,c) = 0,.8327 + 3,8442 = 4,6769 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor,

neacoperit cu chiciură
g(4,c) = g(4,n)  1,3 = 1,5289  1,3 = 1,9876 (daN/m)
 Încărcări rezultate din presiunea vântului pe conductor, acoperit cu chiciura ‚

în regim normal de funcţionare
g(5,c) = g(5,n)  1,3 = 2,0131  1,3 = 2,6170 (daN/m)

g (6, n)  g (21, n )  g (24, n ) (daN/m)
g (6, n)  0,8327 2  1,9876 2  2,1550 (daN/m)
26

g (7, c)  g (23, c)  g (25, c) (daN/m)
g (7, c)  4,6769 2  2,6170 2  5,3993 (daN/m)

în regim de avarie
g(8,c )   a  Ctc   c  pvch  (d c  2  bch )  0,001   a  g(5,n ) (daN/m)
g (8, c)  0,25  2,0131  0,5033 (daN/m)

chiciură şi a presiunii vântului pe conductor ‚în regim de avarie
g (9, c)  g (23, c)  g (28, c) (daN/m)
g (9, c)  4,6769 2  0,50332  4,7039 (daN/m)
Încărcări specifice normate şi de calcul
Încărcările specifice ‚normate şi de calcul ‚se obţin din încărcările unitare ‚normate şi de calcul,
împărţite la secţiunea reală a conductorului.
 Încărcări specifice normate
g (1, n ) 0,7570
 (1, n )    0,003513 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (2, n ) 2,1357
 (2, n )    0,009910 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (3, n ) 2,8927
 (3, n )    0,013423 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (4, n ) 1,58289
 (4, n )    0,007095 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (5, n ) 2,0131
 (5, n )    0,009342 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
27
g (6, n ) 1,7061
 (6, n )    0,007917 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g ( 7, n ) 3,5742
 ( 7, n )    0,016354 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (1, n ) 0,3871
 (8, n )    0,001796 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (9, n ) 2,9184
 (9, n )    0,013543 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
 Încărcări specifice de calcul
g (1, c) 0,8327
 (1, c)    0,003864 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (2, c) 3,8442
 (2, c)    0,017838 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (3, c) 4,6769
 (3, c)    0,021702 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (4, c) 1,9876
 (4, c)    0,009223 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (5, c) 2,6170
 (5, c)    0,012144 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (6, c) 2,1550
 (6, c)    0,010000 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g ( 7, c ) 5,3593
 ( 7, c )    0,024869 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (1, c) 0,5033
 (8, c)    0,002335 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
g (9, c) 4,7039
 (9, c)    0,021828 (daN/m  mm2)
Sc 215,5
28
Tabelul 6.1. Încărcări pentru conductorul de Al/Ol -185/32, zona B meteorologică
NORMATE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRI unitare specifice unitare specifice
daN/m daN/mmm2 daN/m daN/mmm2
1 Din masa conductorului 0,7570 0,003513 0,8327 0,003864
2 Din chiciură 2,1357 0,009910 3,8442 0,017838
3 Din masa conductorului şi chiciură 2,8927 0,013423 4,6769 0,021702
4 Din presiunea vântului maxim 1,5289 0,007095 1,9876 0,009223
5 Din presiunea vântului simultan cu chiciură 2,0131 0,009342 2,6170 0,012144
6 Din masa conductorului şi presiunea vântului 1,7061 0,007917 2,1550 0,010000
maxim
7 Din masa conductorului cu chiciură simultan 3,5242 0,016354 5,3593 0,024869
cu vânt
8 Din presiunea vântului la avarie simultan cu 0,3871 0,001796 0,5033 0,002335
chiciură
9 Din masa conductorului cu chiciură şi cu vânt 2,9184 0,013543 4,7039 0,021828
la avarie
Tabelul 6.2. Încărcări pentru conductorul de Ol-70, zona B meteorologică
NORMATE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRI unitare specifice unitare specifice
daN/m daN/mmm2 daN/m daN/mmm2
1 Din masa conductorului 0,5280 0,008008 0,5803 0,008809
2 Din chiciură 1,6847 0,025553 3,0324 0,045995
3 Din masa conductorului şi chiciură 2,2127 0,033561 3,6132 0,054804
4 Din presiunea vântului maxim 0,9367 0,014207 1,2177 0,018469
5 Din presiunea vântului simultan cu chiciură 1,9447 0,029497 2,5282 0,038346
6 Din masa conductorului şi presiunea vântului 1,0752 0,016309 1,3491 0,020463
maxim
7 Din masa conductorului cu chiciură simultan 2,9458 0,044681 4,4099 0,066887
cu vânt
8 Din presiunea vântului la avarie simultan cu 0,3740 0,005672 0,4862 0,007374
chiciură
9 Din masa conductorului cu chiciură şi cu vânt 2,2441 0,034037 3,6458 0,055298
la avarie
29
Ecuaţia de stare
7. Stabilirea modului de variaţie a eforturilor în conductoare
7.1. Calculul conductoarelor în ipoteza că starea mediului ambiant variază
Pentru un conductor întins într-o anumita stare a mediului ambiant se pune problema
predeterminării eforturilor care iau naştere în conductor când mediul ambiant îşi schimbă starea
(presiunea vântului, cantitatea de depuneri de gheaţă şi temperatura). Interesează în special
predeterminarea eforturilor şi a săgeţilor maxime în condiţiile meteorologice impuse de norme
(eforturile cele mai mari la gheaţă sau la temperatura cea mai scăzută şi săgeţile maxime la gheaţă
sau la temperatura cea mai ridicată a mediului ambiant).
Este de remarcat însă că în calculul conductoarelor se adoptă drept condiţii iniţiale
tocmai eforturile maxime admisibile pe care trebuie să le suporte conductoarele în condiţiile cele
mai defavorabile impuse de norme şi se determină eforturile şi săgeţile cu care trebuie să fie
montate acestea, astfel încât atunci când linia este supusă suprasarcinilor de gheaţă sau
temperaturilor minime prescrise, eforturile sau săgeţile să nu fie depăşite .
Conductorul fiind considerat fix în punctele de suspensie, la schimbarea stării mediului
exterior ‚în el se produc variaţii ale lungimii care determină variaţia eforturilor interne .
Creşterea forţelor exterioare (vântul şi gheaţa), temperatura mediului ambiant rămânând
constantă ‚ produce alungirea conductorului şi creşterea eforturilor interne în acesta; creşterea
temperaturii mediului ambiant‚ ceilalţi parametri rămânând constanţi‚ produce alungirea
conductorului ‚ însă micşorează eforturile interne.
Eforturile maxime pot să apară deci în conductor ‚ fie la temperaturi foarte scăzute ‚fie
la suprasarcini mari . Săgeţile maxime ale conductorului se pot produce ‚ fie la suprasarcinile
maxime ‚ fie la temperaturile cele mai ridicate .
Ecuaţia de legătură dintre valorile eforturilor din conductor în două stări ale acestuia se
numeşte ecuaţia de stare.
7.2. Ecuaţia de stare
În paragraful de faţă nu ne propunem să demonstrăm cum s-a determinat ecuaţia de

stare ‚ ci doar forma care este utilizată în calcule .
Se consideră că deschiderile cuprinse într-un panou al liniei sunt inegale ‚ iar variaţiile
parametrilor mediului ambiant sunt aceleaşi în toate deschiderile.
Figura 7.1. Panou de întindere cu deschideri inegale şi denivelate.
30
Ecuaţia de stare
În cazul unei schimbări de stare, alungirea conductorului dintr-o deschidere K este

cauzată atât de variaţia parametrilor mediului exterior cât şi de deplasarea punctelor de suspensie.
a 2med   2n a 2med   2m
u  p o, n   E c  u  p o, m   E c   c  E c  (Tn  Tm )
24  p o2, n 24  p o2, m
unde :
m - starea de referinţă sau de plecare ;

n - starea corespunzătoare unei valori a temperaturii pentru care se calculează tracţiunea pon ;
pom - componenta orizontală a tracţiunii specifice de calcul la starea „m‖, (în daN/mm2) ;
pon - componenta orizontală a tracţiunii specifice normate la starea „n‖ ‚ (în daN/mm2) ;
m - încărcarea specifică de calcul a conductorului la starea de referinţă ‚ (în aN/m.mm2);
n - încărcarea specifică normată a conductorului corespunzătoare stării „n‖, în daN/m.mm2) ;
Tn - temperatura stării pentru care se determină pon şi care ia diferite valori între -30 0C şi 40 0C,
(în 0C) ;
Tm - temperatura stării de referinţă ‚ (în 0C) ;
u - factorul de denivelare mediu ;
amed - deschiderea medie ‚( în m);
c - coeficient de dilatare liniară conductor ‚ (în 0C).
n h i2
 (a i  (1  ))
i 1 2  a i2
u
n
ai
i 1
n
 (a 3i  cosi )
a med  i 1 (m);
n
ai
i 1
ai
cos i 
a i2  h i2
unde :
a - deschiderea ‚ (în m) ;
h - denivelarea (pentru h se adoptă notaţia (+) dacă linia urcă şi (-) dacă linia coboară )‚ (în m) ;
 - unghiul de pantă
31
Ecuaţia de stare
7.3. Deschiderea critică
Eforturile în conductor se nasc din două cauze : suprasarcini şi variaţii de temperatură .

În consecinţă eforturile maxime în conductor pot să apară fie la suprasarcini mari (-50 +ch+v),
pentru care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi mai mică sau egală cu 0,70 p rc, fie la
contractarea puternică a conductorului din cauza temperaturii scăzute (-30 0C) ‚pentru care valoarea
maximă a rezistenţei de calcul va fi mai mică sau egală cu 0,50 prc.
Pentru al proteja contra vibraţiilor PE 104/93 recomandă întinderea conductorului cu o
tracţiune redusă 0,18 din efortul de rupere (prc) când deschiderea este mai mare de 120 m şi
conductoarele nu sunt prevăzute cu antivibratoare şi 0,25 prc, când deschiderea este mai mică de 120
m sau când conductoarele sunt prevăzute cu antivibratoare.
Cele trei stări care determină solicitarea mecanică a conductorului poartă denumirea de
„stări critice‖.
În calculele mecanice se va adopta în mod obişnuit ca regim iniţial acela care este
caracterizat de solicitarea maximă şi care va fi cel mult egală cu solicitarea admisibilă de calcul.
Stabilirea regimului iniţial între două stări limită, se rezolvă în funcţie de o serie de
parametri : lungimea deschiderii, temperatura, încărcarea cu suprasarcini, valoarea admisibilă de
calcul a efortului
Dacă considerăm că deschiderile în panou sunt egale fără denivelări ‚forma generală a
ecuaţiei de stare va fi:
a 2   22 a 2  12
p2   E c  p1   E c   c  E c  (T2  T1 )
24  p 22 24  p12
unde :
pl - rezistenţa admisibilă de calcul la starea 1 ;
p2 - rezistenţa admisibilă de calcul la starea 2 ;
Ecuaţia poate fi scrisă sub forma :
p 22  (p 2  C)  B ;
unde :
C  M a2  N ;
2  E
M 1 c ;
24  p12
B  K a2 ;
2  E
K 2 c ;
24
N  p1   c  E c  (T2  T1 )
Pentru a se stabili influenţa diferiţilor factori ‚ în ecuaţia de stare ‚ se consideră ca

variabilă independentă a, iar p variabilă dependentă . Se variază a de la 0 la .
De fapt ‚ a foarte mic nu permite utilizarea ecuaţiei de stare ‚ valabilă numai pentru
fire elastice ‚iar a   conduce la erori .
32
Ecuaţia de stare
Dacă a  0 ‚ ecuaţia de stare devine :
p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )
de unde rezultă că temperatura va influenţa valoarea efortului .
Dacă a   ‚ ecuaţia de stare devine :

p 2  2  p1
1
şi deci efortul depinde de încărcare.
Dacă se ridică grafic funcţia p = f(a), pot fi întâlnite următoarele cazuri :
Cazul I .
Ca regim iniţial se ia regimul 1, definit de încărcarea 1, temperatura T1 şi efortul

p1=constant.
Celelalte regimuri diferă numai prin temperatura T2.
Se disting (figura 7.2.) :
 Curba 1 - curba efortului unitar p1= constant , T2 = T1 ;
 Curba 2 - se obţine pentru T2  T1 .
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )  N  N  p1

La a   , p 2  1  p1 , 1 = 2  p2 = p1
2
 Curba 3 - se obţine pentru T2  T1 şi N  0 .
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 )  N  N  p1

La a   , p 2  1  p1 , 1 = 2  p2 = p1
2
 Curba 4 - se obţine pentru T2  T1 şi N = 0 (curba nu prezintă minim).
 Curba 5 - se obţine pentru T2  T1 şi N  0.
Figura 7.2. Curbele p = f(a), cazurile I şi II
33
Ecuaţia de stare
Cazul II .
Se consideră ca regim iniţial regimul de sarcină 1  2 , la temperatura T1 şi

efortul p1 = constant (ca un caz particular se poate considera regimul de sarcină maximă şi,
deci, p1 va fi egal cu rezistenţa admisibilă). Se obţin tot cele cinci forme de curbe din
figura 7.2.
La a  0 , p 2  p1   c  E c  (T2  T1 ) ;

La a   , p 2  1  p1 .
2
Cazul III .
Regimul iniţial este acelaşi ca în cazul II .

În stările de calcul se menţine temperatura, iar sarcina este diferită 1 . În acest
caz, în toate regimurile avem :
a   , N  p1   c  E c  (T2  T1 )  p1 (curba 1, figura 7.3.)
Pentru 2  1 , curba va fi cea notată cu 3, iar pentru 2  1 , curba va fi cea

notată cu 2.
Figura 7.3. Curbele p = f(a), cazul III
 Calculul conductorului monometalic în condiţiile

efortului maxim de calcul, admisibil
Efortul maxim poate apărea în conductor la temperatura minimă sau la sarcină

maximă.
Vom urmări curbele p = f(a) în două cazuri :
a) Regimul de sarcină maximă 2 , T2 , pornind de la cel de temperatură minimă 1 ,
T1.
34
Ecuaţia de stare
b) Regimul de temperatură minimă , pornind de la regimul iniţial de sarcină maximă.

În primul caz se obţin curbele b – b1 (figura 7.4.) de forma 3 (figura 7.3.), iar în
cazul al doilea curba a – a1 (figura 7.4.) de forma 2 (figura 7.3.). În punctul C,
eforturile în cele două regimuri sunt identice şi, deci, a = acr, p = pa
Se defineşte ca deschidere critică acea valoare a deschiderii a pentru care

influenţa temperaturii şi influenţa sarcinii asupra efortului este aceeaşi :
p 2  p1   c  E c (T2  T1 )  24
a cr 

E c  (  2 p 22 ) 2  ( 1 p12 ) 2  (m)
Figura 7.4. Diagramele p = f(a) conductor monometalic (cazul general)
Porţiunile a-c şi c-b1 din figura 7.4., care depăşesc valoarea admisibilă, apar
deoarece în fiecare caz regimul iniţial a fost luat fără a se ţine cont de deschidere. Pentru
a nu depăşi valoarea admisă este necesar a alege starea iniţială în funcţie de deschiderea
critică :
 dacă a < acr , regimul iniţial se ia cel de temperatură minimă ;
 dacă a > acr , regimul iniţial se ia cel de sarcină maximă .
În cazul alegerii corecte a regimului iniţial, graficele vor avea forma indicată în
figura 7.5. , respectiv b, c, d1 şi d, c, a1.
Figura 7.5. Diagramele p = f(a) în cazul unui conductor monometalic

(graficele de dimensionare)
35
Ecuaţia de stare
 Calculul conductoarelor bimetalice cu efort admisibil de calcul,

limitat de trei stări de dimensionare
În figura 7.6. sunt trasate graficele de dimensionare pentru conductorul

bimetalic, când tracţiunile la temperatura medie depăşesc pentru anumite deschideri valoarea
limită.
S-au folosit următoarele notaţii :

1 - regimul de la -5+ch+v ;
2 - regimul de temperatură minimă ;
3 - regimul de temperatură medie .
S-a observă că pentru deschideri :

a) a < acr(1-2) , regimul iniţial este cel de temperatură minimă ;
b) a > acr(2-3) , regimul iniţial este cel de temperatură medie ;
c) acr(1-2) < a < acr(2-3) , regimul iniţial este cel de temperatură medie.
Apare necesar a defini acr(1-2) ca element de comparaţie a regimurilor 1 şi 2 şi

acr(2-3) ca element de comparaţie a regimurilor 2 şi 3, calculate cu relaţiile :
24 E c  p1  p 2   c  E c  (T1  T2 ) 
a cr (1 2) 
  
 7, c p1 2  1, c p 2 2 
24 E c  p1  p 3   c  E c  (T1  T3 ) 
a cr (1 3) 
  
1, c p1 2  1, c p 3 2 
24 E c  p 2  p 3   c  E c  (T2  T3 ) 
a cr ( 2  3) 
  
1, c p 2 2  1, c p 3 2 
Pentru uşurinţa scrierii relaţiilor am folosit următoarele notaţii :
p1 = pmax(-5+ch+v) T1= T(-5+ch+v) = -5 (C)
p2 = pmax(-30) T1= T(-30) = -30 (C)
p3 = pmax(15) T1= T(15) = +15 (C)
unde : T(-5+ch+v) - temperatura de formare a chiciurii , (în C) ;
T(-30) - temperatura minimă , (în C) ;
T(15) - temperatura medie , (în C) .
În cazul în care toate cele trei valori ale deschiderilor critice sunt egale,
încărcarea respectivă (ca valoare relativă) va fi definită ca fiind sarcina relativă critică (qcr) :
36
Ecuaţia de stare
p  c  E c  A   B
q cr  1 
p 2  c  E c  T3  T2   p 3  p 2
p
unde : A  T3  T1  2  T1  T2 
p3
2
p 
B  p 3  p1   2   p1  p 2 
 p3 
Figura 7.6. Diagramele p = f(a) în cazul unui conductor cu efort

admisibil de calcul, limitat de trei stări de dimensionare
Valoarea sarcinii relative critice permite să se stabilească starea iniţială de calcul

(figura 7.7.) . Dacă se notează cu q sarcina relativă :
 7, c
q
1, c
în care variabilă este 1,c , se vede că acr(2-3) este constant în funcţie de q .

Pentru sarcina relativă critică q = qcr , cele trei curbe se întretaie :
 dacă q  qcr , dimensionarea se face după două stări critice (starea 1 şi starea 2);
 dacă q  qcr , dimensionarea se face după trei stări critice.
Figura 7.7. Variaţia deschiderilor critice cu sarcina relativă q
37
Ecuaţia de stare
Regimul iniţial se consideră conform tabelului 7.1.
Tabelul 7.1. Stabilirea stării de dimensionare
Sarcina Deschiderea medie Dimensionează

relativă a p T
q  qcr a  acr(1-2) p2 -30 (C)
a  acr(1-2) p1 -5 (C)
q  qcr a  acr(1-2) acr(2-3) = imaginar p3 +15 (C)
sau acr(2-3)  0 a  acr(2-3) p2 -30 (C)
qcr = a  acr(2-3) p3 +15 (C)
imaginar
a  acr(1-2) acr(1-3) = imaginar p3 +15 (C)
acr(1-3)  0 a  acr(1-3) p3 +15 (C)
a  acr(1-3) p1 -5 (C)
7.4. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează
Tracţiunea orizontală de calcul se determină cu ajutorul relaţiei :
 h2  a 2   c2, m
p o2, m  
 a2 

 2   p o , m  2  p m  h   c, m 
4
 0
 
deci tracţiunea orizontală de calcul este rădăcina ecuaţiei de gradul II şi este dată de relaţia :
p o,m 
2  p m  h   c,m   2  p m  
 h   c,m   h a   2  a 2   c2,m
2 2

2  h a   2
2

În cazul în care denivelarea h este zero, avem :
p o, m 
pm  p 2m  0,5  a 2   c2, m 
2
Este de remarcat faptul că la un efort pm dat , efortul po,m este real numai pentru
valori pozitive ale discriminantului .
În cazul în care discriminantul ia valori negative, conductorul se rupe sub
greutatea proprie ; în acest caz trebuie micşorată deschiderea sau se alege un conductor mai
puternic.
Se calculează tracţiunea orizontală de calcul pentru toate deschiderile.
38
Ecuaţia de stare
După ce se calculează toate tracţiunile orizontale din panou, se alege tracţiunea

orizontală minimă, cu care se vor calcula tracţiunile normate în diferite stări ale mediului
ambiant, cu ajutorul ecuaţiei de stare scrise pentru deschiderea medie.
Exemplu de calcul
Vom considera un panou compus din cinci deschideri, dintr-o LEA 110 kV situată
în zona meteorologică B, echipată cu conductor activ AlOL-185/32 mm2 şi conductor de
protecţie OL-70 mm2. Date aferente panoului se regăsesc în tabelul 7.2.
Tabelul 7.2. Caracteristicile panoului exemplificat
Nr. curent Deschiderea Denivelarea

[m] [m]
1 200 0
2 185 4,62
3 206 -1,25
4 222 0
5 230 0
În continuare se vor calcula :

 cosinusul unghiului de pantă i pentru fiecare deschidere ;
 factorul de denivelare mediu u ;
 deschiderea medie amed .
ai
cos i 
(a i2  h i2 )
a1 200
cos i   1
(a12  h12 ) 200 2  0 2
Tabelul 7.3. Valorile unghiului de pantă
Nr. Deschiderea Denivelarea cos

curent [m] [m]
1 200 0 1,0000
2 185 4,62 0,9997
3 206 -1,25 0,9999
4 222 0 1,0000
5 230 0 1,0000
39
Ecuaţia de stare
Pentru uşurinţa calculelor vom rescrie formula factorului de denivelare mediu

astfel :
A
u , factorul de denivelare mediu,
B
unde :
n   h i2   n
 
A  ai  1 ; B  ai
  2  a 2  
i 1  i  i 1
  0 2     4,62 2      1,25 2  
A   200  1   185  1   206  1  
  2  200 2     2  185 2     2  206 2  
        
  0 2     0 2  
  222  1   230  1   200  185,058  206,004 
  2  222 2     2  230 2  
     
 222  230  1043,062
B  200  185  206  222  230  1043
1043,062
u  1,000059
1043
Deschiderea medie se calculează astfel :
 a 3i  cos i 
n
a med  i 1
n
ai
i 1
2003  1853  0,9997  2063  0,9999  2223  2303

a med   210,42 (m)
200  185  206  222  230
În continuare este necesar să stabilim starea critică (starea care va dimensiona)

pentru conductor .
Pentru exemplificare se consideră starea de suprasarcină maximă (-5+ch+v) ca
starea 1, starea de temperatură minimă (-30C) ca starea 2 şi starea de temperatură medie şi
vibraţii ca starea 3.
Rezistenţa de rupere calculată a conductorului prc este dată de relaţia :
0,95   r 0,95  6668,6

p rc    29,40 (daN/mm2)
Sc 215,5
40
Ecuaţia de stare
Prin calcul se urmăreşte ca rezistenţa mecanică de calcul să nu fie depăşită cu

mai mult de 5% în punctele de prindere ale conductorului în cleme, la diferite stări de
dimensionare .
Se vor verifica următoarele stări critice :

pmax(-5+ch+v) = 0,67 prc 
starea 1
= 0,67 29,40 = 19,698
 (daN/mm2)
pmax(-30) = 0,44 prc


starea 2
= 0,44 29,40 = 12,936
 (daN/mm2)
pmax(+15) = 0,18 prc 
starea 3
= 0,18 29,40 = 5,292
 (daN/mm2)
Coeficienţii 0,44 la temperatura de -30C şi 0.67 la -5+ch+v au rezultat din

coeficienţii de tracţiune definiţi de normativul PE 104/93, corectaţi datorită diferenţelor de
temperatură între stările de dimensionare şi starea în care este definită rezistenţa de rupere.
În calculele efectuate este necesar a determina eforturile în cele trei stări critice
pentru a se verifica dacă ele nu depăşesc eforturile maxime prescrise de norme la starea
respectivă. Eforturile astfel obţinute nu trebuie să depăşească valorile prescrise pentru starea
de calcul.
24 7574  19,698  12,936  0,000018  7574  25

a cr (1 2)   146,92 m
0,021702 19,6982  0,003864 12,9362
24 7574  19,698  5,292  0,000018  7574  (20) 

a cr (1 3)   186,23 m
0,021702 19,6982  0,003864 5,2922
24 7574  12,936  5,292  0,000018  7574  (45) 

a cr (2  3)   imaginar
0,0003864 12,9362  0,0003864 5,2922
Sarcina relativă :
 7, c 0,024869
q   6,44
1, c 0,003864
şi sarcina relativă critică :

41
Ecuaţia de stare
p  c  E c  A   B
q cr  1 
p 2  c  E c  T3  T2   p 3  p 2
p
unde : A  T3  T1  2  T1  T2   15  (5)  12,936 5,292  (5)  (30)   81,11
p3
2
p 
B  p 3  p1   2   p1  p 2   5,292  19,698  12,936 5,2922  (19,698  12,936)  25,984
 p3 
q cr 
19,698

0,000018  7574  81,11  25,984  imaginar
12,936 0,000018  7574  15  (30)   5,292  12,936
Conform tabelului 7.1. , starea critică pentru conductor la starea 1, deci va

dimensiona starea de la -5+ch+v .
În continuare se calculează tracţiunea orizontală minimă de calcul în fiecare
deschidere astfel :
 2  a 2   c2,1
2 h
p o,1 
 a2
  
 2  p o,1  2  p1  h   c,1 
 4
0
 
 02  200 2  0,024869 2
p o2, (5  ch  v)    2  p o, (5  ch  v)  2  19,698  0  0,024869 
 0
 200 2  4
 
2  p o2, (5  ch  v)  2  19,698  p o, (5  ch  v)  6,1847  0
p o2, (5  ch  v)  19,698  p o, (5  ch  v)  3,0924  0
p o, (5  ch  v)  19,539 (daN/mm2)
Tabelul 7.4. Tracţiunea orizontală de calcul în panou
Nr. crt. Deschiderea Denivelarea cos Tracţiunea orizontală

[m] [m] [daN/mm2]
1 200 0 1,0000 19,539
2 185 4,62 0,9997 19,498
3 206 -1,25 0.9999 19,544
4 222 0 1,0000 19,502
5 230 0 1,0000 19,487
42
Ecuaţia de stare
Tracţiunea orizontală minimă este 19,487 daN/mm2.

Cu ajutorul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunile orizontale normate pentru
diferite temperaturi de montaj cuprinse între -30ºC (temperatura minimă) şi 40ºC
(temperatura maximă), precum şi la stările -5+ch, -5+ch+v şi în regim de avarie :
a 2med   2n a 2med   2m
24  p o2, n 24  p o2, m
Tn  30C
210,42 2  0,0035132 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, ( 30)   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, ( 30) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (30  (5))
p o, (30)  5,640 (daN/mm2)
Tn  15C
210,42 2  0,0035132 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, (15)   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, (15) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (15  (5))
p o, (15)  4,116 (daN/mm2)
Tn  40C
210,42 2  0,0035132 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, ( 40)   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, ( 40) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (40  (5))
p o, (40)  3,618 (daN/mm2)
Tn  5C  ch
210,42 2  0,0134232 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, ( 5  ch )   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, ( 5  ch ) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (5  (5))
p o, (5  ch )  12,596 (daN/mm2)
43
Ecuaţia de stare
Tn  5C  ch  v
210,42 2  0,016354 2 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, ( 5  ch  v)   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, ( 5  ch  v) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (5  (5))
p o, (5  ch  v)  14,501 (daN/mm2)
În regim de avarie
210,42 2  0,0135432 210,42 2  0,024869 2

1,00006  p o, (av )   7574  1,00006  19,487   7574 
24  p o2, (av ) 24  19,487 2
 0,000018  7574  (5  (5))
p o, (av )  12,676 (daN/mm2)
Tabelul 7.5. Tracţiunea orizontală normată (în daN/mm2)
Starea -30 15 40 -5+ch -5+ch+v avarie

Tracţiunea 5,640 4,116 3,618 12,596 14,501 12,676
8. Determinarea săgeţii conductorului
8.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel
Figura 8.1. Conductor cu punctele de suspensie la acelaşi nivel
44
Determinarea săgeţii conductorului
Se consideră un conductor al unei linii electrice aeriene cu punctele de suspensie

la acelaşi nivel (figura 8.1.), deschiderea fiind a . Săgeata într-un punct de abscisă x este :
f  y max  y ,
a
cu ajutorul ecuaţiei lănţişorului  y max  h o  ch , se poate scrie :
2  ho
a
 x
a x  2 x x x
f  h o   ch  ch   2  h o  sh  sh 2  2  h o  sh 1  sh 2 (8.1.1.)
 2  ho ho  2  ho 2  ho 2  ho 2  ho
a a
unde : x1  x şi x2  x;
2 2
a
pentru x1  x 2  se obţine :
2
a a
f max  2  h o  sh  sh (8.1.2.)
4  ho 4  ho
Pentru valori mici, subunitare, ale argumentului a 2  h o se pot dezvolta în serie

factorii expresiei (8.1.2) şi, considerându-se numai primii doi termeni din fiecare factor în
parte se obţine expresia :
x x x x  x12  x 22 
f  2  h o  sh 1  sh 2  1 2  1  
2  ho 2  ho 2  ho  24  h 
 o 
a
săgeata maximă corespunde valori  x1  x 2  şi este :
2
  a2  2  a2 
f max   1  
8  p o  48  p o 
 2
în domeniul în care se poate folosi ecuaţia parabolei (la deschideri sub 400 m), se poate
neglija şi termenul :
2  a2
48  po2
aplicându-se relaţia :
 a2
f max 
8  po
45
8.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate
Figura 8.2. Conductor cu punctele de suspensie denivelate
f f
f max  max  max
cos  cos 
Pentru a verifica dacă am calculat corect valorile săgeţilor, vom calcula temperatura critică
astfel :
1  1, n 
Tcr  T1  p (5  ch )   1   (C)
c  Ec   3, n 
 
 dacă Tcr  40C, săgeata maximă apare în cazul temperaturii maxime (+40C);
 dacă Tcr  40C, săgeata maximă apare în cazul sarcinilor specifice maxime .
Exemplu de calcul
Deci, în capitolul anterior s-au determinat tracţiunile orizontale normate pentru

conductorul activ AlOL-185/32 mm2 (tabelul 7.5.). Cu ajutorul încărcărilor normate din tabelul
6.2. vom determina săgeata de montaj a conductorului pentru diferite stări, în toate
deschiderile:
46
Starea Tn  30C
a 2  1, n 200 2  0,003513

f  30    3,11 (m)
8  p o, (30)  cos  8  5,640  1
Starea Tn  15C
a 2  1, n 200 2  0,003513

f  30    4,27 (m)
8  p o, (15)  cos  8  4,116  1
Starea Tn  40C
a 2  1, n 200 2  0,003513

f  30    4,86 (m)
8  p o, (40)  cos  8  3,618  1
Starea  5  ch 
a 2   3, n 200 2  0,013423
f  5  ch    5,33 (m)
8  p o, (5  ch )  cos  8  12,596  1
Starea  5  ch  v
a 2   7, n 200 2  0,016354
f  5  ch  v    5,64 (m)
8  p o, ( 5  ch  v)  cos  8  12,596  1
Tabelul 8.1. Valoarea săgeţilor în panoul analizat
Deschiderea f-30 f15 f40 f-5+ch f-5+ch+v

[m] [m] [m] [m] [m] [m]
200 3,11 4,27 4,86 5,33 5,64
185 2,66 3,65 4,16 4,56 4,83
206 3,30 4,53 5,15 5,65 5,98
222 3,84 5,26 5,98 6,57 6,95
230 4,12 5,65 6,42 7,05 7,47
amed = 210,42 3,45 4,73 5,38 5,90 6,25
47
8.3. Influenţa izolatoarelor de întindere asupra valorii săgeţii
Pentru determinarea valorii exacte a săgeţii conductorului, în deschiderea în care

conductorul este prins de lanţuri de întindere , se va calcula şi influenţa acestora.
Dacă se consideră conductorul fir flexibil şi inextensibil , iar lanţurile de
izolatoare bare rigide, vom putea scrie ecuaţiile de echilibru în jurul punctelor A şi B
(figura 8.3.)
Figura 8.3. Influenţa lanţurilor de întindere asupra săgeţii conductorului

