Cuprins

Introducere....................................................................................................5
Capitolul 1. Consideraii generale..........................................................7
1.1. Limite, ncadrarea n teritoriu i ncadrarea n reeaua de
localiti...............................................................................................8
1.2. Scurt Istoric ........................................................................................
1.!. "escoperiri ar#eologice pe teritoriul comunei...................................11
Capitolul 2. Cadrul natural....................................................................12
2.1. $%oluia paleogeogra&ic i geologia................................................12
2.2. 'elie&ul..............................................................................................1(
2.!. Caracteristici climatice......................................................................18
2.!.1. )emperaturile..........................................................................18
2.!.2. *recipitaiile.............................................................................18
2.!.!. "urata medie anual de strlucire a soarelui.........................18
2.!.+. 'adiaia solar glo,al...........................................................18
2.!.5. Stratul de -pad...................................................................1
2.!.(. ./nturile..................................................................................1
2.+. 'eeaua #idrogra&ic.........................................................................1
2.5. .egetaia............................................................................................22
2.(. 0auna................................................................................................2+
2.7. Solurile...............................................................................................2(
Capitolul !. 1e-rile umane.................................................................28
Capitolul +. *opulaia .............................................................................!!
+.1. $%oluia numeric a populaiei.........................................................!!
+.2. 2icarea natural a populatiei.........................................................!+
+.2.1. 3atalitatea...............................................................................!+
2
+.2.2. 2ortalitatea............................................................................!(
+.2.!. 4ilanul natural......................................................................!(
+.!. 2icarea migratorie a populaiei......................................................!7
+.+. Structura populaiei..........................................................................!8
+.+.1. Structura pe se5e.....................................................................!
+.+.2. Structura dupa %/rst............................................................+6
+.+.2.1. *iramida %/rstelor............................................................+2
+.+.2.2. 7m,tr/nirea demogra&ic..............................................++
+.+.!. Structura economic...............................................................+(
Capitolul 5. 1cti%itile economice.......................................................56
5.1. 1cti%itile agricole............................................................................56
5.1.1. Structura &ondului &unciar.....................................................56
5.1.2. Cultura plantelor.....................................................................51
5.1.!. Creterea animalelor................................................................52
5.!. 1cti%iti comerciale...........................................................................52
5.+. In&rastructura....................................................................................5!
5.+.1. Cile de comunicaie...............................................................5!
5.+.2. $c#iparea edilitar a localitii..............................................55
5.5. )urismul............................................................................................5(
5.(. *rotecia i conser%area mediului.....................................................5(
Capitolul (. 8,iceiuri si tradiii.............................................................57
(.1. 8,iceiuri de peste an.........................................................................57
(.2. 8,iceiuri legate de momentele %ieii.................................................((
(.2.1. 3aterea.......................................................................................((
(.2.2. 3unta.......................................................................................(8
(.2.!. 7nmorm/ntarea.......................................................................71
Capitolul 7. 9onele &uncionale...........................................................7!
3
7.1. 4ilanul supra&eelor -onelor &uncionale din teritoriul administrati%
al comunei....................................................................................................7!
7.2. 1specte caracteristice ale principalelor -one &uncionale..................7+
Conclu-ii......................................................................................................78
4i,liogra&ie..................................................................................................7
1ne5e..................................................................................................................81

I3)'8":C$'$
4
Lucrarea de fa reprezint o sintez a unui studiu geografic complex, care dorete a
fii un ndreptar pentru cei ce vor sa cunoasc sau s i formeze o imagine general despre
aceast localitate multisecular care este Salcia. Cu sperana c acest studiu, care a investigat
un teren puin cercetat, s ofere o imagine ampl asupra evoluiei acestei aezri omeneti.
Aceast lucrare dorete s oglindeasc prin cuvnt , imagini fotografice i cartografice
evolu!ia n timp a localitii "eiu. #e parcursul ntregii lucrri am urmrit prezentarea
selectiv i corelativ a caracteristicilor reliefului, climei, reelei $idrografice, solurilor,
componentelor %iotice i umane ca i componente reprezentative ale peisa&ului cu
particularitile de rigoare.
Lucrarea este structurat n ' capitole, conine () figuri, ' ta%ele i (* poze.
+n capitolul I am prezentat aezarea geografic a comunei, limitele acesteia i un scurt
istoric.
Capitolul II prezint aspectele legate de cadrul natural, relief, evoluie
paleogeografic, condiiile climatice, $idrografia zonei precum si aspectele
%iopedogeografice.
+n capitolul III am caracterizat aspectele asezarii rurale, spatiului rural, componentelor
satului romanesc.
Capitolul I. se axeaz pe prezentarea aspectelor geodemografice ale comunei,
evoluia populaiei i structura acesteia.
Capitolul . se axeaz pe prezentarea aspectelor economice din zon, infrastructura
acesteia.
+n capitolul .I am prezentat o%iceiurile i tradiiile ntlnite din zona, o mare parte
din acestea avnd nc un rol important n viaa localnicilor.
+n capitolul .II am fcut o scurt prezentare a principalelor zone funcionale, trecnd
n revist i principalele o%iective de utilitate pu%lic.
Studiul are la %az cercetri pe teren, incursiuni de o%servare, precum i de
fotografiere, ce acoper aproape ntreg teritoriul comunei. -e un real a&utor a fost consultarea
materialului %i%liografic, enumerat n capitolul de %i%liografie i care a completat numeroase
pasa&e rmase neclare n urma studiului de teren. #artea tiinific este completat de $ri
generale i speciale, grafice, ta%ele i fotografii, realizate n scopul nelegerii mai exacte a
textului, evidenierii trsturilor cadrului natural i uman.
