UNIVERSITATEA POLITEHNICA FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR

Combustibili fosili

Student St!noiu Ale"#nd$# %eo$&i#n# Anul II M#te$ ' In&ine$i# Mediului

(u)u$eti *+,-

COMBUSTIBILII FOSILI

,. %ene/! i 0$o0$iet!i fi/i)o 1 )2imi)e

Combustibilii fosili sunt hidrocarburi, crbune, petrol sau gaze naturale, formate din rmiele fosilizate ale plantelor i animalelor moarte. Teoria organic a formrii hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emis de ctre Mikhail Lomonosov n 1 ! . "#ist i o teorie anorganic a formrii ieiului formulat n 1$%$ de chimistul rom&n Ludovic Mrazek. 'n vorbirea curent, termenul (combustibil fosil) include i resursele naturale cu coninut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. *cestea sunt denumite mai corect combustibili minerali. Combustibilii fosili au fcut posibil dezvoltarea impresionant a industriei din ultimele secole i nlocuirea utilizrii pe scar larg a lemnului i turbei pentru nclzire. Combustibil fosil este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de materii organice formate din plante i animale putrezite care s+au transformat n i ei, crbune, sau gaze naturale, sub aciunea cldurii i a presiunii din scoara terestr, de+a lungul sutelor de milioane de ani. ,entru a genera electricitate, energia dega-at de arderea combustibililor fosili este adesea folosit pentru a pune n micare o turbin. .eneratoarele mai vechi foloseau adesea aburul obinut prin arderea combustibililor pentru a pune n mi care turbina, dar n generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. 'n lumea modern a secolelor %/ i %1, setea de energie provenit din combustibili fosili, mai ales pentru benzin, provenit din petrol, este una din cauzele ma-ore ale conflictelor globale i regionale. 0+a nscut astfel o micare global spre generarea de energie regenerabil, pentru a a-uta la satisfacerea nevoilor cresc&nde de energie. *rderea combustibililor fosili de ctre omenire este cea mai important surs a emisiilor de dio#id de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de ser, care mpiedic dispersarea radiaiilor i contribuie la nclzirea global. Concentraia de C1% din atmosfer este n cretere, produc&nd ngri-orare cu privire la gradul de re inere a radiaiei solare, care va avea ca rezultat creterea temperaturii medii a suprafeei terestre. 2oar o mic cantitate a combustibililor pe baz de hidrocarburi sunt biocombustibili, adic derivai din dio#idul de carbon din atmosfer, deci care nu contribuie, prin ardere, la creterea cantitii globale de dio#id de carbon. Toti combustibilii fosili trebuie e#trai din pm&nt, direct de la sursa. Mineritul si transportul combustibililor fosili trebuie organizat cu atenie ma#ima, pentru a preveni producerea unor efecte negative asupra oamenilor, animalelor si a mediului.

