Sunteți pe pagina 1din 104
Membr ă a E U R E L SOCIETATEA INGINERILOR ENERGETICIENI DIN ROMANIA SOCIETY OF

Membră a

E U R E L

SOCIETATEA INGINERILOR ENERGETICIENI DIN ROMANIA SOCIETY OF POWER ENGINEERS IN ROMANIA SOCIETE DES INGENIEURS ENERGETICIENS DE ROUMANIE

020371 BUCHAREST Lacul Tei No 1, Sector 2, Fax: 610.52.83,

Tel:0722.361.954, 206.12.29, e-mail:office@sier.ro,

CONTRACT nr. 4/2006

- Beneficiar: SC ELECTRICA SA

REVIZUIREA STANDARDELOR

STAS 12604/4-89 - PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. CONDIŢII TEHNICE DE CALCUL ŞI STAS 12604/5-90 - PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI VERIFICARE.

Redactarea finală pentru înaintarea la ASRO

Director Executiv al SIER

Responsabil de Lucrare

Dr. ing. Vatră Fănică

Ing. Sufrim Mauriciu

- Bucureşti - octombrie 2006 -

ACEST DOCUMENT NU POATE FI REPRODUS, ÎMPRUMUTAT, EXPUS SAU FOLOSIT ÎN NICI UN ALT SCOP DECÂT CEL PENTRU CARE A FOST COMANDAT ŞI EXECUTAT. INFORMAŢIILE CONŢINUTE ÎN ACEST DOCUMENT NU POT FI TRANSMISE LA TERŢI SAU FOLOSITE ÎN ALTE SCOPURI FÃRÃ ACORDUL SCRIS AL SIER.

REVIZUIREA STANDARDELOR STAS 12604/4-89 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. CONDIŢII TEHNICE DE CALCUL ŞI STAS 12604/5-90 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI VERIFICARE.

Redactarea finală pentru înaintarea la ASRO

C U P R I N S

Pag.

Memoriu de prezentare ………………………………………………………………………………………3

ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………18

ANEXA 1 - Revizuirea standardului STAS 12604/4-89. Propunerea de standard STAS 12604/4 revizuit:

Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Condiţii tehnice de calcul……………………………………………………………

28 file

ANEXA 2 - Revizuirea standardului STAS 12604/5-90. Propunerea de standard STAS 12604/5 revizuit:

Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare…………………………………58 file

2

REVIZUIREA STANDARDELOR STAS 12604/4-89 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. CONDIŢII TEHNICE DE CALCUL ŞI STAS 12604/5-90 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR. INSTALAŢII ELECTRICE FIXE. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE, EXECUŢIE ŞI VERIFICARE.

Redactarea finală pentru înaintarea la ASRO

ANEXA 1 - Revizuirea standardului STAS 12604/4-1989. ANEXA 2 - Revizuirea standardului STAS 12604/5-1990.

MEMORIU DE PREZENTARE

Lucrarea de revizuire a standardelor STAS 12604/4-89 şi STAS 12604/5-90, la nivelul de redactare finală pentru înaintare la ASRO, este cuprinsă în planul tehnic pe 2005 al S.C. ELECTRICA - S.A. şi are la bază următoarele documente:

a) Contractul nr.4 din 12.04.2006 încheiat între SIER Bucureşti în calitate de executant (elaborator) şi Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice S.C ELECTRICA - S.A. în calitate de beneficiar.

b) Fişa de justificare întocmită de către S.C. ELECTRICA S.A - Direcţia Resurse Umane - Serviciul Securitatea şi Medicina Muncii, aprobată de către conducerea S.C. ELECTRICA - S.A.

c) Tema de conţinut a lucrării din Propunerea Tehnică care face parte integrantă din contractul nr.4/2006 menţionat mai sus.

d) Lucrarea desfăşurată în cursul anului 2005 privind Revizuirea standardului STAS 12604/4- 89 şi Revizuirea standardului STAS 12604/5-90, în cadrul căreia s-a elaborat redactarea pentru anchetarea factorilor interesaţi şi elaborarea redactării din aprobare în CTS a S.C. ELECTRICA - S.A.

Lucrarea de faţă a fost întocmită având la bază redactarea de aprobare , avizată favorabil de Comisia Tehnică a S.C. ELECTRICA S.A, menţionată la pct. d) de mai sus, care a stabilit necesitatea elaborării redactării finale pentru înaintare la ASRO (Asociaţia Română de Standardizare). În aceste condiţii redactarea finală pentru înaintarea la ASRO, în conformitate cu Cerinţele Tehnice va cuprinde în totalitate:

- reglementările din redactarea aprobată de CTS a S.C. ELECTRICA - S.A.;

- soluţiile, metodologiile şi relaţiile de calcul stabilite în redactarea prezentă în CTS a S.C. ELECTRICA - S.A. cu comandările impuse în CTS.

3

Noile standarde STAS 12604/4 revizuit (Anexa 1) şi STAS 12604/5 revizuit (Anexa 2)

cuprind reglementări modificate şi completate ţinând seama de dezvoltarea tehnicii în domeniu. S-

a avut în vedere ca la revizuirea standardelor să se trateze noi soluţii de protecţii împotriva

electrocutărilor şi pentru evitarea avariilor în instalaţiile electrice de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. De asemenea s-au avut în vedere concepţii noi privind dimensionarea

elementelor instalaţiilor de legare la pământ, ţinând seama de tehnica avansată a automatizărilor şi protecţiilor prin relee care determină direct limitele admise ale parametrilor (valorile de calcul) şi

în consecinţă condiţiile de dimensionare a acestora.

S-au tratat atât instalaţiile de înaltă tensiune cât şi cele de joasă tensiune. S-a avut de asemenea în vedere ca reglementările cuprinse în noile texte ale standardelor să fie în concordanţă cu noile prescripţii din ţară şi străinătate apărute în perioada de la intrarea în vigoare a standardelor existente şi până în prezent. S-au modificat şi complectat reglementările din actualele standarde STAS 12604/4-89 şi STAS 12604/5-90 care sunt depăşite tehnic faţă de dezvoltarea tehnicii în instalaţiile electroenergetice. Este cunoscut că prin introducerea unor automatizări şi releistică avansată se facilitează accentuat condiţiile de realizare a instalaţiilor de legare cu reduceri importante de costuri (reduceri ale volumelor de materiale şi de lucru) prin scurtarea timpilor de declanşare în caz de defect cu punere la pământ şi printr-un nivel ridicat de selectivitate pentru identificarea şi declanşarea rapidă a sectorului cu defect. Se au în vedere în deosebi instalaţiile de joasă tensiune prin implementarea pe scară largă a protecţiei diferenţiale cu DDR (dispozitiv diferenţial la curent rezidual), precum şi reţelele de medie tensiune T 2 T cu neutrul legat la pământ prin rezistor R n , respectiv reţelele care în schema normală funcţionează cu neutrul tratat cu bobină de compensare BC, iar în regim de avarie cu rezistor comutabil R nc , în vederea identificării şi declanşării rapide şi selective a liniei cu defect. Standardele STAS 12604/4 şi STAS 12604/5 au fost elaborate în anul 1988 şi publicate în 1989 respectiv în 1990. În cursul celor 16 ani de la elaborare au apărut numeroase aspecte noi privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de legare, printre care se pot cita în principal

următoarele:

- implementarea unor metode avansate de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune în regimul normal de funcţionare şi în regimul de avarie cu puneri la pământ (cu rezistor comutabil, cu întreruptoare şunt, etc);

- tratarea în cazul schemelor de abatere de la schema normală pentru situaţia existenţei în sistem a reţelelor cu tratarea diferită a neutrului;

- dimensionarea instalaţiilor de legare la pământ din reţelele T 2 T prevăzute cu protecţii având t b 0,4 s la care parametru principal de calcul poate fi considerat curentul maxim admis prin corpul omului I h în loc de tensiunile de atingere U a şi de pas U pas ;

4

- prevederea unor protecţii rapide pe liniile din reţelele de medie tensiune cu LEA având stâlpii folosiţi în comun cu LT c (în cablu convenţional şi/sau cu fibre optice) şi CAT v ; a se vedea prevederile STAS 831-2002 şi instrucţiunea Electrica SA 3L-I 225/2002 privind aplicarea acestui standard;

- metodologiile şi tehnicile de verificare periodică şi ocazională a instalaţiilor de legare la pământ;

- a se vedea prevederile instrucţiunii S.C ELECTRICA - S.A Îndreptarului 1 RE-I p 30-2004.