Aduc mulumiri, in primul rand, domnului ..............................i a domnului profesor
dr. *opescu Lepdat;2arian su% coordonarea crora am realizat aceast lucrare, precum i
5
celor care mi!au oferit spri&inul n colectarea materialelor necesare lucrrii, "irecia
<udeean de Statistic 2e#edini i *rimria comunei Salcia.
Capitolul 1. Consideraii generale
6
Fig. 1.Comuna Salcia n cadrul judeului Mehedini
7
1.1. Limite, ncadrarea n teritoriu i ncadrarea n reeaua
de localiti
Comuna Salcia este situat n sud!estul &udeului .e$edini, n zona de es i n
imediata apropiere a -unrii. Se nvecineaza la ,
nord cu comunele Cu&mir si /%ria
de Cmp0
vest cu comuna 1rla .are0
sud cu -unrea si 2ulgaria0
est cu &udeul -ol&, respectiv
cu Cetate.
Fig. 2. Poziia comunei Salcia
n cadrul judeului Mehedini
Suprafaa teritoriului administrativ al comunei Salcia este de *.*)) $a, i are n
componen o singur localitate, satul Salcia care este i reedin de comun.


Fig. 3. Teritoriul administrativ al comunei Salcia
3aportat la reeaua de aezri rurale a 3omniei, localitatea Salcia, cu 4.556 de
locuitori n 6776, se ncadreaz n categoria satelor mari8populaie cuprins ntre 6.777 i
*.777 de locuitori9, specifice zonei de cmpie &oas.
8
+n raport cu localitile &udeului .e$edini, Salcia aparine satelor mi&locii, cu
populaie cuprins ntre 4.777 i :.777 de locuitori.
;ntravilanul localitii este de 667,4< $a i este format din < trupuri care includ terenuri
folosite pentru o%iective pu%lice, circulaii, gospodrii individuale, terenuri
neproductive8rezultate din demolri9, uniti productive8agrozoote$nice9. La distane mici
exist 6 trupuri izolate , cimitirul, care se afl la o distan de (77 m n partea de sud, i
captarea de ap.
Localitatea Salcia, reedina comunei, este str%tut de -= :*6 de la 1rla .are spre
/%ria de Cmp care apoi intr n -> :*A la sud de /%ria de Cmp. -istana dintre
localitatea Salcia i municipiul -ro%eta "urnu!Severin, pe -> :*A, este de '* ?m, iar pn la
@n&u .are de 4* ?m.
Localitatea dispune de alimentare cu energie electric, reea de telefonie, dar nu
dispune de alimentare cu ap i canalizare n sistem centralizat. Alimentarea cu ap se face
prin fntni, iar casele se inclzesc prin intermediul so%elor.
1.2. Scurt istoric al comunei Salcia
#rima atestare documentar a localitii dateaz din data de < .artie (:6:, ntr!un
$risov emis de cancelaria lui 3adu de la Afumai, prin care mai multe AselitiB, ntre care i
Salcia, au fost druite sptarului -ragu de ctre domnitor. +n acest $risov Salcia este
menionat cu toponimul de ASalceaB, ca silite.
Cn alt $risov care dateaz din anul (*(< sugereaz prezena 2uzetilor la Salcia.
+n anul (*6< este menionat pentru prima dat toponimul AAscunsaB, care se nvecina
cu satul 3isipii, ca parte a moiei Salcia.
+n anul (*54 pa$arnicul 2ar%u ot -lga cumpra cu 6'7 ung$i Salcea i Ascunsa,
Clmi i Dntna, Atoate cu rumniB de la pa$arnicul "$eodosie.
+n anul (*55, postelnicii Eamza, Stanciul i Cdrea, fii lui Socol ot #ade, au vndut
prile stpnite de ei n Salcia ot -unav i n Ascunsa marelui %an 2ar%u #oenaru, fr
rumni.
-up aproape un secol, localitatea este atestata ca sat, n timpul domniei lui 3adu
.i$nea i era stpnit de -amian Acpitan de sr!iB i fiii lui.
+n anul ('6', localitatea Salcia, catagrafiat ca moie, este locuit i stpnit de
%oierii #oenari, n ('*6 .aria #oenreasa i!a ad&udecat di&ma de la Salcia i Fscunsa, n
(''<, etrreasa Ancua Stneasa!#oenaru a scos la vnzare moia Ascunsa, pentru ca n ('<(
9
stpn peste Salcea i Ascunsa s fie atestat etrarul 2ar%u #oenaru, n ('<5 .aria Constantin
#oenaru, alias mona$ia .agdalena, a druit dou pri din moia Ascunsa Gpiscopiei
3mnicului i alte cinci pri Catrinei Alm&anca.
+n anul (<77 se inaugura %iserica de lemn construit de locuitori.
+n anul (<(), satul Salcia din plasa Cmpu de =os de pe moia serdarului Stecos avea
4() familii.
+n perioada cuprins ntre 6 aprilie (<46 i ) mai (<45, satul Salcia se afla pe mosia lui
Catinca Stnoiu, cstorit cu Earalam%ie. n anul (<45, un numr de 47 de clacai din Salcia
au fugit peste -unre din cauza arendaului moiei, clucerul Earalam%ie. Hrdreasa Catinca
Stnoiu i cpitneasa Catinca "aliovici aveau moii la Salcea.
+n anul (<4: #arcala%ul, aleii i AscutieriiB satului Salcia raportau despre msurile
ntreprinse de serdarul Costac$e 2riloiu, fiul clucerului Cornita 2riloiu si Imaranda,
cstorit cu Catinca, proprietarul moiei satului Salcea, de a strnge cu fora satul AspartB n
primvara anului (<4: din porunca sa.
-e!a lungul istoriei, localitatea s!a dezvoltat, aa cum rezult din documente. +n anul
(<*5, Salcia avea *4* de familii i case i :77 de contri%ua%ili, iar reforma agrar efectuat de
Alexandru ;oan Cuza a fost cu totul insuficient pentru locuitorii comunei, multe familii
rmnnd fr pmnt.