(caz general)
1. Cazul general
În punctul de prindere A, ecuaţia de echilibru este :
'  G iz, A 
H  fA   VA    KA ;
 H  p o  Sc (daN)
 2 
VA  G iz, A 2
tg A  ;
H
G iz, A
VA 
f A'  2  KA ; K A  0,8  l iz, A ;
H
48
a a h p
VA  a gA  g c ; a gA   X  K A   A  o  0,8  l iz, A ;
2 2 aA 
a h p 
VA    A  o  0,8  l iz, A   g c ;
 2 aA  
" h
fA  K A  tgoA ; tg oA  A ;
aA
' "
fA  fA  fA
În punctul B, ecuaţia de echilibru este :
 G iz, B 
H  f B'   VB    KB ;
 2 
VB  G iz, B 2
tg B  ;
H
G iz, B
VB 
f B'  2  KB ; K B  0,8  l iz, B ;
H
a a h p
VB  a gB  g c ; a gB   X  KB   B  o  0,8  l iz, B ;
2 2 aB 
a h p 
VB    B  o  0,8  l iz, B   g c ;
 2 aB  
" h
fB  K B  tgoB ; tg oB  B ;
aB
f B  f B'  f B
"
f  f1  f 2
a  (K A  K B )2   n  a  (K A  K B )4   3n
f1  f A  f B  2 ; f 2 
8  p o cos  384  p 3o  cos 
49
În relaţiile de mai sus intervin următoarele mărimi :
po  tracţiunea orizontală în panou ‚ (în daN/mm2) ;

VA  forţa rezultată din greutatea conductorului între punctele A O ‚ (în daN) ;
VB  forţa rezultată din greutatea conductorului ‚ între punctele O B ‚( în daN) ;
GizA,B  forţele rezultate din greutăţile lanţurilor de întindere din A ‚respectiv B ‚(în daN) ;
KA,B  proiecţiile pe orizontală ale lanţurilor prinse în punctul A de lungime lizA ‚şi în punctul
B de lungime lizB ‚(în m) ;
gc  greutatea unitară normată a conductorului ‚(în daN/m) ;
aA, hA  deschiderea şi denive1area care conţin lanţul din A ‚(în m) ;
aB, hB  deschiderea şi denivelarea care conţin lanţul din B ‚(în m) ;
Observaţie . In situaţia din figura 8.3 : aA = aB = a ‚ hA = hB = h
Pentru h se adoptă notaţia pozitivă (+) dacă linia urcă (punctul de prindere următor) şi
negativă (-) dacă linia coboară (stâlpul următor) vezi figura 8.4.
Figura 8.4. Stabilirea semnelor pentru denivelări
2. Cazuri particulare
2.1. Deschideri cu denivelări accentuate
Figura 8.5. Deschideri cu denivelări accentuate
50
G iz, A '
VA    A = 0  f A 0
2
2.2. Punctele de suspensie la acelaşi nivel
Figura 8.6. Punctele de suspensie la acelaşi nivel
hA  hB  h  0; aA  aB  a ; tgoA  tgoB ;
2.3. Punctele A şi B nu aparţin aceleiaşi deschideri
Figura 8.7. Punctele A şi B nu aparţin aceleiaşi deschideri
Pentru deschiderea I :
f
l iz, B  0  KB = 0, f B  0  f1  f1I  f 2II  A  f 2II
2
Pentru deschiderea a II-a, urmând acelaşi raţionament :
f
f II  f1II  f 2II  B  f 2II
2
Exemplu de calcul
Pentru continuitate , considerăm acelaşi panou din exemplele anterioare, cu

menţiunea că la stâlpul 1 avem întindere dublă tip ID 110-2-CTS 120 (lungimea lanţului este
de 2,66 m, iar greutatea este de 167 daN), iar stâlpul 6 este echipat cu lanţ simplu tip
IS 110-3-CTS 120-2p (lungimea lanţului este de 2,56 m, iar greutatea este de 89 daN)
51
f
În deschiderea 1 : K B  0 ; f B  0  f1  A şi
2
f2 
a  K A 2   n a  K A 4   3n

8  p o  cos  384  p 3o  cos 
Calculăm săgeata conductorului la temperatura de 15C :
 200 
VA    0,8  2,66   0,757  74 (daN)
 2 
G iz, A 167
VA  74 
fA  2  0,8  l iz, A  2  2,128  0,378 (m)
p o  Sc 4,116  215,5
f 0,378
f1  A   0,189 (m)
2 2
f2 
200  2,1282  0,003513  200  2,1284  0,0035133  4,18 (m)
8  4,116  1 384  4,1163  1
f  f1  f 2  0,189  4,18  4,37 (m)
Notă: În acelaşi mod se calculează şi pentru alte temperaturi.
În deschiderea 5 :
f
K A  0 ; fA  0  f1  B şi
2
f2 
a  K B 2   n a  K B 4   3n

8  p o  cos  384  p 3o  cos 
Calculăm săgeata conductorului la temperatura de 15C :
 230 
VB    0,8  2,56   0,757  85,5 (daN)
 2 
G iz, B
VB 
2 85,5  89
fB   0,8  l iz, B   2,048  0,300 (m)
p o  Sc 4,116  215,5
52
f 0,300
f1  B   0,150 (m)
2 2
f2 
230  2,0482  0,003513  230  2,0484  0,0035133  5,54 (m)
8  4,116  1 384  4,1163  1
f  f1  f 2  0,150  5,54  5,69 (m)
Tabelul 8.2. Săgeţile calculate cu luarea în consideraţie a lanţurilor de întindere

[m] [m] [m] [m] [m] [m]
200 3,21 4,37 4,99 5,37 5,67
230 4,17 5,69 6,49 7,07 7,48
8.4. Calculul lungimii conductorului în funcţie de săgeată
Lungimea conductorului întins între două puncte A şi B (figura 8.2.) este :
xB
 1  y 2   dx
L  



xA
 x  x   c   a 
L  h o  sh B   sh A   2  h o  sh   sh 
  h o   ho   2  ho   2  ho 
Pentru c = 0 (puncte de suspensie la acelaşi nivel) se obţine :
 a 
L o  2  h o  sh 
 2  ho 
Dacă se efectuează raportul dintre lungimea conductorului şi săgeata aceluiaşi conductor, se
obţine :
Lo  a   a 
 2  cth   L o  2  f max  cth 
f max  4  ho   4  ho 
53
Dezvoltându-se în serie relaţia de mai sus, luându-se primii doi termeni şi înlocuind pe :
p  a 2  1, n
h o   o  şi f max  rezultă :
   8  p o(15)
 2 
 a 2  (1, n ) 
L  a  1   
 24 p 2 
 o, (15) 
Lungimea reală a conductorului într-un panou, delimitat de doi stâlpi de întindere, este :
n  a2 2 
 (1, n )  1
L   a i  1  i    cos 
 24 p 2 
i 1 o, (15) i
 
Exemplu de calcul
Se consideră acelaşi panou din exemplificările anterioare , din motive de continuitate.
 200 2  0,0035132  1  2 2
L  200  1     1851  185  0,003513   1 
 24  4,116 2  1  24  4,116 2  0,9997
   
 206 2  0,0035132   2 2
 206  1    1  222  1  222  0,003513   1 
 24  4,116 2  0,9999  24  4,116 2  1
   
 230 2  0,0035132  1
 230  1     1044,46 (m)
 24  4,116 2  1
 
L  1044,46 (m)
54
Fluajul conductorului
8.5. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii conductorului.
Fluajul este o deformare plastică care apare lent în timp sub acţiunea sarcinilor
mecanice aplicate, sarcini exterioare care sunt inferioare limitei de curgere a materialului .
Pentru un conductor dat, fluajul depinde în principal de tracţiunea aplicată, de timpul de
la aplicarea tracţiunii şi de temperatură . Pentru conductoarele liniilor electrice aeriene, întrucât atât
tracţiunea aplicata cât şi temperatura nu sunt constante în timp ‚ fluajul se raportează la tracţiunea
medie anuală (every day stress) şi la temperatura medie anuală .
În ceea ce priveşte materialul conductoarelor, se precizează că aluminiul fluează relativ
mult ‚ în timp ce oţelul mai ales cel de înaltă rezistenţă ‚ fluează foarte puţin .
Cuprul şi aliajul de aluminiu utilizat la conductoare au o comportare intermediară în
ceea ce priveşte fluajul .
O apreciere corecta a fluajului unui conductor poate fi făcută numai în urma unor
experienţe de laborator de lungă durată asupra tipului de conductor respectiv ‚ sau a genului de
conductor respectiv (conductor cu fire dintr-un singur metal sau conductor cu fire din două metale ‚
cu acelaşi raport al secţiunilor ).
Datele referitoare la fluaj rezultate din aceste teste de lungă durată pot fi apoi
extrapolate pentru durate de ordinul a 10 - 15 ani .În cazul conductoarelor din două metale, de
exemplu din oţel - aluminiu ‚ creşterea foarte diferită a alungirilor de fluaj pentru cele două
materiale are drept efect atât o alungire a conductorului în ansamblu ‚ cât mai ales un transfer al
eforturilor de la mantaua de aluminiu ‚ care fluează mai mult, la inima de oţel cu un fluaj foarte
redus .
Fluajul conductoarelor creează probleme la liniile aeriene datorită creşterii în timp a
săgeţilor ‚ fapt ce trebuie luat în considerare la proiectarea liniei . Pentru a se ţine seama de fluajul
conductoarelor la proiectarea LEA ‚ se pot aplica următoarele metode :
a) La montaj conductoarele se prevăd cu o tracţiune superioară celei corespunzătoare
coeficienţilor de siguranţă prescrişi şi pentru temperatura mediului în momentul întinderii
conductoarelor . Întinderea se face cu săgeţi de montaj corespunzătoare unei temperaturi mai mici
decât cea măsurată la montaj .
b) Se întind conductoarele cu săgeţi iniţiale calculate ţinând seama de fenomenul de
fluaj ‚ astfel încât conductorul să atingă după 10 ani săgeţile finale şi coeficienţii de siguranţă
prescrişi
c) Pretensionarea conductoarelor la montaj pentru o perioadă de timp (1-24 ore) şi
întinderea apoi la săgeţile de montaj corespunzătoare coeficienţilor de siguranţă prescrişi
Forţa de pretensionare este de obicei cca. 50% din forţa de rupere a conductorului .
Pretensionarea conductoarelor acoperă deformaţia neelastică iniţială datorită aşezării
sârmelor conductorului funie şi datorită unei înfunieri imperfecte ‚ şi compensează parţial fluajul
conductoarelor . Pentru partea de fluaj care nu este acoperită de pretensionare ‚trebuie prevăzută o
rezervă de gabarit . Pretensionarea conductoarelor ‚ chiar la forţe mai mici de 50 din forţa de
rupere a conductorului ‚ este foarte utilă prin compensarea deformării neelastice iniţiale .
Cu conductoare preîntinse se poate realiza o mai bună egalizare a săgeţilor fazelor ‚
lucru vizibil mai ales la liniile cu dispoziţia orizontală a fazelor .
55
La conductoare nepretensionate ‚ chiar dacă la tragerea conductoarelor se realizează o

bună egalizare a săgeţilor ‚ după scurt timp se pot constata diferenţe de săgeată . Din această cauză
se practică uneori o metodă combinată cu pretensionare şi tragerea apoi la săgeţi inferioare săgeţilor
finale (FL 4—80).
Primele două metode de compensare a fluajului (a şi b ) realizează în prima perioadă
coeficienţi de siguranţă în conductoare, mai mici decât cei prescrişi. Ele au însă avantajul de a nu se
supraînălţa linia, prin prevederea unei rezerve pentru fluaj .
d) Tragerea conductoarelor la montaj astfel încât să fie satisfăcuţi coeficienţii de

siguranţă prescrişi încă din faza iniţială . Aceasta implică adoptarea la tragerea conductoarelor a
unei rezerve faţă de distanţa la sol prescrisă ‚ rezervă care să acopere fluajul corespunzător (pe o
perioadă de 10 ani).
În situaţia finală ‚ coeficienţii de siguranţă realizaţi în conductoare sunt superiori celor
prescrişi .
Această ultimă metodă este cea care se aplică în ţara noastră ‚ deoarece normativul
PE 104 impune respectarea coeficienţilor de siguranţă prescrişi atât în faza finală ‚după fluaj ‚cât şi
în faza iniţială la montarea conductoarelor
În calcule se consideră ca stare finală starea conductorului la 10 ani de la montare
Fiind cunoscută valoarea iniţială a tracţiunii orizontale în conductor la 15C ‚po(15)
lungimea conductorului va fi :


L1  a med  1 

a 2med   (21, n )  (m)

 24  p o2(15) 
 
Lungimea conductorului după 10 ani de la montare va fi :
L10  L1  1  k f  (m);
unde kf este coeficientul de fluaj (dacă se consideră o tracţiune medie po(15) egală cu 18 din
rezistenţa de rupere a conductorului ‚ se consideră kf = 0,00042).
Săgeata conductorului la temperatura de 15C dedusă ţinând seama de fluajul
conductorului ‚ este :
3  a med  (L10  a med )

f10  (m)
8
Tracţiunea la temperatura de 15C, dedusă ţinând seama de fluaj, este :
a 2med   (1, n )
p o(15)  (daN/mm2)
8  f10
Săgeţile finale la celelalte stări de montaj se determină cu ajutorul ecuaţiei de stare .

Mărirea săgeţii ca rezultat al deformării conductorului datorită fenomenului de fluaj,
depinde mult de raportul săgeată - deschidere între stâlpi.
56
Exemplu de calcul
Deschiderea medie, calculată în cap.7.4., aferentă panoului exemplificat în capitolele

anterioare, este de 210,42 m, iar tracţiunea orizontală normată la 15C este de 4,116 daN/mm2.
Interesează săgeata finală a conductorului (aceasta se regăseşte la 10 ani de la montaj)
pentru verificarea gabaritelor.
Se pot calcula săgeţile conductorului şi la o oră de la montaj, sau o zi ‚ o lună etc.
 210,42 2  0,0035132 
L1  210,42  1    210,7 (m)
 24  4,116 2 
 
Lungimea conductorului după 10 ani de la montare :
L10  L1  1  k f   210,7  1,00042  210,79 (m)

conductorului este :
3  210,42  (210,79  210,42)

f10   5,4 (m)
8
210,42 2  0,003513
p o(15)   3,6 (daN/mm2)
8  5,4
p o(15)  3,6 (daN/mm2)
Prin intermediul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunile orizontale normate,

pentru celelalte stări :
T2 = -30C
210,42 2  0,0035132
1,00006  p o(30)   7574  1,00006  3,6 
24  p o2(30)
210,42 2  0,0035132
  7574  0,000018  7574   30  (15)
24  3,6 2
p o(30)  4,61 (daN/mm2)
57
T2 = 40C
210,42 2  0,0035132
1,00006  p o(40)   7574  1,00006  3,6 
24  p o2(40)
210,42 2  0,0035132
  7574  0,000018  7574  40  (15)
24  3,6 2
p o(40)  3,23 (daN/mm2)
T2 = -5+ch
210,42 2  0,0134232
1,00006  p o( 5  ch )   7574  1,00006  3,6 
24  p o2(5  ch )
210,42 2  0,0035132
  7574  0,000018  7574   5  (15)
24  3,6 2
p o(5  ch )  11,63 (daN/mm2)
T2 = -5+ch+v
210,42 2  0,016354 2
1,00006  p o(5  ch  v)   7574  1,00006  3,6 
24  p o2(5  ch  v)
210,42 2  0,0035132
  7574  0,000018  7574   5  (15)
24  3,6 2
p o(5  ch  v)  13,50 (daN/mm2)
Tabelul 8.3. Tracţiunea orizontală normată (în daN/mm2), după 10 ani de la montaj
Starea -30 15 40 -5+ch -5+ch+v

Tracţiunea 4,61 3,60 3,23 11,63 13,50
Cu tracţiunile astfel calculate se pot determina săgeţile finale în fiecare

deschidere din panou :
58
a 2   (1, n ) 200 2  0,003513

f ( 30)    3,81 (m)
8  p o(30)  cos  8  4,61  1,0
a 2   (1, n ) 200 2  0,003513

f (15)    489 (m)
8  p o(15)  cos  8  3,6  1,0
a 2   (1, n ) 200 2  0,003513

f ( 40)    5,44 (m)
8  p o(40)  cos  8  3,23  1,0
a 2   (3, n ) 200 2  0,013423

f ( 5  ch )    5,78 (m)
8  p o(5  ch )  cos  8  11,63  1,0
a 2   ( 7, n ) 200 2  0,016354
f ( 5  ch  v)    6,06 (m)
8  p o(5  ch  v)  cos  8  13,5  1,0
Tabelul 8.4. Săgeţile în panou, după 10 ani de la montaj

[m] [m] [m] [m] [m] [m]
200 3,81 4,89 5,44 5,78 6,06
185 3,26 4,18 4,65 4,94 5,18
206 4,05 5,20 5,77 6,13 6,43
222 4,69 6,03 6,70 7,12 7,47
230 5,04 6,48 7,20 7,64 8,02
amed 4,22 5,42 6,02 6,40 6,71
În deschiderile 1 şi 5, dacă considerăm în calculul săgeţii şi influenţa

izolatoarelor de întindere conform raţionamentului de la cap. 8.3, avem :
Tabelul 8.5. Săgeţi calculate cu luarea în consideraţie a lanţurilor de întindere,

după 10 ani de la montaj

[m] [m] [m] [m] [m] [m]
200 3,92 5,01 5,57 5,82 6,10
230 5,09 6,53 7,27 7,66 8,04
59
Săgeata conductorului de protecţie
8.6. Calculul săgeţilor conductorului de protecţie
Conductorul de protecţie se calculează după metoda corelării săgeţilor în deschidere cu

ajutorul unui factor de egalizare ―Keg‖.
La -5+ch se calculează :
p o, ( 5  ch ), a   (3, n ), p
p o, ( 5  ch ), p 
K eg   (3, n ), a
unde cu a şi p s-a notat prescurtarea de la activ şi protecţie .

Se calculează tracţiunile orizontale şi săgeţile la stările de la -30C ‚ 15C şi 40C cu
ajutorul ecuaţiei de stare .
Se calculează coeficienţii de egalizare ai săgeţilor la -30C ‚ 15C şi 40C cu relaţia :
f p, t
k eg , t  1
f a, t
unde :
fa,t - săgeţi de montai ale conductorului activ raportate la deschiderea medie ;
fp,t - săgeţi de montaj ale conductorului de protecţie raportate la deschiderea medie ;
Dacă la una din stări Keg,t > Keg atunci coeficientul de egalizare impus se înmulţeşte
cu 0.99 . Ciclul se repetă până când se obţine condiţia de coeficient de egalizare impus la stările
de mai sus .
În continuare se determină tracţiunile la clema în toate deschiderile din panou la stările
-30C ‚ 15C ‚ -5+ch+v şi se aleg valorile maxime . Se găsesc coeficienţii de tracţiune reali :
p max, t , p
K sig, t 
0,95   r , p
unde:
pmax,t,p  tracţiunea maximă de calcul la clemă (t - starea considerată , p - protecţie), în daN ;
r,p  rezistenţa de rupere a conductorului, în daN.
Dacă se constată o depăşire a acestora conductorul de protecţie va trebui schimbat ‚ sau

se recalculează săgeţile conductorului activ cu o tracţiune mai mică ‚după care se reia calculul
coeficienţilor de egalizare şi de tracţiune pentru conductorul de protecţie . În cazul în care
coeficienţii de tracţiune sunt mai mici decât cei impuşi, determinarea tracţiunilor şi săgeţilor
conductorului de protecţie este identică ca în cazul conductorului activ.
Alegerea coeficientului de egalizare
Cazul I
Conductorul activ şi conductorul de protecţie sunt conductoare noi care vor flua în timp.
Coeficientul de egalizare va fi cuprins între 0,95 şi... 1 .. În acest caz se vor calcula
coeficienţi de egalizare în starea finală (după fluajul conductoarelor), ca raportul :
60
f p, t (final )
k eg , t (final )   1,
f a , t (final )
Cazul II
Conductorul activ nou şl conductorul de protecţie vechi, . Se va lua Keg = 1 ‚ iar în final
după ce conductorul activ va flua coeficientul de egalizare final va fi subunitar.
Cazul III
Conductor activ vechi şi conductor de protecţie nou.

În acest caz coeficientul de egalizare va fi Keg < 0,9 , cu condiţia verificării
coeficientului de egalizare în starea finală după fluajul conductorului de protecţie astfel încât
coeficienţii de egalizare finali să fie subunitari .
Cazul IV
Ambele conductoare sunt vechi au o vechime în exploatare mai mare de 10 ani (se
consideră că ambele conductoare au fluat în timp).
Coeficientul de egalizare va fi cuprins între 0,95 şi... 1.
Exemplu de calcul
Considerăm că suntem în cazul I . . În tabelul 6.3 sunt date valorile încărcărilor normate
şi de calcul pentru conductorul de OL-70 . Considerăm Keg(-5+ch) = 1 .
La -5+ch se calculează tracţiunea orizontală normată cu relaţia :
p o, a   (3, n ) p 12,596  0,033561

p o, p    31,494 (daN/mm2)
K eg   (3, n )a 1  0,013423
Cu ajutorul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunile orizontale normate pentru stările:


-30 C, 15C şi 40C, raportate la deschiderea medie din panou.
a 2med   2n a 2med   2m
24  p o2, n 24  p o2, m
Tn  30C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, ( 30)   19600  1,00006  31,494   19600 
24  p o2, ( 30) 24  31,494 2
 0,000011  19600  (30  (5))
p o, (30)  11,981 (daN/mm2)
61
Se calculează valoarea săgeţii în acest caz cu relaţia :
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f ( 30)    3,70 (m)
8  p o( 30) 8  11,981
deci, coeficientul de egalizare va fi :
3,70
 1,07  1
K eg (30) 
3,45
Coeficientul de egalizare supraunitar se trece la iteraţia a doua, coeficientul de
egalizare iniţial la -5+ch se micşorează, astfel :
K eg (-5  ch )  1  0,99  0,99
şi se recalculează tracţiunea orizontală la -5+ch :
p o, a   (3, n ) p 12,596  0,033561

p o, p    31,812 (daN/mm2)
K eg   (3, n )a 0,99  0,013423
Tn  30C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, ( 30)   19600  1,00006  31,812   19600 
24  p o2, ( 30) 24  31,812 2
 0,000011  19600  (30  (5))
p o, (30)  12,296 (daN/mm2)
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f ( 30)    3,61 (m)
8  p o( 30) 8  12,296
3,61
K eg (30)   1,05  1
3,45
Se refac calculele pentru :
K eg (-5  ch )  0,99  0,99  0,98
p o, a   (3, n ) p 12,596  0,033561

p o, p    32,133 (daN/mm2)
K eg   (3, n )a 0,98  0,013423
62
Tn  30C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, ( 30)   19600  1,00006  32,133   19600 
24  p o2, ( 30) 24  32,1332
 0,000011  19600  (30  (5))
p o, (30)  12,627 (daN/mm2)
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f ( 30)    3,51 (m)
8  p o( 30) 8  12,627
3,51
K eg (30)   1,02  1
3,45
Se refac calculele pentru :
K eg (-5  ch )  0,98  0,99  0,97
p o, a   (3, n ) p 12,596  0,033561

p o, p    32,458 (daN/mm2)
K eg   (3, n )a 0,97  0,013423
Tn  30C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, ( 30)   19600  1,00006  32,458   19600 
24  p o2, ( 30) 24  32,458 2
 0,000011  19600  (30  (5))
p o, (30)  12,972 (daN/mm2)
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f ( 30)    3,42 (m)
8  p o( 30) 8  12,972
3,42
K eg ( 30)   0,99  1
3,45
63
Se trece la starea următoare (la 15C) şi se calculează tracţiunea orizontală

normată .
Tn  15C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, (15)   19600  1,00006  32,458   19600 
24  p o2, (15) 24  32,458 2
 0,000011  19600  (15  (5))
p o, (15)  10,505 (daN/mm2)
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f (15)    4,22 (m)
8  p o(15) 8  10,505
4,22
 0,89  1
K eg (15) 
4,73
Se trece la starea următoare (la 40C) şi se calculează tracţiunea orizontală
normată .
Tn  40C
210,42 2  0,008008 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, ( 40)   19600  1,00006  32,458   19600 
24  p o2, ( 40) 24  32,458 2
 0,000011  19600  (40  (5))
p o, (40)  9,546 (daN/mm2)
a 2   (1, n ) 210,42 2  0,008008

f ( 40)    4,65 (m)
8  p o( 40) 8  9,546
4,65
K eg (40)   0,86  1
5,38
Condiţia impusă anterior s-a îndeplinit, coeficienţii de egalizare în cele patru stări
sunt subunitari (tabelul 8.6.)
64
Tabelul 8.6. Coeficienţii de egalizare iniţiali (montaj) şi tracţiunile specifice

orizontale normate aferente conductorului de protecţie
Starea -30 15 40 -5+ch

Keg 0,99 0,89 0,86 0,97
po (daN/mm2) 12,972 10,505 9,548 32,458
În continuare, cu ajutorul ecuaţiei de stare, se calculează tracţiunea orizontală de

calcul pentru stările -30C, 15C şi -5+ch+v
Tn  30C
210,42 2  0,008809 2 210,42 2  0,008008 2

1,00006  p o, (30)   19600  1,00006  12,972   19600
24  p o2, ( 30) 24  12,972 2
p o, (30)  13,84 (daN/mm2)
Tn  15C
210,42 2  0,008809 2 210,42 2  0,008008 2

1,00006  p o, (15)   19600  1,00006  10,505   19600
24  p o2, (15) 24  10,505 2
p o, (15)  11,334 (daN/mm2)
Tn  5  ch  v
210,42 2  0,066887 2 210,42 2  0,0335612

1,00006  p o, (5  ch  v)   19600  1,00006  32,458   19600
24  p o2, (5  ch  v) 24  32,458 2
p o, (5  ch  v)  52,497 (daN/mm2)
Tabelul 8.7. Tracţiunile specifice orizontale de calcul

aferente conductorului de protecţie
Starea -30 15 -5+ch+v

2
po,c (daN/mm ) 13,840 11,334 52,497
65
În continuare se calculează tracţiunea specifică de calcul la clemă în fiecare

deschidere din panou la -30C, 15C şi -5+ch+v şi se alege tracţiunea de calcul maximă :
 h2  a 2   c2, m
2
p o, m  
 a2
  
 2  p o , m  2  p m  h   c, m 
 4
0
 
Starea : -30C ‚deschiderea : 200 m
200 2  0,008809 2
2  13,840 2  2  13,840  p (30)  0
4
p (30)  13,8681 (daN/mm2)
Starea : +15C ‚ deschiderea : 200 m
200 2  0,008809 2
2  11,334 2  2  11,334  p (15)  0
4
p (15)  11,386 (daN/mm2)
Starea : -5+ch+v ‚ deschiderea : 200 m
200 2  0,066887 2
2  52,497 2  2  52,497  p (5  ch  v)  0
4
p (5  ch  v)  52,9230 (daN/mm2)
La fel se calculează şi pentru celelalte deschideri (tabelul 8.8.).
Tabelul 8.8. Tracţiunea specifică de calcul la clemă, (în daN/mm2)
Deschiderea Starea
[m] -30C 15C -5+ch+v
200 13,8681 11,3680 52,9230
185 13,8887 11,3869 53,0323
206 13,8645 11,3647 52,9081
222 13,8746 11,3759 53,0219
230 13,8771 11,3790 53,0604
Tracţiunea maximă 13,8887 11,3869 53,0604
66
Se calculează coeficienţii de tracţiune şi se compară cu cei impuşi de PE 104. Dacă

coeficienţii de tracţiune sunt mai mari decât cei impuşi se creşte săgeata conductorului activ în
limite admisibile şi se reia calculul conductorului de protecţie
p max, t , p  Sc
K sig, t 
0,95   r , p
p max, (30), p  Sc 13,8887  65,93

K sig, ( 30)    0,13247
0,95   r, p 0,95  7276
p max, (15), p  Sc 11,3869  65,93

K sig, (15)    0,10861
0,95   r, p 0,95  7276
p max, ( 5  ch  v), p  Sc 53,0604  65,93

K sig, (5  ch  v)    0,50610
0,95   r, p 0,95  7276
Coeficienţii de tracţiune sunt mai. mici decât cei impuşi iniţial ‚determinarea tracţiunilor
şi săgeţilor conductorului de protecţie este identică ca în cazul conductorului activ.
Rezistenţa de rupere calculată a conductorului prc este dată de relaţia :
0,95   r , p 0,95  7276

p rc, p    104,8415 (daN/mm2)
S c, p 65,93
Se vor verifica următoarele stări critice :
pmax(-5+ch+v) = 0,48 prc,p 
starea 1
= 0,50610 104,8415 = 53,060 (daN/mm2)
pmax(-30) = 0,44 prc,p 
starea 2
= 0,13247 104,8415 = 13,888
 (daN/mm2)
pmax(+15) = 0,103 prc,p 
starea 3
= 0,10861 104,8415 = 11,387
 (daN/mm2)
24 19600  53,06  13,888  0,000011  19600  25

a cr (1 2)   214,42 m
0,066887 53,062  0,008809 13,8882
67
24 19600  53,06  11,387  0,000011  19600  (20) 

a cr (1 3)   196,337 m
0,066887 53,062  0,008809 11,3872
24 19600  13,888  11,387  0,000018  19600  (45) 

a cr (2  3)   imaginar
0,008809 12,9362  0,008809 5,2922
Sarcina relativă :
 7, c 0,066887
q   7,593
1, c 0,008809
şi sarcina relativă critică :
p  c  E c  A   B
q cr  1 
p 2  c  E c  T3  T2   p 3  p 2
p
unde : A  T3  T1  2  T1  T2   15  (5)  13,888 11,387  (5)  (30)   50,49
p3
2
p 
B  p 3  p1   2   p1  p 2   11,387  53,06  13,888 11,387 2  (53,06  13,888)  16,595
 p3 
q cr 
53,06

0,000011  19600  50,49  16,595  7,46
13,888 0,000011  19600  15  (30)   11,387  13,888
1043,062
u  1,000059
1043
a med  210,42 (m)
Conform tabelului 7.1. , q  qcr (7,593  7,46) şi amed  acr(1-2) (210,42  214,42) starea
critică pentru conductor va fi starea 2, deci va dimensiona starea de la -30C .
În continuare (acelaşi raţionament ca la conductorul activ ) se calculează tracţiunea
orizontală minimă de calcul în fiecare deschidere şi se alege tracţiunea minimă (tabelul 8.9).
68
Tabelul 8.9. Tracţiunea orizontală specifică de calcul

pentru conductorul de protecţie
Nr.crt Deschiderea Denivelarea cos Tracţiunea orizontală

[m] [m] [daN/mm2]
1 200 0 1,0000 13.8607
2 185 4,62 0,9997 13.8400
3 206 -1,25 0,9999 13.8643
4 222 0 1,0000 13,8542
5 230 0 1,0000 13.8517
Tracţiunea orizontală minimă este 13,84 daN/mm2
Cu această tracţiune şi deschiderea medie ‚ prin intermediul ecuaţiei de stare se

calculează tracţiunile orizontale normate pentru diferite stări de montaj.
Tabelul 8.10. Tracţiunea orizontală specifică normată ‚ în daN/mm2
Starea -30 15 40 -5+ch -5+ch+v avarie

Tracţiunea 12,972 10,505 9,546 32,458 39,670 32,781
În continuare se determină săgeţile de montaj pentru deschiderile din panou şi pentru

deschiderea medie.
Tabelul 8.11. Săgeata conductorului de protecţie la diferite stări
Deschiderea f(-30) f(15) f(40) f(-5+ch) f(-5+ch+v)