1 RE-I-227-2002 şi ale

Prin revizuirea standardelor s-a avut în vedere şi stabilirea unor noi soluţii de dimensionare şi realizare a instalaţiilor de legare la pământ în instalaţiile electrice de distribuţie cum sunt:

- reţeaua de joasă tensiune inclusiv branşamentele la consumatorii electrici, în funcţie de protecţia prin relee la cutia de branşament şi anume protecţia PACD cu dispozitiv diferenţial rezidual DDR;

- postul de transformare PT şi punctele de alimentare PA cu protecţie PACD cu DDR şi/sau cu protecţie la întreruperea nulului sau a unei faze în zona PT sau PA;

- staţia electrică de alimentare la 110 kV/m.t în funcţie de protecţia împotriva punerilor la pământ simple (metalice şi rezistive) sau duble în reţeaua de m.t simbol IT (cu neutru izolat sau tratat cu BC) sau simbol T 2 T (cu neutrul tratat cu rezistori R n ).

Cele două standarde revizuite cuprind, prescripţii la nivel de standard cu soluţii de

proiectare şi de execuţie, pentru toate instalaţiile electrice de transport, de distribuţie şi furnizare , precum şi cele ale consumatorilor. Se asigură astfel o aplicare generală, în toate unităţile energetice şi la consumator pentru stabilirea soluţiilor specifice, pe baza prevederilor din standardele revizuite. La stabilirea soluţiilor de protecţie împotriva supratensiunilor accidentale în reţelele de m.t

(6

20 kV) a fost necesar să se aibă în vedere rezolvarea în mod special a următoarelor

probleme ţinând seama de condiţiile specifice de funcţionare şi de exploatare a reţelei de m.t redactată la o staţie electrică de alimentare de 110 kV/m.t:

- reducerea solicitărilor izolaţiilor din staţie şi reţea printr-o tratare corespunzătoare a neutrului reţelei de m.t şi prin declanşări selective, sigure şi cât mai rapide posibil a liniei defecte cu punere simplă la pământ, astfel încât să se evite defectele de durată cu puneri duble la pământ;

- evitarea extinderilor de avarii, respectiv evitarea în deosebi a defectelor polifazate, datorită funcţionării de durată cu o punere simplă la pământ;

- asigurarea unei protecţii rapide şi selective pe liniile cu stâlpi LEA de m.t folosiţi în comun cu linii de telecomunicaţii; s-a avut în vedere evitarea defectelor de durată pe liniile cu LEA folosiţi în comun cu linii de telecomunicaţii şi în mod special a liniilor în cabluri cu fibre optice;

- prevederea în staţia de m.t a unor perturbografe de performanţă pentru urmărirea avariilor şi a protecţiilor prevăzute pentru lichidarea acestora;

- asigurarea unei bune continuităţi în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor printr-o concepţie adecvată de identificarea rapidă şi selectivă a liniei cu defecte pentru a se evita declanşări multiple nejustificate tehnic a consumatorilor; de asemenea se are în vedere asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică prin evitarea la un

5

minim posibil a deteriorării echipamentelor datorită unor extinderi de avarii, de exemplu transformarea unei puneri simple la pământ de durată într-o punere dublă la pământ, cu toate consecinţele care decurg din aceasta (în special în cazurile unor puneri duble la pământ nedecontabile prin protecţia maximală de curent);

- evitarea deteriorării prizelor de pământ din reţea şi a legăturilor la acestea prin pierderea stabilităţii termice datorită unor defecte de lungă durată.

Rezolvarea acestor probleme în complexitatea lor este determinată direct de modul de tratare a neutrului reţelei de m.t (>1…35 kV) pentru funcţionarea în schema normală. La stabilirea măsurilor de protecţie trebuie avut în vedere şi cazul în care poate să apară în practica de exploatare, situaţia ca reţeaua de m.t, pregătită pentru un anumit regim normal de funcţionare, este alimentată temporar dintr-o altă staţie unde tratarea neutrului este diferită de cea din staţia unde se alimentează LEA respectivă în schema normală. Astfel într-o schemă de abatere, o linie de m.t, care funcţionează normal alimentată dintr-o reţea cu neutrul legat la pământ prin rezistor R n (schema T 2 T), poate fi alimentată temporar dintr-o reţea cu neutrul izolat sau tratat cu bobină de compensare BC schema IT. Trebuie avut de asemenea în vedere cazul când o linie de m.t care funcţionează în schema normală alimentată dintr-o reţea în schema IT (cu neutrul izolat sau tratat cu bobine BC) este alimentată în schema de abatere dintr-o reţea cu neutrul tratat cu rezistor R n (schema T 2 T). În cele ce urmează se prezintă problemele care au fost avute în vedere la revizuirea celor două standarde (STAS 12604/4 şi STAS 12604/5), pentru care s-au stabilit reglementările necesare privind realizarea unor soluţii optime (tehnic şi economic).

Reţelele cu neutrul legat la pământ prin bobină de compensare BC (reactanţă acordată) sunt cele mai numeroase din ţara noastră. Acest mod de tratare se întâlneşte cel mai frecvent deoarece a fost considerat până de curând ca soluţie optimă pentru reţelele de medie tensiune în care curenţii capacitivi de punere la pământ depăşesc valorile admise. Rolul fizic al bobinei de stingere este să permită circulaţia unui curent reactiv, la locul defectului, care să se opună şi să compenseze curentul capacitiv rezultant din compunerea curenţilor capacitivi ai fazelor sănătoase. În aceste condiţii, curentul prin locul de defect va fi foarte mic şi arcul electric de stingere la prima trecere a curentului prin zero. În cazul unui defect trecător arcul electric nu se reaprinde, tensiunea punctului neutru al reţelei va fi egală aproximativ cu tensiunea de fază, iar tensiunea pe fazele sănătoase va fi egală cu tensiunea între faze a reţelei. Ca şi în cazul reţelei cu neutrul izolat, reţeaua va putea continua să funcţioneze alimentând consumatorii în condiţii satisfăcătoare, cu toate că una din faze este pusă la pământ. Deci în acest caz se asigură continuitatea în special în cazul alimentării fără rezervare a unor procese tehnologice la care întreruperile intempestive provoacă perturbaţii şi daune importante. Ca şi în cazul reţelelor cu neutrul izolat nu este permisă funcţionarea de durată în

6

regim de punere la pământ a unei faze, defectul trebuie depistat şi trebuie deconectat elementul defect.