+n anul ()7*, cu prile&ul &u%ileului regal, se reine faptul c n Salcia erau <77 de
familii, dintre care (77 erau familii fruntae, :77 erau familii mi&locae si 677 familii codae
8fr pmnt9.
+n anul ()47 populaia localitii numra 4<67 locuitori, n anul ()5' erau 564*
locuitori, n anul ()'' erau 5:67, pentru ca la recensmntul din anul 6776 comuna Salcia s
numere numai 4556 de locuitori. +ntreaga populaie a comunei este de naionalitate romn.
+n anul ()5' n localitate erau <:5 cldiri, <4: gospodrii, o coal general cu )
nvtori, o %iseric construit n anul (<*7 de ctre ;ordac$e Stenoe i soia sa, Catinca
Dilianu, apte cazane de uica, doua maini de treierat, o moar cu val i o pres de ulei.
Su% aspect administrativ, n toata epoca modern pn n anul ():7, Salcia a fcut
parte din #lasa ACmpulB. +n perioada ():(!():6 a aparinut de fostul raion #lenia, iar n
perioada ():6!()*6 de fostul raion Cu&mir. +ntre anii ()*6!()*< localitatea aparinea de fostul
raion Calafat, pentru ca din ()*< s intre n componena &udeului .e$edini, n urma
reorganizrii administrativ!teritoriale a rii.
10
1.!. "escoperiri ar#eologice pe teritoriul comunei
Salcia dateaz de pe timpul geto!dacilor, fapt indicat de prezena ceramicii geto!dacice
i a doua fi%ule, una cu scut atri%uit Latene!ului timpuriu si ceallalt Latene!ului mi&lociu.
#e teritoriul localitii s!au descoperit i cteva monede geto!dacice de tip AAdncataB, azi
existente n colecia ;. -imian la 2ucureti.
+n ianuarie ())), a fost gsit pe teritoriul aparinnd locuitorului C$iriescu -an din
Salcia, un denar roman repu%lican emis de consulul L. Eostilius Saserna la anul 5< a.C$.. +n
partea de sud a satului, pe malul nordic al lacului 2alta .are n apropierea cldirii fermei
piscicole, s!a descoperit o aezare $allstattiana. .aterialul ar$eologic care se ntinde pe o
perioad cronologic destul de mare8secolele ;; J 9 a fost gsit n amestec datorit terenului
nisipos i al micarii dunelor. #rintre altele, a fost gasit ceramic de %una calitate aparinnd
secolelor ;; J , fragmente de igle si olane.
Capitolul 2. Cadrul natural
2.1. $%oluia paleogeogra&ic si geologia
3elieful Cmpiei /lteniei, ca su%unitate a Cmpiei 3omne, se afl pe un fundament
care corespunde #latformei .oesice aflat n uoar su%ducie su% placa Carpailor
11
.eridionali, soclul fiind alctuit din isturi cristaline8proterozoice9. A luat natere prin
sedimentare n cuaternar prin retragerea succesiv a lacului 1etic spre est. #este acest soclu
rigid i eterogen se gsete o cuvertur sedimentar foarte groas, de ordinul miilor de metri,
n cadrul creia se disting patru cicluri ma&ore de sedimentare, paleozoic, permo!triasic,
=urasic mediu Cretacic, 2adenian inferior Cuaternar.
Ciclul I de sedimentare al #aleozoicului
Cam,rian = 8rdo%icianul, ntlnite numai n sectorul vala$ al platformei, formeaz o
succesiune de pn la (677 m grosime n care se pot separa, seria inferioar detritic grezo
cuaritic i o alta superioar predominant pelitic. Seria inferioar prezint o succesiunea cu o
mare varia%ilitate petrografic ,gresii argiloase verzui, gresii cu ciment muscovitic i silicios
sericitic, gresii arcoziene cu intercalaii su%iri de argilite siltite, cuarite cenuii i negre,
ortocuarite al%e i cenuii, verzui, microconglomerate cuaritice i arcoziene. Spre finele
succesiunii se constat o cretere a frecvenei intercalaiilor pelitice, fiind caracteristice
/rdovicianului.
Silurianul. 3eprezint o succesiune, cu o %ogat faun de graptolii, de argilite
microgrezoase i cloritoase, cu intercalaii de gresii, calcare organogene i detritice, iar la
diferite intervale nivele de tufuri vulcanice.
Devonianul este caracterizat prin trei entiti litofaciale cu o %ogat faun de
%ra$iopode, lameli%ran$iate, trilo%ii, crinoide etc., seria argilitic inferioar ce indic o
continuare a condiiilor de sedimentare din Silurian, seria grezoas i seria dolomit
evaporitic.
+n Car,oni&er are loc sc$im%area condiiilor de sedimentare, de la seria inferioar
car%onatic, ce se continu din -evonian, la una superioar, detritic 8cel de!al doilea ciclu
detritic al cuverturii sedimentare9.
Car%oniferul inferior car%onatic este reprezentat printr!o mare varietate de calcare, de
la calcarenite i calcare microcristaline la calcare organogene.
Car%oniferul superior marc$eaz o sc$im%are a condiiilor de sedimentare, dup faza
de exondare de la sfritul Car%oniferului inferior, prin trecerea la faciesul detritic, ce
constituie o succesiune groas de <77 m de argile negricioase, argilite istoase, gresii
silicioase, de culoare cenuie negricioas, grauKac?e, marnocalcare %run viinii i calcare
organogene.
Ciclul II de sedimentare de%uteaz #ermianului si dureaz pn la sfritul
"riasicului.
