Carbunii

Crbunele este o roc sedimentar cu propriet i combustibile format din: carbon, care-i si
confera acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si
oxigen.
Carbunii de pamant se gasesc in stratele scoartei Pamantului la diferite adancimi.Locul de unde se extrag
se numeste mina de carbune.Carbunii au culori diferite:de la negru lucios pana la brun deschis.Se sparg
usor.Carbunii se aprind mai greu decat lemnul.Din praful de carbune rezultat in urma spargerii lor,prin
presare,se fac brichete de carbuni,intrebuintate la incalzirea locuintelor. ndiferent de grosime, exista doua
feluri de extractie: mineritul de suprafata si cel subteran. !ineritul de suprafata se practica atunci cand
zacamantul de carbune este aproape de suprafata solului. "ste raspandit in #ustralia si S$# si folosit la
exploatarea lignitului in "uropa de "st. n ma%oritatea minelor de suprafata din !area &ritanie se extrage
carbunele aflat pana la '' metri sub pamant. n alte regiuni adancimea poate fi mai mare. Cea mai adanca
mina de suprafata este in (ermania, la ')* metri adancime. !ineritul de suprafata pro+oaca mizerie.
!unca incepe cu brazdarea solului si a rocilor care sunt apoi depozitate la marginea exploatarii.
Principala metoda de minerit utilizata in !area &ritanie si in "uropa Continentala este cea a mineritului
in subteran. #ceasta produce ,-. din totalul de carbune extras in S$# si mai mult de %umatate din
carbunele #ustraliei. !ulte zacaminte de carbune sunt situate la mare adancime. Cea mai adanca mina
din !area &ritanie se afla la peste /'--m sub pamant. Pentru a a%unge la asemenea adancimi se sapa
puturi +erticale. !inerii coboara cu lifturile si carbunele este adus la suprafata la fel. $neori galeriile
subterane se pot extinde pe orizontala pe mai multi 0ilometri si transportul este asigurat cu trenuri
elctrice.
Originea carbunilor: Cea mai mare parte a crbunelui s1a format 2n urm cu aproximati+ '3-1)43 de
milioane de ani 2ntr1o perioad numit de geologi era carbonifer, tocmai datorit cantit5ilor imense de
crbune care s1au format atunci. #cesta a luat na6tere din pdurile tropicale preistorice, ce cre6teau pe
pm7nturile ml6tinoase. Pdurile se compuneau din arbori foarte diferi5i de cei care triesc 2n zilele
noastre. !a%oritatea erau arbori1ferig gigan5i. "xistau de asemenea 6i arbori de coada1calului gigan5i, dar
6i multe alte plante mai mici. Dup moarte, ferigile uria6e 6i celelalte plante cdeau 2n apele ml6tinoase.
#ceste ape erau foarte srace 2n oxigenul care fa+orizeaz ac5iunea bacteriei ce produce putrefac5ia, astfel
2nc7t arborii ferig au putrezit foarte 2ncet 6i s1au transformat 2n turb, primul stadiu de formare al
crbunelui. 8n timpul formrii turbei apare o dega%are de gaz de mla6tin, numit gaz metan.
Pentru a se transforma 2n crbune, turba trebuie s fie presat. $n strat de turb cu o grosime 2ntre /- 6i
/* m +a forma un strat de crbune de doar /m grosime. Primul stadiu al comprimrii a a+ut loc 2n
mla6tinile primiti+e, o dat cu depunerea unor straturi succesi+e de +egeta5ie intrat 2n putrefac5ie,
comprim7nd straturile inferioare sub greutatea lor. 8n perioada carbonifer scoar5a Pm7ntului a suferit o
serie de transformri. 8n timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperit cu nisip 6i m7l. Stratul
de pm7nt 6i turb au fost apoi 2ngropate sub mri pentru ca mai apoi s re+in din nou la suprafa5. 8n
timp se formau noi mla6tini 6i noi straturi de turb. #cest proces, numit sedimentare ciclic, s1a produs de
mai multe ori. 8n regiunile carbonifere exist un numr de zcminte, situate unul deasupra celuilalt,
cuprinse 2ntre straturile de roc sedimentar. $nele straturi de crbune au o grosime de doar c75i+a
milimetri, altele ating grosimi de c75i+a metri.