Avantajele sistemului de tratare a neutrului prin bobină de stingere sunt:

- asigură continuitatea în alimentare a consumatorilor în majoritatea defectelor la pământ monofazate;

- valoarea foarte redusă a curentului de defect la o punere simplă la pământ;

- se exclude posibilitatea apariţiei scurtcircuitelor cu arc persistent;

- gradient de potenţial scăzut la locul de defect.

Dezavantajele principale sunt următoarele:

- necesitatea izolării neutrului transformatoarelor (şi a motoarelor) la valoarea tensiunii de fază a reţelei şi necesitatea izolării fazelor tuturor instalaţiilor la tensiunea între faze a reţelei. Ca şi în cazul reţelelor cu neutrul izolat aceasta implică costuri ridicate pentru instalaţie şi echipamente;

- exploatarea dificilă în cazul bobinelor de stingere fără reglaj automat; totdeauna este necesar un reglaj urmărit în permanenţă şi un personal calificat pentru a se realiza permanent acordarea bobinei cu starea reţelei;

- posibilitatea apariţiei defectelor cu punere dublă la pământ;

- posibilitatea apariţiei unor supratensiuni tranzitorii de valori mari;

- posibilitatea distrugerii întreruptoarelor în cazul defectelor duble;

- funcţionarea neselectivă a protecţiei în anumite cazuri de punere dublă la pământ sau defecte polifazate;

- selectarea simplelor puneri la pământ nu se poate face prin protecţii automate sigure, astfel încât detectarea şi izolarea defectului poate dura mult timp;

- îmbătrânirea izolaţiei ca urmare a funcţionării de durată la tensiuni stabilizate ridicate şi a supratensiunilor tranzitorii de valori mari;

- dificultatea extinderii reţelei;

- cheltuielile materiale cele mai ridicate legate de instalaţia şi exploatarea bobinelor de stingere.

Faţă de cele de mai sus a rezultă necesar, ca o regulă generală, să se aibă în vedere rezolvarea în mod special a următoarelor probleme:

a) reducerea solicitărilor izolaţiilor din staţie şi reţea printr-o tratare corespunzătoare a neutrului reţelei de m.t şi prin declanşări selective, sigure şi cât mai rapide posibil a liniei în cazul punerilor simple la pământ; se preconizează astfel evitarea defectelor de durată cu puneri simple la pământ;

b) evitarea extinderilor, respectiv evitarea în deosebi a defectelor polifazate, datorită funcţionării de durată cu o punere simplă la pământ;

c) asigurarea unei protecţii rapide şi selective pe liniile cu stâlpi LEA de m.t folosiţi în comun cu linii de telecomunicaţii; se preconizează evitarea în mod special a defectelor de durată pe liniile cu LEA folosiţi în comun cu linii de telecomunicaţii cu fibre optice;

d) asigurarea unei bune continuităţi în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor printr-o concepţie adecvată de identificarea rapidă şi selectivă a liniei cu defecte pentru a se evita declanşări multiple nejustificate tehnic a consumatorilor; deasemenea se are în vedere asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică prin evitarea la minimum posibil a deteriorării echipamentelor datorită unor extinderi de avarii, de exemplu transformarea unei puneri simple la pământ de durată într-o punere dublă la pământ, cu toate consecinţele care decurg din aceasta (în special în cazurile unor puneri duble la pământ nedecontabile prin protecţia maximală de curent);

e) evitarea deteriorării prizelor de pământ din reţea şi a legăturilor la acestea prin pierderea stabilităţii termice datorită unor defecte de lungă durată.

7

Rezolvarea problemelor arătate mai sus depinde direct de modul de tratare a neutrului reţelei de m.t. În cele de mai sus s-au prezentat avantajele şi dezavantajele metodelor de tratarea neutrului reţelei de m.t în schema normală de funcţionare IT (cu neutrul izolat sau tratat cu bobine de compensare). Soluţia de tratare a neutrului prin bobină de compensare se consideră a fi mai adecvată reţelelor electrice cu linii aeriene unde numeroase defecte monofazate sunt trecătoare şi sunt puse la punct metode de selectare şi de declanşare în cazul defectelor monofazate persistente.

În cazul reţelelor cu neutrul legat la pământ prin rezistenţă R n (schema T 2 T) de limitare a curentului de punere la pământ se obţine deconectarea rapidă a defectului cu punere la

pământ şi se pot alege niveluri de izolaţie ceva mai coborâte decât în cazul soluţiilor de tratare a neutrului cu bobine de compensare, din următoarele considerente specifice tratării prin rezistenţă

R n :

- se elimină rapid defectele, prin utilizarea unor protecţii automate simple şi sigure, astfel încât reţeaua nu este solicitată practic la tensiunea stabilizată de valori mari (tensiunea între faze pentru izolaţia fazelor şi tensiunea de fază pentru neutru);

- supratensiunile tranzitorii au valori mai mici şi sunt amortizate rapid şi eficace.

În cazul reţelelor existente dimensionate la tensiunea între faze a reţelei, izolaţia va fi solicitată la valori de tensiuni mai reduse. De asemenea şi în aceste cazuri continuitatea în alimentare a consumatorilor poate fi foarte bună şi suficientă pentru marea majoritate a instalaţiilor. Prin faptul că defectul este eliminat rapid, iar supratensiunile au valori mai mici şi sunt amortizate rapid, creşte durata de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor, creşte durata de timp între două defecte şi astfel creşte continuitatea în funcţionare în ansamblu a reţelei. Deoarece elementul avariat trebuie oricum reparat sau înlocuit şi consumatorii respectivi vor fi deconectaţi, problema continuităţii în alimentare apare stringentă numai în cazul în care, în momentul producerii defectului, prin deconectare se poate periclita securitatea personalului sau se pot distruge echipamente foarte scumpe sau pierderi de producţie sunt foarte mari. După luarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea efectelor nedorite, consumatorii respectivi pot fi deconectaţi. În astfel de situaţii, când trebuie asigurată continuitatea în alimentare a consumatorilor într-un anumit moment sau pentru luarea anumitor măsuri de protecţie, se poate prevedea o rezervare corespunzătoare a alimentării şi a echipamentelor necesare, precum şi o automatică corespunzătoare (tip AAR) pentru a se trece în orice moment pe soluţia de rezervă. În astfel de situaţii creşte corespunzător şi siguranţa în funcţionare a instalaţiilor.

8

Avantajele sistemului de tratare a neutrului prin rezistor R n sunt:

- posibilitatea realizării unor protecţii selective rapide şi eliminarea rapidă a defectului;

- reducerea valorilor şi amortizarea rapidă a supratensiunilor tranzitorii de comutaţie specifice reţelelor cu neutrul izolat sau tratat prin bobină de stingere sau reactanţă de limitare, ceea ce reduce probabilitatea transformării defectelor monofazate în defecte polifazate;

- prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor prin reducerea îmbătrânirii izolaţiei acestora ca urmare a reducerii valorii supratensiunilor şi tensiunilor stabilizate (datorită prezenţei rezistenţei) şi a reducerii duratei de acţionare a acestor tensiuni asupra izolaţiilor (eliminarea defectului prin protecţii într-un timp foarte scurt);

- eliminarea suprateniunilor temporare pe armonica fundamentală sau pe armonicile superioare specifice reţelelor cu neutrul izolat sau tratat cu bobină de stingere şi reactanţă de limitare (supratensiuni de rezonanţă sau ferorezonanţă);

- reducerea probabilităţii apariţiei dublelor puneri la pământ şi deci reducerea probabilităţilor distrugerii întreruptoarelor;

- valoarea rezistenţei de limitare este independentă de schema reţelei la un moment dat, putându-se extinde reţeaua eliminându-se astfel dezavantajul unui reglaj permanent (automat sau manual) ca în cazul tratării neutrului prin bobină de stingere;

- cheltuielile de exploatare scad foarte mult, deoarece avariile nu se extind şi la alte elemente ale reţelei, reducându-se substanţial numărul scurtcircuitelor bifazate şi trifazate;

- preţul unui rezistor de limitare este mai redus decât al unei bobine de stingere şi sau al unei reactanţe de limitare.