12
Permianul. +n aceast perioad se continu sedimentarea a faciesului detritic, instalat
n Car%oniferul inferior, ns se semnaleaz la diferite nivele intercalaii de depozite lagunare
8g$ips, an$idrit9, ceea ce demonstreaz funcionarea teritoriului n condiii de margine
continental sau oc$iuri marine mai mult sau mai puin nc$ise.
Triasicul inferior de%uteaz cu un complex argilos grezos de culoare roie format
din gresii silicioase %rune, viinii, roz sau al%icioase, gresii argilo!silicioase i
microconglomerate cu acelai mozaic de culori i se nc$eie cu un complex %run ! viiniu
argilos marnos cu intercalaii de gresii calcaroase.
Triasicul mediu. ;nstalarea unui climat mai arid anunat nc din "riasicul inferior a
determinat sc$im%area condiiilor mediului marin, care au permis acumularea unei stive
groase de (777 (677 m de depozite car%onatic evaporitice.
Triasicul superior. .arc$eaz o revenire a condiiilor de sedimentare din "riasicul
inferior, formnd seria roie superioar, argile marne, marnocalcare, gresii, nisipuri
microconglomerate cu intercalaii de an$idrit i g$ips. Aceast succesiune indic condiii de
margine continental, care au trecut n faze lagunare sau c$iar continentale. -up "riasic
platforma este n mare parte exondat, stare ce prelungete i n Liasic, fiind supus factorilor
de modelare externi.
Ciclul III de sedimentare cuprinde intervalul Liasic superior Senonian.
Aceast secven de sedimentare poate fi mprit ntr!o serie detritic inferioar, ce
aparine intervalului Liasic superior! -ogger, i una superioar, car%onatic a .almului
Cretacicului inferior.
Jurasicul inferior(Liasic) Jurasicul mediu (Dogger). Caracterul transgresiv este dat
de seria detritic inferioar ce atinge grosimea maxim de *77 m Se separ %ancuri groase de
gresii silicioase, gresii calcaroase, uneori cu ciment argilogipsifer sau dolomitic, separate de
intercalaii de marnocalcare sau argile i marne negricioase, adesea piritoase.
Jurasicul superior (Malm). La nceput fundul marin era animat de oarecare
insta%ilitatea tectonic ce a determinat depunerea unei alternane de depozite pelagice i
recifale. +n continuare, sedimentarea are loc n condiiile unei su%sidene continue a fundului
marin, ce a permis acumularea unei secvene car%onatice pelagice de peste (777 m grosime,
n zona de afundare maxim.
Cretacicul inferior. Condiiile de sedimentare se pstreaz pn n Apian. +n acelai
timp, are loc o restrngere treptat a ariei marine din sectorul vala$.
13
"eocomian. Aa cum s!a artat mai sus se menin condiiile de sedimentare n regim
pelagic al seriei car%onatic.Sunt tipuri variate de calcare, ndeose%i, fin granulare, uneori
marnoase, marnocalcare. ;ar in #arremian aria de sedimentare se restrnge .
Apianul reprezint un interval n care se remarc o insta%ilitate tectonic tot mai
accentuat, ca ecou al micrilor premonitorii din faza austric.
Al!ianul. .icrile austrice intraal%iene au determinat sc$im%area radical a
condiiilor de sedimentare prin co%orrea platformei i iniierea ridicrii structurilor central
carpatice.
Cenomanianul$ n sectorul vala$, se dispune n continuitate de sedimentare Al%ianului
printr!o succesiune de (7 (:7 m de marne, marnocalcare cenuii al%e, calcare cu
intercalaii de gresii.
Turonianul urmeaz concordant Cenomanianului prin calcare cretoase calcare
marnoase i marnocalcare ce nsumeaz grosimi varia%ile de 67 (77 m.
Senonianul nc$eie ce!al treilea ciclu de sedimentare, urmnd, de o%icei, n
continuitate de sedimentare "uronianului sau discordant peste Al%ian.
Ciclul I. de sedimentare cuprinde depozitele #aleogenului, .iocenului, #liocenului
i Cuaternarului, care au colmatat %azinul dacic conturat ncepnd cu Sarmaianul n urma
micrilor stirice trzii intra%adeniene.
La sfritul Cretacicului, ca urmare a micrilor laramice, care au determinat cutarea i
ridicarea unor structuri ma&ore din Carpai, #latforma .oesic a devenit o larg arie
continental presrat ns, cu oc$iuri marine, unde s!au depus depozitele #aleogenului.
Paleogenul apare local n unele zone su%sidente, care s!au conturat la nivelul
Gocenului. Succesiunea Gocenului const n nisipuri cuaroase, uneori glauconitice, calcare i
calcare grezoase, ce nsumeaz grosimi de (7 ': m.
Miocenul este reprezentat prin partea sa median superioar, su%sidena producndu!
se treptat dinspre avanfosa carpatic, n cazul sectorului vala$.
#adenianul superior are caracter transgresiv fapt pentru care este distri%uit
discontinuu, ocupnd ariile depresionare.
Sarmaianul urmeaz dup o scurt perioad de ntrerupere a sedimentrii, dup care
se instaleaz marea transgresiune care a desc$is %azinul dacic care acoperea toate unitile de
vorland cu excepia -o%rogei centrale, care era n cea mai mare parte exondat. .ediu marin
devine salmastru simindu!se influena aportului de ap dulce dinspre Carpai, iar n unele
cazuri depozitele au o structur deltaic.
14
Pliocenul. +n aceast etap %azinul dacic se extinde i la sud de -unre, n timp ce
suprafaa sa se restrnsese la sfritul .iocenului prin exondarea #latformei .oldoveneti i
-o%rogei sudice. La sfritul #liocenului acesta se retrage i mai mult prin ridicarea
#latformei Scitice i a prii vestice a sectorului vala$ al #latformei .oesice. #e parcursul
#liocenului mediul de sedimentare devine din ce n ce mai dulcicol, astfel nct, n Cuaternar
depunerea sedimentelor are loc n condiii lacustre, n centru, i fluviatil ! lacustre pe
marginea nordic, estic i sudic.