,rin noiunea de combustibil fosil se nelege orice substan care con ine i poate dega-a liber elemente carburante n stare atomic. 2in punct de vedere energetic, pentru ca o substan s fie folosit drept combustibil, aceasta trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii3 s se combine e#otermic cu o#igenul din aer, iar dega-area specifica de cldur s fie c&t mai mare4 s se gaseasca n cantitati suficiente accesibile unei e#ploatari economice si sa nu aiba o utilizare superioara arderii 5de e#emplu n petrochimie64 s+i menina constante n timp calitatile fizico+chimice si tehnologice, pentru a putea fi prelucrata4 s conin, n cantitati foarte reduse, substante, ca sulful sau vanadiu, care, prin ardere, produc gaze cu aciune nociv asupra pereilor metalici. Combustibilii fosili se clasifica dupa starea de agregare 5n solizi, lichizi si gazosi6, provenienta 5n naturali si artificiali6, v&rsta geologica, putere calorifica 5n superiori, medii si inferiori6 etc. "lementele ce intra n compozitia unui combustibil fosil pot fi grupate n3 masa combustibila, masa minerala necombustibila si umiditate. Masa combustibila este partea care nu este legata direct de balast, fiind compusa din carbon 5C6, hidrogen 576, azot 586, o#igen 516 si o parte din sulf 506. Masa mineral necombustibila 5*6 provine din substantele minerale, sulfati, o#izi, carbonati, o#izi metalici, saruri etc., care au intrat n combustibil. 9miditatea 5:6, se compune din cantitatea totala de apa din combustibil. *. Ni3el i )onsum 8ivelele surselor primare de energie sunt date de rezervele subterane disponibile. Cele mai importante surse de energie primar sunt cele pe baz de carbon. ,etrolul, crbunele, i gazul au stat la baza a $,;< din energia produs n cursul anului %//%. 5"#primat n milioane de tone echivalent petrol, reprezint =>,$ ? %=,! ? %1,%.6 'n aceste calcule se consider c producia poate continua la un nivel constant pentru numrul respectiv de ani i c ntreagile rezerve pot fi e#ploatate. 'n realitate, consumul tuturor celor trei resurse este n cretere, adic acestea se vor termina mai repede. Totu i, curba consumului se aseamn cu un clopot, adic la un moment dat, dup atingerea unui ma#im pentru fiecare caz, consumul va ncepe s scad, p&n c&nd se a-unge ca e#ploatarea zcmintelor s nu mai fie economic fezabil sau chiar imposibil. @ezi Teoria v&rfurilor 7ubert, pentru detalii despre aceast curb aplicat n cazul resurselor. *ceast discuie subliniaz echilibrul global al energiei. "ste de asemenea important nelegerea raportului dintre rezerv i consumul anual 5ABC6, n cazul fiecrei ri. 2e e#emplu, politica energetic a Marii Critanii recunoate c valoarea ABC pentru "uropa este =, foarte -oas fa de standardele mondiale i deci e#pune regiunea unei vulnerabiliti energetice. Marea Critania, de e#emplu, se bazeaz nc pe combustibilii fosili ca resurs principal de energie.

'n 0tatele 9nite, peste $/< din emisiile de gazele cu efect de ser provin din arderea combustibililor fosili. @ezi nclzire global. 'n plus, prin ardere se produc i ali poluani, ca o#izi de azot, dio#id de sulf, componente organice volatile i metale grele. *rderea combustibililor fosili genereaz acid sulfuric i azotic, care cade pe ,m&nt ca ploaie acid, av&nd un impact at&t asupra mediului natural c&t i asupra mediului artificial. 0culpturi i monumente construite din marmur sunt n mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacioneaz cu carbonatul de calciu. Combustibilii fosili conin i materiale radioactive, mai ales uraniu i toriu, care este emanat n atmosfer. 'n anul %/// au fost emise n atmosfer circa 1%./// de tone de toriu i !/// de tone de uraniu prin arderea crbunelui. 0e estimeaz c n cursul anului 1$D%, crbunele ars n 09* a eliberat n atmosfer de 1!! de ori mai mult radia ie dec&t incidentul Three Mile Esland. *rderea crbunelor genereaz i imense cantiti de zgur i funingine. 4. C!$bunele Crbunii sunt roci sedimentare, av&nd culori care variaz de la negru la brun, care dega- o mare cantitate de energie prin ardere. Crbunii s+au format prin descompunerea anaerob 5n absenFa aerului6 a resturilor vegetale, provenite din ere geologice ndeprtate. 2up moartea plantelor, rmGiFele acestora, a-unse pe fundul mlaGtinilor 5mediu anaerob6, sunt descompuse n lipsa aerului de ctre microorganisme anaerobe. 2up o perioad scurt Gi o serie de procese anaerobe, din aceste resturi vegetale se formeaz un crbune inferior, numit turb. 0punem c resturile vegetale sunt carbonizate, deoarece se mbogFesc cu carbon, pierz&nd cantitFi mari de hidrogen Gi alte elemente chimice. 2e+a lungul timpului, peste acest crbune se depun straturi noi de sedimente, astfel acesta fiind supus un presiuni Gi temperaturi din ce n ce mai mari. 'n funcFie de presiunea la care a fost supus turba Gi vechimea sa, crbunele format poate fi crbune brun, lignit, antracit sau huil. 2up energia termic 5cldura6 dega-at prin ardere, crbunii se mpart n crbuni inferiori Gi crbuni superiori. Crbunii inferiori, reprezentaFi de turb, crbunele brun Gi lignit dega- o cantitate mai redus de energie Gi de aceea sunt crbuni cu valoare economic, mai sczut. Crbunii superiori sunt crbuni care dega- cantitFi mari de energie, deci au o valoare ridicat4 sunt cei mai bogaFi n carbon Gi cei mai vechi.