200 3,09 3,81 4,20 5,18 5,64
185 2,64 3,26 3,59 4,43 4,82
206 3,28 4,05 4,45 5,49 5,98
222 3,81 4,70 5,17 6,38 6,95
230 4,08 5,04 5,55 6,85 7,46
amed = 210,42 3,42 4,22 4,65 5,73 6,24
Se calculează săgeţile finale (după fluajul conductorului) pentru deschiderea

medie (la fel ca în cazul conductorului activ) la stările : -30C, 15C, 40C şi -5+ch.
 210,42 2  0,008008 2 
L1  210,42  1    210,646 (m)
 24  10,505 2 
 
Lungimea conductorului după 10 ani de la montare :
L10  L1  1  k f   210,646  1,00042  210,7345 (m)
69

conductorului este :
3  210,42  (210,7345  210,42)

f10   4,98 (m)
8
210,42 2  0,008008
p o(15)   8,8997 (daN/mm2)
8  4,98
p o(15)  8,8997 (daN/mm2)
Prin intermediul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunile orizontale normate,

pentru celelalte stări :
T2 = -30C
210,42 2  0,008008 2
1,000059  p o(30)   19600  1,000059  8,899 
24  p o2(30)
210,42 2  0,008008 2
  19600  0,000011  19600   30  (15)
24  8,899 2
p o(30)  10,473 (daN/mm2)
a 2   (1, n )
210,42 2  0,008008
f ( 30)    4,23 (m)
8  p o( 30) 8  10,473
deci, coeficientul de egalizare final va fi :
4,23
K eg (30)   1,002  1
4,22
Tabelul 8.11. Coeficienţii de egalizare finali (după 10 ani) şi săgeţile

aferente conductorului de protecţie
Starea -30 15 40 -5+ch

Keg 1 0,92 0,89 0,98
f [m] 4,23 4,98 5,37 6,24
Deci şi în final, coeficienţii de egalizare sunt subunitari şi toate condiţiile au fost

îndeplinite.
70
Calculul contragreutăţilor
9. Calculul contragreutăţilor în funcţie de unghiul

de înclinare al lanţurilor de susţinere
9.1. Determinarea minimului curbei conductorului

într-o deschidere denivelată.
(a)
(b)
Figura 9.1. Specificarea grafică a mărimilor ce duc la determinarea

minimului curbei lănţişorului.
În punctul B (figura 9.1.a) se scrie relaţia V  p o  tg , dacă se face aproximaţia

că   , rezultă :
h
V  po 
a
Dacă se separă porţiunea AB din conductor (figura 9.1.b) şi se face proiecţia pe

verticală, avem :
V = Q ; Q  a 1  g1 ;
h
po   a 1  g1 ;
a
71
a a p h
C1   a1   o  ;
2 2 g1 a
a a p h
C2   a1   o  ;
2 2 g1 a
unde :
a  deschiderea dintre punctele de suspensie ale conductorului ‚ măsurată pe
orizontală ‚ (în m) ;
h  denivelarea dintre punctele de suspensie ale conductorului ‚ (în m) ;
po  tracţiunea orizontală în conductor ‚ (în daN) ;
g1  greutatea unitară normată a conductorului, (în daN/m).
9.2. Determinarea deschiderilor av şi ag
Figura 9.2. Explicitarea av şi ag într-un panou al unei LEA
Deschiderea av pentru un stâlp este deschiderea ce preia forţa dată de presiunea vântului
pe conductor şi este egală cu semisuma deschiderilor adiacente (fig.9.2)
Deschiderea ag pentru un stâlp este deschiderea ce preia forţa dată de sarcinile verticale
şi se măsoară pe orizontală între două minime succesive ale conductorului (fig.9.2)
Relaţiile care dau mărimile av şi ag sunt :
a (i 1) ai
a v ,i   (m)
2 2
a (i 1) a i p o  h (i 1) h i 
a g ,i     (m),
2 2 g i  a (i 1) a i 
unde i ia valori de la 1 la n (n - numărul de stâlpi) .
72
Exemplu de calcul
Pentru a se putea verifica dacă stâlpii au fost corect amplasaţi în teren, este necesară
determinarea deschiderilor av şi ag reale pentru a se putea compara cu deschiderile admise ale
stâlpilor utilizaţi.
Pentru stâlpii de întindere dintr-un panou, datorita faptului că deschiderile adiacente se
găsesc în panouri diferite cu tracţiuni orizontale diferite ‚ deschiderile av şi ag în cazul stâlpilor de
întindere se calculează pe deschiderea aferentă panoului considerat ‚urmând ca valoarea reală a
deschiderilor av şi ag să se facă ulterior prin însumarea deschiderilor av şi ag pentru stâlpii de
întindere care delimitează panouri diferite.
În funcţie de mărimea deschiderii ag se determină forţele verticale care acţionează
asupra consolei, stâlpului şi a fundaţiei . . Ne interesează să determinăm deschiderea ag în
următoarele cazuri :
 la -30C când se calculează forţele de smulgere la stâlpii de întindere sau de susţinere prevăzuţi
cu izolatoare suport ;
 la -5C şi gheaţă, fără vânt, când ag se compară cu capacitatea portantă a stâlpului ;
 la 15C când se calculează înclinările maxime ale lanţului de susţinere
Pentru -30C avem :
0 200
a v,1    100 (m)
2 2
0 200 5,64  215,5  0 0 

a g ,1        100 (m)
2 2 0,7570  0 200 
200 185
a v, 2    192,5 (m)
2 2
200 185 5,64  215,5  0 4,62 

a g,2        152,4 (m)
2 2 0,7570  200 185 
185 206
a v ,3    195,5 (m)
2 2
185 206 5,64  215,5  4,62 1,25 

a g ,3        245,3 (m)
2 2 0,7570  185 206 
206 222
a v, 4    214 (m)
2 2
206 222 5,64  215,5   1,25 0 

a g,4        204,3 (m)
2 2 0,7570  206 222 
73
222 230
a v ,5    226 (m)
2 2
222 230 5,64  215,5  0 0 

a g ,5        226 (m)
2 2 0,7570  222 230 
230 0
a v,6    115 (m)
2 2
230 0 5,64  215,5  0 0

a g,6        115 (m)
2 2 0,7570  230 0 
Pentru -5+ch avem :
0 200 12,596  215,5  0 0 

a g ,1        100 (m)
2 2 2,8927  0 200 
200 185 12,596  215,5  0 4,62 

a g,2        169,1 (m)
2 2 2,8927  200 185 
185 206 12,596  215,5  4,62 1,25 

a g ,3        224,6 (m)
2 2 2,8927  185 206 
206 222 12,596  215,5   1,25 0 

a g,4        208,3 (m)
2 2 2,8927  206 222 
222 230 12,596  215,5  0 0 

a g ,5        226 (m),
2 2 2,8927  222 230 
230 0 12,596  215,5  0 0

a g ,6        115 (m),
2 2 2,8927  230 0 
Pentru 15C avem :
200 185 4,116  215,5  0 4,62 

a g,2        163,2 (m),
2 2 0,7570  200 185 
74
185 206 4,116  215,5  4,62 1,25 

a g ,3        231,9 (m)
2 2 0,7570  185 206 
206 222 4,116  215,5   1,25 0 

a g,4        206,9 (m)
2 2 0,7570  206 222 
222 230 4,116  215,5  0 0 

a g ,5        226 (m)
2 2 0,7570  222 230 
Tabelul 9.1. Deschiderile maxime Av şi Ag
Av Ag (m)
Stâlp (m) -5+ch -30C 15C
1 100,0 100,0 100,0 -
2 192,5 169,1 152,4 163,2
3 195,5 224,6 245,3 231,9
4 214,0 208,3 204,3 206,9
5 226,0 226,0 226,0 226,0
6 115,0 115,0 115,0 -
9.3. Calculul contragreutăţilor
In cazurile în care sarcina verticală rezultată este orientată în sus (stâlpul este supus la
smulgere) sau este prea mică şi deci lanţul de izolatoare oscilează la vânt maxim peste unghiul a
pentru care a fost proiectat stâlpul, se ataşează clemelor lanţurilor de izolatoare contragreutăţi
pentru a crea o sarcină verticală suplimentară.
Deci calculul contragreutăţilor se efectuată în două cazuri şi anume :
I  la l5C şi vânt,
II  la -30C fără vânt;
şi se alege valoarea maximă a contragreutăţilor obţinute în cele două ipoteze.
Cazul I
Date :
 unghiul maxim de înclinare admis pentru lanţurile de susţinere este a (fig.9.3.)
 vântul pe lanţul de izolatoare de susţinere este Viz;
 greutatea lanţului de izolatoare de susţinere este Giz
 distanţa minimă de apropiere faţă de părţile legate la pământ în condiţia de vânt maxim este
―r‖ (fig.9.3.)
75
Viz

Vc
Giz
r Gc
Figura 9.3. Determinarea unghiului maxim de înclinare

a unui lanţ de susţinere.
Tabelul 9.2. Distanţele minime admisibile între părţile aflate sub tensiune
şi părţile legate la pământ pe stâlpi
Tensiunea nominală a liniei :

Condiţii meteo 1 kV  Un  20 kV 110 kV
Distanţa minimă (în cm)
Temperatura medie, viteza vântului între 0 10 m/s 25 90
Temperatura medie, viteza vântului maximă 10 40
Din momentul forţelor în jurul punctului A, rezultă relaţia :
Viz
Vc 
tg i  2
G iz
Gc 
2
Se înlocuiesc valorile Vc şi Gc în funcţie av şi ag şi obţinem relaţia :
Viz
g4  a v 
tg i  2
G iz
g1  a g 
2
76
pentru un stâlp oarecare i :
a (i 1) ai
a v ,i   (m)
2 2
a (i 1) a i p o  h (i 1) h i 
a g ,i     (m)
2 2 g i  a (i 1) a i 
unde po este tracţiunea orizontală normată la 15C (în daN).

Dacă i este mai mare decât cel impus de coronament, se pune problema
montării unor sarcini suplimentare (contragreutăţi), care să limiteze înclinarea lanţului la
valoarea a .
Contragreutăţile se calculează cu relaţia :
a (i 1) ai
a v ,i   (m)
2 2
a (i 1) a i p o  h (i 1) h i 
a g ,i     (m)
2 2 g i  a (i 1) a i 
Viz
a v ,i  g 4 
G cgri  2  a  g  G iz
tg a
g ,i 1
2
Cazul II
Se calculează deschiderea ag , iar în cazul în care deschiderea ag ia valori

negative, înseamnă că forţa verticală este îndreptată în sus, forţa ce trebuie compensată cu
contragreutăţi :
a (i 1) a i p o  h (i 1) h i 
a g ,i     (m)
2 2 g i  a (i 1) a i 
unde po este tracţiunea orizontală normată la -30C (în daN).
G cgri  a g,i  g1 (daN)
Exemplu de calcul
Să considerăm că ‚unghiul maxim admis de coronament la înclinarea maximă a lanţului

de izolatoare este 60 . Unghiul maxim de înclinare al lanţurilor de izolatoare este o caracteristică
specifică fiecărui coronament în funcţie de lanţurile de izolatoare utilizate.
Izolaţia de susţinere s-a considerat SS 110-4-CTS 70-2p cu următoarele
caracteristici:
77
- lungimea lanţului : 1,94 m ;

- lăţimea lanţului : 0,28 m ;
- greutatea lanţului : 69 daN
Forţa dată de vânt asupra lanţului de izolatoare este dată de relaţia :
Fviz  A iz  C ti  iz  p (daN)
unde :
Aiz - suprafaţa izolatorului, în m2.( aria dreptunghiului având ca laturi lungimea
totală a lanţului de izolatoare şi diametrul maxim al izolatorului);
iz - coeficient de rafală vânt pe izolatoare : 1,79
Cti - coeficientul aerodinamic al izolatorului : 0,35
p - presiunea maximă a vântului, tabelul 3.1.
Fviz  1,94  0,28  1,79  0,35  42  14,29 (daN)
V 14,29
g 4  a v  iz 1,5289  192,5 
tg 2  2  2  1,907
G 69
g1  a g  iz 0,757  163,2 
2 2
2 = 62 19 47 > 60
Se trece la dimensionarea contragreutăţilor :
V
a v,2  g 4  iz
G cgr 2  2  a  g  G iz
g,2 1
tg a 2
14,29
192,5  1,5289 
 2  163,2  0,757  69  15,98 (daN)
tg60 2
14,29
1,5289  195,5 
tg 3  2  1,457
69
0,757  231,9 
2
2 = 55 32 26  60
Se calculează pentru fiecare stâlp de susţinere unghiul de înclinare maxim, în

cazul în care se depăşeşte unghiul maxim admis de coronament se calculează valoarea
contragreutăţilor. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 9.3.
78
Tabelul 9.3. Deschideri maxime Av şi Ag
Deschideri limitate de : Înclinare lanţ de susţinere

Vânt Sarcini verticale Contragreutăţi fără contragreutăţi
Stâlp -5+ch -30C 15C
(m) (m) (kg) grade minute secunde
1 100,0 100,0 100,0 - 0,00 0 0 0
2 192,5 169,1 152,4 163,2 15,980 62 19 47
3 195,5 224,6 245,3 231,9 0,00 55 32 26
4 214,0 208,3 204,3 206,9 1,91 60 14 48
5 226,0 226,0 226,0 226,0 0,00 59 45 42
6 115,0 115,0 115,0 - 0,00 0 0 0
Din tabelul 9.3 se constată că sunt necesare contragreutăţi la stâlpii 2 şi 4.

Montarea contragreutăţilor este limitată de coronamentul utilizat Este de preferat, dacă
.
este posibil, să nu utilizăm contragreutăţi. În cazul în care valoarea contragreutăţilor este mică, ca în
situaţia de faţă, se pot elimina contragreutăţile astfel :
Metoda I
Se creşte săgeata de montaj a conductorului până la limita satisfacerii condiţiilor impuse

de PE 104/93. Implicit scade tracţiunea în conductor şi unghiul de înclinare al lanţului de susţinere.
Să presupunem că linia noastră este o linie simplu circuit, iar stâlpii utilizaţi admit o
săgeată maximă din condiţia de gabarit , de 9 m. Din tabelul 8.5 rezultă o rezervă de gabarit de
1,30 m în starea finală.
Vom mării săgeata conductorului activ astfel încât la starea finală (la -5+ch) săgeata să
nu depăşească 9 m. Se refac calculele şi avem:
Săgeţi de montaj
Tabelul 9.4. Săgeţi calculate fără considerarea greutăţii lanţurilor de întindere
Deschiderea f(-30C) f(15C) f(40C) f(-5+ch) f(-5+ch+v)

200 4,70 5,67 6,17 6,37 6,62
185 4,02 4,86 5,28 5,45 5,67
206 4,98 6,02 6,54 6,76 7,03
222 5,79 6,99 7,60 7,85 8,16
230 6,21 7,51 8,16 8,43 8,76
Amed = 210.42 5,20 6,28 6,83 7,05 7,33
Tabelul 9.5. Săgeţi calculate cu luarea în consideraţie a lanţurilor de întindere

200 4,83 5,83 6,34 6,42 6,66
230 6,28 7,59 8,25 8,45 8,79
79
Săgeţi finale
Tabelul 9.6. Săgeţi calculate fără considerarea greutăţii lanţurilor de întindere

200 5,25 6,16 6,63 6,76 6,99
185 4,50 5,28 5,67 5,79 5,99
206 5,57 6,54 7,03 7,16 7,42
222 6,47 7,60 8,17 8,34 8,62
230 6,95 8,16 8,78 8,95 9,25
Amed = 210,42 5,82 6,82 7,34 7,49 7,74
Tabelul 9.7. Săgeţi calculate cu luarea în consideraţie a lanţurilor de întindere

200 5,40 6,34 6,81 6,81 7,02
230 7,03 8,24 8,86 8,97 9,27
Tabelul 9.8. Deschideri maxime Av şi Ag
Deschideri limitate de : Înclinare lanţ de susţinere

Vânt Sarcini verticale Contragreutăţi fără contragreutăţi
Stâlp -5+ch -30C 15C
(m) (m) (kg) grade minute secunde
1 100,0 100,0 100,0 - 0,00
2 192,5 172,9 165,9 170,5 10,51 61 31 13
3 195,5 219,9 228,6 222,9 0,00 55 32 26
4 214,0 209,2 207,5 208,6 0,59 60 4 30
5 226,0 226,0 226,0 226,0 0,00 59 45 42
6 115,0 115,0 115,0 - 0,00
Deci după cum se poate observa din tabelul 9.8 valoarea contragreutăţilor s-a
micşorat, însă în cazul stâlpului 2 este necesar să se monteze o contragreutate de cel puţin 10,5 Kg.
Metoda II
Dacă valoarea contragreutăţilor ce trebuiesc montate la lanţul de susţinere nu

depăşeşte greutatea unui lanţ dublu de susţinere se preferă montarea unui lanţ dublu de susţinere în
locul utilizării contragreutăţilor.
Dacă valoarea contragreutăţilor este mai mare decât greutatea totală a lanţului dublu
de susţinere, de la caz la caz, se pot utiliza lanţuri de susţinere montate în ―V‖, pentru rigidizarea
lanţului de susţinere pe direcţia vântului
80
În cazul în care deschiderea Ag calculată pentru temperatura minimă este negativă se

adoptă următoarele măsuri :
- dacă forţa verticală ce supune consola la smulgere este sub valoarea admisă de
consolă, în locul stâlpului de susţinere în aliniament se pune un stâlp de susţinere în colţ, iar unghiul
liniei în acest caz se scade de la 200g la 198g;
- dacă forţa verticală este prea mare în locul stâlpului de susţinere se montează stâlp
de întindere.
Nota autorului
Unghiurile de înclinare ale lanţurilor de izolatoare de susţinere nu s-au calculat cu

relaţiile prezentate în PE 104/93 ‚ şi anume :
A v  g vc
  arctg(0,5  )
Ag  gc
relaţie experimentală bazată pe măsurători , mult mai aproape de realitatea practică.
Programul este flexibil, utilizează relaţia completă (descrisă anterior) , iar prin introducerea
unei valori subunitare se poate modela nu numai relaţia utilizată în PE 104/93 ci şi alte
relaţii experimentale.
81
Verificarea distanţelor electrice
10. Verificarea distanţelor electrice între părţile aflate sub tensiune

şi cele legate la pământ.
Distanţele electrice prescrise de normativele tehnice sunt luate în calcul la proiectarea

stâlpilor. Aceste distanţe electrice sunt respectate în cazul utilizării stâlpilor în condiţiile avute în
vedere la proiectarea lor (condiţii meteorologice, conductor activ, lanţ de izolatoare şi.
contragreutăţi precum şi deschiderile de calcul la vânt Av, respectiv la sarcini verticale Ag, etc). În
cazul modificării unuia din aceste elemente, distanţele trebuie verificate la amplasarea stâlpilor pe
teren.
Verificarea distanţelor electrice se face în mod diferit la stâlpii de susţinere şi la stâlpii
de întindere
10.1. Verificarea distanţelor electrice pentru stâlpii de susţinere.
Verificarea distanţelor electrice se face în mod diferit pentru stâlpii cu lanţuri de

susţinere verticale, pentru stâlpii cu lanţuri de susţinere în ―V‖ şi pentru stâlpii de susţinere în colţ.
 Stâlpi de susţinere cu lanţuri de izolatoare obişnuite (verticale) de susţinere.
La proiectarea acestor stâlpi se are în vedere un anumit tip de lanţ de izolatoare şi o

anumită viteză a vântului corespunzătoare zonei meteorologice în care va funcţiona LEA.
Se adoptă, fie un unghi maxim de deviere al

lanţului, fie pentru deschiderea de calcul la vânt ―Av‖, o
deschidere la sarcini verticale ―Ag‖ minimă. Această ultimă
ipoteză determină deasemeni un unghi maxim de deviere al
lanţului.
Relaţia între deschiderile Av, Ag şi unghiul de
deviere al lanţului rezultă din ecuaţia de momente în raport cu
punctul A de prindere al lanţului (fig.10.1):
V
n  A v  g v  iz
tg  2
G iz
n  Ag  gc 
2 Fig. 10.1. Calculul unghiului
de deviere al lanţului
unde :
gv - forţa unitară normată dată de presiunea vântului pe conductor, în daN/m ;
gc - greutatea unitară normată a conductorului, în daN/m;
Viz - forţa dată de presiunea vântului pe lanţul de izolatoare, în daN;
Giz - greutatea lanţului de izolatoare;
n - numărul de conductoare în fascicol .
82
In acest mod se poate calcula un unghi maxim de deviere corespunzător vitezei maxime
a vântului pentru care se verifică stâlpul cu distanţa electrică corespunzătoare tensiunii maxime de
lucru (de frecvenţă industrială) şi un unghi maxim corespunzător unei viteze cuprinsă între 0 şi 10
m/s pentru care stâlpul se verifică cu distanţa electrică corespunzătoare supratensiunilor de trăsnet.
Unghiul de deviere creşte cu deschiderea reală ―Av‖ şi scade cu deschiderea reală ―Ag‖.
De aceea unghiul de deviere maxim are loc pentru deschiderile ―Av‖ maxim şi ―Ag‖
minim. Geometria stâlpului, respectiv stabilirea sau verificarea distanţelor electrice prescrise se
face atât analitic cât şi grafic.
O importanţă mare asupra distanţelor electrice rezultate la stâlpii de susţinere o are tipul
şi modul de aşezare al lanţului de susţinere şi în mod deosebit amplasarea armăturilor de protecţie.
În general lanţurile de susţinere duble conduc la unghiuri de deviere ceva mai reduse decât în cazul
lanţurilor de susţinere simple. Datorită lungimii mai mari a lanţului dublu, echiparea stâlpului cu
lanţ de izolatoare duble determină de obicei distanţele electrice.
Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât orientarea lanţurilor duble este cu planul
celor două ramuri perpendicular pe direcţia liniei şi cu orientarea coarnelor armăturilor în acelaşi
plan (fig.10.2).
Acest mod de montare conduce la o apropiere a cornului de protecţie inferior (aflat sub
tensiune) faţă de talpa consolei şi faţă de partea laterală a corpului stâlpului încă din poziţia de
repaus (nedeviată) a lanţului. Verificarea distanţei electrice faţă de talpa consolei se face din poziţia
deviată a cornului inferior de protecţie care se apropie cel mai mult de talpa consolei.
Fig.10.2. Înclinarea lanţurilor de susţinere
83
În cazul unor unghiuri de deviere foarte mari ale lanţurilor de susţinere şi în condiţiile
unor distanţe electrice impuse mai mari pentru realizarea distanţei faţă de talpa consolei este necesar
ca lanţurile să se prindă de consolă prin intermediul unor ciocuri sau balamale prin care se
realizează coborârea axului de oscilare al lanţului (fig.10.3).
Fig.10.3. Montarea de ciocuri la console
Verificarea distanţei electrice faţă de trunchiul stâlpului se face din poziţia deviată a
conductorului de fază, punct care se apropie mai mult de stâlp decât cornul de protecţie. Pentru o şi
mai mare rigurozitate la verificarea distanţei electrice faţă de trunchiul stâlpului, trebuie să se ia în
considerare unghiul de coborâre al conductorului din clema de susţinere faţă de orizontală
(fig.10.4).
Fig.10.4. Luarea în considerare a unghiului de

cădere al conductorului din clemă
84
Luând în considerare lăţimea stâlpului perpendicular pe direcţia liniei în zona de

apropiere maximă, rezultă că lungimea totală a lanţului de izolatoare trebuie mărită pentru
verificarea grafică cu o cantitate L dată de relaţia :
b
L   tg
2
unde :
 - unghiul de coborâre al conductorului din clema de susţinere (se ia egal cu 20 ).
În cazul uti1izării contragreutăţilor, la devierea lanţului de susţinere, contragreutatea se

consideră în poziţie verticală. Relaţia de calcul pentru unghiul de deviere al unui lanţ cu
contragreutate este :
V
n  A v  g v  iz
tg  2
G
n  A g  g c  iz  G cg
2
unde :
Gcg - masa contragreutăţilor.
Fig.10.5. Devierea lanţului de susţinere cu contragreutăţi
 Stâlpi de susţinere cu lanţuri în ―V‖.
La acest tip de lanţuri de izolatoare de susţinere, poziţia părţilor aflate sub tensiune este
fixă în raport cu părţile stâlpului legate la pământ (indiferent de acţiunea vântului). Distanţele fizice
ale elementelor sub tensiune faţă de cele legate la pământ trebuie deci verificate prin comparare cu
distanţa minimă dată de solicitarea la tensiuni de trăsnet (care impune distanţele cele mai mari).
 Stâlpi de susţinere în colţ
Verificarea distanţelor electrice se face ca în cazul stâlpilor de susţinere obişnuiţi cu

lanţuri de izolatoare verticale, cu deosebirea că unghiul de deviere al lanţului datorită acţiunii
vântului, se adaugă la un unghi de deviere iniţial (permanent) datorită forţelor de tracţiune din
conductoarele active.
85
Unghiul total de deviere al lanţului va fi :
V
n  A v  g v  iz  2  n  p o  Sc  cos 
tg  2
G
n  A g  g c  iz
2
unde : po - tracţiunea orizontală normată la l5C, în daN/mm2 ;

Sc - secţiunea conductorului activ, în mm2 ;
2 - unghiul liniei în aliniament
În acest caz unghiul de deviere putând fi mai mare, este mai probabilă necesitatea unor
ciocuri de prindere a lanţurilor.
Exemplu de calcul
Să considerăm că avem :
- tip stâlp : Sn 110102 ;

- conductor A1O1-185/32 mm2 ;
- lanţ de izolatoare de susţinere dublu pentru zona de poluare IV SD 110-4-CTS l20-2p ;
- zona meteorologică B ;
- greutatea lanţului 194 daN ‚
- greutatea conductorului 0,757 daN/m ;
- sarcina unitară dată de vânt pe conductor 1,5289 daN/m ;
Fig.10.6. Lanţ dublu de susţinere
495
1  arcsin  14 20 ' 23"
1998,28
86
Sarcina din vânt pe lanţul de izolatoare :
Fiz  0,55  2,45  0,28  42  1,85  29,31 (daN)
Schiţa stâlpului în porţiunea de verificare a distanţelor electrice :
Linia întreruptă reprezintă limita aripii profilelor cornier (diagonale) pe trunchiul

stâlpului şi pe talpa consolei.
Pentru situaţia care se verifică
- deschiderea la vânt Av = 275 m ;

- deschiderea la sarcini verticale Ag = 140 m
29,31
1,5289  275 
tg  2  2,1435
194
0,757  140 
2
 = 64 59 25
Distanţele electrice sunt:

- faţă de trunchiul stâlpului
2,45 - 2,4495  sin  0.23 (m)
- faţă de talpa consolei
1,998  cos(  14 20 ' 23" ) - 0,05  0,32 (m)
Distanţele electrice calculate sunt sub valoarea impusă de PE 104/93 de 0,4 m. În această
situaţie se pot monta fie contragreutăţi, fie să se monteze un stâlp de întindere .
87
10.2. Verificarea distanţelor electrice pentru stâlpii de întindere, colţ şi

termina1i.
La stâlpii de întindere, colţ şi terminali (echipaţi cu lanţuri de izolatoare de întindere)

verificarea distanţelor electrice trebuie făcută în următoarele situaţii de apropiere :
 Verificarea distanţei armăturilor de protecţie inferioare ale lanţului faţă de talpa consolei pe care
e fixat, prin comparare cu distanţa minimă impusă de supratensiunile de trăsnet. Această
distanţă devine critică pentru unghiuri mari de linie. În cazul în care la proiectarea stâlpilor
pentru unghiurile maxime ale liniei această distanţă nu este verificată, se recurge la console cu
talpa dreptunghiulară în locul consolelor cu talpa triunghiulară.
 Verificarea distanţei dintre coardă şi elementele stâlpului legate la pământ (atât talpa consolei
cât şi trunchiul stâlpului). Coarda poate fi deviată sub acţiunea presiunii vântului şi deci
verificarea distanţelor electrice trebuie făcută în mod similar ca în cazul lanţurilor de susţinere
verticale.
În normativul PE 104 nu se indică modul de calcul al devierii la vânt a corzii. În cazul
corzii fiind vorba de o deschidere foarte mică ( 2  12 m) intervine mai mult rigiditatea
conductorului, pentru care nu se dispune de rezultate experimentale care să fie luate în considerare
la calculul devierii. Dacă se neglijează rigiditatea conductorului rezultă un calcul acoperitor
(devierile calculate ale corzii fiind mai mari decât cele care vor apare în practică).
Considerând pentru coardă Ag = Av ‚ rezultă pentru unghiul de deviere al corzii
g
tg  v
gc
Reducerea unghiului de deviere al corzii se poate face astfel :
 prevederea de contragreutăţi de coardă;
 prevederea lanţurilor de susţinere a corzii.
Lanţurile de susţinere a corzii au un efect mai pronunţat asupra creşterii distanţelor
electrice faţă de trunchiul stâlpului, mai ales în cazul unghiurilor de linie mari.
88
11. Verificarea distanţelor electrice între

conductoarele active şi de protecţie.
11.1. Consideraţii generale
Configuraţia geometrică a fazelor determinată de coronamentul stâlpului de susţinere (de

distanţa între faze în situaţia nedeviată a lanţurilor de izolatoare de susţinere) trebuie pe cât posibil
menţinută de-a lungul întregului traseu al liniei din considerente de siguranţă electrică, precum şi
din considerente estetice. Din cauza faptului că stâlpii de colţ cu anumite dimensiuni ale consolelor
trebuie să acopere un domeniu de unghiuri de linie, cerinţa de mai sus nu poate fi satisfăcută riguros
în apropierea colţurilor liniei.
În general lungimea consolelor stâlpilor de colţ se determină pentru unghiul maxim de
linie din gama pentru care trebuie să funcţioneze stâlpul (fig.11.1) :
Ls
L c  cos  Ls Lc 
cos
unde :
Lc - lungimea consolei stâlpului de colţ ;
Ls - lungimea consolei stâlpului de susţinere ;
 - unghiu1 maxim al liniei pentru care se proiectează stâlpul respectiv.
Fig.11.1 Determinarea lungimii consolelor stâlpilor de colţ.
Criteriul de păstrare a distanţelor între faze într-un plan perpendicular pe linie este mai
sever decât cel reglementat de normativul PE 104/93 paragraful 5.2. ( formula 11.2.1. din paragraful
următor). Spre exemplu la un stâlp de întindere în aliniament primul criteriu ar conduce la distanţe
între faze egale cu cele de la stâlpii de susţinere, în timp ce din relaţia 11.2.1. distanţa rezultă mai
mică, din cauză că se consideră lungimea izolatorului egală cu zero.
În cazul în care, din motive oarecare, se utilizează un alt tip de stâlp dintr-o altă gamă
(sau alt tip de coronament la medie tensiune) în linie, distanţele electrice se vor verifica pentru
condiţiile efective în care funcţionează linia (condiţii meteorologice, echipament, unghiul liniei,
etc.).
Din experienţa proiectării LEA la noi în ţară ca şi din literatura de specialitate rezultă că
în multe cazuri la verificarea distanţelor electrice între conductoare, în afară de condiţiile impuse
89
prin cele două normative PE 104/93 şi PE 109/92 trebuie luate în considerare şi alte fenomene fizice
care conduc la apropierea conductoarelor în deschidere ca :
 oscilaţii (pendulare nesincrone) ale conductoarelor ;
 descărcarea bruscă a suprasarcinii de chiciură de pe conductoare ;
 galoparea sau dansul conductoarelor .
Aceste fenomene care conduc la apropieri între conductoarele active sau între un
conductor activ şi un conductor de protecţie nu sunt prescrise în normative ele se iau în
consideraţie numai în ipoteza unor anumite situaţii mai speciale sau în anumite zone cu condiţii
speciale.
Astfel, fenomenul de pendulare în contrafază se ia în considerare la stâlpii cu dispoziţia
conductoarelor pe orizontală unde intervin săgeţi relativ mari ale conductoarelor (de exemplu la
deschideri mari în cazul traversărilor).
Saltul conductorului la descărcarea bruscă de chiciură şi galoparea conductoarelor se iau
în considerare în regiunile cu fenomene meteorologice intense în care sunt condiţii de apariţie a
acestor fenomene.
11.2. Săgeata maximă limitată de distanţa între faze.
Distanţele minime admisibile între conductoarele active şi între conductoarele active şi

cele de protecţie, în poziţii nedeviate, după condiţia apropierii în deschidere, rezultă din relaţia :
Un
d  k  f  l iz  (m) 11.2.1
150
unde :
f - săgeata maximă în deschidere, a conductoarelor ‚în m;
liz - lungimea lanţului de izolatoare, în m (pentru lanţuri de izolatoare de întindere, de
susţinere montate în ―V‖ şi pentru izolatoare suport, liz = 0);
Un - tensiunea nomina1ă a liniei, în kV ;
k - coeficient care depinde de tensiunea nomina1ă a liniei, de materialul şi secţiunea
conductoarelor şi de poziţia lor pe stâlp.
La aşezarea pe orizontală sau pe verticală a conductoarelor, coeficientul ―k‖ ia valorile

lui ―kv‖‚ respectiv ―kh‖ , din tabelul 11.1., în care :
kv - coeficientul la aşezarea conductoarelor pe vertica1ă ;
kh - coeficientul la aşezarea conductoarelor pe orizonta1ă .
Fig. 11.2.
90
Tabelul 11.1. Valoarea coeficienţilor kv şi kh
Materialul conductoarelor Tensiunea liniei Un, kV

