Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare

Carbunele este o o roca sedimentara caustobiolitica, de culoare brun-neagra, ce provine din

incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de trnsformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului
atmospheric, la presiuni si temperature ridicate, ce depend de adancimea la care se afla acumularile
vegetale.
Compozitia carbunelui se exprima partial in elemente chimice: carbon (C), hidrogen (H),
azot (N), oxygen (O) si sulf.
In timpul incalzirii, din carbine se degaja gaze combustibile, numite materii volatile. Cu cat
se degaja mai multe materii volatile, cu atat carbunele arde mai usor.

Clasificarea carbunilor
Carbuni inferiori:
 Antracit;
 Huila.
Carbuni superiori:
 Carbune brun;
 Lignit;
 Turba.
Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în
masa combustibilă, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce îl face foarte dificil de aprins.
Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800 °C,
temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o
putere calorifică de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este pu țin folosit în energetică, fiind
folosit în industria chimică la producerea electrozilor.
Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în
masa combustibilă, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În
momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29 MJ/kg. Este cel
mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard
cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică, ca urmare se
folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs)
cocsifică, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin
ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars.
Carbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în
masa combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține
30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în
special lignitul, care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în
scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune.
Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 %
carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul
extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere
calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. De
asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ .

Istoric
Aceasta resursa a avut un rol important in dezvoltarea industriala – secolul XIX este numit
secolul carbunilor. Carbunele a fost utilizat pe scara larga ca si combustibnil pentru Motorul cu
aburi.

Utilizarea
Obtinerea cocsului – rezultat in urma procesului de carbonizare la temperature inalte, prin
distilarea carbunelui in lipsa oxigenului.
Cocsul – este utilizat drept combustibil in siderurgie, ca materie prima sau produs auxiliar
la fabricarea fontei, a carburii de calciu si a altor derivate industrial.
Carbunele este folosit ca si combustibil pentru obtinerea energiei electrice si in industria
materialelor de constructii. Este combustibil in termocentrale si fabric de ciment (3/4 din cererea de
carbine).
In industria chimica este folosit la obtinerea vopselurilor, materialelor plastic, fibrelor
sintetice, ingrasaminte etc.
Este un bun combustibil pentru incalzirea locuintelor.
 Evaluari ale resurselor de carbine
 1916 – Congresul International de Geologie la Torino - 7100 mld. tone
- America de N 68%
- Asia 17%
- Europa 10%
- Africa 3%
- Australia 2%
 Intensificarea lucrarilor din identificarea de noi resurse – 16500 mld. tone;
 Rezervele economice ecploatabile – aproximativ 860 mld. tone;
 Consumul mondial actual – cca 45 mld. tone;
 Ar asigura un consum pentru aproape 19 ani;
 Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate
in Emisfera Nordica (intre paralele de 35o – 60o lat N).
Principalele 10 tari producatoare de carbine sunt : China, SUA, India, Australia, Africa de
Sud, Federatia Rusa, Indonezia, Kazahtan, Polonia, Columbia.

Contributia carbunelui la balanta energetica mondiala

 In present 41% la productia de energie electrica;
 Estimarea pentru 2030 – 44% estimare International Energy Agency (IEA);
 Scaderi ale ponderii carbunilor – de la 26% in anul 1990 la 24% in 2003 (UE, Europa
Centrala si de Est, fostele state sovietice);
 Cresteri ale productiei carbunilor – SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelanda, tarile in
curs de dezvoltare ale Asiei (China si India).
 Carbunii din Asia
R.P. Chineza

 O crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950;

 Produce 39,81% din totalul mondial, carbunii fiind principal sursa energetica a tarii;
 Joaca un rol vital oferind acces la energie electrica la peste 450 milioane de oameni in
doar 15 ani;
 In present este cel mai mare producator mondial de otel, metale, neferoase, siment s.a;
 Zacamintele sunt de calitate superioara, grosimeastratelor este mica, iar adancimea de
exploatare redusa permite de multe ori exploatarea in cariera.

Exploatari:
 Regiunea de Nord – Est – cele mai mari zacaminte: FUSHUN –exploatari in cariera de
huila, Provinciile BENXI si SHANXI;
 Regiunea de Nord – Bazinele TAIYVAN si DATONG;
 Regiunea Centrala si de Sud – carbuni inferiori – Provinciile YUNNAN si NUNAN.