Fi&. ,. C!$bunele

2in categoria crbunilor cei mai utilizati n procesele energetice sunt crbunii, n special carbunele brun si huilele4 lemnele sunt folosite numai pentru scopuri de ncalzire locala. Carbunele brun cuprinde mai multe grupe, functie de v&rsta geologica si anume3 brun lemnos 5CL6, numit si lignit4 brun mat 5CM64 brun pam&ntos 5C,64 brun sm&los 5C064 brun huilos 5C76. 7uilele se nt&lnesc sub forma de huila cu flacara lunga 57L6, huila pentru gaz 57.6, huila grasa 57.6, huila pentru cocs 57C6, huila slaba sau semigrasa 5706 si huila antracitoasa 57B*6. *ntracitul 5*6 este cel mai vechi carbune natural, nu se utilizeaza n scopuri energetice si are o putere calorifica apropiata de cea a combustibilul conventional. 3.1. Caracteristicile tehnice si energetice principale ale carbunilor sunt3

H materiile volatile 5V6, respectiv cantitatea totala de gaze formate n procesul de transformare termica a masei combustibile 5determinate prin ncalzire timp de min. la cca. D1! IC6, care determina temperatura de aprindere a carbunelui 5practic egala cu cea a volatilelor6, lungimea flacarii produse prin ardere si prin aceasta, naltimea focarului4 H cenusa 5Ai6, care provine din masa minerala ramasa dupa arderea combustibilului, influenteaza prin compozitia sa chimica, temperatura de topire si v&scozitate, actiunea corosiva asupra focarului, evacuarea zgurii si alegerea echipamentelor de desprafuire4 H temperatura de curgere a cenusii este temperatura la care corpul de proba curge pe placa si influenteaza sistemul de evacuare4 H vscozitatea zgurii sau rezistenta pe care o opune deplasarii particulelor n timpul curgerii influenteaza evacuarea lichida4 H balastul reprezinta partea din combustibil care nu produce caldura prin ardere 5suma dintre umiditate si anorganic64 H puterea calorifica inferioara, Hi JkKBkgL + cantitatea de caldura dega-ata prin arderea unitatii de combustibil, fara ca vaporii de apa sa condenseze, se calculeaza functie de continutul procentual de carbon, hidrogen, o#igen, sulf si umiditate la starea initiala4 H umiditatea (Wi6, reprezinta cantitatea de apa din combustibilul solid si se compune din cea higroscopica sau interna, care leaga elementele chimice si cea superficiala sau e#terna, care depinde de conditiile de depozitare4 umiditatea influenteaza capacitatea de alunecare la descarcare4 H rezistenta de stocare reprezinta timpul n care carbunele se degradeaza 5se far&miteaza6, p&na la maruntirea completa4 influenteaza timpul de stocare.

-. Pet$olul

Fi&.*. Im#&ini )u 0et$ol

,etrolul a fost descoperit cu mii de ani n urm, datorit faptului c are o densitate mai mic dec&t a apei, acesta ieGea la suprafaFa acesteia. ,rin o#idare petrolul se transform n asfalt, care era folosit pentru etanGarea corbiilor. 0e crede c petrolul era o component a focului grecesc, o temut arm a flotei bizantine. ,etrolul este folosit n prezent pentru obFinerea kerosenului, benzinei Gi a motorinei, precum Gi n industria chimic, la obFinerea maselor plastice, a polimerilor Gi a negrului de fum. Teo$i# bio&en! de formare a zcmintelor de petrol susine c petrolul ia na tere din organisme marine plancton care dup moarte s+au depus pe fundul mrii, fiind acoperite ulterior de sedimente. Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se ntinde pe perioada de timp de ca. =!/ + >// milioane de ani n urm 2evonian perioad n care a avut loc n r&ndurile florei i faunei o mortalitate n mas, e#plicat prin teoria meteoritului uria care a czut n aceea perioad pe pm&nt, declan&nd temperaturi i presiuni ridicate. *stfel s+au format aa numitele substane cherogene ce provin din substan e organice cu un coninut ridicat n carbon i hidrogen. ,rin procesele urmtoare de diagenez aceste substane cherogene pot deveni substane bituminoase, rocile sedimentare ce conin substane cherogene sunt denumite roci mam a zcmintelor de petrol. Materia cherogen alctuit din particule fin dispersate n roca mam, sub anumite condiii, mai ales n prezena temperaturilor nalte sufer un proces de migraie fiind mpinse de apa srat care are o greutate specific mai mare, sub presiunea e#ercitat particulele fine se unesc ntr+o mas compact de petrol. *ceast migraie are tendin ascendent spre suprafa, dac acest proces de migraie este oprit de un strat impermeabil 5argilos6, are loc sub presiune mbogirea zcm&ntului care se afl de-a n porii rocii de depozitare a petrolului, n condiii asemntoare iau natere gazele naturale, de aceea deasupra unui