Meoianul este format dintr!o alternan de nisipuri, gresii argile i marne. -e altfel, se
poate separa un orizont inferior predominant pelitic 8argile i marne9 i unul superior n care
frecvena nisipurilor i gresiilor calcaroase crete spre partea superioar.
%onianul depete transgresiv cu puin, spre S, spaiul depozitelor meoiene.
Litologic este format predominant dintr!un complex argilos marnos.
&acianul urmeaz n continuitate de sedimentare cu #onianul, nsumnd o grosime de
:77 m. n care la partea inferioar predomin depozitele detritice de tipul gresiilor,
microconglomeratelor i nisipurilor, cu intercalaii de argile, marne i marnocalcare, i la
partea superioar domin fraciunea pelitic.
'omnianul nc$eie sedimentarea pliocen, aternndu!se n continuitate de
sedimentare peste depozitele daciene. 3eprezint o alternan de argile,marne, nisipuri,
conglomerate cu intercalaii de cr%une i calcare lacustre.
Cuaternarul reprezint ultima etap de evoluie a sedimentrii din platforma .oesic,
n condiiile n care domeniul lacustru se restrnge continuu spre parte de G i >G. -e pe rama
sudic reeaua $idrografic transporta aluvuni ceva ma mrunte, nisipuri, nisipuri grosiere i
pietriuri mici n alternan cu argile, formnd faciesul de Drteti, care este contemporan cu
stratele de Cndeti.
Sedimentarea continu n %leistocenul mediu n condiiile restrngerii continue spre G
i >G a ariei lacustre, depunndu!se aluviuni a cror origine este carpatic, iar pe rama sudic
i face simit eroziunea i sedimentarea -unrii. /riginea sedimentelor tre%uie s fie tot
carpatic prin denudarea depozitelor glaciare, perioada suprapunndu!se, n parte
interglaciarului 1unz .indel, la partea inferioar, i .indel 3iss, la partea superioar.
+n %leistocenul superior continu sedimentarea n condiii lacustre, continu formarea
sistemelor de teras al reelei $idrografice i su%sidena sectorul estic i nord estic , ce are ca
efect sc$im%area de curs a reelei $idrografice.
(olocenul nc$eie evoluia n ultimii (7.777 ani a reliefului platformei .oesice, dup
ultima glaciaiune 8LMrm9 prin sedimentarea n lacul ce se retrgea continuu spre >G, unde i
15
n prezent este altitudinea cea mai &oas a platformei. Sedimentele depuse sunt fine i
grosiere, nisipuri i pietriuri, argile i mluri, care colmateaz spaiu lacustru.
2.2. 'elie&ul
-in punct de vedere morfologic, comuna Salcia se afl aezata n partea de sud!est a
&udeului .e$edini avnd un relief de cmpie , aparinnd cmpiei #ung$inei, unitate a
cmpiei /lteniei. Aceast cmpie este format din grupul de terase dintre raurile 2la$nia i
-rincea. Se prezint ca o treapta mai nalt dect esul 2la$niei, pe care il domin cu un
a%rupt ce scade de la )7!(77 m pn la 67!47m la ;zvoarele.
%o)a nr.1. 'elie* de cmpie
Cmpia #ung$inei este o cmpie de tip teras, creaie n ntregime a -unrii n urma
deplasrii ei continue ctre dreapta.
+ncepnd de la malul -unrii spre nord pn la -= :*6 se dezvolt terasa cea mai &oas
a -unrii 8lunca9 dup care urmeaz terasa a ;;!a.
"recerea de la o teras la alta este greu de identificat datorit denivelrilor terse
cauzate de acoperirea cu nisipuri eoliene.
Iona de lunc se caracterizeaz prin numeroase denivelri naturale cauzate de
micarea nisipurilor. Aceste denivelri poart numele de AmguriB cu dimensiuni i nlimi
mai mici i AgrinduriB cu dimensiuni i nlimi mai mari.
16
-intre mguri, mai importante sunt, .gura cu nisip! 5*.( m, .gura Salcia cu 4:.'
m, .gura Detelor 5'.6 m, .gura cu piatra 54.6 m, iar dintre grinduri avem 1rindul
Ciaului i -ealul 1iumatului.
Iona de cmpie propriu!zis se ntinde n continuare zonei de lunc, de la -= :*6 n
sus, i se caracterizeaz prin aceleai denivelri materiale cauzate de micarea eolian a
nisipurilor , mguri i grinduri cu altitudini mai ridicate dect cele din zona de lunc. -in
denivelrile mai importante amintim, .gura "iat de :7.' m, .gura din Narina :<.' m,
-ealul @rtopului :'.< m.
>isipurile eoliene ocup suprafee foarte ntinse n cuprinsul cmpiei, ncepnd de &os
din lunc i pn sus pe cmpuri. Gle formeaz o mant de diferite grosimi, acoperind n
multe locuri depozitele loessoide.
Agentul de transport a nisipurilor i de formare a dunelor l!au constituit vnturile de
vest i nord!vest, iar sursele de alimentare cu nisipuri, a fost lunca -unrii. .aterialul dunelor
a rezultat din alterarea rocilor, din aciunea de eroziune, transport i acumulare a rocilor
fria%ile a tersaselor mai vec$i din cmpie.
.ineralogic, nisipul dunelor este format n cea mai mare parte din cuar, care este un
mineral foarte rezistent. +n afar de acesta, mai cuprinde i fragmente de minerale care provin
din roci foarte diferite. .ineralele nisipurilor din dune nu prezint o descompunere complet.