Oţel Aluminiu şi Oţel -  110  110
aliaje de Al Aluminiu
Secţiunea conductoarelor (mm2) kv kh kv kh
10-16 16 - 150 16 - 70 0,85 0,65 0,95 0,70
25-35  150 95 – 150 0,75 0,62 0,85 0,65
70-95 - 185 – 300 0,70 0,60 0,75 0,62
 95 -  300 0,70 0,60 0,70 0,60
Pentru aşezări oarecare ale conductoarelor, coeficientul k se determină cu relaţia :
b2
k  k h  (k v  k h )  ,
a 2  b2
unde a şi b au semnificaţia din fig.11.2.
In cazul stâlpilor de transpoziţie de faze distanţele minime între faze sunt date în
tabelul 11.2.
Tabelul 11.2. Distanţe minime între faze la încrucişări pe stâlpi
Distanţa minimă pentru tensiunea

Condiţii de calcul nominală
(cm)
20 kV 110 kV
Temperatura medie, viteza vântului maximă. 20 60
Temperatura medie, viteza vântului între 0 - 10 m/s. 40 135
Distanţele sunt valabile pentru altitudini până la 1000 m altitudine, pentru altitudini mai
mari distanţele prevăzute în tabelul 11.2. se măresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
Poziţiile relative ale conductoarelor de protecţie faţă de conductoarele active sunt date de
condiţiile pentru protecţia împotriva loviturilor de trăsnet prescrise de PE 109.
Acest normativ prevede ca stâlpii LEA să realizeze un unghi de protecţie (la fazele
exterioare) de 20  30 pentru stâlpi a căror înălţime nu depăşeşte 40 m. Pentru stâlpi cu înălţimea
peste 40 m valoarea unghiului de protecţie va fi conform tabelului 11.3.
Tabelul 11.3. Valorile unghiului de protecţie în funcţie de înălţimea stâlpului
Înălţimea stâlpului m) 40 50 60 80 100

Unghiul de protecţie (grade) 20  25 15  20 10 15 0 15 -10 10
91
În plus PE 109 impune o distanţă minimă pe verticală la mijlocul deschiderii între

conductorul de protecţie şi cel activ în funcţie de lungimea deschiderii . Aceste calcule se
efectuează în special la dimensionarea coronamentelor şi a stâlpilor.
Exemplu de calcul
Date: * stâlp de susţinere Sn 110102 (fig.11.3.) ;

* conductor A1O1-185/32 mm2 ;
* lungime lanţ de susţinere 2,45 m
Fig.11.3. Stâlp de susţinere Sn 110102
Se pune problema să se determine săgeata maximă admisă de coronament astfel încât să

fie satisfăcută relaţia :
Un
d  k  f  l iz  (m)
150
2
 U 
d  n 
150 
f   l iz (m)
k2
a = 1,5 m ; b = 4,2 m d  a 2  b 2  1,5 2  4,2 2  4,46 m
b2 4,2 2
k  k h  k v  k h    0,62  0,75  0,62   0,735
a 2  b2 1,5 2  4,2 2
2
 110 
 4,46  
 150 
f  2,45  23,3 m
0,735 2
92
Se verifică dacă în mijlocul deschiderii conductorul de protecţie poate să admită o

săgeată maximă de 23,3 m . Se calculează distanţa între conductorul activ şi cel de protecţie.
a = 2,.85 (m) ; b = 3,5 + 2,54 = 6,04 (m)
d  2,85 2  6,04 2  6,68 (m)
Coronamentul admite o săgeată maximă din condiţia respectării distanţelor minime în

deschidere de 23,3 m.
11.3. Oscilaţia nesincronă (pendularea) a conductoarelor.
Apropierea conductoarelor de fază între ele sau apropierea între conductoarele active şi
cele de protecţie în cazul oscilaţiilor nesincrone poate fi studiată pe baza unor reprezentări grafice
ale devierii pentru diferite viteze de vânt.
În figura 11.4. se prezintă o asemenea analiză grafică pentru diferite viteze de vânt la
care presiunile vântului pe cele două conductoare s-au calculat pentru viteze care diferă cu 20% .
Fig.11.4. Reprezentarea grafică a devierii diferite a unei faze şi a conductorului de protecţie
Apropieri mai mari apar în cazul conductoarelor din materiale diferite, de secţiuni
diferite sau întinse cu săgeţi diferite. Pentru conductoarele de secţiuni diferite, din materiale diferite
sau cu săgeţi diferite se va verifica distanţa între conductoare, în ipoteza că primul conductor este
supus presiunii maxime a vântului, iar al doilea presiunii unui vânt cu o viteză mai mică cu 20%
decât primul. Distanţa între conductoare în această ipoteză trebuie să fie mai mare de Un/150, însă
nu mai mică de 0,2 m.
93
O verificare care este practicată pentru dispoziţia fazelor în plan orizontal, mai ales
pentru stâlpi cu deschideri mai mari (traversări de văi, ape, etc.) constă în considerarea pendu1ării
în contrafază a celor două conductoare active ( figura 11.5).
Fig.11.5. Determinarea distanţei între faze ―d‖ în cazul fenomenului de pendulare

în contrafază
Din condiţia de pendulare în contrafază rezultă o distanţă minimă între faze (în cazul
dispoziţiei pe orizontală) de :
U
d  2  (f  l iz )  sin   n
150

Unghiul de pendulare se consideră : 
8
unde :
 - este unghiul maxim de deviere al conductorului.
Din experienţa de exploatare unghiul  = 6 - 7 .
Exemplu de calcul
Se pune problema, la un coronament dat, să determinăm săgeata maximă admisă de stâlp

din condiţia de pendulare.
 U 
d  n 
150 
f  l (m)
2  sin  iz
Distanţele minime de separare admise între conductoare în cazul ga1opării, saltului
conductoarelor sau al pendu1ării asincrone se vor considera :
- 0,20 m pentru LEA 20 kV ;
- 0,45 m pentru LEA 110 kV ‚
valori corespunzătoare tensiunii de funcţionare a LEA .
f
8,7  0,45  2,45  31,4 (m)
2  sin 7 
94
11.4. Verificarea distanţelor între conductoare din condiţia de galopare.
Fenomenul de galopare se caracterizează prin amplitudini relativ mari ale mişcării

conductoarelor ‚ care poate să atingă valori de ordinul săgeţilor şi prin frecvenţe relativ mici de
ordinul a 0,1 …. 1 Hz . Acest fenomen este provocat de vânturi având viteze de 3 până la 22 m/s pe
conductoare acoperite cu chiciură. Forma profilului stratului de chiciură influenţează apariţia
fenomenului de galopare şi valorile amplitudinilor . Datorită circulaţiei de aer în jurul
conductorului astfel încărcat apare o forţă portantă. Fenomenul apare în cazul vibraţiilor instabile
cu viteze în general mai mari de 7m/s şi poate conduce la solicitări foarte puternice ale clemelor şi
lanţurilor de izolatoare sau la străpungeri ale spaţiului dintre faze sau faţă de pământ
Pentru a explica vibraţia conductorului este necesar a ţine seama şi de elasticitatea
acestuia ‚ fiind necesar astfel a rezolva o problemă de aeroelasticitate . Pe baza ecuaţiilor ce
exprimă egalitatea dintre energiile cinetice şi energiile potenţiale ale conductorului ‚ se poate
determina amplitudinea maximă a oscilaţiilor în funcţie de viteza vântului şi de frecvenţa proprie a
conductorului. Analiza cinematografică a galopării conductoarelor simple a arătat că, în majoritatea
cazurilor ‚ mişcările conductoarelor s-au compus din mişcări de torsiune sincrone cu oscilaţii
verticale . Studiile experimentale efectuate pe modele la scară natura1ă au permis determinarea
locului geometric al punctelor de pe conductoare supus acţiunii vântului . Într-o secţiune
transversa1ă, curba descrisă de conductor este cuprinsă în interiorul unei elipse
Galoparea poate cauza întreruperi în exploatare când două conductoare din faze diferite
se apropie suficient de mult unele de altele pentru a da naştere la arcuri electrice
Practica curentă arată că nici un dispozitiv de control n-a putut demonstra un
comportament real al conductoarelor supuse la asemenea mişcări şi că se prevăd în continuare
distanţe verticale mari pentru a preîntâmpina atingerea fazelor. Fenomenul de galopare nu are
totuşi o răspândire şi o frecvenţă de apariţie prea mare pe teritoriul ţării noastre întâlnindu-se în
zonele cu depuneri frecvente de chiciură şi în terenuri deschise (platouri ‚câmpii ‚culmi de deal,
culmi de munte fără păduri sau pâlcuri de copaci). Înfăşurătoarea punctelor în care se dep1asează
un conductor în timpul ga1opării este asimi1ată cu o e1ipsă a1ungită având axa mare aproximativ
de două ori mai mare decât axa mică, elipsa înclinată faţă de verticală (fig.11.6).
Fig. 11.6. Locul geometric al unui punct de pe conductor

în timpul galopării
95
Verificarea distanţelor între conductoare la galopare se face prin stabilirea funcţiei :

s = f(h) ‚
pentru care conductoarele se apropie la distanţa minimă admisă
În această funcţie s-au utilizat notaţiile:
s - distanţa pe orizontală între două conductoare învecinate;
h - distanţa pe verticală între aceleaşi conductoare .
Stabilirea relaţiei de calcul se face luând în considerare următoarele ipoteze:

a) conductoarele diferitelor faze galopează cu amplitudini egale şi număr egal de
semiunde în deschidere ;
b) domeniile de galopare ale conductoarelor învecinate sunt delimitate prin elipse ‚ care
au raporturi egale între axa mare şi axa mică şi sunt orientate identic în spaţiu
(elipsele I şi II din fig. 11.7.) ;
c) între elipsele de galopare se menţin distantele de izolare în aer ‚ curba rezultată din
aceste condiţii este aproximativ o elipsă (elipsa I’ ) ;
d) conductoarele sunt deviate de vânt cu acelaşi unghi ;
e) axa mare (a) a elipsei rezultă din însumarea amplitudinilor a1 şi a2 (a2 > al)‚(fig. 11.6 );
f) săgeata conductorului în timpul galopării se consideră la starea determinată de
temperatura de -5ºC ‚ conductoarele fiind încărcate cu chiciură .
Elipsele I şi II corespund conductoarelor C1 şi C2, elipsele II’ şi II” reprezintă elipsele
unor posibile zone de galopare a conductorului C2 (fig.11.8.), iar elipsele III reprezintă
înfăşurătoarea punctelor 2 ‚2’ ‚2” ... care se găsesc pe conductoarele C2 ‚C2’ ‚C2” ‚...
Elipsa III are axa mare 2a + 2 şi axa mică 2b + 2 .
Elipsa IV se obţine prin translaţia elipsei III, astfel ca centrul elipsei să ajungă în centrul
de prindere 1’ de consolă al lanţului şi conductorului .
Se consideră că o apropiere periculoasă între conductoare este evitată, dacă punctul de
prindere al conductorului C2 este pe elipsă (la limită) sau în afara elipsei IV.
Ecuaţia elipsei IV este :
x2 y2
 1
b  2 a  2
Notând cu  k  gradul de contracţie al elipsei :
b
k
a
rezultă expresia variabilei  x  :
x  k a  2  y 2
Trecerea de la sistemul de axe de coordonate x,y la sistemul de axe s,h se face prin
intermediul relaţiilor :
x  s  cos el   h  sin el 
y  s  sin el   h  cos el 
96
în care e1 este unghiul de înclinare a elipsei IV (fig.11.8.)

Înlocuind expresiile coordonatelor x si y ‚ rezu1tă :
s
hB

b  2 C
 
B 2  2
h
2A A  A 4  A2 
 
unde coeficienţii A,B şi C au expresiile :

A  cos 2  el   k 2  sin 2  el 
 
B  1  k 2  sin 2   el 
C  sin 2  el   k 2  cos 2  el 
Fig.11.7. Galoparea între două conductoare active.

Definirea mărimilor geometrice principale.
97
Fig.11.8. Galoparea între două conductoare active.
Tabelul 11.4. Valori recomandate pentru mărimile de calcul
Galopare intensă şi Galopare Galopare

Mărimea de calcul frecventă intensă redusă
Unghiul de înclinare al conductorului activ (ch) 15 14 14

Unghiul de înclinare a axei mari a elipsei  ch  ch  ch
2 2 2
Mărimea axei mari a elipsei : a (m) 1 + 0,45 fch 0,45 fch 0,3 fch
Mărimea axei mici a elipsei : b (m) 0,5+0,225 fch 0,14 fch 0,14 fch
Distanţa minimă admisă între elipsele galopării 0,2 la LEA 20 kV
(m) 0,45 la LEA 110 kV
fch - săgeata conductorului încărcat cu chiciură la temperatura de -5C .
98
Exemplu de calcul
Se pune problema, în cazul stâlpului Sn 110102 ‚ să se determine săgeata maximă

admisă din condiţia de galopare.
 galopare frecventă şi intensă

Calculul se face iterativ, cunoscând dispunerea pe orizontală şi verticală a fazelor,
trebuie determinată elipsa care să conţină punctul de prindere al conductorului (la limită chiar pe
elipsă,fig.11.8). Considerând o valoare pentru săgeată, se calculează valoarea lui “s” (dacă
dispunerea fazelor este pe verticală s = 0 se calculează valoarea lui “h”). Calculul se opreşte când
valoarea lui “s” coincide cu distanţa între faze pe orizontală
Dacă “s” este mai mic decât distanţa între faze pe orizontală ‚ se creşte valoarea săgeţii
luată în calcul şi se reia calculul. Dacă “s” este mai mare decât distanţa între faze pe orizontală ‚ se
micşorează valoarea săgeţii luată în calcul .
Iteraţia 1
f ch  8 m ;
sin 2 15  0,067 ; cos 2 15  0,933 ;
a  1  0,45  8  4,60 m ; b  0,5  0,225  8  2,30 m
2,30  0,45
k  0,5445
4,60  0,45
A  0,933  0,5445 2  0,067  0,9529

 
B  1  0,5445 2  0,5  0,3517
C  0,067  0,5445 2  0,933  0,3438
s
4,2  0,3517

2,30  0,452   0,3938  1  0,3517 2   4,2 2  1,89 m  1,5 m
2  0,9529 0,9529  0,9529 4 0,9529 2 

Iteraţia 2
f ch  6,76 m ;
sin 2 15  0,067 ; cos 2 15  0,933 ;
a  1  0,45  6,76  4,042 m ; b  0,5  0,225  6,75  2,021 m
2,021  0,45
k  0,5501
4,042  0,45
99
A  0,933  0,55012  0,067  0,9533

 
B  1  0,55012  0,5  0,3487
C  0,067  0,55012  0,933  0,3493
s
4,2  0,3487

2,02  0,452  0,3493 1 0,3487 2 
     4,2 2  1,57 m  1,5 m
2  0,9533 0,9533  0,9533 4 0,95332 
 
Pentru o precizie mai bună se trece la iteraţia următoare pentru o săgeată de 6,75 m.
Deci rezultă că săgeata maximă admisă de coronament este de 6,75 m şi este impusă de
fenomenul de galopare.
Galoparea între un conductor activ şi unul de protecţie.
Galoparea unui conductor de protecţie faţă de conductoarele active prezintă următoarele

particularităţi :
 săgeţile conductoarelor sunt diferite ;
 conductoarele active sunt suspendate prin intermediul unor lanţuri de izolatoare, iar
conductoarele de protecţie pot fi prinse de vârfar prin intermediul unei legături sau
cleme oscilante ;
 unghiul de înclinare este diferit ;
0,5  b  
 gradul de contractare al elipsei este : k 
0,5  a  
Intervalul ‚ se ia în considerare după tensiunea de serviciu.
0,5  b  2  C  B 2 
s
B
2A

 h cp  y   A
   
   h  y  x
 A  2  A   cp
2
 
unde :
 
x  f a  l iz   sin  ac  0,3  a  sin  el  f p  l p  sin  cp
y  f a  liz   cos  ac  0,3  a  cos  el  f p  l p  cos  cp
fa şi fp - săgeţile conductorului activ şi de protecţie;

liz şi lp - lungimile lanţurilor de izolatoare şi a ansamblului conductorului de protecţie ;
ac, el, cp - unghiurile de înclinare a conductorului activ, a elipsei şi a conductorului
de protecţie.
În final se obţine :

s  0,5  B  h cp  y  k   0,5  a  2  h cp  y2  x
unde:
100
s - devierea orizontală a conductorului de protecţie;

h - înălţimea vârfarului (a suportului conductorului de protecţie).
În afară de condiţiile impuse de galopare, conductorul de protecţie trebuie să protejeze

linia la supratensiuni atmosferice sub un anumit unghi impus (fig.11.9.).
Fig. 11.9. Determinarea geometrică a elipsei pentru calculul

prinderii conductorului de protecţie.
I * elipsa de galopare a conductorului activ
II-III * elipsele de calcul pentru poziţia şi respectiv prinderea
conductorului de protecţie
Calculul comun al condiţiilor de protecţie contra supratensiunilor atmosferice şi a condiţiilor

galopării şi deplasării optime orizontale se face luând în considerare ecuaţia elipsei locurilor geometrice ale
punctelor de fixare şi ecuaţia dreptei unghiului de protecţie contra supratensiunilor atmosferice a
conductorului activ.
Se poate scrie sistemul de ecuaţii :
x2 y2
 1
0,5  b  2 0,5  a  2
y  n  x  m
unde :
n  ctg(  cp  el 
     
m  x  sin  el  ctg  el   cp  cos  el  liz  y  cos  el  ctg  el   cp 
101
Înă1ţimea maximă a punctului de suspensie al conductorului de protecţie în raport cu distanţa

minimă de la punctul de fixare al lanţului de izolatoare este :
b  2
h cp   y
4  k 2  B2
Fig. 11.10. Determinarea valorii minime a înă1ţimii vârfarului în funcţie de unghiul

de protecţie şi de galopare.
 S1 şi S2 decalajul orizontal al conductorului de protecţie corespunzător cu
înă1ţimea maximă şi minimă a vârfarului
Exemplu de calcul
 galopare frecventă şi intensă
În cazul nostru : hcp = 3,5 m (fig.11.5. )‚ fa = 8,37 m

s = 2,85 m ‚ se pune problema determinării lui fp
Iteraţia 1
liz = 2,45 ; lp = 0 ; considerăm fp = 10 m
Pentru uşurinţa calculelor să considerăm că unghiul de înclinare “cp” al conductorului

de protecţie este de 15 la fel ca în cazul conductorului activ.
el = 15 ; ca= 15 ; cp = 15
102
a  1  0,45  10  5,5 m
b  0,5  0,225  10  2,75 m
0,5  2,75  0,45

k  0,5703
0,5  5,5  0,45
A  0,933  0,57032  0,067  0,9548

 
B  1  0,57032  0,5  0,3374
C  0,067  0,57032  0,933  0,3705
x  6,76  2,45  0,3  10  0,2588  0,1268

y  6,76  2,45  0,3  10  0,9659  1,0528
2
 5,5 
s  0,5  0,3374  3,5  1,0528  0,5703    0,45   3,5  1,05282  0,1268  1,48 m
 2 
s  2,85 m
Coronamentul admite o săgeată pentru conductorul de protecţie mai mare de 10 m ‚dar

se observă că săgeata maximă admisă de stâlp din condiţia de galopare frecventă şi intensă este
impusă de mărimea săgeţii active.
fac.galopare= 6,76 m < fcp.galopare = 10 m
103
11.5. Determinarea saltului maxim al conductoarelor

1a descărcarea bruscă de chiciură.
Depunerile de chiciură pe conductoarele liniilor electrice aeriene acţionează ca nişte

forţe exterioare ce au ca rezultat creşterea eforturilor interne în conductor ‚creşterea lungimi şi a
săgeţilor conductorului .
Desprinderea chiciurii descarcă conductorul, care revine la lungimea şi săgeţile iniţiale
corespunzătoare eforturilor interne ale conductorului neacoperit cu chiciură .
Trecerea bruscă a conductorului de la o stare la alta se face printr-un regim tranzitoriu ‚
în care au loc oscilaţii ale conductorului în jurul noii poziţii de echilibru . Aceste oscilaţii se
datoresc energiei acumulate de conductor prin alungirea sa ‚ care eliberată brusc ‚ se transformă în
energie cinetică de mişcare .Astfel ‚ în momentul desprinderii chiciurii de pe conductor are loc un
salt al conductorului în sus care îl poate apropia de faza superioară ‚ sub distanţa minimă admisibilă
între faze . Acest fenomen a fost observat la LEA de 110 kV dublu circuit Gura Ia1omiţei -
Hârşova ‚ unde la desprinderea chiciurii, faza superioară a liniei a ajuns până aproape de firul de
gardă .
Determinarea saltului maxim pe baza lucrului mecanic efectuat de conductor prin

trecerea de la o stare la alta.
Se consideră conductorul ca un fir flexibil şi extensibil ‚cu greutate ‚suspendat între

două puncte situate la acelaşi nivel .
Săgeata maximă a conductorului neacoperit cu chiciură s-a notat cu “f1”,iar săgeata

maximă a conductorului acoperit cu chiciură s-a notat cu “f2”,amandouă fiind săgeţi maxime care
apar la mijlocul deschiderii ‚notată cu ”a” .
Greutatea conductorului se consideră uniform repartizată de-a lungul deschiderii ‚
respectiv a axei Ox ‚ ipoteza în care curba geometrică a conductorului se exprimă printr-o parabolă .
Astfel :
 pentru conductorul acoperit cu chiciură
2
4  f2  a
Y2   X    f2
2  2
a
 pentru conductorul neacoperit cu chiciura
2
4  f1  a
Y1    X    f1
2  2
a
104
Se consideră următoarea ipoteză fizică asupra fenomenului . Descărcarea bruscă de

chiciură se face pe întreaga lungime a deschiderii . Conductorul se contractă mai întâi, revenind la
lungimea iniţială, corespunzătoare stării fără chiciură . Sub acţiunea energiei ce se eliberează ‚
fiecare element al conductorului capătă o viteză iniţială ‚ sub acţiunea căreia fiecare element îşi
continuă mişcarea dincolo de starea de echilibru . Pentru calculul vitezei este necesar să se
calculeze, cu ipoteza de mai sus, viteza pe care o capătă fiecare element de conductor la trecerea
bruscă de la starea de chiciură la starea fără chiciură
Pentru calculul vitezei se va determina în prealabil lucrul mecanic efectuat de conductor
prin trecerea de la o stare la alta şi ‚ pe baza lucrului mecanic ‚ se va calcula viteza, considerându-se
că în întregime lucrul mecanic se transformă în energie cinetică .
Saltul conductorului este :
4 256  Sc  E c  f1
  f 2  f1   8   f 2  f1 2
2 4
3,14 3  g (3, n )  a
Această condiţie de dimensionare ţine seama de toate mărimile fizice care influenţează
mişcarea conductorului ‚ şi anume: secţiune, greutatea specifică ‚ modulul de elasticitate, diferenţa
între săgeţile corespunzătoare stărilor de echilibru între care au loc saltul, şi deschiderea liniei . Din
punct de vedere calitativ ‚ exprimă exact fenomenul şi îl explică . Luată însă pentru dimensionarea
liniilor ‚ este o condiţie prea restrictivă ‚ deoarece s-a pornit de la ipoteza că descărcarea de chiciură
se face simultan pe întreaga lungime a deschiderii şi nu s-a ţinut seama de frecările interne în
conductor.
Din punct de vedere fizic ‚ descărcarea parţială de chiciură a conductorului pe o anumită
lungime duce în final tot la o nouă săgeata ‚ mai mică decât săgeata la care întreaga lungime a
conductorului este acoperită cu chiciură . Această nouă săgeata, mai mică ‚ se poate determina .
Introdusă în formula saltului, în locul săgeţii f1 ‚ se calculează saltul maxim al
conductorului prin trecerea de la săgeata corespunzătoare încărcării cu chiciură pe întreaga lungime,
la săgeata corespunzătoare încărcării parţiale cu chiciură . Săgeata maximă f2 ‚ corespunzătoare
încărcării conductorului cu chiciură pe întreaga lungime, se calculează prin ecuaţia de stare ‚
aplicând condiţiile prescrise în normative .
Pentru calcularea săgeţii corespunzătoare descărcării parţiale de chiciură ‚este necesar să
se admită în prealabil lungimea de conductor pe care se consideră că se desprinde chiciura . Această
lungime nefiind prescrisă ‚ este necesar să se determine experimental .
Deoarece este mai simplu să se calculeze săgeata conductorului neacoperit cu chiciură ‚
decât săgeata maximă a conductorului acoperit cu chiciură ‚ se poate aproxima suficient de exact
saltul conductorului cu formula de mai sus ‚ căreia i se aplică un coeficient de corecţie subunitar ‚
coeficient ce ţine seama de toate consideraţiile expuse mai sus .
Coeficientul de corecţie nu se poate determina teoretic, fiind necesare studii
experimentale sau observaţii directe .
Coeficientul de corecţie se va lua 0,7 ... 0,75 conform şi cu alte studii în acest domeniu
(Reţele electrice - A. Arie).
Astfel relaţia saltului conductorului devine :
0,7  4 256  Sc  E c  f1
  f 2  f1   8   f 2  f1 2 [11.5.1.]
2 4
3,14 3  g (3, n )  a
105
Determinarea saltului maxim pe baza energiei potenţiale
Înălţimea saltului conductorului, la descărcarea bruscă de chiciură, poate fi determinată

pe baza energiei potenţiale “W” a conductorului de arie “A” a secţiunii ‚ întins cu un efort “p”
p2
W Aa
2E
unde s-a introdus deschiderea “a” în locul lungimii arcului parabolei. Dacă în conductorul încărcat
cu gheaţă, în starea iniţială efortul este “p2”, iar după salt efortul are valoarea “p1”, reducerea de
energie potenţială a conductorului este :
W
Aa 2
2E

 p 2  p12 
Din bilanţul energetic al mişcării conductorului se determină expresia saltului
 

3 p 22  p12  [11.5.2.]
4 E  1
unde :
p1 ‚ p2 - tracţiunile în conductor la -5C fără chiciură şi la -5C cu chiciură, în
daN/mm2;
E - modulul de elasticitate, în daN/mm2
1 - greutatea specifică normată a conductorului, în daN/mmm2
Exemplu de calcul
Într-o deschidere de 200 m săgeata conductorului de A1O1-185/32, în zona B

meteorologică, săgeata conductorului la temperatura de -5C cu depunere de chiciură este 5,10 m
având o tracţiune de 13,15 daN/mm2 aferentă unei încărcări specifice normate de 0,013423
daN/mmm2, iar la -5C conductorul are o săgeată de 3,26 m având o tracţiune de 5,.38 daN/mm 2
aferentă unei încărcări specifice normate de 0,003513 daN/mmm2.
În primul caz (relaţia 11.5.1) valoarea saltului este de
0,7  4 256  215,5  7574  3,26

  5,1  3,26  8   1,842  1,51 m
2 4
3,14 3  2,8927  200
cu relaţia 11.5.2 avem:


3 13,15 2  5,38 2
   4,06 m

4 7574  0,003513
Se pune problema determinării tracţiunii orizontale în deschiderea în care dorim saltul

conductorului ‚ în cazul în care panoul este echipat cu lanţuri de suspensie şi conductorul nu este
acoperit uniform cu chiciură pe toată lungimea panoului .
106
Sarcini neuniforme şi neechilibrate
12. Metode generalizate de calcul pentru determinarea tracţiunilor şi a

săgeţi1or într-un panou al unei LEA supus la sarcini neuniforme şi
neechilibrate.
Conductoarele liniilor electrice aeriene cu izolatoare suspendate sunt supuse în timpul

exploatării la solicitări produse de condiţiile meteorologice, ca de exemplu : variaţii de temperatură,
sarcini verticale ‚ sarcini orizontale .
Deoarece conductoarele sunt legate de stâlpi prin intermediul unor elemente mobile
(lanţuri de izolatoare verticale), solicitările conductoarelor dintr-o deschidere sunt influenţate de
deschiderile alăturate până la cei doi stâlpi de întindere cei mai apropiaţi într-o parte şi în cealaltă.
Pentru a determina deci condiţiile de funcţionare a conductorului, trebuie să se studieze
comportarea sa în întreg panoul de întindere. Sarcinile verticale şi orizontale pe conductor pot fi
uniform sau neuniform repartizate în deschidere şi în lungul panoului. Pe de altă parte pot fi
considerate două categorii de regimuri de funcţionare : regimuri de funcţionare normale, când toate
conductoarele sunt intacte, şi regimuri de avarie, când sunt rupte conductoarele de linie.
Fenomenele menţionate sunt foarte complexe şi au fost reprezentate în general prin
modele matematice foarte simplificate.
În general comportarea conductorului într-o singură deschidere a fost studiată foarte
complet, de aceea determinarea săgeţilor şi tracţiunilor de montare a conductoarelor într-un panou
de întindere se efectuează în prezent cu ajutorul unei deschideri echivalente. Erorile introduse prin
aceste simplificări sunt cu atât mai mari cu cât deschiderile din panou sunt mai diferite ca lungime
şi. prezintă denivelări mai mari.
Metodele de calcul actuale, folosind o deschidere echivalentă nu permit să se determine
săgeţile şi tracţiunile în cazul ruperii unui conductor într-o deschidere sau în cazul încărcării
neuniforme cu chiciură. În cele ce urmează se prezintă metoda de calcul care rezolvă aceste cazuri
şi se arată procedeele de rezolvare analitică a sistemului de ecuaţii neliniare care rezultă.
Relaţia dintre variaţia deschiderii şi forţa de tracţiune în conductor.
Se consideră conductorul într-o deschidere “a”(m) , în starea iniţială caracterizată prin

lungimea conductorului “lo” (m), greutatea conductorului pe unitatea de lungime “go” (daN/m),
componenta orizonta1ă a forţei de tracţiune în conductor “Po” (daN) şi temperatura iniţiala “To”
(C).
Pentru stabilirea relaţiei dintre variaţia deschiderii “a” şi forţa de tracţiune orizonta1ă
“P” pentru deschideri denivelate, se consideră cu bună aproximaţie că denivelarea “h” nu variază de
la o stare la alta
Lungimea conductorului în funcţie de deschidere este dată de relaţia :
g2  a3 h
lo  a  o   tg (m) [12.1.]
24  Po2 2
107
În starea finală deschiderea este a + a ‚ iar ceilalţi parametri sunt : l ‚ g ‚ P şi T .