zcm&nt de petrol se poate afla o cupol de gaz natural. 'n peninsula *rabieizcmintele de petrol se afl nmagazinate ntr+un calcar poros biogen care a luat natere din corali. Compoziia zcm&ntului de petrol poate avea un raport diferit de alcani i alchene, la fel poate diferi raportul gruprilor alifatice i aromatice. Mcminte importante de petrol se gsesc n .olful ,ersic, .olful Me#ic, Erak, "miratele *rabe 9nite, *rabia 0audit etc. *rabia 0audit este la nivel mondial, cel mai mare e#portator de petrol.

Fi&.4. Re/e$3ele de 0et$ol din lume5 #nul *++6 78n mili#$de de b#$ili9

6. %#/ele n#tu$#le

.azul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit dup a ezarea zcm&ntului. Cea mai mare parte este constituit din metan, la care se adaug uneori cantiti apreciabile de hidrocarburi saturate 5alcani6, metan 5C7>6, etan 5C%7;6, propan 5C=7D6, hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, i hidrocarburi aromatice sau arene care n lanul formulei chimice au o legtur dubl 5N6 ca etena 5etilena6 C%7>. *lcanii ce au o structur chimic inelar mai sunt numii i cicloalcani, av&nd formula chimic general Cn7%n. *lchenele pot avea de asemenea forme ciclice ca ciclopentanul. .azele naturale sunt gaze care se gsesc n zcminte aflate la ad&ncimi mari n scoarFa terestr. ,rincipalul constituent al gazelor naturale este metanul, nsoFit de alte gaze cu o structur asemntoare. 0e formeaz prin descompunerea anorganic a diferitelor resturi vegetale Gi animale. *ceste gaze sunt uscate pentru a nu permite formarea de cristalohidraFi, cristale care ar bloca conductele Gi sunt transportate prin conducte. 0ub form lichid, sunt folosite ca nlocuitori ai benzinei. Aezerve bogate de gaze naturale se gsesc n Ausia, Canada, 0.9.*, *lgeria, Me#ic etc.

Oig. ;. 0tate care e#ploateaz D>< din producFia mondial de gaz .azul natural acoper %>< din necesarul de energie al lumii. Mcmintele de gaz, de regul, sunt sub presiune, fapt ce uureaz e#ploatarea lui. Aezervele globale de gaz estimate n anul %//> sunt de 1 /.$>% miliarde mP, respectiv 1D! miliarde tone 50Q"6 care ar acoperi necesarul pe o perioad de ; de ani.

:. EFECTELE ASUPRA MEDIULUI Cea mai mare parte din emisiile de gazele cu efect de ser provine din arderea combustibililor fosili. 'n plus, prin ardere se produc Gi alFi poluanFi, ca o#izi de azot, dio#id de sulf, componente organice volatile Gi metale grele. *rderea combustibililor fosili genereaz acid sulfuric Gi acid azotic, care cad pe ,m&nt ca ploaie acid, av&nd un impact at&t asupra mediului natural , c&t Gi asupra mediului artificial. *rderea combustibililor fosili este cea mai important surs a emisiilor de dio#id de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de ser, care mpiedic dispersarea radiaiilor i contribuie la nclzirea global. Concentraia dio#idului de carbon n atmosfer este n cretere, produc&nd ngri-orare cu privire la gradul de re inere a radia iei solare, care va avea ca rezultat creterea temperaturii medii a suprafeei terestre.

Fi&. ;. Ci)lul )#$bonului 8n n#tu$!