India

 A II-a producatoare din Asia de a III-a la nivel mondial;

 Productie aproape in exclusivitate formata din huila;
 A cunoscut o crestere rapita datorita cererii siederurgiei nationale si a exportului spre
Japonia;
 Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3,3%
annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator cu peste 450000
de oameni).

Exploatari:
Carbuni superirori:
 la vest de Calcutta in statele: Bengalul de vest, Madhya Prades, Bihar;
 partea Central Estica – zacaminte de pe Valea Godavari;
 regiunea Estica – in apropiere de Madras
Carbuni inferiori – peste 90% din rezervele de carbuni inferiori – Statul Tamil Nadu.

Kazahtan

 Are reserve c ear asigura productia pentru 100 de ani;

 Productia a scazut la 50% in ultimii ani.

Exploatari:
 KARAGANDA, la Nord de lacul Balhas – principalul bazin carbonifer, huila
cocsificabila si carbine brun.
 EKIBASTUZ (10% din productia tarii).

Carbunii in America
SUA

 A detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera;

 In present este pe locul 2 cu o pondere de aproximativ 22%, circa 9% sin productie este
exportata.

Exploatari:
- Regiunea Muntilor Stancosi in statele: Dakota de Nord, Colorado, Wyoming;
- Regiunea Muntilor Appalachi in statele: Pennsylvania, Virginia de Vest, Alabama;
- Bazinul Fluviului Mississipi: Bazinul central Vestic – Iowa, Missouri, Nebraska,
Bazinul central Estic – Illinois, Montana, Indiana, Kentucky, Ohio, Bazinul Sudic –
Texas, Louisiana.

 Carbunele genereaza aproximativ jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite iar
rezervele de carbine ajung pentru o perioada de 245 de ani;
 Montana este statul cu cele mai mai reserve de carbine (119 mld. tone)
 Wyoming este cel mai mare producator de carbine – a produs aproximativ 400 mld.
tone in anul 2004;
 Texas este cel mai mare consummator de carbine (utilizeaza cca 100 mil. tone pe an);
 Fiecare persoana din SUA utilizeaza 3,8 tone de carbine in fiecare an.

Canada

 Productie echilibrata de carbuni, cu un usor avamtaj asupra carbunilor superiori;

 Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala;
 Din cele 25 de mine, 13 produc exclusive pentru export.

Exploatari:
- Partea Estica: Noua Scotie, New Brunswick;
- Partea Sudica: Provincia Alberta, Provincia Saskatchewan.

Carbunii din Europa

Federatia Rusa

 Mari bazine carbonifere in partea europeana;

 Detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba, exploatata din Estul si
Vestul Serbiei;
 Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantial dupa 1990, datorita scaderii
cererii interne si a reducerii exporturilor (doar 5% din productia mondiala).

Exploatari:
 Bazinul Peciora - dispune de reserve mari de carbuni superiori, este considerat cel mai
extins bazin carbonifer al Europei, cunoscut si sub denumirea de “Dombasul Polar”
alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei;
 Bazinul Moscovei - poseda reserve de carbuni energetici si este principal sursa de
combustibili pentru industria energiei electrice din regiune.
 Regiunea Muntilor Ural – cateva bazine carbonifere cu importanta deosebita pentru
industria locala: Bazinul Ekaterinburg, Bazinul Kiel, Bazinul Celeabinsk.
 Bazinul Kuzmetk – situate pe raul Tomi, afluernt al fluviului Obi, se extrage carbine
cocsificat pentru siderurgia Siberiei de Vest.
 Partea Asiatica – Bazinul Kansk – Acinsk, Bazinul Ceremhova – Irkutsk;
 Bazinul Tunguska – in partea centrala a Siberiei
 Bazinul Lena – valorificare slaba
 Partea de Nord a Siberiei – Bazinul Taimir, Bazinul Kolima;
 Extremul Orient – Bazinul Bureea, Bazinul Sucean, Bazinul Sahalin.