Dezavantajele soluţiei de tratare a neutrului prin rezistor R n sunt:

- nu se asigură continuitatea în alimentare a consumatorilor cu probleme specifice racordaţi la linia cu defect;

- necesitatea unei rezervări în staţia de alimentare a consumatorilor importanţi care nu permit întreruperea în alimentarea lor;

- numărul relativ mare de declanşări în cazul reţelelor aeriene ca urmare a defectelor pasagere specifice acestor reţele. Acest dezavantaj poate fi eliminat dacă sunt puse la punct metode de selectare a defectelor pasagere.

Faţă de cele arătate mai sus, pentru evitarea declanşărilor la defecte trecătoare (cu t 05 … 0,6 s) care reprezintă majoritatea defectelor în reţelele cu LEA se pot aplica următoarele soluţii:

- în cazul reţelelor în schema T 2 T (cu rezistor R n ) soluţia cu întreruptor şunt (a se vedea normativul NTE 001/03/00);

- în cazul reţelelor în schema IT (cu bobină de compensare BC) soluţia cu comutarea automată a rezistorului R n în cazul unui defect cu punere la pământ.

În acest ultim caz se au în vedere următoarele condiţii, ceea ce face în general, această soluţie să fie mai costisitoare decât soluţia cu întreruptor şunt de mai sus.

a) Reţeaua de m.t trebuie pregătită pentru regimul cu R n chiar dacă reţeaua are schema IT; instalaţiile de legare la pământ sunt dimensionate ca pentru regimul de tratare a neutrului cu rezistor R n (schema T 2 T) .

b) Se prevăd toate protecţiile specifice staţiilor în care pe partea de m.t neutrul este tratat cu rezistor R n şi anume:

PHCL - protecţie homopolară de curent pe fiecare linie; PCHN - protecţia homopolară de curent pe rezistorul R n ; PPRL - protecţia împotriva punerilor la pământ rezistive pe fiecare linie;

PPRN - protecţia împotriva punerilor la pământ rezistive pe rezistorul R n ;

PMB

PDLH - protecţia diferenţială longitudinală homopolară.

- protecţia de masă a barelor (protecţia de curent);

9

c) În staţia de alimentare trebuie să existe în stare de funcţionare atât bobinele de compensare BC cât şi un rezistor R nc cu BPN aferent.

d) Reţeaua funcţionează în regim normal cu neutrul tratat prin bobină de compensare BC.

În cazul unui defect autostingător acesta se lichidează de la sine datorită existenţei bobinei de compensare fără declanşarea liniei cu punere simplă la pământ.

e) În cazul unui defect trecător sau persistent cu o durată mai mare decât cea considerată suficientă pentru lichidarea de la sine a defectelor autostingătoare t a , se conectează automat rezistorul R nc în paralel cu bobina BC (BC  R nc ). Această conectare se poate realiza în următoarele variante constructive:

Varianta I - BPN + BC cu comutarea automată în caz de defect a rezistorului R nc în paralel cu BC, respectiv BPN + BC  R nc .

Varianta II - TSP + BC cu comutarea automată în caz de defect a grupului BPN + R nc în paralel cu grupul TSP + BC, respectiv (TSP + BC) ( BPN + R nc ).

Varianta III - TSP + BC cu comutarea automată în caz de defect a rezistorului R nc în paralel cu BC, respectiv TSP + BC  R nc ; în această, variantă TSP trebuie să fie corespunzător curentului de 300 A al rezistorului R nc (curent de punere la pământ de 300 A).

Comutarea automată a rezistorului R nc în paralel cu BC în una din variantele de mai sus se realizează după tipul de aşteptare t a prestabilit, considerat necesar pentru lichidarea defectelor autostingătoare.

f) La conectarea rezistorului R nc se obţine declanşarea liniei defecte prin protecţiile menţionate la pct. b) de mai sus (PHCL sau PPRN) sau se obţine declanşarea transformatorului 110 kV/m.t prin protecţiile de rezervă (PHCN sau PPRN).

Se menţine în funcţiune rezistorul R n pe toată durata necesară funcţionării RART ciclul 1 + ciclul 2 de pe linia defectă. Timpul total va fi cel puţin:

unde:

t = p 1 +p 2 + t

p 1 - este pauza RART ciclului 1 (de ex.: p 1 = 1 … 2 s);

p 2 - este pauza RART ciclului 2 (de ex.: p 2 = 20s);

t - este treapta de timp necesară pentru acoperirea împrăştierii timpilor p 1 şi p 2 şi acoperirea timpilor protecţiilor care determină declanşările (de ex.: t = 5s).

g) După expirarea duratei t are loc declanşarea automată a rezistorului şi revenirea la funcţionarea reţelei de m.t numai cu bobina de compensare BC. În cazul în care nu a fost lichidat în timpul t, linia cu punere la pământ rămâne deconectată, urmând să se efectueze manevrele de către personalul de tură pentru localizarea sectorului de linie defect.

h) Operaţiile de anclanşare şi declanşare a rezistorului R n , în condiţiile menţionate mai sus, se realizează cu un bloc BCAR de automatizare pentru compunerea automată a rezistorului R n .

10

Pentru operaţiile de localizare a sectorului de linie cu defect, se prevede un bloc PHT care determină declanşarea liniei în cauză cu o treaptă de timp mai mică decât timpul t a (de aşteptare pentru conectarea rezistorului) menţionat la pct.e) de mai sus. Companiile de electricitate au în vedere în prezent utilizarea unor soluţii de tratare a neutrului reţelelor electrice şi soluţii de protecţii prin relee şi automatizări asociate care să permită atât eliminarea defectelor trecătoare fără întreruperea în alimentare a consumatorilor, cât şi detectarea şi decontarea rapidă şi selectivă a elementelor de reţea cu defecte monofazate permanente. Este de dorit ca de regulă o reţea să nu fie menţinută sub tensiune după apariţia unui defect, chiar dacă acesta ar conduce la întreruperea distribuţiei de energie electrică. Toate defectele constituie un pericol imediat pentru persoane şi animale şi un pericol pentru deteriorarea elementelor de reţea ca urmare a condiţiilor anormale de exploatare din acest caz (supratensiuni şi curenţi de defect de valori mari). Chiar dacă se găsesc soluţii de reducere a curenţilor de defect şi de limitare a pericolelor menţionate mai sus, acestea nu pot fi evitate în totalitate. Acest deziderat depinde însă în cea mai mare măsură de existenţa unor soluţii de protecţii prin relee şi automatizări corespunzătoare care să asigure detectarea şi localizarea rapidă şi selectivă a acestor defecte. Conform statisticilor referitoare la reţelele aeriene de medie tensiune, defectele cu puneri simple la pământ se repartizează aproximativ astfel:

- defecte trecătoare (autostingătoare):

70-90%;

- defecte semipermanente:

5-15%;

- defecte permanente:

5-15%.