Gle au de o%icei o culoare %run!gl%uie sau gal%en!%run, tinznd ctre %run!rocat.
"oate materialele care constituie aceste nisipuri provin din rocile Carpailor i au fost
transportate de ctre -unre i afluenii si. Acest transport a nceput odat cu formarea
-unrii, la nceputul cuaternarului. Gl continu i astzi, dar n proporii mai reduse.
2.!. Caracteristici climatice
Comuna Salcia prezint un topoclimat de cmpie care este cuprins ntre ' i 677m
altitudine. #articularitile geomorfologice acestui climat, altitudinea mic, ntinderea mare,
relativa uniformitate, a%sena o%stacolelor orografice i direcia larg ctre toate direciile de
vnt determin cteva caracteristici comune, advecii relativ simultane ale maselor de aer,
aproximativ aceleai variaii periodice i neperiodice ale parametrilor climatici, %ilan
radioactiv i caloric cu valori dintre cele mai mari .
Circulaia atmosferei se caracterizeaz prin influene su%mediteraneene fcnd ca
temperaturile aerului s prezinte contraste termice de la var la iarn i de la zi la noapte
17
dintre cele mai mari din ar. Denomenele meteorologice de iarn, uneori destul de timpurii
sau de trzii au frecvena, durata i intensitate mult mai sla%e dect in partea de est a Cmpiei
3omne.
#e timpul verii, evapotranspiraia are cele mai mari valori de peste '77mmOan, iar roua
este foarte a%undent.
2.1.1. )emperaturile
"emperaturile medii anuale sunt ridicate de peste (( PC, nscriindu!se n zona cu cele
mai ridicate valori din ar, temperatura medie a lunii celei mai calde 8iulie9 are valori termice
de peste 64PC i cea a lunii ianuarie se situeaz ntre !6PC i !4PC. @erile sunt nsorite i
clduroase, trei luni din an fiind cu temperaturi medii mai mari de 67PC.
Cn alt factor pentru temperaturile ridicate din timpul verii este proprietatea termic a
nisipurilor.
2.1.2. *recipitaiile
;nfluena climatului su%mediteranean se face simit i n ceea ce privete regimul
precipitaiilor. +n general, precipitaiile sunt mai %ogate, existnd dou maxime pluviometrice,
primul la sfritul primverii i nceputul verii8mai!iunie9, iar cel de!al doilea toamna, n
noiem%rie. Cantitile medii anuale de precipitaii se situeaz n &urul valorii de :77 mm.
2.1.!. "urata medie anual de strlucire a soarelui
-urata medie anual de strlucire a soarelui a&unge la peste 6.677 de ore. Cea mai
mare durat de strlucire a soarelui se realizeaz vara, variind ntre (.::7 i (.477 de ore.
2.1.+. 'adiaia solar glo,al
Sumele totale ale radiaiei solare totale cresc pn n iunie 8luna solstiiului de var9 i
scad treptat pn n decem%rie 8luna solstiiului de iarn9.
Sumele anuale ale radiaiei totale se difereniaz aprecia%il n funcie de regimul
norilor, al ceei i al complexului condiiilor meteorologice i fizico!geografice.
Acest element este direct influenat de durata de strlucire a soarelui, valorile acestea
situndu!se n &ur de (6: ?calOcm
6
. -intre acestea, mai mult de Q se inregistreaz vara.
+n lunile de iarn i n special n decem%rie, cnd durata zilelor este redus, timpul
noros i cel acoperit cu cea mai mare frecven, sumele lunare ale radiaiei totale sunt mai
mici dect n tot restul anului. Astfel, n acest anotimp, rolul energiei solare este mai puin
eficient n desfurarea proceselor geofizice i fizico!geografice.
Cele mai mari sume lunare ale radiaiei totale din cursul anului sunt n luna iulie, cnd
predomin timpul senin, i nu n iunie, cnd durata zilelor este maxim.
18
2.1.5. Stratul de -pad
Ca efect al climei cu influene sudice , ninsorile se produc ceva mai trziu, n
intervalul decem%rie martie. +n general, ninsorile sunt mai puin a%undente, i ca urmare,
grosimea medie decadic a stratului de zpad este de :7 *7 de zile. -ata medie a primul
ng$e este la * J;, iar ultimul la ( ;;;.
2.1.(. ./nturile
@nturile care predomin n aceast zon sunt vnturile de vest i nord!vest. 3egimul
vnturilor este strns legat de dinamica maselor de aer care se deplaseaz n partea de vest a
rii noastre. 3egimul anual al vnturilor este caracterizat prin creteri ale vitezelor medii n
cursul primverii, vitezele maxime depind uneori 67 mOs. Astrul sufl tot timpul anului, cu
preponderen vara, dinspre sud!vest i vest cu o vitez sporit i o uscciune care determin
uneori prelungirea sezoanelor secetoase 8vara9 sau celor geroase 8iarna9 si e lipsit de
precipitatii.
2.+. 'eteaua #idrogra&ica
Eidrografia zonei este dominata de fluviul -unarea, principala artera care margineste
comuna Salcia in partea de sud!vest si sud, iar in partea de sud! est se afla paraul -rincea.
Fig. +. Schita retea hi*rogra*ica
19
-intre lacuri amintim 2alta .are si 2alta Acunsa care sunt situate in sudul localitatii
Salcia. -espre 2alta Ascunsa se spune ca s!ar afla deasupra fostului sat Ascunsa cu locuitori
fugiti cum il arata in ('67 Sc$Kanz.