Lungimea conductorului în starea finală se exprimă prin :
g 2  a  a 3 h
l  a  a    tg [12.2.]
24  P 2 2
3
g 2  a 3  a  h
l  a  a   1     tg [12.3.]
2  a  2
24  P
a
în care neglijând termenul se poate scrie :
a
g2  a3 h
l  a  a    tg [12.4.]
24  P 2 2
h
tg 
a
Diferenţa de lungime a conductorului l se obţine din expresiile 12.4. şi 12.1.:
g2  a3 g2  a3
l  l  l o  a   o [12.5.]
24  P 2 24  Po2
Diferenţa de lungime a conductorului se mai poate exprima prin formula :
l P  Po
    T  To  [12.6.]
lo sE
Considerând cu suficientă aproximaţie că :
a
lo  [12.7.]
cos 
relaţia 12.6. devine :
 a a    a a  
l   P   T     Po   To  [12.8.]
 s  E  cos  cos    s  E  cos  cos  
Egalând expresiile (12.5.) şi (12.8.) se obţine relaţia dintre variaţia deschiderii “a” şi
forţa de tracţiune orizontală P pentru deschideri denivelate .
108
 ai g 2  a 3i a  
a i    Pi  i  i  T 
 s  E  cos  i 24  Pi2 cos  i 

 ai g 2  a 3i a  
  Poi  oi  i  To  [12.9.]
 s  E  cos  i 2
24  Poi cos  i 
 
În relaţia (12.9.) şi în următoarele relaţii, indicele “i” reprezintă numărul de ordine al
deschiderii într-un panou de întindere.
În cazul în care schimbarea de stare are loc la aceiaşi temperatură ‚deci T = To ; relaţia
devine :

 ai g i2  a 3i   ai
2
g oi  a 3i 
a i  P   P  [12.10.]
 s  E  cos  i i 24  P 2   s  E  cos  i oi 24  P 2 
 i   oi 
În cazul în care pentru stările iniţială şi finală temperatura şi greutatea conductorului pe

unitatea de lungime rămân constante ‚ relaţia devine :
  1 
1  
2
 ai g oi  a 3i
a i    (Pi  Poi )    [12.11.]
 s  E  cos  i 24  P 2 P 2  
  i oi  
În cazul deschiderilor la acelaşi nivel cos = 1
S-a notat : s - secţiunea conductorului ‚în mm2 ;

E - modulul de elasticitate conductor, în daN/mm2 ;
i - numărul de deschideri ( i = 1. .. .30).
Relaţia dintre diferenţa de tracţiune orizontală şi deplasarea lanţului de izolatoare.
Lanţul de izolatoare montat la un stâlp de susţinere dintr-un panou are următoarele

caracteristici :
k - numărul de ordine al stâlpului în panou ;

k - lungimea lanţului de izolatoare, în m ;
i - numărul de ordine al deschiderii din dreapta stâlpului;
i-1 - numărul de ordine al deschiderii din stânga stâlpului;
Gizk - greutatea lanţului de izolatoare ‚ în daN ;
Gck - greutatea conductorului ce acţionează asupra stâlpului, în daN ;
Gcgk - greutatea contragreutăţilor dacă există ‚ în daN .
109
Fig.12.1. Înclinarea lanţului de izolatoare
O diferenţă a tracţiunilor orizontale în conductor
Pk  Pi  Pi 1 [12.12.]
provoacă o înclinare a lanţului de izolatoare .

Din echilibrul lanţului de izolatoare rezultă :
 1 
Pk  2k   2k   G ck  G cgk   G izk    k [12.13.]
 2 
sau :
 1 
 G ck  G cgk   G izk    k
2
Pk    [12.14.]
2k   2k
în care k este deplasarea pe orizontală a lanţului .

În formula (12.14.) greutatea conductorului care acţionează asupra lanţului se
calculează cu expresia :
1 1
G ck   g i 1  a i 1    g i  a i  [12.15.]
2 2
scrisă pentru cazul general când în deschiderile adiacente conductorul are încărcări diferite .
În deschiderile denivelate la schimbările de stare poate interveni o componentă verticală
a forţelor de tracţiune din conductoare Vk ‚ pe 1ăngă diferenţa dintre componentele orizontale ale
acestor forţe .
Componenta verticală Vk a forţelor de tracţiune din conductoare se determină cu
expresia :
Vk  Pi 1  tg i 1  Pi  tg i [12.16.]
“i” fiind numărul de ordine al deschiderii din dreapta şi “i-1” numărul de ordine al deschiderii din
stânga.
110
Adunând şi scăzând în partea dreaptă a formulei (12.16.) mărimea Pi 1  tg i se obţine
Vk  Pi  Pi 1   tg i  Pi 1  tg i  tg i 1  
 Pk  tg i  Pi 1  tg i  tg i 1  [12.17.]
Din echilibrul lanţului de izolatoare rezultă :
 1 
Pk  2k   2k   G ck  G cgk   G izk  Vk    k [12.18.]
 2 
 1 
 G ck  G cgk   G izk  Pi 1  tg i  tg i 1    k
2
Pk    [12.19.]
2k   2k   k  tg i
Diferenţa forţelor de tracţiune orizontală “Pk” se poate exprima de asemenea în funcţie

de forţa de tracţiune orizontală „ Pi „ din deschiderea din dreapta. Într-adevăr, adunând şi scăzând în
partea dreaptă a formulei (12.16.) mărimea Pi  tg i 1 , se obţine :
Vk  Pi  tg i  tg i 1   tg i  Pi  Pi 1  
 Pi  tg i  tg i 1   tg i  Pk [12.20.]
astfel că formula (12.19.) se scrie în funcţie de forţa de tracţiune orizontală “Pi” :
 1 
 G ck  G cgk   G izk  Pi  tg i  tg i 1    k
2
Pk    [12.20.]
2 2
 k   k   k  tg i 1
Pentru primul stâlp din dreapta locului ruperii Pi-1 = 0
Pk = Pi ; Vk = Pi  tgi = Pk  tgi
astfel că relaţia dintre diferenţa forţelor de tracţiune orizontale şi deplasarea lanţului devine :
 ' 1 
 G ck  G cgk   G izk    k
2
Pk    [12.21.]
2k   2k   k  tg i
în care G 'ck este greutatea conductorului pentru jumătate din lungimea deschiderii din dreapta, la
care se adaugă o lungime egală cu înălţimea stâlpului.
Componenta verticală “Vk” a forţelor de tracţiune din conductor poate avea sensul de
sus în jos sau de jos în sus.
111
12.1. Încărcări neuniforme într-un panou cu deschideri inegale şi denivelate.
Considerăm cazul cel mai defavorabil pentru panou, şi anume o singură deschidere
încărcată cu chiciură (în acest caz în deschiderea considerată săgeata este maximă). Fie un panou de
întindere cu 4 deschideri inegale. Conductorul din deschiderea 3 (a3) este acoperit cu chiciură.
Fig.12.2. Panou de întindere cu deschideri inegale şi denivelate
Necunoscutele problemei sunt :
a1 ‚ a2 , ………………….….., a4 4 necunoscute

P1 , P2 , …………………………, P4 4 necunoscute
P2 , P3 , ………..…………… , P4 3 necunoscute
2 , 3 , …………………………, 4 3 necunoscute
Total 14 necunoscute
Pentru n deschideri numărul de necunoscute este 4n-2, pentru determinarea acestora

fiind necesare rezolvarea unui sistem cu acelaşi număr de ecuaţii .
Sistemul pentru 4 deschideri cuprinde 14 ecuaţii :
(1) a1 = f(P1) ; (2) a2 = f(P2) ; (3) a3 = f(P3) ;

(4) a4 = f(P4) ; (5) 2 =1 + a1 ; (6) 3 =2 + a2 ;
(7) 4 =3 + a3 ; (8) 5 =4 + a4 ; (9) P2 = f(2) ;
(10) P3 = f(3) ; (11) P4 = f(42) ; (12) P2 = P2 – P1 ;
(13) P3 = P3 – P2 ; (14) P4 = P4 – P3 ;
Rezolvarea ana1itică a sistemului prin metoda aproximaţiilor succesive începe adoptând

o valoare iniţială P1 . Cu această valoare se ca1cu1ează pe rând în prima iteraţie valorile mărimilor
a1 ‚ 2 ‚ P2 ‚ P2
112
Mersul calculelor se poate urmării în schema următoare, în care cifrele din paranteză
reprezintă numărul de ordine al ecuaţiei folosite .
P1 (1) a1 (5) 2 (9) P2 (12) P2

P2 (2) a2 (6) 3 (10) P3 (13) P3
P3 (3) a3 (7) 4 (11) P4 (14) P4
P4 (4) a4 (8) 2 Verificare
Cu valorile mărimilor 4 si a4 obţinute în prima iteraţie ‚ se face verificarea

calculelor, punând condiţia satisfacerii ecuaţiei (8) .
Dacă a4 >  -4 ‚ se continuă calculele în a doua iteraţie ‚luând o nouă valoare P1' > P1.
Dacă a4   -4 ‚ se continuă calculele în a doua iteraţie ‚luând o nouă valoare P1'  P1.
Calculele se consideră încheiate la sfârşitul iteraţiei de ordinul n ‚ când este îndeplinită

condiţia :

a n4  a  a n4    n4
100
în care a este valoarea procentuală (pozitivă sau negativă) a calcului mărimii a4 .
Exemplu de calcul
Să considerăm panoul din figura 12.2. situat în zona B meteoro1ogică, unde
a1 = 250 m ; hl = 15 m ;
a2 = 220 m ; h2 = -l0 m ;
a3 = 200 m ; h3 = 0 m ;
a4 = 180 m ; h4 = 0 m
Linia este echipată cu conductor A1O1-185/32 mm2, iar izolaţia de susţinere s-a
considerat SS 110-4-CTS 70-2p (lungimea lanţului 1,94 m, iar greutatea lanţului 69 daN).
Starea iniţială este caracterizată prin
 temperatura To = -5ºC ;
 greutatea unitară a conductorului g = 0,757 daN/m ;
 tracţiunea în conductor Po = 925,357 daN
Considerăm că în deschiderea 3 se depune chiciură, starea finală este caracterizată de :
 temperatura T = -5ºC ;
 greutatea conductorului cu chiciură g = 2,8927 daN/m
Se pune problema determinări tracţiunilor în starea finală în cele 4 deschideri ale
panoului.
113
Vom scrie cele 14 ecuaţii ale sistemului ce trebuie rezolvat în cazul de faţă .
 a1 g o2  a13   a1 g o2  a13 
a1    P1   Po  (1)
 s  E  cos 1 24  P12   s  E  cos 1 24  Po2 

 2  1  a1  0  a1 (5)
 a  a2 1 
go  1   G iz2  P1  tg 2  tg1    2
2 2
P2    (9)
22   22   2  tg 2
P2  P2  P1 (12)
 a2 g o2  a 32   a2 g o2  a 32 
a 2   P   P  (2)
 s  E  cos  2 2 24  P 2   s  E  cos  2 o 24  P 2 
 2   o 
3   2  a 2 (6)
 a a 1 
 g o  2  g  3   G iz3  P2  tg 2    3
2 2 2
P3    (10)
2 2
 3  3
P3  P3  P2 (13)
 a g 2  a 33   a 3 g 2  a 33 
a 3   3
P   P  (3)
 s  E 3 24  P 2   s  E o 24  P 2 
 3   o 
 4  3  a 3 (7)
 a3 a 1 
g   g o  4   G iz4    4
2 2 2
P4    (11)
24   24
P4  P4  P3 (14)
 a g o2  a 34   a 4 g o2  a 34 
a 4   4 P   P  (4)
 s  E 4 24  P 2   s  E o 24  P 2 
 4   o 
114
5   4  a 4 , condiţia de verificare 5 = 0 (8)
Iteraţia 1
Considerăm tracţiunea în starea finală în prima deschidere P = 2541,68 daN .

cos1 = 0,9982 ; cos2 = 0,9989
 250 0,757 2  250 3 

a1    2541,68  
 215,5  7574,1  0,9982 24  2541 ,68 2 
 
 250 0,757 2  250 3 

  925,357   0,6259 m
 215,5  7574,1  0,9982 24  925,357 2 
 
 2  0  0,6259  0,6259 m
 250  220 1   10 15  
 0,757    69  2541,68       0,6259
 2 2  220 250  
P2   83,7832 daN
2 2   10 
1,94  0,6259  0,6259   
 220 
P2  83,7832  2541,69  2625,46 daN
 220 0,757 2  220 3 

a 2    2625,46  
 215,5  7574,1  0,9989 24  2625 , 46 2
 
 220 0,757 2  220 3 

  925,357   0,4893 m
 215,5  7574,1  0,9989 24  925,357 2 
 
3  0,6259  0,4893  1,1152 m
 220 200 1   10  
 0,757   2,8927    69  2625,46      1,1152
 2 2 2  220  
P3   202,18 daN
2 2
1,94  1,1152
P3  202,18  2625,46  2827,64 daN
115
 200 2,8927 2  200 3 

a 3    2827,64  
 215,5  7574,1 24  2827 ,64 2 
 
 200 0,757 2  200 3 

  925,357   0,1073 m
 215,5  7574,1 24  925,357 2 
 
 4  1,1152  0,1073  1,2225 m
 200 180 1 
 2,8927   0,757    69   1,2225
2 2 2
P4     318,06 daN
1,94 2  1,2225 2
P4  318,06  2827,64  3145,70 daN
 180 0,757 2  180 3 

a 4    3145,70  
 215,5  7574,1 24  3145 ,70 2
 
 180 0,757 2  180 3 

  925,357   0,3934 m
 215,5  7574,1 24  925,357 2
 
5  1,2223  0,3934  1,6159  0 , condiţia de verificare 5 = 0
Condiţia (8) nu este îndep1inită, se scade tracţiunea în prima deschidere P = 1733,55 şi

se reiau calculele.
Mersul calculelor în cele 12 iteraţii este redat în tabelul 12.1. Rezultatele calculelor din
iteraţia 12 pot fi considerate soluţiile sistemului .
116
.

Tabelul 12.1 Iteraţiile pentru rezolvarea sistemului de ecuaţii în cazul încărcărilor neuniforme şi nesimetrice
Nr. P1 a1 2 P2 P2 a2 3 P3 P3 a3 4 P4 P4 a4 5

crt [1] [5] [9] [12] [2] [6] [10] [13] [3] [7] [11] [14] [4] [8]
1 2541,7 0,6259 0,6259 83,7832 2625,5 0,4993 1,1152 202,1828 2827,6 0,1073 1,2225 318,0600 3145,70 0,3934 1,6159
2 1733,6 0,4355 0,4355 54,2259 1787,8 0,3337 0,7692 140,7275 1928,5 -0,4040 0,3652 75,1085 2003,61 0,2468 0,6119
3 1329,5 0,2866 0,2866 34,4134 1363,9 0,2194 0,5059 93,2277 1457,1 -1,0254 -0,5195 -108,9273 1348,21 0,1326 -0,3869
4 1531,5 0,3696 0,3696 45,1900 1576,7 0,2825 0,6520 119,7116 1696,4 -0,6517 0,0004 0,0768 1696,51 0,1992 0,1996
5 1430,5 0,3308 0,3308 40,0863 1470,6 0,2529 0,5837 107,3508 1577,9 -0,8172 -0,2335 -47,5165 1530,43 0,1699 -0,0636
6 1481,0 0,3508 0,3508 42,6991 1523,7 0,2681 0,6189 113,7214 1637,4 -0,7300 -0,1111 -22,4816 1614,95 0,1852 0,0741
7 1455,8 0,3410 0,3410 41,4091 1497,2 0,2606 0,6015 110,5870 1607,8 -0,7724 -0,1708 -34,6438 1573,11 0,1778 0,0069
8 1443,1 0,3559 0,3559 40,7519 1483,9 0,2568 0,5927 108,9821 1592,9 -0,7945 -0,2018 -40,9846 1551,88 0,1739 -0,0279
9 1449,5 0,3385 0,3385 41,0815 1490,5 0,2587 0,5971 109,7878 1600,3 -0,7833 -0,1862 -37,7900 1562,52 0,1758 -0,0104
10 1452,6 0,3397 0,3397 41,2456 1493,9 0,2596 0,5993 110,1882 1604,0 -0,7778 -0,1785 -36,2100 1567,82 0,1768 -0,0017
11
117
1454,2 0,3403 0,3403 41,3300 1495,5 0,2601 0,6004 110,3900 1605,9 -0,7751 -0,1747 -35,4300 1570,47 0,1773 0,0026
12 1453,4 0,3400 0,3400 41,2900 1494,7 0,2599 0,5999 110,2900 1605,0 -0,7765 -0,1766 -35,8200 1569,15 0,1770 0,0004
Cunoscând tracţiunile în deschideri se pot calcula săgeţile în deschideri.
Tabelul 12.2
Stâlp Dif.de Deplasare

tracţiune lanţ
- (daN) (m)
1 0,00 0,000
2 41,29 0,340
3 110,29 0,600
4 -35,82 -0,177
5 0,00 0,000
Tabelul 12.3
Stâlpi Deschidere Tracţiune Săgeată

(m) (daN/mm2) (m)
1-2 250,0 6,744 4,08
2-3 220,0 6,936 3,07
3-4 200,0 7,448 9,04
4-5 180,0 7,281 1,95
Izolator smuls datorită saltului conductorului
118
Ruperea conductorului în panou
12.2. Ruperea conductorului în panou
Fie panoul din figura 12.3. în care considerăm că ruperea conductorului s-a produs în
prima deschidere.
Fig.12.3. Panou de întindere cu deschideri inegale şi denivelate.

Conductor rupt în prima deschidere.
În deschiderea 1 s-a produs ruperea conductorului. Încărcările conductorului sunt

considerate uniforme şi egale în toate deschiderile .
Necunoscutele problemei sunt :
P2 , ………………………………, P4 3 necunoscute
P2 , …….………..…………… , P4 3 necunoscute
a2 , …………………..…….….., a4 3 necunoscute
2 , ….. …………………………, 4 3 necunoscute
Total 12 necunoscute
Pentru n deschideri număru1 de necunoscute este 4(n-1) Ecuaţiile utilizate sunt cele
prezentate în capitolul anterior . Sistemul de ecuaţii :
(1) a2 = f(P2) ; (2) a3 = f(P3) ; (3) a4 = f(P4) ;

(4) 2 =3 - a2 ; (5) 3 =4 - a3 ; (6) 4 =5 - a4 ;
(7) P2 = f(2) ; (8) P3 = f(3) ; (9) P4 = f(42) ;
(10) 0 = P2 – P2 ; (11) P2 = P3 – P3 ; (12) P3 = P4 – P4 ;
Rezolvarea ana1itică a sistemului prin metoda aproximaţiilor succesive începe adoptând

o valoare iniţială P4 .
Mersul calculelor se poate urmării în schema următoare, în care cifrele din paranteză
reprezintă numărul de ordine al ecuaţiei folosite .
119
P4 (3) a4 (6) 4 (9) P4 (12) P3

P3 (2) a3 (5) 3 (8) P3 (11) P2
P2 (1) a2 (4) 2 (7) P2 (10) Verificare
Cu valorile mărimilor P2 ‚ P2 ‚ obţinute în prima iteraţie ‚ se face verificarea calculelor.

Dacă P2 > P2 se continuă calculele luând o nouă valoare P4' > P4 pentru a doua iteraţie.
Dacă P2  P2 se continuă calculele ‚ luând noua valoare P4'  P4 .Calculele se opresc la
sfârşitul iteraţiei de ordinul n, când este îndeplinită condiţia :

P2n  n  P2n  P2n
100
în care n este eroarea procentuală a calculului mărimii P2.
Exemplu de calcul
Să considerăm panoul din figura 12.3. situat în zona B meteoro1ogică, unde
a1 = 250 m ; hl = 15 m ;
a2 = 220 m ; h2 = -l0 m ;
a3 = 200 m ; h3 = 0 m ;
a4 = 180 m ; h4 = 0 m
Linia este echipată cu conductor A1O1-185/32 mm2, iar izolaţia de susţinere s-a
considerat SS 110-4-CTS 70-2p (lungimea lanţului 1,94 m, iar greutatea lanţului 69 daN).
Starea iniţială este caracterizată prin :
 temperatura To = -5ºC ;
 greutatea unitară a conductorului cu chiciură g = 2,8927 daN/m ;
 tracţiunea în conductor Po = 2636,858 daN
Considerăm că în deschiderea 1 se depune chiciură, starea finală este caracterizată de :
 temperatura T = -5ºC ;
 greutatea conductorului cu chiciură g = 2,8927 daN/m
Se pune problema determinări tracţiunilor în starea finală în cele 3 deschideri ale
panoului.
Vom scrie cele 12 ecuaţii ale sistemului ce trebuie rezolvat în cazul de faţă .
 a g o2  a 34   a 4 g o2  a 34 
a 4   4  P4   Po  (3)
sE 24  P42   s  E 24  Po2 

120
 4  a 4 (6)
 a3 a 1 
g   g  4   G iz4    4
2 2 2
P4    (9)
2 2
 4  4
P3  P4  P4 (12)
 a g 2  a 33   a 3 g 2  a 33 
a 3   3
P   P  (2)
 s  E 3 24  P 2   s  E o 24  P 2 
 3   o 
3   4  a 3 (5)
 a2 a 1 
g   g  3   G iz3  P2  tg 2    3
2 2 2
P3    (8)
23   32   3  tg 2
P2  P3  P3 (11)
 a2 g o2  a 32   a2 g o2  a 32 
a 2   P   P  (1)
 s  E  cos  2 2 24  P 2   s  E  cos  2 o 24  P 2 
 2   o 
 2  3  a 2 (4)
 a 1 
 g o  h st  g o  2   G iz2    2
2 2
P2    (7)
22   22   2  tg 2
0  P1  P2 (10)
Iteraţia 1
Considerăm tracţiunea în starea finală în ultima deschidere P4 = 2934,68 daN .

cos1 = 0,9982 ; cos2 = 0,9989
 180 2,8927 2  180 3 

a 4    2934,68  
 215,5  7574,1 24  2934 ,68 2 
 
121
 180 2,8927 2  180 3 

  2636,858   0,0892 m
 215,5  7574,1 24  2636,858 2
 
 4  0,0892 m ,
 200 180 1 
 2,8927   2,8927    69   0,6259
2 2 2
P4     26,8806 daN
2 2
1,94  0,6259
P3  2934,68  26,8806  2961,56 daN
 200 2,8927 2  200 3 

a 3    2961,56  
 215,5  7574,1 24  2961,56 2 
 
 200 2,8927 2  200 3 

  2636,858   0,1229 m
 215,5  7574,1 24  2636,858 2
 
3  1  0,0892  0,1229  0,2121 m
 220 200 1   10  
 2,8927   2,8927    69  2961,56       0,2121
 2 2 2  220  
P3   55,5628
  10 
1,94  0,2121   0,2121  
2 2

 220 
P2  2961,56  55,56  3017,12 daN
 220 2,8927 2  2203 

a 2    3017,12  
 215,5  7574,1  0,9989 24  3017 ,12 2 
 
 220 2,8927 2  220 3 

  2636,858   0,1774 m
 215,5  7574,1  0,9989 24  2636,858 2
 
 2  0,2121  0,1774  0,3895 m
122
 17  220 1 
 2,8927    69    0,3895
2 2
P2     83,2 daN
  10 
1,94  0,3895   0,3895  
2 2

 220 
P1  3017,12  83,2  3100,32 daN  0
Condiţia (10) nu este îndep1inită, se scade tracţiunea în ultima deschidere P4' = 2201,01
şi se reiau calculele.
Mersul calculelor în cele 12 iteraţii este redat în tabelul 12.6. Rezultatele calculelor din
iteraţia 12 pot fi considerate soluţiile sistemului (tabelul 12.4. şi tabelul 12.5.).
Tabelul 12.4
Stâlp Dif.de Deplasare

tracţiune lanţ
- (daN) (m)
1 0,00 0,000
2 1588,91 1,899
3 266,48 0,822
4 96,65 0,317
5 0,00 0,000
Tabelul 12.5
Stâlpi Deschidere Tracţiune Săgeată

(m) (daN/mm2) (m)
1-2 250,0 0,000 0,00
2-3 220,0 7,373 11,06
3-4 200,0 8,610 7,81
4-5 180,0 9,058 6,01
123
Tabelul 12.6. Iteraţiile pentru rezolvarea sistemului de ecuaţii în cazul ruperii conductorului
124
Nr. P4 a4 4 P4 P3 a3 3 P3 P2 a2 2 P2 P2-P2
crt [3] [6] [9] [12] [2] [5] [8] [11] [1] [1] [7] [10]
1 2934,7 0,0892 -0,0892 -26,8806 2961,56 0,1229 -0,2121 -55,5628 3017,1 0,1774 -0,3895 -83,2078 3100,3200
2 2201,0 -0,1753 0,1753 53,0119 2148,00 -0,2633 0,4386 127,7627 2020,2 -0,4589 0,8975 205,0100 1815,2300
3 2017,6 -0,2754 0,2754 83,7536 1933,84 -0,4308 0,7062 220,5821 1713,3 -0,8554 1,5616 513,9600 1199,3000
4 1971,7 -0,3039 0,3039 92,6484 1879,09 -0,4816 0,7855 251,6726 1627,4 -1,0040 1,7895 866,5900 760,8200
5 1948,8 -0,3188 0,3188 97,3158 1851,49 -0,5087 0,8275 268,9963 1582,5 -1,0907 1,9183 2047,9900 -465,5000
6 1960,3 -0,3113 0,3113 94,9629 1865,31 -0,4950 0,8063 260,1691 1605,1 -1,0461 1,8525 1128,3200 476,8200
7 1954,5 -0,3151 0,3151 96,1344 1858,41 -0,5018 0,8169 264,5400 1593,9 -1,0681 1,8850 1392,8600 201,0100
8 1951,7 -0,3169 0,3169 96,7239 1854,95 -0,5053 0,8222 266,7572 1588,2 -1,0793 1,9015 1624,5600 -36,3643
9 1953,1 -0,3160 0,3160 96,4289 1856,68 -0,5035 0,8195 265,6459 1591,0 -1,0737 1,8933 1494,9500 96,0892
10 1952,4 -0,3165 0,3165 96,5763 1855,82 -0,5044 0,8209 266,2009 1589,6 -1,0765 1,8974 1555,5500 34,0635
11 1952,0 -0,3167 0,3167 96,6501 1855,39 -0,5048 0,8215 266,4791 1588,9 -1,0779 1,8995 1588,9200 -0,0122
12 1952,0 -0,3167 0,3167 96,6501 1855,39 -0,5048 0,8215 266,4790 1588,9 -1,0779 1,8995 1588,9100 0,0049

Calculul distanţelor la traversări şi apropieri
13. Calculul distanţelor la traversări şi apropieri
13.1. Calculul distanţei pe verticală între conductorul nedeviat

şi diferite părţi ale construcţiilor
Se cere determinarea distanţei pe verticală între un conductor nedeviat al unei LEA şi o

anumită parte de construcţie.
Datele de calcul sunt următoarele (figura.13.1):
a - lungimea deschiderii reale de calcul, în m ;

h - denivelarea deschiderii, în m ;
 - unghiul de înclinare al deschiderii (grade) ;
hA - cota punctului de suspensie a conductorului la stâlpul din stânga, în m ;
hB - cota punctului de suspensie a conductorului la stâlpul din dreapta ‚ în m ;
hC - cota suprafeţei părţii de construcţie, faţă de care se verifică distanţa, în m ;
x - distanţa pe orizontală între partea de construcţie şi stâlpul din dreapta, în m ;
 - greutatea specifică a conductorului la starea care se doreşte verificarea
( verificarea se face de obicei când apare săgeata maximă şi anume la 40C
sau la -5C şi chiciură), în daN/m.mm2 ;
p - componenta orizontală a forţei de tracţiune în conductor, în daN/mm2 ;
fx - săgeata conductorului la starea care se doreşte verificarea, în m ;
hst - înălţimea stâlpului până la consola inferioară, în m ;
liz - lungimea lanţului de susţinere ‚în m ;
Valoarea săgeţii în punctul M este dată de relaţia :
4  f  x  a  x    x  a  x 
fx  
a 2 2p
Cota punctului B se determină astfel :
 cazul I - stâlp de întindere
h = cotă teren + hst
 cazul II - stâlp de susţinere
h = cotă teren + hst - liz
125
Fig.13.1. Determinarea distanţei verticale între conductorul nedeviat

şi o parte de construcţie.
Distanţa pe verticală între conductorul nedeviat şi suprafaţa părţii de construcţie
D  hB  hC  z ;
h
z  f x  x  tg ; tg 
a
D  h B  h C  f x  x  tg 
126
13.2. Calculul distanţei între conductorul deviat şi diferite părţi de construcţie.
Se cere determinarea distanţei între un conductor deviat ‚ sub acţiunea vântului ‚ şi o

anumită parte a construcţiei.
Datele de calcul sunt următoarele :
ak-1 , ak - lungimile deschiderilor din stânga, respectiv din dreapta stâlpului de ordinul k ‚la
care se determină înclinarea lanţului de izolatoare şi a conductorului ‚ în m ‚
hk-1 ‚ hk - denivelările deschiderilor din stânga, respectiv din dreapta stâlpului de ordin k, care
se consideră pozitive dacă pantele sunt urcătoare de la stânga la dreapta şi negative
dacă pantele sunt coborâtoare de la stânga la dreapta, în m ;
Giz k - greutatea lanţului de izolatoare de la stâlpul k, în daN ;
liz k - lungimea lanţului de izolatoare de la stâlpul k , în m ;
Gck - greutatea conductorului aferentă semisumei lungimilor deschiderilor adiacente ‚ în
daN ;
Vk - forţa verticală care acţionează asupra lanţului de izolatoare ‚ peste semisuma
greutăţii conductorului din deschiderile adiacente, în daN ;
Gcgk - greutatea contragreutăţii montată pe lanţ (dacă există) ‚ în daN ;

avk - lungimea deschiderii la vânt aferentă stâlpului k, în m ;
a  ak
a vk  k 1
2
agk - lungimea deschiderii la sarcini verticale, aferentă stâlpului k, în m ;
h h  p
a gk  a vk   k 1  k  
 a k 1 a k  
p - tracţiunea orizontală în conductor ‚la starea la care se calculează deviaţia lanţului şi
a conductorului ‚ în daN/mm2 ;
 - greutatea specifică normată a conductorului, cu sau fără sarcina suplimentară de
chiciură şi vânt ‚în daN/m.mm2 ;
Vck - forţa vântului pe conductor aferentă stâlpului k, în daN ;
Vizk - forţa vântului pe lanţul de izolatoare de la stâlpul k ‚în daN ;
fx - săgeata conductorului în dreptul punctului P de pe partea construcţiei ‚faţă de care
se verifică distanţa, în m .
Din echilibrul forţelor care acţionează asupra lanţului de izolatoare rezultă :
V
Vck  izk
tg  2
G izk
G ck  Vk  G cgk 
2
Vck  g v  a vk ;
127
Vizk  C ti  iz  p v  s ;
G ck  g c  a gk ;
h h 
Vk   k 1  k   p  s ;
 a k 1 a k 
în care :
 - unghiul de înclinare al lanţului de izolatoare sub acţiunea vântului ;

gv - încărcarea dată de vânt pe unitatea de lungime a conductorului ‚ în daN/m ;
Cti - coeficient aerodinamic al lanţului de izolatoare ;
s - aria dreptunghiului ‚ având ca laturi diametrul maxim al izolatorului şi lungimea
lanţului ‚în m2
pv - presiunea dinamică dată de vânt asupra lanţului de izolatoare ‚în daN/m2;
iz - coeficient de rafală vânt pe lanţul de susţinere
Poziţia punctului P‚ de pe partea de construcţie ‚ faţă de care se verifică distanţa, este

stabilită prin distanţele : orizontală Dp şi verticală Hp de la vârful consolei .
Aceste distanţe se măsoară ca proiecţii ale distanţelor reale din spaţiu pe planul vertical
perpendicular pe axul liniei, plan care trece prin punctul P (figura 13.3.)
Cu notaţiile distanţelor din fig.13.3, rezultă următoarele relaţii :
l  l izk  f x ;
l v  l  cos  ; l o  l  sin  ;
Do  Dp  lo ; Dv  Hp  lv ;
de unde se obţine expresia distanţei căutate :
D Do2  D2v  (m)
care trebuie să fie mai mare decât distanţa admisibilă, prevăzută în normativul PE 104 .
Calculul se efectuează în următoarele ipoteze conform PE 104:

 la 15C şi vânt (vântul ia valori de la 0 la maxim) ;
 la -5C cu chiciură şi vânt (vântul ia valori de la 0 la maxim);
128
Fig.13.2. Forţele care acţionează asupra lanţului de izolatoare de susţinere.
Fig.13.3. Verificarea distanţei de la conductorul deviat la o clădire.
129
Exemplu de calcul
Fie o linie de 110 kV dublu circuit echipată cu conductoare de 185/32 mm2 aluminiu-
oţel.
Se cere determinarea distanţei dintre conductor, având deviaţia maximă, şi o clădire
locuită aflată în apropiere .Distanţele orizontală şi verticală ale punctului P de pe clădire faţă de
vârful consolei stâlpului (măsurate ca proiecţii pe planul vertical pe axul liniei, plan care trece prin
punctul P) sunt : Dp=10,65 m şi Hp=9,82 m ‚ iar distanţa în axul liniei de la punctul P faţă de stâlpul
din stânga este de 50 m
Celelalte date de calcul sunt următoarele :
ak-1 = 250 m ; ak = 220m ; hk-1 = 0 m; hk = 0 m,
 Secţiunea totală a conductorului s = 215,5 mm2 ;