Tratarea neutrului reţelei prin bobină de compensare acordată corespunzător permite lichidarea de la sine a majorităţii defectelor trecătoare (autostingătoare) fără întreruperea alimentării consumatorilor. Până în prezent nu au fost găsite însă, chiar şi în ţările avansate din punct tehnologic, soluţii de protecţii justificate tehnico-economic în exploatare pentru localizarea şi deconectarea selectivă şi rapidă a sectoarelor de reţea cu defecte permanente cu punere simplă la pământ. Din această cauză, în cazul reţelelor electrice cu neutrul tratat cu bobină de compensare, detectarea şi localizarea defectelor monofazate permanente se efectuează cu dificultate şi numai după un timp relativ lung. În marea majoritate a cazurilor localizarea defectelor permanente cu puneri simple la pământ se face prin deconectări şi reanclanşări succesive a plecărilor din staţia de alimentare şi a unora din întreruptoarele din reţea (manual sau automat), aceasta conducând la întreruperea pe perioade relativ lungi a alimentării consumatorilor. În scopul neafectării calităţii alimentării consumatorilor în astfel de situaţii se continuă funcţionarea reţelei cu un defect la pământ pentru a nu se întrerupe pe durate lungi alimentarea acestora până la izolarea elementului cu defect.

11

Deşi în esenţă, este asigurată continuitatea în alimentare pe durata localizării elementului defect, consumatorii sunt totuşi afectaţi deoarece se întrerupe alimentarea lor pe duratele necesare localizării defectelor aşa cum s-a arătat mai sus. Această funcţionare a reţelei cu un defect permanent este menţinută numai pe durata necesară detectării, localizării şi izolării defectului permanent cu punere simplă la pământ. Pe plan mondial există o preocupare deosebită pentru găsirea unor soluţii fiabile pentru eliminarea rapidă şi selectivă a acestor defecte. Tratarea neutrului reţelei prin rezistenţă este considerat mijlocul cel mai eficient pentru detectarea şi deconectarea selectivă şi rapidă a sectorului de reţea cu defect permanent (punere simplă la pământ) şi protejării izolaţiei întregii reţele împotriva supratensiunilor (specifice reţelelor cu neutrul tratat cu bobine de compensare). Utilizarea instalaţiilor tip RAR, în cazul tratării neutrului reţelei prin rezistenţă permite eliminarea şi a defectelor trecătoare prin izolarea liniei afectate de defect pentru un anumit timp necesar stingerii arcului, urmată de repunerea sub tensiune a acesteia. Dezavantajul important al tratării neutrului prin rezistenţă constă în faptul că se deconectează rapid şi defectele trecătoare care în cazul tratării neutrului reţelei prin bobină de compensare s-ar lichida de la sine fără întreruperea consumatorului. Prin utilizarea de instalaţii de tip RAR trifazat marea majoritate a defectelor trecătoare sunt eliminate şi în acest caz dar, aşa cum s-a arătat mai înainte, consumatorii sunt deconectaţi în pauzele de RAR. Durata acestor întreruperi trifazate momentane poate fi de la circa 1s, în cazul unui RAR reuşit în treapta I, până la câteva secunde (circa 16-18 s) în cazul unui RAR reuşit în treapta a II-a. Deşi în România, în prezent, furnizorul de energie electrică nu răspunde faţă de consumator pentru întreruperea alimentării pe durata RAR, întreruperile pot fi foarte neplăcute pentru consumatorii la care receptoarele sunt protejate prin contactoare, care deconectează chiar la pauze foarte scurte de tensiune. Din această cauză soluţia de tratarea prin rezistenţă a neutrului se impune cu dificultate în cazul reţelelor aeriene şi a unor reţele mixte. Soluţia cu întreruptor şunt IS rezolvă problema de eliminare a defectelor trecătoare (circa 70 - 90 % din totalul defectelor), fără întreruperea alimentării consumatorilor prin blocarea protecţiilor de deconectare a defectelor în astfel de cazuri, ceea ce ar face ca soluţia de tratare a neutrului prin rezistenţă să fie atractivă şi de actualitate, aplicabilă fără reţineri şi în cazul reţelelor aeriene de medie tensiune, deoarece ar determina cumularea avantajelor soluţiei de tratare a neutrului prin rezistenţă cu principalul avantaj al soluţiei de tratare a neutrului prin bobina de compensare - eliminarea defectelor trecătoare. Soluţia BC II R n , conectarea automată a unui rezistor în paralel cu bobina de compensare în cazul reţelelor electrice de m.t cu neutrul tratat prin bobină de compensare, constă în principal în funcţionarea reţelei de medie tensiune în regim normal de durată cu neutrul tratat prin bobină de compensare (regim BC) în scopul eliminării defectelor trecătoare. Scopul conectării automate a unui rezistor pe neutrul reţelei, în paralel cu bobina de compensare (regim BC II R n ), cu o temporizare de ordinul a 0,6 - 0,8 s, este selectarea şi deconectarea defectelor cu simplă punere la pământ a reţelei

12

dacă acestea nu au fost eliminate anterior prin compensarea curenţilor capacitivi de către bobină (în regimul BC). Se are deci în vedere funcţionarea reţelei în "regim BC II R n " numai pentru identificarea rapidă şi selectivă a liniei cu defect. După identificarea şi deconectarea liniei defecte este necesar să se revină la funcţionarea normală în regim cu BC. Revenirea la regimul cu BC se poate efectua şi prin deconectarea manuală sau automată a rezistorului. De preferat este deconectarea automată a rezistorului pentru a nu se permite situaţii de funcţionare de lungă durată cu rezistorul conectat, oferindu-se astfel posibilitatea lichidării şi a defectelor trecătoare ce ar putea apărea în perioada de timp respectivă. În concluzie atât soluţia cu întreruptor şunt IS în cazul reţelelor T 2 T, cât şi soluţia BC II R n permit eliminarea defectelor trecătoare şi deconectarea selectivă a defectelor permanente cumulându-se astfel unele din principalele avantajele ale celor două metode de tratare a neutrului în reţelele de medie tensiune cu R n sau cu BC. Declanşarea rapidă a punerilor simple la pământ permanente oferă posibilitatea protejării izolaţiei întregii reţele faţă de pământ şi evitarea evoluţiei defectului cu punere simplă la pământ în defecte polifazate cu toate consecinţele acestuia, cum sunt distrugeri de echipamente, accidentele grave de persoane şi animale, incendii şi chiar explozii etc. De asemenea se realizează şi o ameliorare a calităţii alimentării consumatorilor pentru că aceştia nu mai sunt deconectaţi pentru perioade scurte în cadrul secvenţelor de localizare şi izolare a defectelor prin declanşarea şi reanclanşarea succesivă a liniilor din staţia de alimentare. Alegerea soluţiei cu întreruptor şunt IS respectiv a soluţiei cu BC II R n se face pe baza unei justificări tehnico-economice conform cerinţelor NTE 001/03/00. Protecţia diferenţială la curent rezidual se utilizează în instalaţiile electrice din reţelele de curent alternativ de joasă tensiune legate la pământ (simbol TT sau TN) şi se prevede pe următoarele categorii de circuite electrice:

a) de alimentare cu energie electrică a unor receptoare electrice destinate să funcţioneze nesupravegheate permanent de către personalul de deservire;

b) de alimentare cu energie electrică a unor receptoare cu componente electronice de importanţă mare (valoare şi/sau utilizare);

c) în care se prevăd şi protecţii rapide împotriva supratensiunilor; în aceste cazuri totdeauna protecţia diferenţială se montează în amonte (spre sursa de energie electrică) de dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor;

d) în cazurile în care nu se asigură prin protecţia de suprasarcină şi de scurtcircuit declanşarea (deconectarea) în cel mult 3 s la apariţia unui defect; la capetele circuitului datorită lungimii mari a acestuia sau secţiunii mici a conductoarelor (impedanţelor mari), sau în alte cauze care impun declanşări rapide (mai puţin de 0,2 s); se are în vedere în special siguranţa la foc şi protecţia rapidă împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, prin întreruperea (deconectarea) rapidă a circuitului cu un defect de izolaţie faţă de masă sau faţă de pământ;