Compozi ia se poate exprima ca:
1mas organic, care con ine C, 9, :, ; i S din combina iile organice<
1mas combustibil care con ine i S din combina iile minerale =pirite>, care arde i el< ceea ce
nu arde =masa mineral plus umiditatea> este balastul<
1mas anhidr, care con ine i masa mineral, adic tot, mai pu in apa<
1masa uscat la aer (masa pentru analiz), care con ine i umiditatea de constitu ie i cea
higroscopic, compozi ie folosit 2n determinrile de laborator, fiind stabil<
1masa ini ial care con ine i umiditatea de 2mbiba ie, adic compozi ia crbunelui introdus 2n
focare.
Clasificarea carbunilor :
Dupa procenta%ul de carbon se disting doua specii principale de carbuni:
1Superioara=antracitul, huila si lignitul1care au procent de carbon mare si putere calorica mare><antracitul
si huila lasa pe o placa de portelan poros o dara neagra
Antracitul este crbunele superior care are o putere calorica mare=4)--1?)--
0cal@0g>.Se compune din ?4. carbon 6i este foarte greu de extras, dar este curat
la manipulare. #rde cu o flacr foarte fierbinte 6i dega% pu5in fum, 2ns este
foarte greu de aprins.Se exploateaza din !untii &anatului.
Huila este cea mai rsp7ndit 6i dega% cea mai mare cantitate de cldur. #cest
crbune are, de obicei, straturi alternante, 2ntunecoase 6i lucioase. &enzile
lucioase erau la origine material lemnos, iar straturile
2ntunecoase s1au format din rm6i5ele plantelor mai mici. 9uila con5ine 6i un alt
compus, mai pu5in dur, asemntor cu mangalul: acesta face crbunele s
murdreasc 2n timpul manipulrii. 9uila, impreuna cu antracitul, reprezinta
A*. din rezer+ele mondiale de carbune.
Principala zon de exploatare este Depr. Petro6ani =bazinul carbonifer Petro6ani>
1se mai exploateaz din !15ii &anatului 6i Subcarpa5ii (etici
1huila de bun calitate este transformat 2n cocs = folosit 2n topirea minereurilor>,
iar huila de proast calitate este folosit 2n termocentrale
1%umtate din necesarul de huil se import =(ermania, Baponia>
Lignitul, numit 6i crbune brun dup culoarea lui, este cel mai pu5in modificat cu un continut de carbon
de '-1*-. C si o putere calorica mica, de /3--1'*-- 0cal@0g.
8n timpul arderii acesta dega% mult fum 6i relati+ pu5in cldur.
"ste folosit 2n metalurgie 6i siderurgie, la topirea minereurilor, sau 2n
termocentrale <
1principala zon de exploatare1 Pod. (etic: &azinul !otrului, Co+inari<
1se mai exploateaz din: Subcarpa5ii (etici, C. Com7n, C. de Dest.
1nferioara=carbunele brun si turba1care au un procent de carbon mic si
putere calorica mica><lasa pe o placa de portelan poros o dara cafenie.
Carbunele brun are o putere calorica de '*--1A)-- 0cal@0g. si un continut de *-1A*. C, fiind folosit la
fabricarea cocsului si in termoenergie.
1se utilizeaz doar 2n termocentrale
1se exploateaz 2n: Subcarpa5ii !oldo+ei, !15ii #puseni, Pod. Some6an .
Turba este putin folosita in prezent , pe plan mondial , a+and +aloare calorica redusa =sub '--- 0cal@0g.>
"ste o roc sedimentar de culoare cafenie12nchis sau neagr care se formeaza in zilele noastre. n
Comania se exploateaz din c7te+a turbrii din Carpa5ii ;rientali.