-unrea este al doilea ca lungime ntre fluviile Guropei 8dup @olga9, fiind singurul
fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorte din munii #durea >eagr
81ermania9 su% forma a dou ruri numite 2rigac$ i 2reg ce izvorsc de su% vrful Randel
8(65(m9, i se unesc n -onauesc$ingen 8*'<m9 n curtea castelului DMrsten%erg. +nc din
antic$itate, -unrea avea mai multe nume, ;stros O ;stru O Eister O -anaistru, pentru sectorul
inferior, n scrierile greceti i -anu%ius n cele latine romane. -enumirea dat de romani
S-anu%iusS 8Ieul fluviilor9 a fost mai trziu preluat de alte popoare, i modificat.
Colecteaz ma&oritatea rurilor din 3omnia cu excepia celor din -o%rogea.
"ransport anual cca *7 milioane tone aluviuni i 677 miliarde mT de ap. #rezint importan
deose%it pentru, navigaie, $idroenergie, piscicultur, furniznd ap pentru industrie,
agricultur, populaie.
%o)a. ,. Fluviul &unarea
3aul -rincea, numit in antic$itate 3$a%on, este un rau lenes de campie, izvoraste din
#iemontul 1etic, de pe la Cocoti, trece pe la #odu 1rosului, unde ia numele de paraul Altului,
trece apoi prin satele Slasoma, Corlatel si 2ranistea. Aici se uneste cu o alta ramura a ei zisa
deopotriva si -rincea dar si apa /prisorului, dupa care trece prin satele Cu&mir si ;zimsa, prin
teritoriul comunei Salcia unde se varsa in -unare. -etine un %azin $idrografic de -+3 ?m
6
, are
20
un curs de '6 ?m si co%oara de la altitudinea de 4(< m la izvoare la numai 46 m la varsare in
-unare.
#anza freatica variaza de la 7m la :,7 m avand un de%it de 6:!47 lOs in zona de lunca si
la o adancime de )!(:m cu un de%it de (,(!6,) lOsz in zona de terasa inalta.
;n general, apa freatica din Salcia are o minerelizatie totala de )77!(.777 mgOl si
duritatea totala de circa 47 grade $idrometrice.
2.5. .egetatia
@egetaia i fauna sunt reprezentate n aceast zon prin elemente specifice inuturilor
de silvostep. Silvostepele reprezin zone de transziie de la vegetaia de pdure la cea de
step0 sunt regiuni cu indicele de ariditate cuprins ntre 65!4:.
Silvostepele se caracterizeaz prin prezena unor petece de vegetaie forestier n
alternan cu vegetaia ier%oas, ca rezultat al condiiilor climatice i edafice care favorizeaz
existena acestui aspect. -e o%icei silvostepele sunt dispuse, ca nite %enzi neregulate la
marginea zonei forestiere dinspre zona stepelor. Ivoaiele de lunc nsoesc cursul rurilor
mari i au n compoziia lor diverse specii de salcie, plop, anin, snger, soc.
21
Fig. .. 'epartiia vegetaiei/&up
Atlasul 0eogra*ic al 'omniei 112231$
4d. &idactic 5i %edagogic$ #ucure5ti)
Stratul ar%orilor, compus, n
eta&ul superior, din ste&ar %rumriu
86uercus pedunculi*lora9, n amestec cu
cer 86uercus cerris9, ste&ar pufos 86.
pu!escens9, uneori si grni 86.
*rainetto9, iar n eta&ul inferior ulm de
cmp 87lmus minor$ 7. procera9, arar ttresc 8Acer tataricum9!element pontic, &ugastru
8Acer campestre9, pr pdure8%8rus p8raster9, mo&drean 8Fra9inus ornus9.
%o)a 3. Stejar pu*os
Stratul de ar%usti este %ine dezvoltat, fiind reprezentat prin g$erg$inar, lemn cinesc
8LUgustrum vulgare9, mce 83osa canina9, porum%ar 8#runus spinosa9, snger 8Cornus
Sanguina9,corn8Cornus mas9, scumpia/Cotinus cogg8gria:$ 'hamnus catharticus etc.
%o)a +. %orum!ar
Stratul ier%urilor i su%ar%utilor, dominat de ;ithospermum purpureocaeruleum$
0eum ur!anum$ 0lechoma hirsuta, iar n poieni de Festuca valesiaca$ Stipa capillata$
Chr8sopogon gr8llus.
Compoziia floristic este predominat de 6uercus pedunculi*lora$ 6uercus cerris$
6uercus pu!escens. ;ar cel ier%os prin laptele
cucului, pastita, mierea ursului, um%ra
iepurelui/Asparagus tenui*olius:. +n poieni sau
format specii xerofile cu paiusuri 8Festuca
pseudovina sulcata9, cim%ru, festuca de fneata,
sardinu, mergelusa, specii de dro% 8C8tisus
nigricans$ C8tisus hirsutus9, creior /#etonica
o**icinalis:$ #rach8podium s8lvaticum$ Care9 michelii$ Coronilla varia$ &ictamnus al!us$
&act8lis pol8gama$ &. glomerata$ 4uphor!ia pol8chroma$ Fragaria viridis$ Filipendula
vulgaris$ Festuca rupicola$ 0alium verum$ <nula hirta$ Tanacetum cor8m!osum$ Melica
22
altissima$ "epeta panonica$ %oa angusti*olia$ %otentilla argentea$ %ol8gonatum
lati*olium$etc.
Ivoaiele de lunc, care sunt formate fie din plopi,
fie din slcii sau dintr!un amestec de plopi i de
slcii, n proporii varia%ile. Ivoaiele de plopi sunt
instalate pe grindurile nisipoase mai nalte,
inunda%ile pentru perioade de timp mai scurte.
Ivoaiele de slcii se afl n locurile cele mai &oase
ale luncii unde apa din inundaii stagneaz mai
mult. +n plopiuri se ntlnesc frecvent garminee. +n
slcete, n special n acele locuri &oase, se dezvolt o flor $igrofil %o)a .. Arar
ttresc specifica luncilor.