13

e) în cazurile justificate tehnic şi economic în care instalaţiile de legare la pământ au rezistenţe de dispersie mai mari decât cele impuse de legislaţia tehnică în vigoare pentru protecţia prin legare la nul sau pentru protecţia prin legare la pământ (de exemplu în cazul solurilor de rezistivitate mare);

f) în cazurile în care se impune o protecţie tehnologică împotriva defectelor rezistive; se au în vedere cazurile pentru care protecţia de suprasarcină sau de scurtcircuit nu acţionează în timp util, curenţii de defect fiind sub valorile curbelor de răspuns curent - timp ale acestor protecţii; se exemplifică următoarele două cazuri:

- defectele de izolaţie incipiente (de exemplu la capete de înfăşurări) în receptoare, care nelichidate în timp util pot conduce la evoluţii cu distrugeri de echipamente şi cu iniţierea unui incendiu sau cu accidente de persoane;

- defecte prin rezistenţe mari cum este ruperea şi căderea conductoarelor circuitului pe elemente de susţinere sau pe pământ, care, nelichidate în timp util, pot conduce la avarii şi electrocutări de persoane.

Se au în vedere de asemenea circuitele electrice menţionate în N I -7-2002 şi norma NSSM 37/96. Pentru prevederea protecţiei diferenţiale la curent rezidual în cazurile menţionate mai sus, trebuie să se monteze întreruptoare automate cu DDR în următoarele categorii de tablouri electrice:

- de distribuţie a consumatorului (TD), de regulă pe toate circuitele care se încadrează în cel

f) din instrucţiunea 1RE-I-226-2002; se

puţin una din categoriile menţionate la pct. 3.6 (a

prevăd DDR fără temporizare (instantanee); în acest caz, de regulă I n = 0,03 A;

- generale (TG) de regulă în cazul prevederii DDR instantaneu la TD; la TG se va prevedea

70 ms şi I n2 = 0,1 sau 0,3 A din condiţia I n2 > 2I n1 şi

DDR selectiv, simbol S, cu t

totdeauna când se prevăd la TG descărcătoare de clasă B sau C;

- de măsură şi protecţie a furnizorului de energie electrică (TMP) unde este considerat punctul de delimitare între acesta din urmă şi consumator; când se prevede o protecţie împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială la întreruperea nulului; întreruptorul cu DDR şi eventual cu protecţia de nul PN se montează totdeauna în amonte de grupul de măsură (spre sursa de energie electrică). În acest caz rezultă, în mod obligatoriu, necesitatea prevederii DDR la tabloul general TG şi la tablourile de distribuţie TD, dacă la TMP al furnizorului de energie electrică s-a prevăzut DDR sau dacă la TMP este prevăzut numai întreruptor automat cu protecţie termică sau electromagnetică (fără DDR), dar curentul de defect maxim în instalaţie I dmax <1,5 I n (I n fiind curentul nominal de funcţionare a întrerupătorului, respectiv treapta de funcţionare a acestuia); DDR de la TMP - tabloul de măsură şi protecţie al furnizorului de energie electrică - va fi selectiv simbol S, cu t 140 ms şi I n3 >2I n2 ; de regulă I n3 300 mA, pentru realizarea protecţiei împotriva iniţierii unui incendiu (siguranţa la foc) în instalaţia electrică protejată.

În cazul prevederii protecţiei diferenţiale la curent rezidual în două sau mai multe tablouri în trepte (în cascadă) trebuie să se asigure selectivitatea necesară prin alegerea DDR selectiv, cu o anumită temporizare; a se vedea cele arătate mai sus, iar la alegerea DDR, se va ţine seama de condiţia I n2 > 2I n1 unde I n2 este curentul rezidual nominal al DDR din amonte (spre sursa de

energie electrică) iar I n1 al DDR din aval (faţă de DDR cu I n2 ), respectiv spre circuitele consumatorului de energie electrică.

14

Condiţiile specifice de aplicare a protecţiei diferenţiale, respectiv PACD cu DDR, sunt următoarele:

a) se aplică numai în reţele de curent alternativ de joasă tensiune TT sau TN (condiţionat şi IT);

b) izolaţia conductorului neutru de lucru N trebuie să fie cel puţin la nivelul izolaţiei conductoarelor de fază;

c) PACD cu DDR trebuie să cuprindă totdeauna un dispozitiv de control al funcţionării protecţiei;

d) trebuie să existe totdeauna conductoare de protecţie PE care, în aval de PACD respectiv în aval de întreruptorul cu DDR (spre consumatorul electric), să fie separate faţă de conductoarele active (faţă de conductorul neutru de lucru N şi conductoarele de fază care sunt totdeauna izolate electric faţă de mase);

e) rezistenţa de dispersie R p a prizei de pământ de protecţie pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a DDR > I n , trebuie să aibă cel mult valoarea rezultată din relaţia:

unde:

R

p

U

a

1,25

I

n

U a - este tensiunea de atingere maximă admisă; de regulă pentru condiţii normale de pericol se consideră U a = 50 A; în general timpul de declanşare la protecţiile cu DDR este t 0,2 s, protecţiile de bază având de regulă t 0,05 s (timpul propriu al întreruptorului la care este asociat DDR); I n - este curentul nominal rezidual al DDR folosit pentru realizarea PACD.

În cazul reţelelor în schema TN (cu protecţie prin legare la neutru) trebuie să se facă o distincţie între:

- schema cu conductor neutru comun simbol PEN pentru lucru N şi protecţie PE; în acest caz schema are simbol TN - C;

- schema cu conductor neutru de lucru N separat de conductorul de protecţie PE; în acest caz schema are simbol TN - S.

În orice reţea TN va exista o porţiune în schema TN-C (cu conductor neutru comun PEN) şi

o porţiune sau mai multe în schema TN – S (cu conductor neutru N separat de conductorul de protecţie PE).

Schema TN - C

În toate cazurile, cu excepţia circuitelor în care se prevăd protecţii diferenţiale cu DDR (dispozitiv diferenţial la curent rezidual), şi a celor de alimentare a receptoarelor din tablourile electrice, trebuie să se folosească schema TN - C. Pentru cazurile în care se prevăd protecţii diferenţiale cu DDR, trebuie să se folosească totdeauna schema TN - S. Astfel, în schema TN - C barele şi conductoarele PEN se folosesc în comun pentru lucru

N şi pentru protecţie PE. În această variantă (în schema TN - C) se vor folosi bare (borne) sau