 Greutatea conductorului fără chiciură gc = 0,757 daN/m ‚
 Greutatea conductorului cu chiciură g(3,n) = 2,8927 daN/m
 Tracţiunea orizontală în conductor la temperatura de 15C fără vânt , p = 3,861
daN/mm2 ‚ iar la -5C cu chiciură p = 12,236 daN/mm2 ;
 Lungimea lanţului liz = 1,94 m ;
 Lăţimea lanţului 0,28 m
 Greutatea lanţului Giz = 69 daN ;
 Coeficientul aerodinamic Cti = 0,35 ;
 Coeficient de rafală vânt pe lanţ iz = 1,79 ;
Pentru a determina poziţia cea mai defavorabilă a conductorului faţă de clădire se vor
calcula pentru diverse valori ale presiunii vântului deviaţia conductorului şi se va alege soluţia cea
mai restrictivă.
Ipoteza I ( 15C şi vânt)
 pv = 10 daN/m2
Pentru determinarea tracţiunii orizontale în conductor la temperatura de 15C şi

presiunea vântului de 10 daN/m2 se calculează încărcarea specifică normată (4,n) şi (6,n) .
C tc   c  p v  d c  10 3 1,2  1,58  10  19,2  10 3

 4, n     0,001689
s 215,5
 1, n   0,003513 daN/m mm2 

tabelul 5.2.
 6, n   0,0035132  0,001689 2  0,002886 daN/m mm2 
130
Prin intermediul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunea în conductor în ipoteza

considerată.
a 2k 1   26, n  a 2k 1   21, n 
p 15 v    E c  p 15    Ec
24  p 2 24  p 2
15 v  15 
250 2  0,003886 2 250 2  0,0035132

p 15 v    7574  3,861   7574
24  p 2 24  3,8612
15 v 
p 15 v   4,225 daN/mm2
Săgeata conductorului în dreptul clădirii este :
 6, n   x  a  x  0,003886  50  250  50

fx    4,6 m
2  p 15 v  2  4,225
Se determină unghiul de înclinare al lanţului de susţinere .
Vck  (0,001689  215,5 )  235  85,54 daN
Vizk  0,35  1,79  10  (1,94  0,28)  3,4 daN
G ck  0,757  235  177,895 daN
3,4
85,84 
tg  2  0,41025
69
177,895 
2
cos  0,925 ; sin  0,379 ;
l  1,94  4,6  6,54 m
l v  6,54  0,925  6,05 m ; l o  6,54  0,379  2,48 m ;
D o  10,65 - 2,48  8,17 m;

D v  9,82 - 6,05  3,77 m ;
de unde rezultă distanţa căutată :
D  8,17 2  3,77 2  8,99 m
131
În tabelul 13.1. se prezintă rezultatele pentru alte valori ale presiunii dinamice de bază a
vântului.
Tabelul 13.1.
Nr. Pv (6,n) fx tg 1 lv lo D

crt. (daN/m2) (daN/m.mm2) (m) (m) (m) (m) (m)
1 10 0,003886 4,60 0,4102 6,54 6,05 2,48 8,99
2 20 0,004868 4,72 0,8205 6,66 5,15 4,22 7,94
3 30 0,006156 4,88 1,2322 6,82 4,30 5,29 7,69
4 42 0,007912 5,07 1,7251 7,01 3,51 6,06 7,80
Ipoteza II (-5C cu chiciură şi vânt)
 pv = 5 daN/m2
Se ca1cu1ează încărcarea specifică normată (5,n) şi (7,n)
C tc   c  p v  d c  2  b   10 3 1,2  1,58  5  19,2  2  22  10  3

 5, n     0,00278
s 215,5
 7, n   0,01342 2  0,00278 2  0,0137 daN/m mm2 
Prin intermediul ecuaţiei de stare se calculează tracţiunea în conductor în ipoteza

considerată.
a 2k 1   27, n  a 2k 1   23, n 
p 5ch v    E c  p 5ch    Ec
24  p 2 24  p 2
5ch v  5ch 
250 2  0,0137 2 250 2  0,01342 2

p 5ch v    7574  12,236   7574
24  p 2 24  12,236 2
5ch v 
p 5ch v   12,435 daN/mm2
132
Săgeata conductorului în dreptul clădirii este :
 7, n   x  a  x  0,0137  50  250  50

fx    5,51 m
2  p 5ch v  2  12,435
Se determină unghiul de înclinare al lanţului de susţinere .
Vck  (0,00278  215,5 )  235  140,79 daN
Vizk  0,35  1,79  5  (1,94  0,28  1,25)  2,13 daN
G ck  2,8927  235  679,78 daN
2,13
140,79 
tg  2  0,1976
75,9
679,785 
2
cos  0,981 ; sin  0,194 ;
l  1,94  5,51  7,45 m

l v  7,45  0,981  7,31 m ; l o  7,45  0,194  1,45 m ;
D o  10,65 - 1,45  9,20 m;
D v  9,82 - 7,31  2,51 m ;
de unde rezultă distanţa căutată :
D  9,20 2  2,512  9,54 m
În tabelul 13.2. se prezintă rezultatele pentru alte valori ale presiunii dinamice de bază a
vântului.
Tabelul 13.2.
Nr. Pv (6,n) fx tg 1 lv lo D

crt. (daN/m2) (daN/m.mm ) 2
(m) (m) (m) (m) (m)
1 5 0,0137 5,51 0,1976 7,45 7,31 1,45 9,54
2 10 0,0145 5,57 0,3952 7,51 6,98 2,76 8,39
3 16,8 0,01635 5,77 0,6640 7,71 6,42 4,26 7,23
133
Bibliografie
Bibliografie
 PE 104 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu

tensiuni peste 1000 V.
 PE 109 – Normativ privind alegerea izolaţiei ‚şi protecţia instalaţiilor
electroenergetice împotriva supratensiunilor.
 Arie A. Arie – Reţele electrice. Calculul mecanic. Editura Tehnică, Bucureşti 1975.
 1LI – Ip – 33/83 – Instrucţiuni de proiectare şi construcţii LEA ..... .400 kV în zone cu
fenomene meteorologice intense
 1LI – Ip – 38/85 – Îndreptar pentru proiectarea LEA de î.t. Apropieri şi traversări ale
LEA de 110...... 400 kV faţă de alte instalaţii
 1LI – Ip – 48/86 – Îndreptar de proiectare. Alegerea şi verificarea aşezării conductoarelor,
a distanţelor între faze şi între faze şi pământ la LEA 110..... . 400 kV.
 1LI – Ip – 63/90 – Îndrumar de proiectare pentru LEA 110 kV prin metoda de calcul 1a
stări 1imită.
 Lucrarea nr.1073 – Îndrumar şi program de calcul pentru prevenirea efectelor ga1opării
conductoarelor ‚ ISPE 1994.
134
Manual de utilizare CALMECO
CALMECO
Program de calcul pentru determinarea tracţiunilor şi săgeţilor
conductoarelor la LEA 20 … 400 kV conform PE 104
Manual de utilizare
ing. Mihai VOICU
Bucureşti 2003
135
1. Obiectul programului
Programul de calcul “CALMECO”, rezolvã problema întinderii conductoarelor
active şi de protecţie în panouri . Calculul este necesar la faza de montaj a conductoarelor.
Calculul mecanic al conductoarelor se efectueazã dupã metoda la stãri limitã, în care
rezistenţele de calcul sunt stabilite în procente din rezistenţa de rupere calculatã a
conductorului, conform PE 104/2002.
Programul poate determina :
 încãrcãri unitare normate şi de calcul în condiţiile specificate de operator ;
 încãrcãri specifice normate şi de calcul în condiţiile specificate de operator ;
 tracţiunea orizontalã în conductoarele active şi de protecţie la diferite stãri de
montaj ;
 sãgeţile de montaj şi de gabarit ale conductoarelor ;
 determinarea deschiderilor Av şi Ag ;
 valoarea contragreutãţilor de la caz la caz ;
 sãgeata maximã limitatã de distanţa între faze ;
 sãgeata maximã limitatã de oscilaţia nesincronã a conductoarelor ;
 sãgeata maximã din condiţia de galopare ;
 saltul maxim al conductoarelor ;
 ruperea conductorului ;
 verificarea gabaritelor în puncte speciale de traseu ;
 calculul tracţiunilor şi săgeţilor într-un panou cu luarea în considerare a
elasticităţii elementelor de susţinere a conductoarelor.
2. Performanţele programului
Programul CALMECO este operabil pe microcalculatoare PC compatibile
IBM.. Viteza de răspuns este direct proporţionalã cu varianta calculatorului utilizat. Programul
permite calculul conductoarelor în panouri cu maxim 30 de deschideri .
Programul este alcătuit astfel încât sã poată calcula după metoda celor trei
stări limitã. Săgeţile de montaj şi de gabarit sunt calculate şi afişate pentru un număr de
15 stări.
Programul creează şi exploatează următoarele fişiere de date :
1. COND1 . DAT - fişier de date aferent conductoarelor ;
2. IZOLATOR . DAT - fişier de date aferent izolatoarelor ;
3. CORON . DAT - fişier de date aferent coronamentelor de medie tensiune ;
4. STILP . DAT - fişier de date aferent stâlpilor de înaltã tensiune ;
5. “NUME” . PAN - fişier de date ce conţine profilul liniei ( denumirea fişierului este
datã de operator maxim 8 caractere ) ;
6. TAMPON - fişier de rezultate .
Programul executabil este compus din :
 CALMECO . EXE ;
 TE . COM - editor de text cu care se vizualizează fişierul TAMPON ;
 TE . SET .
Configuraţia sistemului de calcul necesarã pentru execuţia programului este de
340 Ko memorie operativã .
136
Programul a fost realizat având în vedere lansarea sa în execuţie de pe hard-

discul calculatorului . Programul poate fi rulat şi lansat şi de pe dischetã, dar nu se
recomandã acest lucru ( creşte timpul de operare ).
Instalarea programului constã în :
 se creează directorul CALMECO (ca director în rădăcină :C, D);
 se copiază fişierele CALMECO . EXE , TE . COM şi TE . SET în directorul
CALMECO ;
 se copiază şi celelalte fişiere ( DAT , PAN) dacã au fost create .
 se ataşează programului o iconiţă în vederea uşurării lansării în execuţie.
Sistemul de operare va activa programul şi îi va da controlul .
3. Utilizarea programului
După lansarea în execuţie a programului , lucrul se desfăşoară conform
interfeţei de dialog “ om - calculator “.
Regulã generalã : În cazul în care se doreşte modificarea valorilor afişate de program

se şterge valoarea afişatã prin intermediul tastei BACKSPACE (), după care se introduc
noile valori . Dacã se apasă pe tasta ENTER () înseamnă cã am acceptat valoarea afişatã
. În cazul în care am apăsat tasta BACKSPACE programul va aştepta până ce se va
introduce o valoare, după care va efectua pasul următor .
PROGRAMUL CALMECO
-----------------------------------
CALCULUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR ACTIVE SI DE PROTECTIE
ALE LEA PORNIND DE LA TREI STARI DE DIMENSIONARE
Conform normativului PE 104/71,79,85,90,93,02
ing. Voicu Mihai
Denumirea liniei: LEA 110 kv TEST
După ce programul a fost lansat se aşteaptă selectarea tensiunii liniei pentru

care se doreşte efectuarea calculelor ( 20 kV …. 400 kV), precum şi a denumirii liniei, se
procedează astfel :
137
Programul afişează implicit tensiunea 20 şi

CALMECO
aşteaptă alegerea de către operator a tensiunii. Dacă
Normativ tensiunea liniei este de 110 kV, cu tasta BACKSPACE
Condiţii meteo () se şterge valoarea 20 şi se introduce valoarea
Coef. de calcul dorită 110, se tastează ENTER () pentru acceptarea
Cond. activ valorii, după care se introduce denumirea liniei.
Cond. protecţie Dacă se tastează o valoare nestandardizată
Date panou pentru tensiune programul nu trece mai departe până
Săgeţi active nu se introduce o valoare din următoarele tensiuni : 20 ,
Săgeţi protecţie 110, 220 , 400 kV .
Salt conductor Dupã acest pas se intrã într-o fereastrã
Rupere conductor “CALMECO” ( fig.1) ce conţine meniul programului .
Galopare Deplasarea în meniu se realizeazã cu ajutorul
Închidere program tastelor () , iar selectarea se realizeazã prin apãsarea
tastei ENTER () . În fereastra “NORMATIV” este
NORMATIV specificat normativul dupã care programul efectueazã
calculele. În cazul în care dorim selectarea altui
PE 104/93 normativ se activeazã fereastra “NORMATIV” prin
selectarea Normativ din fereastra “CALMECO”.
Efectuarea calculelor presupune parcurgerea
PANOUL 0 ferestrei “CALMECO” în ordine cronologicã de sus în
jos. Dacã se doreşte doar crearea fişierelor de date se
poate apela direct funcţia Date panou . Dupã
selectarea zonei meteo de cãtre operator, în fereastra
“NORMATIV” va fi afişatã şi zona meteo .
Fig. 1
Fereastra “PANOU” va conţine numărul panoului care este în calcul, precum şi

tipurile conductoarelor selectate.
Pentru selectarea zonei meteo se tastează Condiţii meteo . În acest moment
se activează fereastra “CONDIŢII METEOROLOGICE” ( fig.2 ).
După selectarea zonei meteorologice ( A, B sau C ) sunt afişate caracteristicile
zonei respective. Programul permite accesul în câmpul de date, astfel încât operatorul
poate simula şi alte condiţii specifice zonei în care va funcţiona linia.
În situaţia în care se selectează o zonă meteo nedefinită în normativele cu
care operează programul , programul afişează valoarea zero la :
 presiunea dinamică a vântului ;
 presiune vânt cu chiciură ;
 grosimea stratului de chiciură .
Coeficientul de rafalã vânt pe izolatoare intervine în calculul devierii lanţului
de izolatoare , iar în cazul în care în tabel nu se regăseşte situaţia realã din teren , se
interpolează liniar. În cazul în care se modificã un singur parametru din zona meteo
selectatã , se va schimba şi denumirea zonei.
138
CALMECO CONDIŢII METEOROLOGICE

Normativ
Condiţii meteo Zona meteorologică : A
Coef. de calcul
Cond. activ Presiune vânt fără chiciură [daN/m2] : 30.0000
Cond. protecţie Presiune vânt cu chiciură [daN/m2] : 12.0000
Date panou Grosimea stratului de chiciură [mm] : 16.0000
Săgeţi active Densitatea chiciurii [daN/dm3] : 0.7500
Săgeţi protecţie Coef. de rafală vânt pe conductoare : 1.6000
Salt conductor Coef. de rafală vânt pe izolatoare : 1.7900
Rupere conductor
Galopare Coeficientul de rafală vânt pe izolatoare
Închidere program în funcţie de înălţimea deasupra solului
NORMATIV Înălţimea Coeficient Înălţimea Coeficient

[m] rafală [m] rafală
PE 104/93 10 1,62 15 1,70
20 1,79 25 1,86
30 1,83 35 1,97
PANOUL 0 40 2,02 45 2,04
50 2,06 55 2,07
CORECTAŢI ? (D/N):
Fig. 2.
Exemplu : Sã presupunem cã linia examinatã se încadrează în zona

meteorologicã A , dar din experienţa de exploatare în zona în care va funcţiona linia
depunerile de chiciurã depăşesc frecvent diametrul de 16 mm. Se optează pentru o valoare
mai mare a depunerilor de chiciurã. Dacã nu se schimbã denumirea zonei şi se va lăsa tot
indicativul zonei A , la interpretarea rezultatelor de alte persoane decât cele care au analizat
linia, prin compararea cu situaţii similare, vor constata diferenţe la eforturi şi săgeţi. Pentru a
preîntâmpina asemenea situaţii se redenumeşte zona meteo. Un posibil mod de notare :
As(pecialã) . În aceastã situaţie cel ce analizează corectitudinea calculelor este obligat sã
verifice şi datele de intrare precum şi a încărcărilor specifice zonei luate în calcul .
După selectarea zonei meteorologice se introduc coeficienţii de calcul prin

selectarea Coef. de calcul din meniu . În acest moment se activează fereastra “COEFICIENŢI
DE CALCUL PENTRU :” ( fig. 3.).
139
CALMECO COEFICIENŢII DE CALCUL PENTRU:

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Greutatea proprie (Stâlp, cond.,izol.) : 1.10000
Cond. activ Greutatea chiciurii pe conductoare : 1.80000
Cond. protecţie Presiunea vântului în regim normal : 1.30000
Date panou Presiunea vântului în regim de avarie : 0.25000
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CORECTAŢI ? (D/N):
Fig. 3.
Programul permite intrarea în câmpul de date pentru a simula şi alţi

coeficienţi de calcul faţã de cei impuşi de PE 104. În acest mod aplicabilitatea programului
nu este limitatã la normativul PE 104. Cunoscând relaţiile de calcul cu care opereazã
normativul PE 104, în diversele etape ale existenţei sale, prin analogie cu alte prescripţii , de
la caz la caz se pot efectua verificări şi în condiţiile impuse de alte norme similare.
În cazul în care se verificã LEA după PE 104/71,79 se poate sãri peste
coeficienţii de calcul .
Încărcările de calcul care stau la baza dimensionării mecanice a conductorului,
se obţin prin înmulţirea încărcărilor normate cu coeficientul încărcării.
Operatorul este obligat sã verifice datele de intrare, iar listingul cu rezultate va
conţine obligatoriu şi datele de intrare. În cazul în care se va selecta direct Coef. de calcul
fără a selecta mai întâi Condiţii meteo toţi coeficienţii de calcul vor avea valoarea 1.
După ce s-a selectat condiţiile meteo şi coeficienţii de calcul, se selectează
tipul conductorului activ. Dacã se va opta direct pe Cond. activ va apare un mesaj de
atenţionare.
Programul nu poate sã execute acest pas, deoarece nu cunoaşte condiţiile
meteo şi coeficienţii de calcul. În aceastã etapã prin optarea unui anumit tip de conductor
se vor calcula încărcările unitare normate şi de calcul.
140
În cazul în care fişierul de conductoare existã ( în directorul “CALMECO” se

găseşte fişierul COND1.DAT ), se va afişa tipurile de conductoare conţinute de fişier. În
cazul în care fişierul nu existã programul va trece în regim de creere a fişierului de
conductoare.
Exemplu : Sã presupunem cã dorim sã introducem în fişier 2 conductoare.

Programul aşteaptă numărul de conductoare (un conductor în fişier va ocupa un registru, o
linie în fişier ) ce dorim a fi introduse în fişier. Se va tasta cifra 2. Din acest moment
programul va executa un ciclu aşteptând introducerea caracteristicilor celor douã
conductoare, conform ferestrei “Caracteristici” (fig. 4.).
După terminarea introducerii caracteristicilor conductoarelor în fişier pe
monitor va apare în fereastra “CONDUCTOARE” denumirea conductoarelor conţinute de
fişierul COND1.DAT (fig. 5.).
CALMECO Caracteristici
Normativ Tip conductor : AL/OL-185/32

Condiţii meteo
Coef. de calcul Diametrul conductorului [mm]: 19.20000
Cond. activ Masa conductorului [daN/m]: 0.75700
Cond. protecţie Secţiunea aluminiului [mm2]: 183.80000
Date panou Secţiunea oţelului [mm2]: 31.70000
Săgeţi active Modulul de elasticitate AL. [daN/mm2]: 5500.0000
Săgeţi protecţie Modulul de elasticitate OL. [daN/mm2]: 19600.000
Salt conductor Coef. dilatare termică AL. C-1 0.000023
Rupere conductor Coef. dilatare termică OL. C-1 0.000011
Galopare Coef. aerodinamic al conductorului
Închidere program  Vânt nesimultan cu chiciură : 1.20
 Vânt simultan cu chiciură : 1.20
NORMATIV Forţa de rupere conductor [daN]: 6668.60
PE 104/93 zona : A Coef. la aşezarea cond. pe verticală Kv : 0.750
Coef. la aşezarea cond. pe orizontală Kh : 0.620
PANOUL 0
CORECTAŢI ? (D/N):
Fig. 4.
141
CALMECO CONDUCTOARE
Normativ
Condiţii meteo AL/OL – 50/8
Coef. de calcul AL/OL – 70/12
Cond. activ AL/OL – 120/21
Cond. protecţie .
Date panou .
Săgeţi active .
Săgeţi protecţie .
Salt conductor .
Rupere conductor .
Galopare OL – 50
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
Enter : select Insert
Del : şterge Extindere
Reactualizare
Fig. 5.
Deplasarea în meniu se realizează cu ajutorul tastelor () , iar selectarea se

realizează prin apăsarea tastei ENTER (). Dacã se doreşte reactualizarea datelor (sau
vizualizarea datelor unui conductor) se tastează litera R de la Reactualizare. În cazul în care
dorim sã introducem în fişier un conductor nou avem douã posibilităţi :
 se tastează E de la Extindere, în acest caz conductorul introdus va ocupa
ultima poziţie din fişier ;
 se tastează I de la Insert, în acest caz conductorul introdus va ocupa chiar
poziţia pe care se afla cursorul. Dacã cursorul se afla pe un anumit
conductor când s-a optat pentru aceastã comandã, noul conductor va ocupa
acea poziţie, fãrã a se pierde caracteristicile conductorului de pe care s-a
lansat comanda.
În cazul în care dorim sã ştergem un conductor din fişier se poziţionează
cursorul pe conductorul respectiv şi se apăsa pe tasta Del (Delete).
După selectarea conductorului activ programul aşteaptă certificarea unor date
pentru a putea calcula încărcările aferente conductorului selectat ( fig. 6.).
142
CALMECO ÎNCĂRCĂRI PT. COND. ACTIV
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Coef.de rafală vânt pe conductoare : 1.60000
Cond. activ Număr de conductoare pe fază : 1
Cond. protecţie Unghiul de incidenţă vânt faţă de ax : 90
Date panou Altitudinea maximă [m]: 350.000
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CORECTAŢI ? (D/N):
Fig. 6.
Încărcările date de vânt asupra conductoarelor sunt calculate în ipoteza cã

vântul acţionează perpendicular pe axul liniei.
Pentru determinarea unghiului maxim de înclinare al lanţurilor de izolatoare s-
a ţinut cont şi de unghiul de incidenţã a vitezei vântului cu axul liniei.
Dacã linia se aflã la o altitudine mai mare de 800 m, se va specifica acest
lucru .
În aceastã situaţie toate calculele aferente temperaturii medii se vor efectua
la temperatura de 10 C. După acest pas programul intrã în regim de calcul. Rezultatele
calculului sunt salvate într-un fişier de tip TEXT ( se poate vizualiza cu un editor de text :
Word, WordPad, TE ) cu denumirea TAMPON.
Afişarea rezultatelor pe monitor se face prin intermediul programului TE.EXE,
astfel încât programul CALMECO preia funcţiile acestui program ( Fig. 7.).
Optarea pentru acest mod de prezentare, are marele avantaj cã se poate
modifica forma finalã a listingului cu rezultate, operatorul având posibilitatea de a face
completări . Deplasarea în câmpul de date se poate face prin intermediul tastelor ( ).
După cum se poate observa din fig. 7. în partea de jos este afişat un meniu.
143
5/1/03 6:36
File : \CALMECO\tampon Line 1 Col 1 Insert Indent
+-------------------------------------------+
| Program CALMECO : 5. 1.2003 |
+-------------------------------------------+
CONDUCTOR ACTIV : AL/OL-185/32 CONDITII M

------------------------------------------------- -----------------
Sectiunea reala conductor.......………………….[mmp] : 215.50 Presiune v
Diametrul conductorului...........………………….[mm] : 19.20 Presiune v
Masa conductorului negresat....……………… [daN/m] : 0.7570 Grosimea s
Modulul de elasticitate......……………… [daN/mmp] : 7574.1 Densitatea
Coeficient de dilatare termica …….……………. [1/C] : 0.000018 Coeficient
Forta de rupere conductor........…………………..[daN] : 6668.60
COEFICIENT
-----------------
-
COEFICIENTII AERODINAMICI AI CONDUCTORULUI Greutatea
- la vint nesimultan cu chiciura : 1.20 Greutatea
- la vint simultan cu chiciura : 1.20 Presiunea
Presiunea
_________________________________________________________________________ 189K _
Alt X-Exit ... F1-Help ... F2-Save file ... F3-Open file ... F4-Save file as ?
Fig. 7.
Dacã se tastează F1- Help programul afişează toate comenzile operabile la

acest nivel (fig. 8.).
Pentru listarea rezultatelor la imprimantã se tasteazã Ctrl KP. Dacã se doreşte
salvarea rezultatelor pe dischetã se tastează F4, dupã care se specificã calea şi denumirea
fişierului ce va conţine rezultatele din fişierul TAMPON.
Rezultatele nu se vor salva cu comanda F2 deoarece fişierul de rezultate va
fi tot fişierul TAMPON, fişier ce va fi şters la o nouã rescriere în el. Pentru revenirea
în meniul principal se dã comanda Alt X.
ATENŢIE !. În situaţia în care nu se salvează rezultatele din fişierul

TAMPON într-un fişier cu nume diferit de fişierul TAMPON (comanda F4), cu trecerea la
pasul următor de calcul şi afişarea rezultatelor, se pierd rezultatele calculelor anterioare.
Ţinând cont de multitudinea de tipuri de imprimante, este mult mai bine ca

tipărirea pe hârtie să se facă la sfârşit, după prelucrarea fişierelor text, cu ajutorul Word-
ului.
În cazul când avem conductor de protecţie se procedeazã identic ca la
conductorul activ.
144
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
TEXT EDITOR Version 1.5 (C) ReeNew Software
-------------------------- Text Editor Command Keys ----------------------------------------------------
FILE COMMANDS INSERT and DELETE

Save file F2 Insert line ^N
Open or create new file F3 Insert mode on/off Ins
Save File as ? (new name) F4 Delete line ^Y
Set default path & colour F5 Delete to end of line ^Q^Y
Print File ^K^P Delete char under cursor Del
Delete char to left <-
EXIT EDITOR
Exit - save file (Y/N) ? Alt X/Esc BLOCK COMMANDS
Exit - save file ^K^D Ênd Mark block start at cursor ^K^B F7
Mark block end at cursor ^K^K F8
CURSOR MOVEMENTS Copy block above cursor ^K^C F9
Up down left right Cursor keys Move block above cursor ^K^V F10
Back 1 page PgUp Delete block ^K^Y
Forward 1 page PgDn Read block from disk ^K^R
Start line Home Write block to disk ^K^W
End of line End
End of file ^PgDn Auto Indent on/off ^QÎ
Start of file ^PgUp Find and replace ^QÂ
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Press any key to return .....
Fig. 8.
După selectarea tipului de conductor şi calcularea încărcărilor aferente zonei

meteo dorite, în fereastra PANOU apare tipul conductorului activ ales.
O etapã importantã în introducerea datelor de calcul este şi cea prin care se
simulează profilul longitudinal al liniei. În meniul principal se tastează Date panou. În
aceastã etapã se vor introduce datele aferente pentru toate panourile şi după aceea se trece
la calculul săgeţilor. Se introduce pe rând numărul panoului, numărul de stâlpi, nr. primului şi
nr. ultimului stâlp. Programul acceptã cifra 999 pentru nr. ultimului stâlp din LEA şi maxim
30 de deschideri.
După ce s-a apelat la funcţia Date panou din meniul principal, se intră în regim de
căutare a liniei specificate de autor, în fişierele cu extensia PAN din directorul CALMECO.
ATENŢIE ! Să presupunem că în directorul CALMECO avem mai multe fişiere cu

extensia PAN. Programul , în ordine alfabetică deschide fişierele de tip PAN, pentru a
extrage denumirea liniei pe care o conţine. Dacă fişierul este defect (din orice fel de
motive) programul se întrerupe şi predă controlul sistemului de operare. În acest caz se
depistează fişierul care provoacă întreruperea şi se şterge din directorul CALMECO.
Dacă în directorul CALMECO nu există fişiere cu extensia PAN, programul

trece direct la fereastra din fig. 10.
145
CALMECO NUMĂR PANOU

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou FIŞIERUL TULCEA. PAN CONŢINE DATE AFERENTE :
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor LEA 20 kV SF. GHEORGHE
Rupere conductor
Galopare
Închidere program Este aceiaşi linie ? (D/N):
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Fig. 9.
Exemplu : linia pe care dorim să o analizăm o denumim LEA 110 kV TEST.