Polonia

 Rezerve mari de huila in Sudul tarii (Silezia Superioara) – peste 90% din rezervele tarii;
 Celelalte reserve de huila se afla in SIlezia Inferioara: Bazinul Walbrzych, Podisul
Lublin;
 Prezenta cailor navigabile Odras si Wisla – un avandaj deosebit pentru transportul
carbunilor spre porturile de la Marea Baltica;
 Carbunii inferiori se exploateaza in: Bazinul Turow, Bazinul Konin – Turek;
 Exploatari de turba: NE tarii – Colinele Mazuriei;
 Productia de huila a Poloniei provine din subteran;
 Se are in vedere reducerea productiei, cu toate ca acest combustibil asigura 95% din
energia electrica a tarii.

Germania

 Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici (locul II in Europa dupa

Federatia Rusia), 3% din productia mondiala;
 Germania de Esti (Regiunea Saxono-Turingiana) peste 50% din productia mondiala;
 Germania de Vest (Bazinul Aachen, Bazinul Ville Koln)
 Bazinul Ruhr – principal regiune de extractive a carbunilor superiori. Rezervele sunt
estimate la peste 20 mld. tone, centrate in 124 de state care contin cei aproape 10 mld.
tone carbuni inferiori;
 Bazinul Saar – Germania a cunoscut o reducere substantial a productiei de carbine
(dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%, iar cea de carbuni inferiori
cu 24%).

Ucraina

Bazinul carbonifer Donetk

 Situat pe cursul inferior al Donetului;
 60% din resursele carbonifere sunt carbuni energetici;
 Contine cca 300 de straturi de carbine, dar se exploateaza cca 100;
 Este considerat bazinul cu cea mai ridicata pondere a carbunilor cocsificati din
Europa;
 Pozitia geografica favorabila, determinata de prezenta minereurilor de fier de la
Krivoi-Rog si caile de transport naval (Canalul Volga-Don – legatura intre Marea
Neagra si Marea Baltica), a dus la dezvoltarea industriei Iin special siderurgia).

Marea Britanie

 A dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani;

 Carbunii au avut o contributie hotaratoare in dezvoltarea industriei Marii Britanii;
 Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si cantitati inseminate au fost favorizate de
existent zacamintelor de buna calitate si de adancimea redusa de exploatare.

Exploatari:
- Bazinul Wales
- Bazinul Yorkshire
- Bazinull Northumberland
 Cehia

 Productie dominant de carbuni superiori;

 Principala Regiune Carbonifera – Carbuni Superiori: Ostrava Karvina (Silezia Ceha), se
obtin peste 80% din productie;
 Alte bazine carbonifere: Bazinul Rosice (la Vest de Brno), Bazinul Plzen (la Vest de
Praga), Bazinul Klado (la Vest de Praga);
 Carbuni inferiori: Boemia Nordica, Bazinul Most, Bazinul Sokolov.

Romania

 Rezerve evaluate la 4,22 mil. tone, aproape 80% carbuni inferiori;

 Lignitul ocupa o pondere de peste 70%;

Exploatari:
- Bazinul Olteniei – zona de exploatare – Motru, Jilt, Rovinari, Valcea (Berbesti-Alunu),
Mehedinti (Husnicioara);
- Bazinul Arges – zona de exploatare Aninoasa – Godeni;
- Bazinul Barcau – Grasna;
- Bazinul Petrosani – exploatari de huila;
- Muntii Banatului – exploatari de la 1790.

Carbunii in Africa
Africa de Sud

 Se remarca prin existenta unor reserve formate aproape in totalitate din carbuni
superiori;
 Dupa 1990, productia a crescut constant, cu 5 mil. tone/an, crestere datorata cererii
ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 mil. tone/an);
 Exploatari:
- Provincia Transvaal – Bazinul Witbank
- Provincia Orange
- Provincia Natal

Carbunii din Oceania

Australia

 Este o mare detinatoare de reserve de carbine;

 Este a III-a producatoare mondiala , avand o crestere usoara a productiei in ultimii ani,
mai ales pentru carbunii superiori;

Exploatrari:
- Regiunea Alpilor Australieni – exploatari in cariera, calitate foarte buna a carbunilor:
Bazinul Sydnei, Bazinul Ipswich, Bazinul Newcastel, Bazinul Blar Athol;
- NE Australiei: Charles;
- SV Australiei: Callie
- Insula Tasmania.