15

conductoare de lucru N separate de barele (bornele) sau conductoarele de protecţie PE numai în circuitele de alimentare a receptoarelor (utilajelor, aparatelor, agregatelor, dispozitivelor) electrice conform celor arătate mai jos pentru schema TN - S. Legăturile electrice între tablourile electrice (generale, principale, intermediare şi secundare), la care se racordează sau nu şi receptoare electrice, se realizează în conducte electrice (cabluri sau conductoare în tuburi) cu conductor comun PEN (de lucru şi de protecţie). Fac excepţie numai tablourile electrice secundare monofazate la care legăturile cu tabloul electric de alimentare (general, principal, intermediar) trifazat se vor realiza cu trei conductoare din care două active (fază şi neutru de lucru) şi unul de protecţie PE conform celor arătate mai jos pentru schema TN - S. La toate tablourile electrice generale, principale, intermediare sau secundare trebuie să se prevadă o bară PEN folosită în comun pentru lucru şi pentru protecţie. Această bară PEN trebuie să fie legată totdeauna printr-un conductor separat la instalaţia de legare la pământ a obiectivului respectiv. Bara PEN a unui tablou electric trebuie să aibă borne de legătură separate pentru fiecare conductor racordat la această bară PEN. Este interzis ca la o bornă să se racordeze două sau mai multe conductoare PEN, N sau PE. Astfel bara PEN a tabloului va avea un număr suficient de borne pentru următoarele legături electrice:

- conductorul de racordare a barei PEN a tabloului în cauză la instalaţia de legare la pământ a obiectivului;

- conductoarele PEN de legătură cu alte tablouri racordate la tabloul în cauză;

- conductoarele de lucru N al circuitelor de alimentare a receptoarelor electrice monofazate la tabloul în cauză;

- conductoarele de protecţie PE pentru carcasele metalice ale receptoarelor electrice alimentate din tabloul în cauză;

- conductorul de protecţie PE pentru carcasa metalică a tabloului în cauză.

În cazul în care tablourile de distribuţie vin de le producător cu două bare, şi anume o bară N şi o bară PE, în cazul schemei TN-C aceste două bare trebuie să fie legate electric între ele. În schemele TN - C se va acorda o atenţie deosebită pentru racordarea barei N sau PEN la instalaţia de legare la pământ a obiectivului respectiv printr-un conductor PE (şi o bornă de legătură) de ramificaţie la conductorul principal de legare la pământ unde se realizează această legătură.

Schema TN – S se va aplica numai în cazul următoarelor circuite:

a) circuitele electrice sunt prevăzute cu protecţii diferenţiale cu DDR (dispozitiv diferenţial la curent rezidual);

b) circuitele electrice de alimentare a tablourilor electrice monofazate;

c) circuitele electrice de alimentare a receptoarelor (utilaje, aparate, agregate, dispozitive) electrice monofazate sau trifazate.

16

În schemele TN - S tablourile electrice trebuie prevăzute cu două bare distincte de neutru şi anume:

- bara de lucru (activă) simbol N;

- bara de protecţie simbol PE.

Bara de protecţie PE se va racorda la instalaţia de legare la pământ a obiectivului respectiv. În cazul circuitelor prevăzute cu protecţii diferenţiale cu DDR trebuie să se realizeze totdeauna o schemă TN-S astfel încât să se realizeze condiţiile de funcţionare a DDR (dispozitivului diferenţial la curent rezidual). Introducerea acestui dispozitiv de protecţie impune următoarele condiţii principale:

- conductorul activ (de lucru) N trebuie să fie separat (izolat electric) de conductorul de protecţie PE începând de la bornele din amonte ale întreruptorului acţionat prin DDR şi până la carcasele receptoarelor electrice alimentate prin circuitele protejate cu DDR, aflate în aval de acesta;

- conductorul activ (de lucru) N trebuie să fie izolat electric faţă de pământ (inclusiv faţă de conductorul de protecţie PE) cel puţin la acelaşi nivel de izolaţie ca şi conductoarele active de fază.

În cazul circuitelor electrice de alimentare a tablourilor monofazate trebuie să se realizeze de regulă o schemă TN - S chiar dacă circuitele respective nu sunt protejate cu DDR. În cazul circuitelor de alimentare a receptoarelor (utilaje, aparate, dispozitive, agregate electrice) totdeauna conductorul activ (de lucru) N este separat de conductorul de protecţie PE (de legare la neutru sau de legare la pământ), realizându-se astfel circuite de alimentare în schema TN - S.

În aceste cazuri, conductorul activ de nul de lucru N trebuie să fie separat şi izolat electric faţă de conductorul de protecţie PE până la tabloul de distribuţie în care bara comună de lucru şi de protecţie PEN este racordată la instalaţia de legare la pământ a obiectivului respectiv. În schema TN-S este interzis să se lege electric (direct sau indirect) un conductor sau o bornă de lucru N cu un conductor sau bornă PE în aval de tabloul (bara PEN), de la care acestea sunt separate, iar bara PEN este legată la pământ. În standardul STAS 12604/4-90 revizuit (faza a II-a a lucrării) faţă de actualul standard s-a renunţat la subcap. 3.3 şi anexele AC, AE şi AF deoarece sunt fie depăşite tehnic, fie că reglementările respective sunt tratate în prescripţii la nivel de îndreptare sau instrucţiuni intrate în vigoare recent, cum este de exemplu îndreptarul 1 RE-I p 30-2004 care cuprinde problemele tratate în anexele AE şi AF.

17

A N E X E

ANEXA 1 - REVIZUIREA STANDARDULUI STAS 12604/4-89. Propunerea de standard STAS 12604/4 revizuit:

Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Condiţii tehnice de calcul.

ANEXA 2 - REVIZUIREA STANDARDULUI STAS 12604/5-90. Propunerea de standard STAS 12604/5 revizuit:

Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

18

ANEXA 1 - REVIZUIREA STANDARDULUI STAS 12604/4-89.

Propunerea de standard STAS 12604/4 revizuit: Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Condiţii tehnice de calcul.

1

C U P R I N S

 

Pag.

Cap. 1. Generalităţi

3

 

1.1. Obiectul şi domeniul de aplicare

3

1.2. Terminologie

3

1.3. Standarde conexe

4

Cap. 2. Alegerea sistemului de protecţie

5

Cap. 3. Elemente care trebuie racordate la instalaţia de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă

10

Cap. 4. Tensiuni de atingere şi de pas maxime admise

12

Cap. 5. Condiţii de stabilitate termică

14

Cap. 6. Curenţi şi timpi de calcul

16

6.1.

Instalaţii electrice de înaltă tensiune (î.t)

16

6.1.1.

Reţele izolate faţă de pământ (schema IT)

16

6.1.2.Reţele legate la pământ, direct sau prin rezistenţă ohmică (schema TT, respectiv T 1 T sau schema T 2 T)

18

6.1.3.

Reţeaua de m.t (>1…35 kV) izolată faţă de pământ în schema IT care funcţionează în regim de avarie (defect cu punere la pământ) în schema T 2 T

19

6.1.4.

Condiţiile specifice pentru funcţionarea într-o schemă de abatere faţă de schema normală de funcţionare

21

6.2.

Instalaţii electrice de joasă tensiune (j.t)

22

6.2.1.

Reţele izolate faţă de pământ (simbol I)în schema IT

22

6.2.2.

Reţele legate direct la pământ sau printr-o rezistenţă mică (simbol T) în schema TT sau în schema TN

24

ANEXE

25

Anexa A

26

Anexa B

28

2

Cap. 1. Generalităţi

1.1. Obiectul şi domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentul standard stabileşte condiţiile tehnice de calcul pentru alegerea, realizarea

şi dimensionarea sistemelor de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, la instalaţiile şi echipamentele electrice fixe de joasă (j.t) şi/sau înaltă tensiune (î.t).

1.1.2. Prezentul standard se aplică tuturor categoriilor de instalaţii şi echipamente electrice

fixe, inclusiv cele din mediile cu pericol de explozie şi excavaţiile subterane. Detaliile schemelor de protecţie pentru diferite condiţii specifice se prevăd în documentaţia tehnică de execuţie.