Programul caută această linie în primul fişier cu extensia PAN. În cazul în care găseşte
corespondenţă între denumirea dată liniei de către operator şi denumirea existentă în fişier
se trece la pasul din fig.11 (textul poate fi scris cu caractere mici sau de tipar, deoarece
nu are nici o influenţă ). Dacă nu se găseşte corespondenţă programul afişează conţinutul
fişierului găsit (fig. 9.) (fişierul TULCEA.PAN conţine date aferente liniei LEA 20 kV SF.
GHEORGHE) şi aşteaptă avizul operatorului. În cazul în care linia electrică nu există,
programul aşteaptă să denumim un nou fişier (fig. 10.).
146
CALMECO NUMĂR PANOU

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou FIŞIERUL TULCEA. PAN CONŢINE DATE AFERENTE :
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program Specificaţi nume fişier panou : TEST
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Fig. 10.
După ce am denumit fişierul ce va conţine datele aferente profilului liniei (

extensia
PAN nu se tastează deoarece se introduce automat prin program), programul aşteaptă
numărul panoului ce dorim să-l introducem, numărul total de stâlpi precum şi indicativul
stâlpilor ce delimitează panoul (fig. 11.). În cazul în care într-un panou se mai introduc un număr de
stâlpi pentru micşorarea deschiderilor şi nu dorim redenumirea tuturor stâlpilor în teren,
(costuri suplimentare inutile) se păstrează notaţia iniţialã pentru stâlpii ce delimitează panoul
şi se specificã stâlpii ce vor fi bisaţi (fig. 12.).
La fiecare pas programul aşteaptă certificarea datelor de către operator.
147
CALMECO NUMĂR PANOU : 1

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ Numărul total de stâlpi : 7
Cond. protecţie
Date panou Panoul este delimitat de stâlpii : 1 7
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
CORECTAŢI ? (D/N):
1 2 3 4
Fig. 11.
ATENŢIE ! Stâlpii bisaţi se vor introduce ca nr. întreg , fără alte caractere, deoarece
este variabilă de tip întreg şi programul se întrerupe. Introducerea unui alt caracter
pentru a diferenţia stâlpii bisaţi se poate face la vizualizarea rezultatelor cu programul
TE fig. 13., sau înainte de listare cu programul Word.
148

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Numărul total de stâlpi : 7
Cond. activ
Cond. protecţie Panoul este delimitat de stâlpii : 1 5
Date panou
Săgeţi active
Săgeţi protecţie PANOUL CONŢINE 2 STÂLPI BISAŢI
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare Specificaţi indicativele stâlpilor bisaţi :
Închidere program
2 4
NORMATIV
CORECTAŢI ? (D/N) :
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
1 2 2A 3 4
Fig. 12.
Un posibil caz de reducere a unei deschideri prin introducerea unui stâlp se

prezintă în fig. 11 şi fig.12. , când între stâlpii 2 şi 3 apare un obiectiv, iar distanţele impuse
de norme nu sunt verificate.
149
18/1/03 1:12
==========================================================================
Distanta Cota Unghiul Deschider
Stilp Tipul stilpului de la sol teren liniei --------------
la cons.inf. stilp Vint Sar
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -5+ch -
[m] [m] [g] [m]
==========================================================================
1 ICn 110113-5.3S 15.00 0.00 200 85.0 85.3
2 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 184.0 183.7
2A Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 189.0 189.0
3 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 182.5 182.5
4 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 180.0 180.0
4A Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 182.5 182.3
5 ICn 110113-5.3S 15.00 0.00 200 95.0 95.2
==========================================================================
TIPUL IZOLATIEI DE SUSTINERE : SS 110-4-CTS 70-2p
- Lungimea lanţului de susţinere [m]: 1.94
- Lungimea ochiului de suspensie lanţ [m]: 0.10
- Lăţimea lanţului paralela cu axul liniei [m]: 0.28
- Lăţimea lanţului perpendiculara pe axul liniei [m]: 0.28
- Greutatea lanţului de susţinere [daN]: 69.00
______________________________________________________________________
___ 203K _
18/1/03 1:01
File : \CALMECO\tampon Line 34 Col 11 Overwrite Indent
CARACTERISTICI PANOU
===================================================
STILPI DESCHIDEREA DENIVELAREA cosFI TRAC.ORIZ
[m] [m] [daN/mm 2]
===================================================
1 2 170.00 -0.04 1.0000 5.2814
2 2A 198.00 0.00 1.0000 5.2777
2A 3 180.00 0.00 1.0000 5.2801
3 4 185.00 0.00 1.0000 5.2795
4 4A 175.00 0.00 1.0000 5.2807
4A 5 190.00 0.04 1.0000 5.2787
===================================================
Deschiderea medie [m]: 183.71
Factor denivelare [-]: 1.00000
Tracţiunea orizontala minima [daN/mm2]: 5.2777
Temperatura critica [grade]: 44.44
CALCULUL CONTRAGREUTATII
_________________________________________________________________________ 203K _
Fig. 13.
150
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Tipul izolaţiei de susţinere : Tastaţi Backspace
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Fig. 14.
In etapa următoare (fig. 14. ) se alege tipul izolaţiei prin tastarea pe Backspace
() se apelează la fişierul IZOLATOR.DAT în cazul în care acesta existã , dacã nu se intrã
în regim de creare . Modul de lucru este identic ca în cazul fişierului COND1.DAT .
In fig. 15. sunt vizualizate caracteristicile aferente unui tip de izolator.
Notã : În cazul izolatoarelor suport lungimea izolatorului se va introduce în fişier cu

semnul (-), altfel gabaritul la sol va fi eronat (mai mic cu de douã ori lungimea
izolatorului).
Lungimea armăturii de suspensie se referă la distanţa cuprinsă între consolă şi

lanţul de izolatoare.
151
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Tipul izolaţiei de susţinere : SS 110-3-CTS 120-2p
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou Lungimea izolatorului [m] : 1.900
Săgeţi active Lungimea armăturii de suspensie lanţ [m] : 0.100
Săgeţi protecţie Lăţime izol. paralel cu axul liniei [m] : 0.280
Salt conductor Lăţime izol. perpendicular pe linie [m] : 0.280
Rupere conductor Greutatea izolaţiei [daN] : 75.000
Galopare Coeficientul aerodinamic al izolatorului : 0.350
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
CORECTAŢI ? (D/N):
Fig. 15.
După alegerea tipului izolaţiei de susţinere se aşteaptă specificarea unghiului

maxim admis de coronament la deviaţia lanţului sub acţiunea vântului (fig. 16.). Dacã nu se
cunoaşte acest unghi se poate determina.
ATENŢIE ! În situaţia în care nu s-a selectat : Condiţii meteo; Coef. de calcul şi Cond.
activ , ci s-a trecut direct la Date panou, se va trece un unghi fictiv de înclinare , sau se
specifică izolaţie rigidă, evitându-se pasul din fig.17., unde neavând date programul va da
eroare şi va transfera controlul sistemului. În această situaţie fişierul de date trebuie şters
(incomplet editat), fiind sursă de eroare la investigarea liniei conform fig. 9.
152

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ Tipul izolaţiei de susţinere : SS 110-3-CTS 120-2p
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active Unghiul maxim înclinare lanţ susţinere : 0.000
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
ATENŢIE !
Închidere program
NORMATIV Izolaţia este rigidă ? (D/N) :

PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Fig. 16.
Se specificã faptul cã izolaţia nu este rigidã, după care se intrã în fereastra

UNGHIUL MAXIM ADMIS DE CORONAMENT (fig. 17.).
În cazul în care avem lanţuri duble este posibil ca distanţa minimã de
apropiere faţã de părţile legate la pământ sã nu corespundã punctului de prindere al
conductorului în clemã, ci faţã de alte elemente ale lanţului aflate sub tensiune (jug, etc.).
Programul calculează distanţele în ambele situaţii şi afişează valoarea minimã.
Operatorul în aceastã etapã trebuie sã definească punctul cel mai defavorabil de
pe lanţul de izolatoare, în funcţie de care se vor calcula distanţele.
Calculul distanţelor se face analitic , coronamentul este definit prin maxim trei
drepte, respectiv OA, AB şi BC. Operatorul trebuie sã introducă coordonatele punctelor A, B
şi C (fig. 18.).
Programul permite determinarea unghiului de înclinare al lanţului şi în cazul
stâlpilor de susţinere în colţ.
Exemplu : După introducerea datelor aferente lanţului de izolatoare precum şi coordonatele

punctelor A, B şi C se variază viteza vântului până când una din distanţele calculate (D1,
D2 sau D3) este egalã cu valoarea impusã de PE 104. Valoarea unghiului se reţine de
operator.
153
CALMECO UNGHIUL MAXIM ADMIS DE CORONAMENT

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program Specificaţi coordonatele punctului de extrem
NORMATIV Px [m] = 0.00

Py [m] = 0.00
PE 104/93 zona : A
Px – distanţa din ax izolator pe
orizontală în punctul P
PANOUL 0 Px – distanţa pe verticală din
punctul de prindere în pct. P
CA: AL/OL-185/32
Fig. 17.
Programul permite determinarea unghiului maxim de înclinare al lanţului

numai dacã în prealabil s-a selectat tipul de conductor activ. Dacã nu se specificã tipul
conductorului programul transferã controlul sistemului de operare .
Programul permite modificarea lungimi ochiului de prindere al lanţului de
consolã. La introducerea coordonatelor punctelor A,B şi C se va ţine cont de sensul axelor
X,Y (fig.17 , fig. 18.).
După cum se poate vedea din fig. 18. putem să calculăm înclinarea lanţului de
izolatoare, atât în situaţia stâlpilor de susţinere în aliniament , cât şi în cazul stâlpilor de
susţinere în colţ, cunoscând tracţiunea în conductor la +15C şi unghiul liniei 2 .
Aplicând încărcările orizontale şi verticale definite de normativ vom obţine
devierea maximă a lanţului în condiţiile normativului , dar s-ar putea ca acest unghi să fie
mai mic de cât unghiul admis de stâlp. În general în această etapă ne interesează unghiul
maxim de înclinare al lanţului selectat pentru a nu fi depăşit în condiţiile reale în care linia
funcţionează.
Pentru a determina valoarea maximă de înclinare este suficient să variem doar
viteza vântului cu condiţia verificării distanţelor faţă de stâlp. Dacă am reprezenta grafic la
scară stâlpul (consola) şi lanţul de izolatori se poate determina grafic distanţele minime, iar
în final ar rezulta unghiul de înclinare limită (fig. 18.a.)
154
CALMECO UNGHIUL MAXIM ADMIS DE CORONAMENT

Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare Lăţime clemă de susţinere [m]: 0.02
Închidere program Coef. aerodinamic lanţ izolator : 0.35
Tracţiunea în conductor [daN]: 0.00
NORMATIV Coordonatele punctului A [mm]: 2200.00 0.00
Coordonatele punctului B [mm]: 2200.00 4000.00
PE 104/93 zona : A Coordonatele punctului C [mm]: 0.00 0.00
Unghiul liniei ( 2  ) [g]: 200.00
Viteza vântului [m/s]: 34.00
Distanţa D1 [mm]: 734.00
PANOUL 0 Distanţa D2 [mm]: 409.00
Distanţa D3 [mm]: 0.00
CA: AL/OL-185/32 Înclinare lanţ [Grade, min,sec]: 70 11 29
Continuaţi ? (D/N) :
Fig. 18.
Fig. 18.a
155
După ce s-a determinat valoarea unghiului maxim de înclinare se revine la

introducerea lanţurilor de întindere (fig. 19.). Selectarea, introducerea lanţurilor de întindere se
face identic ca în cazul lanţurilor de susţinere.
Programul permite simularea oricărui tip de lanţ, prin introducerea
caracteristicilor specifice în fişierul aferent izolatoarelor. Dimensiunea fişierelor este limitatã
practic de zona de memorie rămasă liberã pe unitatea de disc pe care se rulează programul.
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ Tipul izolaţiei de susţinere : SS 110-3-CTS 120-2p
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active Unghiul maxim înclinare lanţ susţinere : 69.000
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor Tipul izolaţiei de susţinere
Galopare  la stâlpul 1: IS 110-3-CTS 120-2p
Închidere program  la stâlpul 7: IS 110-3-CTS 120-2p
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 19.
După ce s-au introdus lanţurile de izolatoare se trece la introducerea

tipurilor de stâlpi (fig.20). În cazul LEA-m.t. în locul tipului de stâlp programul aşteaptă
introducerea distanţei de la sol la consola inferioarã. La medie tensiune stâlpii pot fi
echipaţi cu diverse tipuri de console, iar în funcţie de tipul terenului (solului) putem să
regăsim diverse niveluri de fundare (încastrarea stâlpului în pământ).
Dacã nu se introduc elementele din fig. 20. (Cotã teren, Tipul stâlpului şi
Unghi linie) programul nu calculează gabaritele faţã de sol sau faţã de alte elemente din
teren.
După ce s-a tastat Backspace se intrã în fişierul STILP.DAT dacã acesta
existã, dacã nu se intrã în regim de creare (numai pentru linii electrice aeriene  110 kV).
156
Normativ
Condiţii meteo Nr. Stâlp Cotă teren Tipul stâlpului Unghi linie
Coef. de calcul crt [m] [g]
Cond. activ
Cond. protecţie 1 1 0.00 Tastaţi Backspace
Date panou 2 2
Săgeţi active 3 3
Săgeţi protecţie 4 4
Salt conductor 5 5
Rupere conductor 6 6
Galopare 7 7
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 20.
Modul de lucru este identic ca în cazul fişierului COND1.DAT.

În fig. 21 s-a vizualizat din fişier stâlpul terminal ITn 110.114 - 5.3.S.
Atenţie la introducerea datelor în fişiere, deoarece la analiza rezultatelor finale
este mult mai dificil sã se depisteze eventualele erori.
Exemplu : sã presupunem cã s-a tastat greşit distanţa de la sol la consola inferioarã .

Avem douã posibilităţi cu efecte diferite :
 s-a tastat o valoare mai micã , în acest caz s-ar putea sã nu mai avem gabarit.
(Se va opta pentru un stâlp mai înalt, sau pentru o deschidere mai micã . Efectul final
constã în scumpirea liniei.)
 s-a tastat o valoare mai mare, în aceastã situaţie s-ar putea sã nu avem probleme de
gabarit, iar în realitate gabaritul sã fie mai mic decât cel impus de PE 104.
157

Normativ
Condiţii meteo Tip Stâlp : ITn 110114-5.3.S.
Coef. de calcul
Cond. activ Distanţa pe orizontală între RS [m]: 1.5000
Cond. protecţie Distanţa pe orizontală între RT [m]: 6.9000
Date panou Distanţa pe orizontală între ST [m]: 8.4000
Săgeţi active Distanţa pe orizontală între OR [m]: 2.7000
Săgeţi protecţie
Salt conductor Distanţa pe verticală între RS [m]: 4.0000
Rupere conductor Distanţa pe verticală între RT [m]: 4.0000
Galopare Distanţa pe verticală între ST [m]: 0.0000
Închidere program Distanţa pe verticală între OR [m]: 4.6750
NORMATIV Distanţa de la sol la consola inf. [m]: 15.000
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 21.
În fig. 21.a. se prezintă stâlpul ITn 110114-5.3.S. pentru a se vedea clar

modul de introducerea datelor aferente stâlpilor. Introducerea datelor are o importanţã
majorã în toate etapele de calcul.
În cazul stâlpilor dublu circuit, notarea se face numai pentru un circuit,
pornindu-se de la vârfar în jos (O,R,S,T).
Deoarece în cazul LEA 20 kV în această etapă nu se cer date aferente
coronamentului, pentru a putea calcula săgeata maximă admisă din condiţia de apropiere între
faze, galopare , salt ; se va crea un fişier CORON.DAT care va conţine elementele necesare
pentru verificările impuse de PE 104, enumerate anterior.
Practic ca şi la stâlpii de înaltă tensiune se vor marca de data aceasta numai
fazele circuitului de sus în jos (R,S,T) , cu introducerea distanţelor pe orizontală şi verticală
specifice fiecărui tip de coronament.
158
T S
Fig. 21.a.
ATENŢIE ! Unghiul liniei (2) în aliniament este egal cu 200 g (180). Dacă se introduce
valoarea 0 g , practic linia se reîntoarce pe acelaşi traseu (fig. 21.b.)
2 2
Fig. 21.b.
159
Normativ
Condiţii meteo Nr. Stâlp Cotă teren Tipul stâlpului Unghi linie
Coef. de calcul crt [m] [g]
Cond. activ
Cond. protecţie 1 1 121.23 ITn 110114-5.3S 200
Date panou 2 2 120.00 Sn 110102-5.3S 200
Săgeţi active 3 3 120.50 Sn 110102-5.3S 200
Săgeţi protecţie 4 4 123.40 Sn 110102-5.3S 200
Salt conductor 5 5 123.00 Sn 110102-5.3S 200
Rupere conductor 6 6 127.00 Sn 110102-5.3S 200
Galopare 7 7 128.50 ICn 110113-5.3S 189
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 22.
Deci după selectarea stâlpilor ce definesc panoul (fig. 22.) se trece la pasul
următor, şi anume introducerea deschiderilor şi a denivelărilor (fig. 23.).
Dacã în etapa anterioarã s-au specificat tipurile de stâlpi programul calculează
şi afişează denivelările. În caz contrar operatorul trebuie sã-şi calculeze şi sã introducă
valorile denivelărilor. Denivelarea se va introduce cu semnul (-) dacã linia coboară.
REMARCĂ : După calcularea denivelărilor conform valorilor reale din teren, programul
permite operatorului schimbarea valorilor calculate pentru denivelări , dar când se va intra
din nou în Date panou valoarea denivelărilor va fi corelată cu datele din fişier.
160
Normativ
Condiţii meteo Nr. Stâlpii Deschiderea Denivelarea
Coef. de calcul crt [m] [m]
Cond. activ
Cond. protecţie 1 1 2 185.00 -1.13
Date panou 2 2 3 192.00 0.50
Săgeţi active 3 3 4 200.00 2.90
Săgeţi protecţie 4 4 5 173.00 -0.40
Salt conductor 5 5 6 186.00 4.00
Rupere conductor 6 6 7 210.00 1.40
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 23.
În cazul în care se doreşte verificarea gabaritelor într-o deschidere se

selectează aceastã opţiune, după care programul parcurge tot panoul deschidere cu
deschidere aşteptând introducerea datelor necesare la acest pas.
Programul poate verifica douã puncte în deschidere (fig. 24.).
Verificarea gabaritelor se face în ipoteza în care , săgeata conductorului este
maximã. Săgeata maximă poate să apară în următoarele două situaţii :
- la +40C ;
- la -5 + chiciură .
Atenţie ! Dacã se reintrã din nou într-un panou care a fost definit anterior şi nu se mai
doreşte verificarea gabaritelor, datele introduse se pierd.
161
Normativ
Condiţii meteo Deschiderea : 1
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie Nr. Puncte de verificat (max. 2) : 2
Date panou :
Săgeţi active Distanţa [m], faţă de stâlpul 1 : 23 135
Săgeţi protecţie :
Salt conductor Cota teren a punctului [m] : 121.4 120.6
Rupere conductor :
Galopare Înălţimea obiectivului [m] : 0 10
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 0
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 24.
ITn 110114-5.3S ICn 110102-5.3S

1 2
Fig. 24.a.
162
După ce s-au introdus toate datele aferente panourilor ce definesc linia

analizată, se trece la pasul următor şi anume la determinarea săgeţii maxime din panou.
Înainte de a calcula săgeţile active este bine sã cunoaştem săgeata maximã
admisã de coronament din condiţia de galopare şi pendulare . Se selectează funcţia
Galopare , după care se trece la crearea fişierului CORON .DAT în care se vor stoca date
aferente coronamentelor utilizate la LEA - m.t. La LEA 110 kV din fişierul STÂLP .DAT se
selectează stâlpul dorit (fig. 25.).
CALMECO GALOPARE
Normativ
Condiţii meteo Tip stâlp : Sn 110102-5.3S
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active VERIFICAREA LA GALOPARE
Săgeţi protecţie
1. – Galopare intensă şi frecventă
Salt conductor
2. – Galopare intensă
Rupere conductor
3. – Galopare redusă
Galopare
Închidere program
OPŢIUNE :
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
Săgeata maximă la fază [m] : 25.68
Săgeata maximă la galopare [m] : 6.70
PANOUL 1 Săgeata maximă la pendulare [m] : 33.85
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 25.
În acest moment se poat calcula săgeţile în panoul selectat pentru conductorul

activ. Din meniul principal se apelează funcţia Sãgeţi active , se intrã în fereastra din fig.
26. unde se vizualizează forţa de rupere a conductorului şi coeficienţii parţiali de tracţiune
pentru cele trei stări critice de dimensionare.
ATENŢIE ! - tracţiunea maximã în conductor va fi corelatã cu tracţiunea elementelor

componente ale liniei.
Acest lucru se poate realiza atât prin modificarea coeficienţilor parţiali de

tracţiune, cât şi prin modificarea forţei de rupere a conductorului.
163
După acest pas programul, în funcţie de starea conductorului (nou sau utilizat),
intrã în regim de calcul astfel :
 conductor nou - se vor calcula săgeţile de montaj cât şi cele finale (faţã de care se
vor calcula eventualele gabarite) care ţin cont de fluajul conductorului în timp ;
 conductorul are o vechime mai mare de 10 ani - conductorul nu mai flueazã , în
acest caz săgeţile de montaj sunt şi cele finale.
CALMECO SĂGEŢI PENTRU CONDUCTORUL ACTIV
Normativ
Condiţii meteo Forţa de rupere conductor [daN] : 6668.000
Coef. de calcul
Cond. activ SPECIFICAŢI COEFICIENŢII DE TRACŢIUNE LA :
Cond. protecţie
Date panou KP (Tmin) : 0.4400
Săgeţi active KP (Tmed) : 0.1800
Săgeţi protecţie KP (-5+ch+v) : 0.6700
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
Coef. de reducere unghi de
NORMATIV întindere lanţ susţinere : 0.5
PE 104/93 zona : A
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 26.
După cum se poate observa din fig. 26. , operatorul poate simula deplasarea
lanţurilor de izolatoare datorate acţiunii vântului.
Dacã se doreşte, programul poate determina gabaritul faţã de sol al punctului
de minim al conductorului. În aceastã situaţie programul parcurge panoul deschidere cu
deschidere aşteptând introducerea de câtre operator a cotei terenului în punctul de minim al
conductorului, determinat întotdeauna faţã de stâlpul din stânga al deschiderii (fig. 27.).
164
CALMECO SĂGEŢI PENTRU CONDUCTORUL ACTIV
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul Deschiderea : 1
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou Distanţa [m], faţă de stâlpul 1 : 85.23
Săgeţi active
Săgeţi protecţie Cota teren a punctului [m] : 0.00
Salt conductor
Rupere conductor
Galopare
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 27.
În situaţia în care punctul de minim al conductorului într-o deschidere

nu se regăseşte în acea deschidere programul sare peste acea deschidere.
1 2 3
Fig. 27.a.
165
Rezultatele sunt afişate pe ecran prin intermediul programului editor TE. COM
descris anterior (fig. 28.).
24/1/03 2:13
+---------------------------------+
+---------------------------------+
DENUMIREA LINIEI :LEA 110 Kv test PE 104/93 zona meteo :A Con
PANOUL :1
TRACTIUNI DE CALCUL [daN/mmp]

==============================================
| I M P U S E | R E A L E |
|--------+------+----------|------+----------|
| Starea | KP |Trac.clema| KP |Trac.clema|
|============================================|
| -30 | 0.44 | 12.9349 | 0.28 | 8.2189 |
| 15 | 0.18 | 5.2916 | 0.18 | 5.2916 |
|-5+ch+v | 0.67 | 19.6964 | 0.52 | 15.2125 |
==============================================
_________________________________________________________________________ 201K _
Fig. 28.
Programul permite determinarea săgeţilor conductorului activ şi în regim de

avarie la ruperea unui conductor (fig.29.), în deschiderile adiacente deschiderii avariate.
Dacã se doreşte acest lucru din meniul principal se selectează funcţia Rupere
conductor. Dacã programul are toate elementele necesare determinării gabaritelor, se
calculează gabaritele şi în regim de avarie.
Fig. 29.
166
CALMECO RUPEREA CONDUCTORULUI
Normativ
Condiţii meteo Panoul conţine lanţuri duble ? (D/N) : D
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie Lungime lanţ susţinere dublă [m] : 2.3
Date panou Greutate lanţ susţinere dublă [daN] : 100
Săgeţi active
Săgeţi protecţie
Salt conductor
Rupere conductor Specificaţi stâlpii echipaţi cu lanţuri duble :
Galopare
Închidere program
2 4 0
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 30.
La definirea şi introducerea datelor aferente panoului analizat (fig. 19.) , mai

precis în cazul izolatoarelor de susţinere, nu s-a cerut introducerea exactă a tipului de lanţ la
fiecare stâlp în parte, deoarece pentru determinarea săgeţilor conductoarelor active este
suficient să introducem tipul izolatorului majoritar. În situaţia de faţă este necesar să avem
situaţia reală a lanţurilor de izolatoare din panou. Dacă am introdus ca tip de lanţ de
susţinere majoritar susţinere simplă, în acest pas vom introduce izolaţia dublă la stâlpi
respectivi .
Introducând valoarea 0 pentru indicativul stâlpului se închide sesiunea, şi se
trece la pasul următor din fig. 31.
NOTĂ : În situaţia în care am definit izolaţia majoritară de tipul susţinere dublă, iar în
realitate avem şi lanţuri simple în panou, vom parcurge toţi paşii din fig. 30. cu
introducerea lungimii şi greutăţii pentru susţinere simplă şi vom indica stâlpi echipaţi cu
aceste lanţuri.
167
După specificarea deschideri unde s-a rupt conductorul se trece la alegerea stării la care s-a
produs ruperea (fig. 31.)
CALMECO RUPEREA CONDUCTORULUI

Normativ
Stare
Condiţii meteo Ruperea conductorului s-a produs la :
Coef. de calcul -30
Cond. activ -20
Cond. protecţie -10
Date panou -5
Săgeţi active 0
Săgeţi protecţie 5
Salt conductor 10
Rupere conductor 15
Galopare 20
Închidere program 25
30
NORMATIV 35
40
PE 104/93 zona : A -5+ch
-5+ch+v
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 31.
PANOUL :1
RUPEREA CONDUCTORULUI IN PANOU

-----------------------------------------
=========================== ========================================
|Stilp| Dif.de |Deplasare| | Stilpi |Deschiderea|Tractiune|Sageata|
| | tractiune | lant | | | | | |
| - | [daN] | [m] | | - | [m] |[daN/mm2]| [m] |
|=========================| |======================================|
| 1 | 0.00 | 0.000 | | 1 2| 170.0 | 0.000 | 0.00 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 2 | 1125.13 | 1.884 | | 2 3| 198.0 | 5.221 | 9.10 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 3 | 260.09 | 1.007 | | 3 4| 180.0 | 6.428 | 6.10 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 4 | 145.71 | 0.643 | | 4 5| 185.0 | 7.104 | 5.83 |
_________________________________________________________________________ 215K _
Fig. 31.a.
168
În cazul în care se doreşte verificarea distanţelor la saltul conductoarelor se

apelează funcţia Salt conductor din meniul principal.
Pentru determinarea săgeţilor aferente conductorului de protecţie se parcurg

următoarele etape :
- se selectează din meniul principal funcţia Cond. protecţie , identic ca în cazul
conductorului activ pe ecran se afişează tipurile de conductoare conţinute în
fişierul COND1 .DAT , se selectează conductorul de protecţie ;
- programul calculează încărcările unitare şi specifice pentru conductorul de
protecţie, sunt afişate, după care se reintrã în meniul principal ;
- se selectează din meniu funcţia Săgeţi protecţie , după care se intrã în fereastra
din fig. 32.
CALMECO SĂGEŢI PENTRU CONDUCTORUL DE PROTECŢIE
Normativ
Condiţii meteo Coeficientul de egalizare săgeţi : 0.95
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active ATENŢIE !
Săgeţi protecţie
 Cond. activ şi de protecţie noi : Keg = 0.95 - 1
Salt conductor  Cond. activ nou, protecţie vechi : Keg = 1
Rupere conductor  Cond. activ vechi, protecţie nou : Keg =  0.9
Galopare  Cond. activ şi de protecţie vechi : Keg = 0.95 - 1
Închidere program
NORMATIV
PE 104/93 zona : A
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
CP : OL - 70
Corectaţi ? (D/N):
Fig. 32.
După introducerea coeficientului de egalizare ( Keg), în funcţie de tipul

conductorului de protecţie sunt afişaţi coeficienţii de egalizare finali, după ce conductorul a
fluat, precum şi tracţiunea orizontalã maximã în conductorul de protecţie (Fig. 33.).
Se va urmări ca tracţiunea din conductorul de protecţie sã nu fie mai mare
decât tracţiunea admisã de stâlpi pentru conductorul de protecţie.
169
CALMECO SĂGEŢI PENTRU CONDUCTORUL DE PROTECŢIE
Normativ
Condiţii meteo
Coef. de calcul
Cond. activ
Cond. protecţie
Date panou
Săgeţi active COEFICIENŢII DE EGALIZARE FINALI
Săgeţi protecţie
Salt conductor Keg[-30] = 1.00 Keg15] = 0.89
Rupere conductor Keg[40] = 0.86 Keg[-5+ch] = 0.95
Galopare
Este de preferat ca valoarea coeficienţilor să fie
Închidere program
cuprinsă între 0.95 şi 1.00. Dacă stâlpul permite
se poate coborî sub 0.95 .
NORMATIV Tracţiunea orizontală la –5+ch+v 1807.4 daN
PE 104/93 zona : A Sunteţi mulţumit ? (D/N) :
PANOUL 1
CA: AL/OL-185/32
CP : OL - 70
Fig. 33.
Dacã operatorul considerã cã rezultatele la acest pas sunt corecte, programul

calculează şi afişează săgeţile de montaj pentru conductorul de protecţie.
Pentru exemplificare vom considera un panou cu 6 deschideri pe care o

denumim generic : LEA 110 kV TEST (datele se regăsesc în fişierul TEST. PAN).
În anexa 1 se prezintă limitatorul de sarcină utilizat la liniile electrice aeriene

de medie tensiune, a cărui funcţionalitate a fost determinată cu ajutorul programului
CALMECO.
170
+---------------------------------+
+---------------------------------+
CONDUCTOR ACTIV : AL/OL-185/32 CONDITII METEOROLOGICE : Conform PE 104/2002 zona meteo :B

------------------------------------------ ----------------------
Sectiunea reala conductor..........[mmp] : 215.50 Presiune vint nesimultan cu chiciura.....[daN/mp] : 42.000

Diametrul conductorului.............[mm] : 19.20 Presiune vint simultan cu chiciura.......[daN/mp] : 16.800
Masa conductorului negresat......[daN/m] : 0.7570 Grosimea stratului de chiciura...............[mm] : 22.000
Modulul de elasticitate........[daN/mmp] : 7574.1 Densitatea chiciurii....................[daN/dm3] : 0.750
Coeficient de dilatare termica.....[1/C] : 0.000018 Coeficient de rafala si neuniformitate vint.......: 1.600
Forta de rupere conductor..........[daN] : 6668.60
COEFICIENTII INCARCARILOR DE CALCUL PENTRU :
------------------------------------------
COEFICIENTII AERODINAMICI AI CONDUCTORULUI Greutatea proprie conductor................: 1.10

- la vint nesimultan cu chiciura : 1.20 Greutatea chiciurii pe conductor...........: 1.80
- la vint simultan cu chiciura : 1.20 Presiunea vintului in regim normal.........: 1.30
Presiunea vintului in regim de avarie......: 0.25
==============================================================================================
NORMATE DE CALCUL
INCARCARI ------------------- -------------------
UNITARE SPECIFICE UNITARE SPECIFICE
----------------------------------------------------------------------------------------------
- daN/m daN/m.mmp daN/m daN/m.mmp
==============================================================================================
1. Din masa conductorului ........................ 0.7570 0.003513 0.8327 0.003864
2. Din chiciura .................................. 2.1357 0.009910 3.8442 0.017838
3. Din masa conductorului si chiciura ............ 2.8927 0.013423 4.6769 0.021702
4. Din presiunea vintului maxim .................. 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
5. Din presiunea vintului simultan cu chiciura ... 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
6. Din masa cond.si presiunea vintului maxim ..... 0.7570 0.003513 0.8327 0.003864
7. Din masa cond.cu chiciura simultan cu vint .... 2.8927 0.013423 4.6769 0.021702
----------------------------------------------------------------------------------------------
8. Din pres.vint la avarie simultan cu chiciura... 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
9. Din masa cond.cu chiciura si cu vint la avarie. 2.8927 0.013423 4.6769 0.021702
==============================================================================================
171
+---------------------------------+
+---------------------------------+
CONDUCTOR DE PROTECTIE: OL-70 CONDITII METEOROLOGICE : Conform PE 104/2002 zona meteo :B

------------------------------------------ ----------------------
Sectiunea reala conductor..........[mmp] : 65.93 Presiune vint nesimultan cu chiciura.....[daN/mp] : 42.000

Diametrul conductorului.............[mm] : 10.50 Presiune vint simultan cu chiciura.......[daN/mp] : 16.800
Masa conductorului negresat......[daN/m] : 0.5280 Grosimea stratului de chiciura...............[mm] : 22.000
Modulul de elasticitate........[daN/mmp] :19600.0 Densitatea chiciurii....................[daN/dm3] : 0.750
Coeficient de dilatare termica.....[1/C] : 0.000011 Coeficient de rafala si neuniformitate vint.......: 1.600
Forta de rupere conductor..........[daN] : 7276.00
COEFICIENTII INCARCARILOR DE CALCUL PENTRU :
------------------------------------------
COEFICIENTII AERODINAMICI AI CONDUCTORULUI Greutatea proprie conductor................: 1.10

- la vint nesimultan cu chiciura : 1.20 Greutatea chiciurii pe conductor...........: 1.80
- la vint simultan cu chiciura : 1.20 Presiunea vintului in regim normal.........: 1.30
Presiunea vintului in regim de avarie......: 0.25
==============================================================================================
NORMATE DE CALCUL
INCARCARI ------------------- -------------------
UNITARE SPECIFICE UNITARE SPECIFICE
----------------------------------------------------------------------------------------------
- daN/m daN/m.mmp daN/m daN/m.mmp
==============================================================================================
1. Din masa conductorului ........................ 0.5280 0.008008 0.5808 0.008809
2. Din chiciura .................................. 1.6847 0.025553 3.0324 0.045995
3. Din masa conductorului si chiciura ............ 2.2127 0.033561 3.6132 0.054804
4. Din presiunea vintului maxim .................. 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
5. Din presiunea vintului simultan cu chiciura ... 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
6. Din masa cond.si presiunea vintului maxim ..... 0.5280 0.008008 0.5808 0.008809
7. Din masa cond.cu chiciura simultan cu vint .... 2.2127 0.033561 3.6132 0.054804
----------------------------------------------------------------------------------------------
8. Din pres.vint la avarie simultan cu chiciura... 0.0000 0.000000 0.0000 0.000000
9. Din masa cond.cu chiciura si cu vint la avarie. 2.2127 0.033561 3.6132 0.054804
==============================================================================================
172
+---------------------------------+
+---------------------------------+
DENUMIREA LINIEI :LEA 110 Kv TEST PE 104/2002 zona meteo :B Conductor activ : 1 x AL/OL-185/32
PANOUL :1
TRACTIUNI DE CALCUL [daN/mmp]

