UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

RESURSELE DE CĂRBUNI ÎN ROMÂNIA

Nume şi prenumele studentului: Lazăr Andrei-Sabin

Specializarea: Geografia turismului
Grupa: 107
 1. Introducere
Pentru acest proiect am luat informații de pe internet, atât de pe Wikipedia, cât și de pe alte sit-uri.

2. Descrierea studiului de caz

Zonele miniere au fost și sunt zone mono-industriale, afectate de procesul de restructurare,
zone ce și-au diminuat sever potențialul economic și care se confruntă, ca rezultat, cu numeroase
procese de dezagregare socială.
Cărbunii au jucat si încă joaca la ora actuala un rol esențial in viețile noastre, dar mai ales in
dezvoltarea rapida a tarilor industrializate. Acesta este cunoscut ca fiind primul combustibil
utilizat in timpul revoluției industriale. Este cel mai accesibil din punct de vedere al prețului. De altfel,
de-a lungul istoriei, aceasta costa in medie de patru ori mai puțin decât gazele naturale sau petrolul.
Astfel, atât cei bogați, cat si cei mai putini înstăriți din punct de vedere financiar, își permiteau sa
folosească aceasta roca sedimentara in diverse scopuri. Cu toate acestea, cărbunele era utilizat in procesul
de ardere, tocmai pentru ca degaja căldura in jur. Cărbunele este cel mai frecvent utilizat ca si
combustibil; se estimează ca in anul 2006 s-au ars in jur de 6 miliarde de kilograme de cărbune, iar cifra
se afla in continua creștere de la an la an.
Este o sursa de energie neregenerabila, tocmai pentru ca se formează într-o perioada de minim un
milion de ani.
Cărbunele prelungește considerabil viața florilor din vaza. Adăugarea unei cantități foarte mici
de cărbune in apa din vaza, va ajuta la menținerea proaspătă a plantelor.
Cărbunele medicinal este cunoscut ca fiind si inamicul toxinelor. Atunci când acesta este obținut
din lemn de tei, este utilizat cu succes in fitoterapie. In plus, in cazul unei otrăviri sau a unei
toxiinfecții, se recomanda administrarea a trei linguri de cărbune cu putina apa. In acest fel
organismul este salvat într-o oarecare măsură.

3. Metodologie
În principiu am folosit metoda statistică.

4. Rezultate
La începutul anilor 1990, România avea 464 mine de cărbune și alte minerale. Până în 2004
producția a fost oprită în 344 dintre cele mai nerentabile mine; 82 dintre ele au fost închise și sau
încheiat contracte pentru închiderea și ecologizarea a încă 191.
La nivel național, în anul 2008 a fost aprobată închiderea a 85 de obiective miniere, care se
adaugă la cele 462 cu activitate sistată în perioada 1998-2006. In plus, între 2005 și 2012, prin proiectul
de închidere a minelor și regenerare de mediu și socio-economică, s-a reușit închiderea a 23 de mine și
companii miniere.
În perioada 1990-2007, statul a cheltuit pentru susținerea sectorului minier, suma de 6,15
miliarde dolari, incluzând subvenții și alocații de capital.
Procesul de restructurare a constat cu predilecție în închiderea activității și disponibilizarea în
masă a personalului cu plăți compensatorii, dar fără asigurarea de alternative viabile în crearea
de noi locuri de muncă pentru absorbția personalului disponibilizat. Zonele miniere au fost și sunt zone
mono-industriale, afectate de procesul de restructurare, zone ce și-au diminuat sever potențialul economic
și care se confruntă, ca rezultat, cu numeroase procese de dezagregare socială.
Nici pe segmentul lignitului situația nu este prea optimistă, deoarece și în Bazinul Rovinari
urmează să fie închise o serie de mine. Reducerea activității din minerit se va face prin
închiderea unor perimetre aflate la ora actuală în conservare: Peșteana Sud, Seciuri și Chiscani.
Măsuri necesare pentru eficientizarea activității miniere:
– Noi tehnologii pentru exploatarea și prelucrarea resurselor minerale, înlocuirea tehnologiilor
pirometalurgie consumatoare de energie cu metode mai puțin intensive, noi tehnologii în
hidrometalurgie.
– Noi procese tehnologice de tratare a materialelor polimetalice, atât în scopul îmbunătățirii
eficienței metodelor deja existente de recuperare a subproduselor cu conținut metalic, cât și
pentru dezvoltarea de noi metode de recuperare a metalelor care în prezent nu se pot recupera;
– Metode inovative pentru a da valoare deșeurilor, prin dezvoltarea unui sistem durabil de
reciclare a deșeurilor metalurgice și efluenților, pentru a creste producția de metale de bază, prin
lansarea de tehnologii de prelucrare pentru materii prime slab calitative, cozi de flotație, deșeuri;
– Noi metode pentru utilizarea completă a resurselor de la tratarea materialelor secundare și a
deșeurilor din metalurgia neferoasă, prin dezvoltarea unor tehnologii combinate extrem de
eficiente de recuperare a metalelor din deșeuri polimetalice și deșeuri constituite din mai multe
materiale;

Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care
27 % aparține SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene și
7 % Australiei. Aceste rezerve, dacă se continuă folosirea cărbunilor în același ritm ca în anul 2003 (3,8
miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioadă de 203 ani.

Rezervele de cărbune ale României, aflate în evidența națională la începutul lui 2007,
sunt următoarele: huilă 721 mil.tone; cărbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.
Principalele centre de exploatare de cărbune din România sunt:
•exploatările de cărbune brun din bazinul Comănești - județul Bacău, cu minele de la Comănești,
Asău, Dârmanești.
•exploatările de huile din Banat, cu minele de la Anina, Lupac.
•exploatările de cărbune brun de pe valea Almasului - județul Sălaj, cu minele de la Surduc si
Ticu.
•alte câteva exploatări la Mesteacăn lângă Brad și Sinersig în Banat.
Producția de cărbuni a României a prezentat creșteri deosebit de accentuate după cel de-al
doilea război mondial, datorita deschiderii de noi mine si cariere si datorita metodelor noi de
exploatare cu abataje pe front lung in subteran si in cariere la suprafața.
Tipurile de cărbuni prezente în România sunt:
Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 %
carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul
extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere
calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. De
asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ.

Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30 -
45 % umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult Turba este
folosit, în special lignitul, care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul
Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune.
Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huilă, însă putere
calorifică sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huilă. Este folosit în scopuri energetice.

Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul
extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai
prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard
cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică, ca urmare
se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs)
cocsifică, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât
prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars.

Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în masa
combustibilă, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce îl face foarte dificil de aprins.
Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800 °C,
temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o
putere calorifică de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică,
fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor.

5. Concluzii
Cărbunele este necesar în România deoarece acesta joacă un rol foarte important in economia tarii
acoperind multe viitoare importuri, ceea ce peste aproximativ 104 ani când exploatarea sa va lua final
datorita faptului ca este resursa epuizabila, vor face sa clatine economia tarii.

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune
http://politici.weebly.com/resurse-naturale/category/all/2
https://playtech.ro/stiri/harta-romaniei-schimbata-total-asa-ar-putea-arata-taranoastra-
din-2020-44635
http://www.snimvj.ro/istoric.aspx
https://www.scritub.com/geografie/EXPLOATAREA-CARBUNELUI-INROMA24222172416.
php
https://www.centrale-lemne-liepsnele.ro/super-calitatile-carbunelui-producerea-decaldura-
casa/
https://www.rri.ro/ro_ro/viitorul_carbunelui_in_productia_europeana_de_energie-
2612361