Unde se gsete crbunele
Crbunele este zcm7ntul cel mai bogat de combustibil fosil. Cezer+ele mondiale cunoscute sunt
estimate a fi suficiente pentru mai mult de )-- de ani, la o rat de consum egal cu cea actual 6i mul5i
exper5i sunt de prere c exist cam de /* ori mai mult crbune rmas nedescoperit. Cele mai mari
rezer+e sigure se afla in S.$.#. )*., Eederatia Cusa /3., China //., ndia ? ., #ustralia 4.,
(ermania A., #frica de Sud *., $craina si Fazahstan ',* ..Cestul rezer+elor de crbune sunt situate
2n Canada, Polonia, #frica de Sud 6i !area &ritanie. 8n #merica de Sud doar , 5ri #rgentina, &razilia,
Chile 6i Columbia 1 de5in zcminte bogate de crbune. Cea mai mare parte a crbunelui este ad7nc
2ngropat sub pdurile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele *) de 5ri africane, doar 4
exploateaz: #frica de Sud 6i GimbabHe, cu cele mai mari zcminte, #lgeria, !aroc, !ozambic,
:igeria, Ianzania 6i Gair.
!xploatarea carbunelui in "omania : Pe teritoriul Comaniei primele exploatari carbonifere s1au facut in
&anat prin deschiderea minelor de la Doman, Secul, #nina. La inceputul secolului al JJ1lea se deschid
minele din bazinul Comanesti din !oldo+a, carbunii din aceasta regiune fiind folositi pentru alimentarea
na+elor din portul (alati si la primele mori cu aburi.
ntre /4'- /4'3 intra in exploatare carbunii din apropiere de &raso+ =Codlea si Dulcan>, iar din /4'?
cei din bazinul &araolt = la Capeni din anul /4A)>.
n /4,- incepe deschiderea minelor din bazinul Petrosani, mai intii la Lonea si in a doua %umatate a
secolului al JJ1lea minele de carbune brun din bazinul #lmasului =la Iicu si mai tirziu la Surduc>.
#azinul $etrosani.
Principalele exploatari din bazinul Petrosani sunt in partea de est: Lonea cu mai multe mine cu carbune
brun spre huila, Petrila si Dil%a cu huile necocsificabile. n partea central1nordica este exploatarea de la
#ninoasa. Pe +alea Biului, la +est, se insiruie exploatarile cu huile de la Dulcan, Lupeni a+and cele mai
bune huile de gaz si $ricani de calitate mai slaba, dar care se cocsifica in mare parte.
ntre anii /?331/?A- au fost puse in functiune minele Dil%a, Paroseni si Li+ezeni.
#azinul "o%inari&'otru din ;ltenia de nord cuprinde carbuni mult mai noi, din categoria lignitilor, cu o
putere calorica mica. Gacamantul prezinta o mare extensiune intre marginea de nord a Podisului (etic, de
la +alea Lunca+atului pana la cea a !otrului.
#azinul #araolt: "xploatarile se fac in minele Capeni si Dirghis.
n afara acestor bazine principale se mai adauga :
1 exploatarile de carbune brun din bazinul Comanesti1%udetul &acau, cu minele de la
Comanesti, #sau, Darmanesti.
1exploatarile de carbune brun de pe +alea #lmasului1%udetul Sala%, cu minele de la Surduc si
Iicu.
Utilizarile carbunelui&Carbunele este folosit:
Drept combustibil, at7t casnic, c7t i 2n producerea de curent electric produs cu a%utorul turbinelor
din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i produce gaze de ardere ca dioxid de
carbon, dioxid de sulf i +apori de ap. n anul )--' ),,, . din energia primar produs pe glob
i ,-,/ . din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea 2nsemnat a huilei i
lignitului. Iermocentralele moderne au redus substan ial emisiile de gaze noci+e rezultate din
arderea crbunilor.
Ca materie prim 2n industria chimic i 2n metalurgie. ; importan mare o prezint cocsul care
este folosit drept combustibil 2n 2nclzire =2nlocuitor al gazelor naturale> i de asemenea ca
reductor al minereurilor feroase 2n furnale.
Carbunii se folosesc la topirea metalelor ,la fabricarea medicamentelor,a cauciucului,a +opselelor
si a altor produse.
$rincipalele termocentrale din "omania :TU"C!(),"O*)(A"),+!*A&')(T)A, #UCU"!,T)&
,U+,#"A)LA,#"A-),LU+U, )!"(UT, .ALAT), ),AL()TA ,#O"-!,T), C"A)O*A ))/