==============================================
| IMPUSE | REALE |
|--------+------+----------|------+----------|
| Starea | KP |Trac.clema| KP |Trac.clema|
|============================================|
| -30 | 0.44 | 12.9349 | 0.28 | 8.2189 |
| 15 | 0.18 | 5.2916 | 0.18 | 5.2916 |
|-5+ch+v | 0.67 | 19.6964 | 0.61 | 18.0714 |
==============================================
Dimensioneaza starea de la :Tmed
===================================================
[m] [m] [daN/mm2]
===================================================
1 2 170.00 -0.04 1.0000 5.2814
2 3 198.00 0.00 1.0000 5.2777
3 4 180.00 0.00 1.0000 5.2801
4 5 185.00 0.00 1.0000 5.2795
5 6 175.00 0.00 1.0000 5.2807
6 7 190.00 0.04 1.0000 5.2787
===================================================
Tractiunea orizontala minima [daN/mm2]: 5.2777
CALCULUL CONTRAGREUTATILOR
=================================================================================================================================
Distanta Cota Unghiul Deschideri limitate de: Unghiul de inclinare
Stilp Tipul stilpului de la sol teren liniei --------------------------------- CONTRAGREUTATI lant sustinere fara
la cons.inf. stilp Vint Sarcini verticale contragreutati
------------------------------------------------------------------ -5+ch ---- tmin ---- tmed ------------------------------------
[m] [m] [g] [m] [m] [Kg] [grade min. sec.]
=================================================================================================================================
1 ITn 110114-5.3S 15.00 0.00 200 85.0 85.2 85.5 - 0.00
2 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 184.0 183.8 183.5 183.7 0.00 3 2 13
3 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 189.0 189.0 189.0 189.0 0.00 2 58 5
4 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 182.5 182.5 182.5 182.5 0.00 3 3 9
5 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 180.0 180.0 180.0 180.0 0.00 3 5 11
6 Sn 110102-5.3 S 17.00 0.00 200 182.5 182.3 182.0 182.2 0.00 3 3 24
7 ICn 110113-5.3S 15.00 0.00 200 95.0 95.2 95.5 - 0.00
=================================================================================================================================
TIPUL IZOLATIEI DE SUSTINERE : SS 110-4-CTS 70-2p
- Lungimea lantului de sustinere [m]: 1.94
- Lungimea ochiului de suspensie lant [m]: 0.10
- Latimea lantului paralela cu axul liniei [m]: 0.28
- Latimea lantului perpendiculara pe axul liniei [m]: 0.28
- Greutatea lantului de sustinere [daN]: 69.00
- Forta vintului pe lantul de sustinere [daN]: 36.83
- Unghiul maxim de inclinare lant de sustinere [grade min.sec.]: 60 0 0
TIPUL IZOLATIEI DE DE INTINDERE LA STILPUL 1 : IS 110-3-CTS 120-2p

- Lungimea lantului de intindere de la stilpul 1 [m]: 2.560
- Greutatea lantului de intindere de la stilpul 1 [daN]: 89.000
173
TIPUL IZOLATIEI DE DE INTINDERE LA STILPUL 7 : IS 110-3-CTS 120-2p

- Lungimea lantului de intindere de la stilpul 7 [m]: 2.560
- Greutatea lantului de intindere de la stilpul 7 [daN]: 89.000
- Lungimea totala conductor in panou [m]: 1098.78

- Tractiunea in conductor in regim de avarie [daN/mm2]: 0.000
PANOUL :1
TABEL DE TRACTIUNI ORIZONTALE [daN/mm2] SI SAGETI DE MONTAJ [m]

==================================================================================================================================
DESCHIDEREA DENIV. -30 -20 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 -5+ch -5+ch+v
STILP STILP H ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
[m] [m] 7.937 7.078 6.334 6.005 5.703 5.427 5.175 4.944 4.734 4.542 4.367 4.206 4.058 13.266 13.266
==================================================================================================================================
1 170.0 2 -0.04 1.599 1.793 2.004 2.114 2.226 2.339 2.453 2.567 2.681 2.795 2.907 3.018 3.128 3.658 3.658
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 198.0 3 0.00 2.169 2.433 2.718 2.867 3.019 3.173 3.328 3.483 3.638 3.792 3.944 4.095 4.244 4.963 4.963
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 180.0 4 0.00 1.793 2.010 2.246 2.370 2.495 2.622 2.750 2.878 3.006 3.133 3.259 3.384 3.507 4.101 4.101
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 185.0 5 0.00 1.894 2.124 2.373 2.503 2.636 2.770 2.905 3.041 3.176 3.310 3.443 3.575 3.705 4.332 4.332
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 175.0 6 0.00 1.694 1.900 2.123 2.240 2.358 2.479 2.599 2.721 2.841 2.962 3.081 3.199 3.315 3.876 3.876
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 190.0 7 0.04 1.997 2.240 2.503 2.640 2.780 2.922 3.064 3.207 3.350 3.491 3.632 3.771 3.908 4.570 4.570
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Amed = 183.71 1.867 2.094 2.340 2.468 2.599 2.732 2.865 2.998 3.131 3.264 3.395 3.525 3.654 4.272 4.272
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SAGETI CALCULATE CU LUAREA IN CONSIDERARE A LANTURILOR DE INTINDERE
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 170.0 2 -0.04 1.625 1.822 2.036 2.148 2.262 2.377 2.493 2.609 2.725 2.840 2.954 3.067 3.179 3.672 3.672
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 190.0 7 0.04 2.023 2.269 2.536 2.675 2.816 2.960 3.104 3.249 3.393 3.537 3.679 3.820 3.959 4.584 4.584
==================================================================================================================================
PANOUL :1
TABEL DE TRACTIUNI ORIZONTALE [daN/mm2] SI SAGETI DE GABARIT [m]

==================================================================================================================================
STILP STILP H ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
[m] [m] 5.693 5.166 4.727 4.536 4.361 4.200 4.053 3.918 3.793 3.677 3.570 3.471 3.379 11.839 11.839
==================================================================================================================================
1 170.0 2 -0.04 2.230 2.457 2.686 2.799 2.911 3.022 3.132 3.241 3.348 3.453 3.556 3.658 3.758 4.099 4.099
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 198.0 3 0.00 3.025 3.334 3.643 3.797 3.950 4.101 4.250 4.397 4.542 4.685 4.825 4.964 5.100 5.562 5.562
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 180.0 4 0.00 2.500 2.755 3.011 3.138 3.264 3.389 3.512 3.633 3.753 3.871 3.987 4.102 4.214 4.596 4.596
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 185.0 5 0.00 2.641 2.910 3.181 3.315 3.448 3.580 3.710 3.838 3.965 4.089 4.212 4.333 4.452 4.855 4.855
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 175.0 6 0.00 2.363 2.604 2.846 2.966 3.085 3.203 3.319 3.434 3.547 3.659 3.769 3.877 3.983 4.344 4.344
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 190.0 7 0.04 2.785 3.070 3.355 3.496 3.637 3.776 3.913 4.049 4.182 4.314 4.443 4.570 4.696 5.121 5.121
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Amed = 183.71 2.604 2.870 3.136 3.269 3.400 3.530 3.658 3.785 3.910 4.033 4.153 4.273 4.390 4.788 4.788
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SAGETI CALCULATE CU LUAREA IN CONSIDERARE A LANTURILOR DE INTINDERE
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 170.0 2 -0.04 2.266 2.497 2.729 2.844 2.958 3.071 3.183 3.293 3.402 3.509 3.614 3.717 3.819 4.115 4.115
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 190.0 7 0.04 2.822 3.109 3.398 3.542 3.684 3.825 3.964 4.101 4.236 4.369 4.500 4.629 4.756 5.137 5.137
==================================================================================================================================
174
VERIFICAREA GABARITELOR IN PUNCTELE SPECIALE ALE TRASEULUI

=====================================================================================================================
Nr.crt Deschiderea Deniv. Distanta punct fata Cota teren Inaltime punct Gabaritul Sageata
desch. Stilp Stilp H de stilpul din stinga a punctului fata de sol fata de punct cond.in punct
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
=====================================================================================================================
2 2 198.0 3 0.00 30.00 0.00 0.00 12.10 2.86
2 2 198.0 3 0.00 145.00 0.00 8.00 2.60 4.36
=====================================================================================================================
Gabaritul s-a calculat fata de sageata maxima(aferenta starii de la +40C sau la -5+ch)
+---------------------------------+
+---------------------------------+
DENUMIREA LINIEI :LEA 110 Kv TEST PE 104/2002 zona meteo :B Conductor de protectie : 1 x OL-70
PANOUL :1
CONDITII DE CALCUL
====================================================
| | | IMPUSE | REALE |
| STAREA | KEG |------+----------|------+----------|
| | | KP |Trac.clema| KP |Trac.clema|
|--------|-----|------|----------|------|----------|
| - | - | - |[daN/mm2] | - |[daN/mm2] |
|==================================================|
| -30 |0.93 | 0.44 | 46.1303 | 0.19 | 20.1380 |
| 15 |0.80 | 0.18 | 18.8715 | 0.14 | 14.8679 |
| 40 |0.77 | - | - | - | - |
| -5+ch |0.95 | - | - | - | - |
|-5+ch+v | - | 0.67 | 70.2438 | 0.45 | 47.2825 |
====================================================
===================================================
[m] [m] [daN/mm2]
===================================================
1 2 170.00 -0.04 1.0000 20.1242
2 3 198.00 0.00 1.0000 20.1190
3 4 180.00 0.00 1.0000 20.1223
4 5 185.00 0.00 1.0000 20.1215
5 6 175.00 0.00 1.0000 20.1232
6 7 190.00 0.04 1.0000 20.1204
===================================================
Tractiunea orizontala minima [daN/mm2]: 20.1190
Tractiunea in cond.la avarie [daN/mm2]: 0.000
Dimensioneaza starea de la :Tmin

-----------------------------------
175
DENUMIREA LINIEI :LEA 110 Kv TEST PE 104/2002 zona meteo :B Conductor de protectie : 1 x OL-70
PANOUL :1
TABEL DE TRACTIUNI ORIZONTALE [daN/mm2] SI SAGETI DE MONTAJ [m]
==================================================================================================================================
STILP STILP H ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
[m] [m] 19.489 18.084 16.792 16.189 15.616 15.071 14.555 14.067 13.605 13.169 12.758 12.371 12.006 34.913 34.913
==================================================================================================================================
1 170.0 2 -0.04 1.485 1.600 1.723 1.787 1.853 1.920 1.988 2.057 2.127 2.197 2.268 2.339 2.410 3.475 3.475
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 198.0 3 0.00 2.014 2.171 2.338 2.425 2.514 2.605 2.697 2.791 2.885 2.981 3.077 3.173 3.270 4.714 4.714
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 180.0 4 0.00 1.664 1.794 1.932 2.004 2.077 2.152 2.229 2.306 2.385 2.463 2.543 2.623 2.702 3.896 3.896
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 185.0 5 0.00 1.758 1.895 2.041 2.117 2.194 2.274 2.354 2.436 2.519 2.602 2.686 2.770 2.855 4.115 4.115
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 175.0 6 0.00 1.573 1.695 1.826 1.894 1.964 2.035 2.107 2.180 2.254 2.328 2.404 2.479 2.554 3.682 3.682
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 190.0 7 0.04 1.855 1.999 2.152 2.233 2.315 2.398 2.483 2.570 2.657 2.745 2.833 2.922 3.011 4.341 4.341
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Amed = 183.71 1.734 1.869 2.012 2.087 2.164 2.242 2.322 2.402 2.484 2.566 2.649 2.732 2.815 4.058 4.058
==================================================================================================================================
DENUMIREA LINIEI :LEA 110 Kv TEST PE 104/2002 Conductor activ :AL/OL-185/32
PANOUL :1
INCARCARI NEUNIFORME IN PANOU

-----------------------------------------
=========================== ========================================
| |tractiune| lant | | | | | |
| - | [daN] | [m] | | - | [m] |[daN/mm2]| [m] |
|=========================| |======================================|
| 1| 0.00 | 0.000 | | 1 2| 170.0 | 7.526 | 1.69 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 2 | 28.91 | 0.145 | | 2 3| 198.0 | 7.660 | 8.61 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 3 | -120.05 | -0.572 | | 3 4| 180.0 | 7.103 | 2.00 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 4 | -38.74 | -0.425 | | 4 5| 185.0 | 6.923 | 2.17 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 5 | -24.55 | -0.276 | | 5 6| 175.0 | 6.810 | 1.98 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 6 | -13.28 | -0.149 | | 6 7| 190.0 | 6.748 | 2.35 |
|-----|---------|---------| ========================================
| 7| 0.00 | 0.000 |
===========================
Salt in deschiderea : 2
Saltul conductorului (fata de pozitia la -5 C) : 4.48 [m]
176
PANOUL :1

====================================================================================================
Nr.crt Deschiderea Deniv. Distanta punct fata Cota teren Inaltime punct Gabaritul
desch. Stilp Stilp H de stilpul din stinga a punctului fata de sol fata de punct
----------------------------------------------------------------------------------------------------
- [m] [m] [m] [m] [m] [m]
====================================================================================================
2 2 198.0 3 0.00 30.00 0.00 0.00 10.53
2 2 198.0 3 0.00 145.00 0.00 8.00 0.21
====================================================================================================
PANOUL :1
RUPEREA CONDUCTORULUI IN PANOU

-----------------------------------------
=========================== ========================================
| |tractiune| lant | | | | | |
| - | [daN] | [m] | | - | [m] |[daN/mm2]| [m] |
|=========================| |======================================|
| 1| 0.00 | 0.000 | | 1 2| 170.0 | 0.000 | 0.00 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 2 | 1503.00 | 1.884 | | 2 3| 198.0 | 6.974 | 9.46 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 3 | 337.53 | 0.974 | | 3 4| 180.0 | 8.541 | 6.38 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 4 | 185.62 | 0.608 | | 4 5| 185.0 | 9.402 | 6.12 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 5 | 101.81 | 0.350 | | 5 6| 175.0 | 9.875 | 5.21 |
|-----|---------|---------| |--------|-----------|---------|-------|
| 6 | 52.07 | 0.179 | | 6 7| 190.0 | 10.116 | 6.00 |
|-----|---------|---------| ========================================
| 7| 0.00 | 0.000 |
===========================
NOTA:Tractiunea in conductor inainte de rupere : 11.839 [daN/mm2]
PANOUL :1

====================================================================================================
Nr.crt Deschiderea Deniv. Distanta punct fata Cota teren Inaltime punct Gabaritul
desch. Stilp Stilp H de stilpul din stinga a punctului fata de sol fata de punct
----------------------------------------------------------------------------------------------------
- [m] [m] [m] [m] [m] [m]
====================================================================================================
2 2 198.0 3 0.00 30.00 0.00 0.00 10.10
2 2 198.0 3 0.00 145.00 0.00 8.00 -0.46
====================================================================================================
177
ANEXA 1
Creşterea gradului de siguranţă a liniilor electrice aeriene de medie

tensiune prin utilizarea limitatoarelor de sarcină (LDS)
1. Introducere
1.1. Domeniul de aplicare
La liniile electrice aeriene de medie tensiune cu izolaţie elastică, ( în cazul în care

tracţiunea orizontală în deschideri nu mai este aceiaşi ) prin deplasarea lanţurilor de
izolatoare în axul liniei, se pot corela eforturile din conductor prin creşterea săgeţilor în
deschideri în limite admise. Tracţiunea în conductor dintr-o deschidere este influenţată de
deschiderile alăturate până la cei doi stâlpi de întindere cei mai apropiaţi . Conductoarele
liniilor electrice aeriene sunt supuse în timpul exploatării la solicitări produse de condiţiile
meteorologice, ca de exemplu : variaţii de temperatură, sarcini verticale, sarcini orizontale .
In cazul depăşirii condiţiilor de calcul impuse de norme ( PE 104/93 ) eforturile în
conductor pot lua valori periculoase pentru stabilitatea liniei electrice aeriene astfel :
1. datorită vântului simultan cu chiciură tracţiunea în conductor poate atinge valori mai
mari faţă de cele luate în calculele de dimensionare a elementelor LEA ( stâlpi, console,
cleme, izolatoare, fundaţii ) dar este cu mult sub valoarea de rupere a conductorului ;
2. când tracţiunea în conductor se apropie de limita de rupere, sub acţiunea forţelor verticale,
tracţiune care nu ar periclita stabilitatea celorlalte elemente ale liniei, dar care ar conduce
la ruperea conductorului şi intrarea în regim de avarie.
In fig.1. se prezintă variaţia tracţiunii în conductor în funcţie de variaţia chiciură – vânt.
1. Conductor AlOl-120/21 2. Conductor AlOl-35/6
Fig. 1. Variaţia tracţiunii în conductor în funcţie de

viteza vântului şi grosimea stratului de chiciură.
178
In primul caz pot apărea cedări ale clemelor de înnădire a conductoarelor,

elementelor de lanţ care duc în final la desprinderea conductorului., sau şi mai grav chiar
ruperea stâlpilor de colţ pe bisectoare (în conductorul de AlOl-120/21 pot apărea frecvent
tracţiuni cuprinse între 1300 şi 1800 daN ).
Tracţiunea maximă în conductoare, corelată cu toate elementele LEA, pe stâlpii de
beton nu trebuie să fie mai mare de 1000 daN. Este necesar , în cazul apariţiei unor
tracţiuni în conductoare mai mari decât cele luate în calcul, să introducem în panou un
dispozitiv care să descarce conductorul de efort prin lungirea conductorului cu o lungime
bine stabilită.
Dispozitivul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe :
 alungirea conductorului să se facă progresiv ( lent ), fără şocuri ;
 alungirea maximă să nu producă ruperea stâlpilor sau a consolelor ;
 determinarea precisă a elementului “fuzibil” în funcţie de efortul la care trebuie să cedeze .
In fig. 2 se prezintă un astfel de dispozitiv realizat de S.C. UNIMEC S.R.L. Buzău.
Fig. 2. Limitator de sarcină (LDS)

Limitatorul de sarcină ( LDS ) este destinat a fi utilizat la liniile electrice aeriene
de medie tensiune echipate cu lanţuri de izolatoare suspendate (fig.3). Are drept scop
descărcarea elementelor constructive ale liniei de eforturile suplimentare provocate de
depunerile de chiciură peste limitele admise de norme.
Fig.3. Coronament CIE cu izolatoare suspendate

179
1.2. Condiţii de montaj
 Locul de montaj : exterior, între consola de întindere şi lanţul de întindere, pe

toate fazele. In funcţie de numărul de deschideri din panou se vor monta la
ambele capete ale panoului sau numai la un capăt .
 Altitudinea maximă : 2000 m ;
 Condiţii climatice :
 temperatura minimă -30 °C ;
 temperatura maximă 40 °C ;
 umiditatea relativă a aerului 100 % ;
 grosimea stratului de chiciură 100 mm .
Fig.4. Modul de prindere la consolă
1.3. Regimul nominal de exploatare : funcţionare continuă fără întreruperi .
1.4. Principiu de funcţionare
Pregătirea dispozitivului pentru funcţionare :

 se montează dispozitivul LDS în linie ( câte unul pe fiecare fază ),cu un capăt la
consola de întindere şi celălalt la lanţul de izolatoare ;
 lamela de semnalizare trebuie să fie în poziţie orizontală, între vârfurile braţelor
dispozitivului ;
 la apariţia unor încărcări mai mari decât cele prescrise, cele două braţe ale
dispozitivului încep să se depărteze ;
 când efortul în conductor depăşeşte valoarea reglată a dispozitivului, se produce
ruperea baretelor fuzibile ( nesimultan , în vederea eliminării şocurilor ) . În acest
moment tija fuzibilă preia toată încărcarea (epruvetă supusă la întindere ) ;
 se produce o alungire în două trepte a braţelor dispozitivului, fără efecte asupra
stâlpilor ( deplasarea lanţurilor de susţinere anulează efectul de şoc ), producând o
scădere a eforturilor în conductor implicit în dispozitiv proporţional cu alungirea
produsă ;
 în acest moment se constată poziţia verticală a ” lamelei de semnalizare ” , fapt ce
indică că dispozitivul a funcţionat ;
 dacă suprasolicitările externe cresc, simultan se produce alungirea tijei fuzibile
circa 1 mm / 100 daN . Practic eforturile în conductor şi dispozitiv se stabilizează la
o valoare cu mult sub limita de rupere a conductorului ;
180
 după dispariţia solicitărilor provocate de depunerile de chiciură peste valorile

admise, se readuce dispozitivul în poziţia iniţială prin reîntinerea conductorului.
Se înlocuieşte ”tija fuzibilă” şi ”baretele fuzibile” , se aduce ”lamela de
semnalizare” în poziţie orizontală . În acest moment toate lanţurile de susţinere din panou au
revenit în poziţie verticală .
Cursa maximă a dispozitivului este astfel dimensionată încât primul stâlp de
susţinere să nu preia rolul stâlpului de întindere.
În figura 5. se prezintă diagrama efort - deplasare pentru dispozitivul LDS – 700.
1.5. Simbolizare
Simbolizarea dispozitivului se face în litere şi cifre. Literele reprezintă denumirea

prescurtată a produsului, iar cifrele reprezintă forţa de acţionare a dispozitivului.
L(imitator)D(e)S(arcină) – 700
1.6. Clasificare
Dispozitivul se execută în mai multe variante constructive şi anume :

 LDS 500, LDS 700, LDS 900
Fig. 5. Diagrama efort / deplasare LDS
2. Descrierea produsului
Limitatorul de sarcină (fig.6) este alcătuit din patru braţe articulate, asemănător
unui compas, deschiderea lui fiind controlată prin deformaţia la efort a tijei filetate, a celor
două bretele fuzibile şi a sistemului de rigidizare.
La extremităţile braţelor sunt fixate bride de agăţare cu care se prinde
dispozitivul de consolă şi lanţul de izolatoare.
Funcţionarea sau nefuncţionarea dispozitivului este pusă în evidenţă de poziţia
clapetei de semnalizare.
Toate bolţurile sunt asigurate cu şplinturi pentru a nu se desface în timpul
acţiunii forţelor asupra dispozitivului.
Dispozitivul se protejează prin zincare.
181
100 100 1 100
9
8
250
3
245
2
4 5
10+11 6
Fig. 6. Limitator de sarcină
1. Cursa de alungire este întotdeauna identică cu coeficientul 2.10 , limitată de

alungirea plastică a tijei fuzibile care nu atinge niciodată pragul de rupere .
2. Braţul dispozitivului care asigură alungirea progresivă, fără şocuri .
3. Sistem de pârghii pentru limitarea deschiderii.
4. Plaja de deformare plastică neutralizată de bretelele adiţionale : uşurinţa derulajului

şi a reglajului conductorului .
5. Atenuarea şocurilor dinamice provocate de descărcarea conductoarelor, structură ce

elimină orice risc de defectare accidentală a dispozitivului chiar sub un efort
brutal .
6. Repunere în funcţionare rapidă prin simpla schimbare a tijei .
7. Componentă în mişcare, măreşte efortul pentru evitarea gripajului .
8. Readucerea în poziţie iniţială a dispozitivului prin simplă tragere. Se aduce

conductorul în poziţia de dinaintea alungirii, lanţurile revin la verticală.
9. Lamelă de atenţionare “ limitator alungit” - căzută în jos .
10. Tijă fuzibilă care lucrează doar la tracţiune ca o epruvetă de încercare

mecanică, fără torsionarea şi încovoierea elementelor componente .
11. Tijă din oţel special elaborată şi dimensionată, care oferă toate garanţiile de fiabilitate la
temperatură joasă
182
3. Comportarea limitatorului în exploatare
In tabelul 1 se prezintă variaţia tracţiunii în conductor la starea -5+ch (AlOL-120/21)

pentru un panou cu 10 deschideri.
Tabelul 1
Nr. Deschiderea Tracţiunea Săgeata Deplasare lanţ
Stâlp [m] [ daN ] [m] [m]
1 - - - 0,000
70,0 934,19 1,61 -
2 -0,001
65,0 933,75 1,39 -
3 - - - 0,001
71,0 934,04 1,66 -
4 - - - -0,001
66,0 933,75 1,43 -
5 - - - 0,000
75,0 933,90 1,85 -
6 - - - -0,005
60,0 932,32 1,19 -
7 - - - -0,001
62,0 932,18 1,27 -
8 - - - 0,003
70,0 933,04 1,61 -
9 - - - 0,001
70,0 933,47 1,61 -
10 - - - 0,000
68,0 933,47 1,52 -
11 - - - 0,000
Tracţiunea în conductor înainte de alungirea controlată este de 934 daN. Să

presupunem că “elementul fuzibil” a fost dimensionat să se rupă la 900 daN.
Se constată că la o deplasare a braţului dispozitivului de 40 mm la stâlpul nr.1,
tracţiunea în prima deschidere scade la 898,02 daN.
Tabelul 2
1 - - - 0,040
70,0 898,02 1,68 -
2 0,028
65,0 905,92 1,43 -
3 - - - 0,024
71,0 912,95 1,70 -
4 - - - 0,016
66,0 917,54 1,46 -
5 - - - 0,013
75,0 921,56 1,88 -
6 - - - 0,003
60,0 922,42 1,20 -
7 - - - 0,006
62,0 923,99 1,28 -
8 - - - 0,008
70,0 926,44 1,63 -
9 - - - 0,005
70,0 927,87 1,62 -
10 - - - 0,002
68,0 928,30 1,53 -
11 - - - 0,000
183
În situaţia în care avem LDS şi la stâlpul nr.11, după acţionarea lui se obţin
eforturile din tabelul 3.
Tabelul 3

1 - - - 0,040
70,0 893,00 1,69 -
2 0,027
65,0 900,32 1,44 -
3 - - - 0,021
71,0 906,49 1,71 -
4 - - - 0,011
66,0 909,65 1,47 -
5 - - - 0,006
75,0 911,51 1,90 -
6 - - - -0,007
60,0 909,50 1,22 -
7 - - - -0,007
62,0 907,64 1,30 -
8 - - - -0,008
70,0 905,34 1,66 -
9 - - - -0,018
70,0 900,03 1,67 -
10 - - - -0,029
68,0 891,85 1,59 -
11 - - - -0,040
La o depunere a stratului de chiciură cu un diametru de 60 mm şi la

alungirea maximă a limitatorului de 330 mm se obţin eforturile din tabelul 4.
Tabelul 4

1 - - - 0,330
70,0 937,49 2,44 -
2 0,201
65,0 1028,32 1,92 -
3 - - - 0,138
71,0 1090,74 2,16 -
4 - - - 0,074
66,0 1124,03 1,81 -
5 - - - 0,038
75,0 1141,68 2,30 -
6 - - - -0,020
60,0 1133,07 1,48 -
7 - - - -0,039
62,0 1117,58 1,61 -
8 - - - -0,066
70,0 1089,02 2,10 -
9 - - - -0,127
70,0 1030,04 2,22 -
10 - - - -0,211
68,0 932,46 2,32 -
11 - - - -0,330
184
În situaţia în care panoul conţine o singură deschidere, prin montarea unui LDS la
un singur stâlp (întotdeauna la stâlpul de colţ) practic se dublează depunerea de chiciură cu
menţinerea eforturilor în limitele de calcul impuse de PE 104 .
Fără dispozitiv Cu dispozitiv (alungirea 330 mm)

 Grosimea chiciuri ……………. 22 mm  Grosimea chiciuri ……………. 44 mm
 Tracţiunea ……………………. 953,59 daN  Tracţiunea ……………………. 1007 daN
 Săgeata ……………………….. 1,16 m  Săgeata ……………………….. 3,00 m
 Deschiderea ………………….. 60 m  Deschiderea ………………….. 60 m
După ce suprasolicitările mecanice au încetat ( chiciura s-a desprins de pe

conductoare ), conductorul este readus în poziţia iniţială prin reîntinerea şi blocarea
dispozitivului, după schimbarea “elementului fuzibil” şi a “tijei deformante” .
185

Docu Notie 123

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Docu Notie 123

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CALMECO

CALCULUL MECANIC AL CONDUCTOARELOR

Elaborator : ing. Mihai VOICU

1. Obiectul lucrării .................................................................................................. 3

Manual de utilizare program CALMECO ................................................. 135

Calculul mecanic cuprinde atât stabilirea întinderii conductoarelor‚ care trebuie

2.3. Echipamentul LEA este ansamblul de conductoare , izolatoare, cleme şi armături,

2.7. Armăturile ‚ sunt dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează

2.12. Fundaţiile stâlpilor sunt elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în

2.17. Forţa de rupere calculată a unui conductor multifilar este determinată în

2.20. Rezistenţa de rupere minimă, „ prmin‖ a unui conductor funie reprezintă

2.21. Tracţiunea în conductor reprezintă rezistenţa care ia naştere în conductor,

2.22. Tracţiunea orizontală în conductor este valoarea tracţiunii în punctul în care

2.24. Deschiderea nominală, „an‖ , este deschiderea convenţională, la care punctele de

2.27. Deschiderea la încărcări verticale, „ag‖ , este semisuma deschiderilor virtuale

Figura 2.1. Explicitarea grafică a noţiunilor : aliniament, panou, deschideri, denivelări

2.34. Traversarea şi subtraversarea sunt acele încrucişări în care LEA trece pe

 Zona de siguranţă se constituie în jurul zonei de protecţie a liniei electrice

 Culoarul de trecere (de funcţionare) a liniei electrice este suprafaţa terestră

z p  s  L LEA  2  l iz  f c. max   sin  c  2  S (m)

2.37. Rezistenţa şi sarcina mecanică de calcul sunt valorile rezistenţei mecanice

3.1. Consideraţii generale

Calculul mecanic al conductoarelor se efectuează după metoda la stări limită‚ în care

Se vor verifica următoarele stări :

- coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului se determină pe baza înălţimii

3.2. Condiţii climato - meteorologice

La proiectarea şi construcţia LEA se ţine seama de intensitatea şi frecvenţa de

Pentru calculul conductoarelor ‚la determinarea încărcărilor normate pentru

Figura 3.1. ROMÂNIA Zonarea teritoriului din punct de vedere al

Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi

Tabelul 3.1 Presiunea dinamică de baza ‚dată de vânt (corespunzătoare vitezei

Presiunea dinamică de bază, Grosimea stratului de

Să considerăm că avem de proiectat o LEA 110 kV

Figura 3.2. Stâlp de susţinere Sn 110102

Pentru conductorul de protecţie :

Tabelul 3.2. Valorile temperaturii aerului

Zona meteorologică Temperatura aerului (0C)

Diagrama 3.1. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor

3.3. Caracteristicile fizice ale conductoarelor

Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive ‚ la construirea LEA se

Tabelul 3.3. Caracteristicile fizico-mecanice al sârmelor componente

Secţiunile minime admisibile ale conductoarelor din considerente mecanice ‚sunt :

 Secţiunea rea1ă a conductorului echivalent

 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent

 Coeficient de dilatare 1iniară a conductorului

Să considerăm conductorul funie din oţel-aluminiu cu secţiunea de 185/32 mm2

 Secţiunea reală a conductorului echivalentă ‚în (mm2)

Sc = Sal + Sol = 183,8 + 31,7 = 215,5 (mm2)

 Modulul de elasticitate a conductorului echivalent

5500  183,8  19600  31,7

 Coeficient de dilatare liniară a conductorului , în (0C-1 )

0,000023  5500  183,8  0,000011  19600  31,7

Tabelul 3.4. Caracteristicile conductoarelor exemplificate

Stotal Diametrul Forţa de Modul de Coef. de Masa

La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se vor lua în

4. Determinarea încărcărilor unitare normate

4.1. Încărcări unitare normate datorate maselor proprii

Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură se

 Greutatea proprie a conductorului :

g(2,n) = 3,14 bch (dc + bch) ch 0,001

 Greutatea conductorului acoperit cu chiciură

g(3,n) = g(1,n) + g(2,n) (daN/m)

4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.