Ministerul Educației și Cercetărilor al Republicii Moldova

Referat la disciplina:
Instalații electrice și surse regenerabilede energie
Pe tema:
Energia și mediul ambiant. Gazele cu efect de seră

Elaborat: Severian Găvoază

Verifivat: Viorica Iuzu

2022
 Energia este unul dintre cei mai importanti factori ce prejudiciaza mediul prin
diverse fenomene: cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, poluarea mediului cu
hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deseurilor miniere si nucleare, despaduri in
ritm alert etc.

Productia si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra

mediului, care includ contributii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor
naturale si producerea de efecte negative asupra sanatatii umane.

Activitatea energetica este responsabila de existenta poluantilor in proportie de

peste 50% din emisiile de metan si monoxid de carbon, aproximativ 90% din emisiile
de dioxid de sulf, aproximativ 88% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 72% din
cantitatea de pulberi in suspensie evacuate in atmosfera si aproximativ 99% din
emisiile de dioxid de carbon.

Energetica în Europa
Energia asigură confort personal şi mobilitate oamenilor şi este esenţială pentru
realizarea de bogăţii industriale, comerciale şi sociale. Pe de altă parte, producţia şi
consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului (inclusiv
producţia de energie electrică şi termică, rafinarea uleiului şi utilizarea finală a acestuia
în gospodării, servicii, industrie şi transport). Aceste presiuni cuprind şi emisiile de
gaze cu efect de seră şi poluanţii atmosferici, utilizarea terenului, producerea
deşeurilor şi deversările de petrol. Acestea contribuie la schimbările climatice, produce
daune asupra ecosistemelor naturale şi a mediului artificial, şi cauzează efecte adverse
asupra sănătăţii umane.
Arderea combustibililor fosili rezultaţi din activităţile oamenilor este în mare
măsură responsabilă de creşterea concentraţiile de dioxid de carbon (CO 2) din
atmosferă odată cu creşterea corespunzătoare a temperaturii globale şi cu schimbările
climatice. Cererea tot mai mare de energie determină acumularea de CO 2, cel mai
important gaz cu efect de seră, datorită metodei prin care se produce energia.
Majoritatea ţărilor se bazează pe combustibili fosili (petrol, gaze şi cărbune) pentru a-
şi satisface cererea de energie. Aceşti combustibili trebuie să fie arşi astfel încât
căldura eliberată în urma procesului să poată fi transformată în energie. Carbonul din
combustibil reacţionează cu oxigenul, producând CO2 care este eliberat în atmosferă.
Sunt eliberaţi şi poluanţi atmosferici (dioxidul de sulf, oxizii şi particulele de azot),
determinând realizarea de impacturi asupra calităţii aerului. Totuşi, datorită măsurilor
tehnice şi îmbunătăţirilor la instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice,
emisiile de poluanţi atmosferici au scăzut în ultimele decenii.

Economia continuă să crească asemeni consumului de energie. Combustibilii

fosili încă domină combinaţia de combustibili - în jur de 79% din necesarul de energie
al europeanului de rând este acoperit de cărbune, gaze şi petrol. În jur de 13% provine
din energia nucleară, iar restul de 8% provine din sursele de energie regenerabilă care
se află în creştere accelerată (în special energia eoliană şi cea solară).

Europeanul de rând utilizează echivalentul a 3,7 tone de petrol pe an pentru

electricitate, încălzire şi transport. Aceasta corespunde unei cantităţi de 7,8 tone de
emisii de CO2 aferente producerii de energie. Această cantitate este foarte variabilă
între ţări, în funcţie de consumul de surse energetice regenerabile. Transportul a fost
sectorul cu cea mai rapidă creştere de consum de energie din 1990 şi acum este cel mai
mare consumator de energie.

Efectul de seră
Efectul de seră este produs de acele gaze care permit radiatiei solare sa treaca
prin atmosfera si sa atinga Pamantul dar capteaza o parte din radiatia infrarosie emisa
de suprafata Pamantului si de straturile inferioare ale atmosferei si o reemite în
atmosfera. Efectul se numeste efect natural de sera si contribuie la cresterea
temperaturii planetei cu aproximativ 330 C fata de temperatura care ar fi înregistrata în
absenta gazelor cu efect de sera. Aceasta face posibila viata si existenta organismelor
vii în forma în care o cunoastem noi azi.

Gazele cu efect de seră

Cele mai cunoscute gaze cu efect de sera sunt vaporii de apa (H 2O). Cantitatea
de vapori de apa din atmosfera creste odata cu încalzirea suprafetei pamantului prin
intensificarea evapotranspiratiei. Alte gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon (CO 2),
protoxidul de azot (N2O), metanul (CH4), ozonul, halogenofluorcarburile (HCFC), si
hidrofluorcarburile (HFC).

Intensificarea efectului de sera se datoreaza emisiilor de gaze cu efect de sera

eliberate în atmosfera de activitatile antropice. Pe masura ce a crescut populatia
planetei, au crescut necesitatile de consum, s-a intensificat procesul de industrializare
ceea ce a condus la producerea unor cantitati de gaze cu efect de sera mult mai mari
decat cele necesare pentru a mentine echilibrul termic al planetei. Eliminarea acestor
gaze prin procese naturale este mult mai înceata decat producerea lor. Astfel ele vor
ramane mai mult timp în atmosfera conducand la accentuarea efectului natural de sera.
De exemplu, durata de viata a dioxidului de carbon (CO 2) în atmosfera se situeaza
între 50 si 200 de ani, a metanului (CH 4) este de 12 ani iar a protoxidului de azot (N 2O)
de 114 ani.

Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în atmosfera, la

nivel mondial, rezulta din activitatea de producere și distribuire a energiei. Din
cantitatea totala de energie produsa în lume 80% rezulta pe baza arderii
combustibililor fosili. Extragerea acestor combustibili produce emisii de CO 2 si
CH4 iar arderea lor emisii de CO2 si N2O.
 În procesele de ardere carbonul continut de combustibilii fosili se oxideaza si
este eliberat în atmosfera sub forma de CO 2într-o proportie de 3,67 ori mai mare.
Consecințele directe ale intensificarii efectului de sera sunt schimbarile fenomenelor
naturale care afecteaza la randul lor evolutia ecosistemelor. Temperatura medie
globala a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,5 grade. Aceasta a determinat cresterea
nivelului marilor cu 20-25 cm. Suprafata marilor si oceanelor este în continua
expansiune datorita topirii ghetarilor si a solurilor înghetate din nord.

Cresterea temperaturii planetei se va observa, în primul rand, în intensificare

schimbului de apa între pamant, atmosfera si mari si oceane. Cantitatile mari de apa ce
se vor evapora vor determina caderi masive de ploi si zapezi care vor produce
inundatii, eroziunea solului, stamutari de asezari, disparitia unor specii de plante si
animale si adaptarea altora.