Fi&.<. Efe)telo$ &#/elo$ emise

Combustibilii fosili conFin Gi materiale radioactive, mai ales uraniu Gi thoriu, care sunt emanate n atmosfer. "#ploatarea, procesarea Gi distribuFia de combustibili fosili pot crea Gi alte probleme mediului. Metodele de e#ploatare a crbunelui, ndeosebi e#ploatarea n cariere, genereaz multe probleme 5modificri ale scoarFei, modificar ale ecosistemelor, poluare fizic6 , n timp ce fora-ele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice. Aafinriile de petrol constituie reale ameninFri asupra mediului, prin poluarea fizic Gi chimic. Transportul crbunelui necesit locomotive diesel, iar petrolul este transportat de ctre petroliere, toate acestea arz&nd combustibili fosili. 'n urma arderii combustibililor solizi rezulta cantitati mari de reziduuri 5zgura si cenusa6, care trebuie evacuate si depozitate. 1 alta sursa de reziduuri o constituie praful de cenusa colectat la electrofiltre sau instalatii de filtrare. ,entru antrenarea cenusii si a zgurei se utilizeaza apa in-ectata sub presiune. 'n mod uzual, raportul dintre cantitatea de apa de antrenare si materialul antrenat este de ;31 p&na la 1/31. Canalele de zgura si cenusa sunt captusite cu materiale rezistente la eroziune si coroziune. 2e+a lungul acestor canale, continua sa se in-ecteze din loc n loc apa pentru antrenare. Colectarea reziduurilor de zgura si cenusa umede 5noroiul6 se colecteaza n bazine, de unde este evacuat spre depozit, fie cu a-utorul unor pompe speciale de noroi, fie cu a-utorul unor hidroe-ectoare. 'n acest ultim caz, este nevoie de o cantitate suplimentara de apa sub presiune, ceea ce mareste raportul apa+cenusa la 1;3 1 p&na la %/31. 'n momentul de fata sunt folosite cu precadere pompe de noroi. 'n functionare, acestea au o uzura rapida a rotoarelor, avnd n vedere caracteristicile abrazive ale fluidului pompat. "ste de dorit sa se evite ramificatiile si armaturile de pe traseul de evacuare a noroiului pentru a evita pericolul de nfundare sau de uzura prematura. Conductele spre depozit av&nd panta cobor&toare continua, pot asigura transportul pe distanta p&na la >+! km. 2e remarcat este uzura neegala a acestora, care se accentueaza n special pe arcul de 1%/I la partea inferioara. Aotirea la intervale de timp a conductei asigura prelungirea duratei ei de serviciu. 'n cazul n care este lipsa mare de apa, sistemul hidraulic de transport poate lucra n circuit nchis, refolosind o parte din apa dupa ce a fost decantata. Mgura provenita de la cazanele de abur poate fi folosita ca material de constructie cu greutate specifica redusa si bune proprietati de izolare termica, pentru caramizi. Conditia de baza ce se impune este stabilitatea chimica n timp, ceea ce presupune absenta produselor organice datorate arderilor mecanice incomplete. Cenusa colectata poate avea folosinte multiple, cu aceeasi conditie de a nu contine funingine provenita din arderi incomplete. C&teva dintre utilizari sunt3 H material de adaos pentru unele sorturi de ciment4 unele tipuri de cenusa reactioneaza chimic cu apa si realizeaza fenomenul de priza ca si cimentul4 H material cu proprietati hidrofuge pentru izolare n strat sau ca adaos pe suprafata cartonului asfaltat4 H amendament de corectie a solurilor agricole acide, n cazul cnd n componenta cenusilor intra n proportie mare calciu, Ca. @alorificarea zgurei si a cenusii nu trebuie urmarita n principal ca un mi-loc de reducere a costului energiei electrice prin venituri secundare, ci ca singura cale de limitare a volumului depozitelor de cenusa care implica ocuparea de terenuri ntinse si conduce la cheltuieli permanente de formare.

(iblio&$#fie

1. 2. QoploR, K 2ernbach, Oederal Oossil Ouel 0ubsidies and .reenhouse .as "missions3 A Case Study of Increasing Transparency for Fiscal Policy *nnu. Aev. "nergS "nviron. %;3=;1+=D$. 8oiembrie, %//1 %. K. L. :illiams, *. O. *lha--i, Oil !as "ournal , %//=

=. .. C. 0uciu, Petrochimie# energie# petrol, "ditura tiinific i "nciclopedic, Cucureti, 1$D/ >. RRR.scientia.ro !. RRR.scribd.com ;. RRR.Rikipedia.org