1.1.3. Prevederile prezentului standard se aplică atât la lucrările noi, executate după data

intrării lui în vigoare cât şi în cazul extinderilor sau a altor lucrări, care au ca efect modificarea tensiunilor de atingere şi de pas sau a condiţiilor de stabilitate termică ale instalaţiilor de legare la pământ de protecţie şi de exploatare.

1.2. Terminologie

1.2.1 Conform

SR-EN 61140 (CEI

61140)

noie.

2002 Protecţia împotriva şocurilor

electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice.

1.2.2 Terminologie şi simboluri specifice privind reglementările din prezentul standard:

1.2.2.1

Şoc electric

Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corp

1.2.2.2

Electocutarea

Şoc electric fatal

 

1.2.2.3

Atingere indirectă

Contactul persoanelor cu mase puse accidental sub tensiune

1.2.2.4

Masă

Partea conductoare a unui echipament electric sau a unui element de construcţie accesibilă, care normal nu este sub tensiune dar care accidental, în caz de defect poate ajunge sub tensiune

1.2.2.5

Conductor de protecţie PE

Conductor

prevăzut

într-un

sistem

de

protecţie

împotriva

electrocutărilor

 

1.2.2.6

Conductor neutru de lucru N

Conductor legat la punctul neutru legat la pământ al sursei de tensiune pentru distribuţia energiei electrice

1.2.2.7

Conductor PEN

Conductor legat la pământ care îndeplineşte simultan funcţia de conductor de protecţie PE şi de conductor neutru de lucru N

1.2.2.8

Schema de funcţionare (de protecţie) a reţelei electrice

Schema în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi al maselor echipamentelor sau utilajelor electrice în raport cu pământul (masa)

1.2.2.9

Schema de funcţionare TT

Schema de funcţionare a reţelei electrice în care cel puţin un punct al părţilor active ale sursei de tensiune este legat direct, sau printr-o rezistenţă la o priză de pământ simbol T, iar masa echipamentelor sau utilajelor electrice sunt legate la o priză de pământ, simbol T

1.2.2.10

Schema de funcţionare TN

Schema de funcţionare a reţelei electrice în care cel puţin un punct al părţilor active ale sursei de tensiune este legat direct, sau printr-o rezistenţă la o priză de pământ simbol T, iar masa echipamentelor sau utilajelor electrice sunt legate la neutrul sursei de tensiune

3

1.2.2.11

Schema de funcţionare IT

Schema de funcţionare a reţelei electrice în care toate părţile active ale sursei de tensiune sunt izolate faţă de pământ sau punctul neutru al acestei surse este legat direct, sau printr-o impedanţă de valoare mare simbol I, iar masele echipamentelor sau utilajelor electrice sunt legate la pământ simbol T

1.2.2.12

Zona de potenţial nul (pământ de referinţă)

Zona în care tensiunea între două puncte ale suprafeţei solului este mai mică de 0,3 %/m din tensiunea totală a prizei, la trecerea curentului de defect prin acesta.

1.2.2.13

Tensiune j.t

Tensiune de lucru aflată în următoarele limite:

-

cel mult 250 V faţă de pământ în cazul reţelelor legate la

pământ, schema TT sau TN;

cel mult 1000 V între faze, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ; schema IT

-

1.2.2.14

Tensiune î.t

Tensiune de lucru mai mare decât tensiunea joasă

1.2.2.15

Tensiunea prizei de pământ

Tensiunea care apare între priza de pământ şi zona de potenţial

U

p

nul la trecerea unui curent prin priza de pământ

1.2.2.16

Tensiunea de atingere U a

Partea din tensiunea prizei de pământ, la care este supus omul aflat la o distanţă de 0,8 m între ele (în cazul verificărilor prin măsurări se consideră 1 m )

1.2.2.17

Tensiunea de atingere U pas

Partea din tensiunea prizei de pământ, la care este supus omul când atinge concomitent două puncte de pe sol aflate la o distanţă de 0,8 m între ele (în cazul verificărilor prin măsurări se consideră 1 m )

1.2.2.18

Coeficient de atingere k a

k a = U a /U p unde U a – tensiunea de atingere U p – tensiunea prizei

1.2.2.19

Coeficient de atingere k pas

k pas = U pas /U p unde U pas – tensiunea de atingere U p – tensiunea prizei

1.2.2.20

Tensiunea medie m.t

Tensiunile de lucru din categoria tensiune înaltă (î.t) în intervalul >1000 V … 35000 V

1.3. Standarde conexe

1.3.1. SR- CEI 60 364-4- 442 +A 1 iunie 1999 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4. Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva supracurenţilor. Secţiunea 442 Protecţia instalaţiilor de j.t împotriva defectelor la pământ din instalaţiile de î.t.

1.3.2. SR- CEI 479-1 mai 1995 Efectele curentului asupra omului. Partea 1 Aspecte generale.

1.3.3. SR- CEI 60 755 +A 1 +A 2 – 1995 Reguli generale pentru dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual.

1.3.4. SR- HD 384 4.41. S2 oct-2004 Instalaţii electrice în construcţii. Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Cap.41. Protecţia împotriva şocurilor electrice.

1.3.5. SR- HD 384-4-43 S2 oct. 2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4. Protecţie pentru asigurarea securităţii. Cap.43. Protecţia împotriva supracurenţilor.

4

1.3.6.

SR- HD 384-4-473 S1 noie. 2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4. Protecţie

pentru asigurarea securităţii. Cap.47.Utilizarea măsurilor de

protecţie pentru asigurarea securităţii.

Secţiunea 473:Măsuri de protecţie împotriva supracurenţilor.

1.3.7. SR- HD 384.5.54 S1 noie. 2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5. Alegerea

şi instalarea echipamentelor electrice. Cap.54. Legare la

pământ şi conductoare de protecţie.

1.3.8. SR- HD 384.6.61 S2 noe.2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 6-61.

Verificări la punerea în funcţiune.

1.3.9. STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

Cap. 2. Alegerea sistemului de protecţie

2.1. Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă la instalaţiile şi echipamentele electrice fixe se realizează prin aplicarea unuia din sistemele de protecţie indicate în Tabelul 1, funcţie de categoria reţelei electrice (I sau T) şi de tensiunea de lucru (înaltă î.t sau joasă tensiune j.t) conform pct.1.2.2.20 în medie tensiune m.t se încadrează reţeaua de î.t din intervalul >1…35 kV.

Tabelul 1

Nr.

Categoria reţelei

Tensiunea de lucru

Sistemul de protecţie - schema de funcţionarea reţelei

crt.

1.

Reţea izolată sau compensată (simbol I)

Indiferent de tensiunea de lucru

Legare la pământ de protecţie (simbol T) - schema IT

2.

Reţea legată la pământ (simbol T)

Înaltă tensiune (î.t)

Legarea la pământ de protecţie (simbol T) - schema TT;

2.1.

Reţea legată direct la pământ (simbol T 1 )

Medie tensiune (m.t)

Legare la pământ de protecţie - schema T 1 T;

2.2.

Reţea legată la pământ prin rezistenţă ohmică (simbol T 2 )

Medie tensiune (m.t)

Legare la pământ de protecţie - schema T 2 T;

3.

Reţea legată direct la pământ (simbol T)

Joasă tensiune (j.t)

a) Legare neutrul sursei de tensiune legat la pământ (simbol N) -schema TN; b) Legare la pământ de protecţie -

(simbol T) - schema TT; Nota 1: În cazuri justificate se poate completa legarea la pământ de protecţie (schema TT) sau legarea la neutru de protecţie (schema TN) cu protecţii PACD şi/sau PATD. Nota 2