Combustibilii fosili şi impactul

lor asupra mediului

-măsuri legislative-
 Introducere:
Conform legii nr. 137/1995 Capitolul VI- Dispoziții tranzitorii și finale -combustibilii fosili fac
parte din totalitatea resurselor naturale neregenerabile ale mediului ce pot fi folosite în
activitatea umană precum și apa, aerul etc.
 Combustibilii fosili, considerții teoretice:

Combustibilii fosili sunt hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele
fosilizate ale plantelor și animalelor moarte. Teoria organică a formării hidrocarburilor din aceste
resturi organice a fost emisă de către Mikhail Lomonosov în 1757. În vorbirea curentă, termenul
„combustibil fosil” include și resursele naturale cu conținut de hidrocarburi, dar care nu provin din
surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali.
Combustibilii fosili au făcut posibilă dezvoltarea impresionantă a industriei din ultimele secole și
înlocuirea utilizării pe scară largă a lemnului și turbei pentru încălzire.
Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea
folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut
prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se
folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor.
În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales
pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale și
regionale. S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a
ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie.
 Limite și alternative:

 Emisiile anuale de dioxid de carbon, defalcate pe diferiți combustibili, în perioada 1800-

2004, arată rata crescândă de utilizare a acestora. Principiul cererii și ofertei sugerează
că diminuarea rezervelor de hidrocarburi duce la creșterea prețurilor acestora. Ca
rezultat, exploatarea surselor de energie alternativă, considerate ineficiente economic să
devină eficiente. Benzina artificială și alte surse de energie regenerabilă necesită
tehnologii de producție și procesare mai scumpe decât exploatarea rezervelor
convenționale de petrol, dar pot deveni economic viabile în viitorul apropiat.
 Nivel și consum:
 Nivelele surselor primare de energie sunt date de rezervele subterane disponibile. Cele
mai importante surse de energie primară sunt cele pe bază de carbon. Petrolul,
cărbunele, și gazul au stat la baza a 79,6% din energia produsă în cursul anului 2002.
 Nivelul rezervelor (estimările EIA privind resursele, estimările EIA privind petrolul, cărbunele
și gazul):
•Petrol: 1.050.691 - 1.277.702 milioane de barili (167-203 km³) 2003-2005
•Gaze: 171.040 - 192.720 km³ (1.239 miliarde barili echivalent petrol 2003-2005)
•Cărbune: 981.000 milioane de tone (4.786 miliarde barili echivalent petrol) (2004)
 Efecte asupra mediului:
 Peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili.
În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente
organice volatile și metale grele.
 Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca
ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului
artificial. Sculpturi și monumente construite din marmură sunt în mod deosebit vulnerabile,
deoarece acizii reacționează cu carbonatul de calciu.
 Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este
emanat în atmosferă.
 Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine.
 Exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili poate crea și alte probleme
mediului. Metodele de exploatarea cărbunelui, îndeosebi exploatarea în cariere de
suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un pericol pentru
organismele acvatice. Rafinăriile de petrol constituie reale amenințări asupra mediului.
Transportul cărbunelui necesită locomotive diesel, iar petrolul este transportat de către
petroliere, toate acestea arzând combustibili fosili.
 Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum ar fi controlul cantităților
de poluanți și a tehnologiei folosite, subvenții economice sau programe voluntare pentru
a limita aceste emisii.
 Conform raportului publicat de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din
cadrul ONU (IPCC) în data de 02.11.2014, pentru limitarea efectelor încălzirii globale,
folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați
complet.
Populatia a cauzat pagube ireversibile planetei prin arderea combustibililor fosili iar
guvernele trebuie sa reduca la zero emisiile de gaze cu efect de sera pana in anul 2100
pentru a reusi sa facă față schimbarilor climatice, arată un raport ONU. Majoritatea
schimbărilor climatice provocate de emisiile antropice de CO2 vor persista câteva secole în
lipsa unor măsuri de îndepărtare a dioxidului de carbon din atmosferă, iar menținerea
emisiilor de gaze cu efecte de seră va provoca încălzirea accelerată a Pământului și
schimbări ireversibile în sistemul climatic.
 Din nevoile globale de energie actualmente cca 90% sunt acoperite prin
arderea combustibilului fosil, din care petrol – 39%, cărbune – 27%, gaze
naturale – 24%. Ponderea combustibilului fosil în producerea energiei pe
plan mondial constituie 63% din care cărbune – 37%, gaze naturale – 16%,
ţiţei – 10%. Resursele de combustibil fosil sunt relativ reduse. Calitatea
resurselor carbonifere disponibile devine tot mai scăzută. Creşte costul
obţinerii combustibilului fosil, devine tot mai important impactul producerii şi
influenţării lui asupra mediului.
 Studiile demonstrează că tendinţele actuale privind consumul anual de energie,
creşterea populaţiei şi dezvoltarea economică tehnologică a ţărilor – consumul de
combustibil fosil ar putea satisface necesităţile mondiale pe o perioadă de cca 70 ani
– cu ţiţei, 100 ani – cu gaze naturale, 600 ani – cu cărbune . În ultimele decenii este în
creştere ascendentă producţia mondială a diferitelor categorii de combustibili.
Conform calculelor Băncii Mondiale, pentru anul 2005 producţia totală de energie a
fost estimată la nivel de 15,8 miliarde t.e.c., din care 13,6 miliarde t.e.c. combustibili
fosili.
 Subvenții pentru combustibili fosili:

 În termeni economici, poluarea provenită din combustibilii fosili este privită ca

o externalitate negativă și trebuie taxată. Acest lucru internalizează costul poluării și
face arderea acestor combustibili mai scumpă, reducând astfel utilizarea lor și deci
și poluarea asociată cu aceștia. Cu toate că țările europene impun taxe pe
poluare, aceste taxe se întorc deseori ca subvenții tocmai la industriile direct legate
de combustibilii fosili, prin amânări și scutiri de taxe.
 Cu toate că taxarea este o variantă de reducere a utilizării acestora, încă nu s-a
dovedit cu adevărat eficientă.
 Concluzii și propuneri:
 Toți acesti combustibil fosili emit CO2. Aproximativ 60% din emisiile de CO2 ale omenirii au
loc la mari surse staționare, cum ar fi centralele electrice, rafinariile, instalații de
procesare a gazelor și instlațiilor industriale. În majoritatea acestor procese, gazele din
coșurile de fum conțin CO2 diluat(între 5% și 15%). O opțiune constă in separarea CO2
de alte gaze emise, realizându-se o concentrare de aproximativ 90% CO2. O altă
opțiune constă în îndepărtarea carbonului înaintea arderii, ca in cazul în care se produc
hidrogen si CO2 din gaze naturale(CH4). Captarea de CO2 este o tehnologie bine
cunoscută în diferite sectoare industriale.
 Unele ţǎri nu au energie suficientă și trebuie să o importe de la ţǎrile care au în surplus.
Altele produc mult mai multă energie decat consumă și atunci o exportă. Arabia
Saudită, de exemplu, este una din cele mai mari producătoare de petrol, dar folosește
foarte puțin pentru consumul intern. Canada produce de 2 ori mai multe gaze naturale
decat folosește. Importul energiei este foarte scump si afectează serios balanța de plăți
a unei ţǎri. Dependența de energie poate produce probleme serioase în perioada de
criză, care pot duce chiar la razboi. Blocarea rezervelor de petrol duc la stoparea
industriei.