Energia verde.

Energia poluantă.
Energia verde
Creșterea cererii de energie și eforturile de combatere a
schimbărilor climatice necesită o creștere semnificativă a
producției de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Cu
toate acestea, s-a exprimat îngrijorarea că investițiile rapide în
unele tehnologii noi ar putea cauza un nou set de probleme de
mediu. Raportul panoului internațional de resurse (IRP) Alegeri de
energie verde: beneficiile, riscurile și compromisurile tehnologiilor
cu emisii reduse de carbon pentru producția de energie electrică
își propune să sprijine factorii de decizie în luarea de decizii în
cunoștință de cauză cu privire la tehnologiile energetice,
infrastructura și mixul optim.
 Rezultatele raportului arată că, în comparație cu
cărbunele, electricitatea generată de energia hidroelectrică,
eoliană, solară și geotermală poate aduce reduceri
substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră (cu peste
90%) și, de asemenea, a poluanților dăunători sănătății umane
și ecosistemelor (cu 60-90 la sută). Captarea și stocarea
dioxidului de carbon din centralele electrice cu combustibili
fosili va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 70%, dar
va crește poluarea care dăunează sănătății umane și
ecosistemelor cu 5-80%. Cheia deciziilor energetice solide
constă în selectarea mixului adecvat de tehnologii în funcție
de circumstanțele locale sau regionale și în punerea în
aplicare a unor proceduri de salvgardare pentru a atenua ș i
monitoriza impacturile potențiale. Acest lucru necesită o
evaluare atentă a diferitelor efecte ale diferitelor alternative,
pentru a evita consecințele negative neintenționate și pentru a
obține cel mai de dorit amestec de beneficii de mediu, sociale
și economice.
Energia poluantă
Multe activităţi ale oamenilor necesită arderea combustibililor fosili;
acest lucru duce la creşterea concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) în
atmosferă, cauzând schimbări climatice, şi, de asemenea, la creşterea
temperaturilor globale medii. Cererea de energie este în creştere la nivel
global, consolidând astfel tendinţa ascendentă a emisiilor de
CO2.Majoritatea ţărilor se bazează pe combustibili fosili (petrol, gaze
naturale şi cărbune) pentru a-şi satisface cererea de energie. Arderea
acestor combustibili eliberează căldură care poate fi transformată în
energie. În cadrul procesului, carbonul din combustibil reacţionează cu
oxigenul, producând CO2, care este eliberat în atmosferă. De asemenea,
se eliberează şi poluanţi atmosferici (dioxid de sulf, oxizi şi particule de
azot), cu impact asupra calităţii aerului. Cu toate acestea, datorită
măsurilor şi evoluţiilor tehnice din centralele electrice şi termice, nivelul
acestor emisii s-a redus în ultimele decenii.
 Vârful de consum energetic în Europa s-a produs în 2006; în
2010, consumul de energie a fost cu aproape 4% mai redus.
Această scădere poate fi explicată parţial prin criza economică,
deşi a contribuit la aceasta şi o uşoară disociere a activităţii
economice de consumul energetic. Combustibilii fosili sunt încă
dominanţi în mixul de combustibili: aproximativ 77% din nevoile
energetice ale europeanului mediu sunt satisfăcute de petrol,
gaze naturale şi cărbune. Energia nucleară asigură 14%, iar restul
de 9% este asigurat din surse de energie regenerabile. Cu toate
acestea, energia regenerabilă prezintă o creştere rapidă; în 2010,
instalaţiile solare fotovoltaice au reprezentat cea mai mare sursă
de capacitate nou instalată, urmată de gazele naturale şi apoi de
energia eoliană. În ceea ce priveşte energia nucleară,
capacitatea dezafectată a fost mai mare decât cea instalată.
Mulțumesc
pentru atenție!