2.(. 0auna
+n zona de silvostepa se gasesc animale
specifice conditiilor de peisa&e desc$ise, adaptate
la conditii climatice cu veri calduroare si
secetoase.
#uternica antropizare a formatiunilor vegetale initiale, defrisarea padurilor si
extinderea suprafetelor cultivate, a condus la reducerea elementelor faunei terestre.
%o)a =. <epure de camp
Caracteristice sunt diferite rozatoare ca iepurele de camp8;epus europaeus9,
$arciogul8Cricetus cricetus9, popndul8Spermophilus citellus9, or%etele8Spala9 leucodon9,
soareci de camp8Apodemus agrarius9, o%olani cenuii8'attus norvegicus9, di$ori de
step8Mustela eversmanni 9.
.ult mai intalnite sunt pasarile.#rin
poieni si pe la marginea padurii, in perioadele
calde ale anului se intalneste pupaza87papa
epops9.
23
%o)a 3. Sitarul %o)a -. %up)a
La inceputul lunii aprilie putem gasi cele doua specii de privig$etoare, privig$etoarea
propriu!zisa sau mica8;uscinia neegorh8nchos9 si privig$etoarea mare8;uscinia luscinia9. Lor
li se adauga prepelita8Coturni9 coturni99, sfranciocul!%er%ecel 8;anius collurio9, iar ca pasari
insectivore amintim co&oaica8Certhia *amiliaris9, ticleanul, ciocanitoarele ca ciocanitoarea de
gradini8&endrocopos s8riacus9, cea mica si de ste&ar8&endrocopos medius9. Alta pasare care
face cui%areste in scor%urile ar%orilor este graurul8Sturnus vulgaris9 ca si pitigoiul8%arus
major9.
.ai tre%uie amintite, deasemenea, turturica, grangurele si porum%elul de
scor%ura8Colum!a oenas9. -intre pasarile rapitoare gasim vanturelul care se $raneste cu
insecte si rozatoare fiind foarte folositor oamenilor, vanturelul de seara, soimul randunelelor,
iar ca pasari sedentare avem sitarul8 Scolopa9 rusticola9, cristeiul rosu,
%otgrosul8Coccothraustes coccothraustes9.
-intre soparlele larg raspandite sunt oparla de cmp8;acerta agilis9 si
gusterul8;arcerta viridis9, intalnindu!se mai putin specii ca oparla de Crimeea8;acerta
taurica9 si soparla de lunca8;acerta praticola9.
24
Ca specii de %roaste amintim, %roasca rosie8'ana dalmatina9, %roasca raioasa
verde8#u*o viridis9, iar in lungul apelor se intalneste izvorasul cu %urta8 #om!ina !om!ina9.
-intre fluturi se gasesc omida ste&arului8;8matria dispar9, inelarul8.alacosoma neustria9.
Sunt larg raspandite termitele8'eticulitermes luci*ugus9. ;n stratul ier%aceu traieste miriapodul
sudic8Scolopendra cingulato9.
Cn grup interesant de animale il reprezinta elementele arenicole care sunt gasite in
nisipurile de pe terasele &oase ale campiei, %ardosa arenicola, Arctosa cinerea$ A. %erita, A.
Stagmosa, plosnita de camp84ur8gaster maurus!$eteroptera9, cara%uselul verde 8Anomala
solida!coleopter9 etc.
%o)a 2. #roasca rosie
;n apele raului -rincea se gaseste o i$tiofauna diversificata caracterizata in special de
o%lete 8Al!urnus al!urnus9, clean 8;euciscus cephalus9. Gste prezenta si o specie endemica,
nisiparita 8Co!itis romanica9, care traieste pe
fundul nisipos al -rincei, in timpul zilei stand
ingropata in nisip.
;$tiofauna, specifica apelor -unrii, este
reprezentata prin pesti migratori, care vin in
-unare pentru reproducere ca pastruga8Acipenser
stellatus9, scrum%ia de -unare8Alosa pontica9, si
semi!migratori, crap8Ciprinus carpio9,
stiuca84so9 lucius9 numit de pescari A$oaa de tiucB sau Atl$arul %lilorB, salau
8Sti)ostedion lucioperca9, platica8A!ramis !rama9, somnul8Silurus glanis9 care este socotit
AcrocodilulB apelor noastre,caras, %i%an8%erca *luviatilis9, caracuda8Carassius carassius9, etc.
2.7. Soluri
Cele doua clase de soluri care se intalnesc pe teritoriul comunei Salcia 8molisoluri,
soluri neevoluate9 s!au format in conditiile unui relief alcatuit din cinci trepte de terasa. -intre
molisoluri se intalnesc cernoziomuri si cernoziomuri cam%ice.
25
Fig. =. 'epartitia solurilor/&up Atlasul 0eogra*ic al 'omniei 112231$ 4d. &idactic 5i
%edagogic$ #ucure5ti:
Cernoziomurile cam%ice8levigate9, tipice pentru silvostepa, detin cele mai mari
suprafete intalnindu!se atat pe terasele mi&locii cat si pe terasele &oase acoperite cu dune. Au
un continut ridicat de $umus 84,:!5,:V9, de aceeasi calitate ca si cernoziomurile, avand o
foarte %una fertilitate pentru culturile cerealiere. Se gasesc n partea dinspre step a
silvostepei, n continuarea cernozimurilor.
.aterialele parentale sunt reprezentate de loessuri si depozite loessoide0 depozite
nisipoase fine, remaniate eolian0 luturi marnoase.
Cernoziomurile cam%ice au un profil %ine dezvoltat de tip A!AO2!2!C!-. Spre
deose%ire de cernoziomuri, acestea au un orizont intermediar 2, lipsit de car%onati.
/rizontul A, de acumulare a $umusului de 57!5: cm, are culoare neagra pana la %runa
sau %runa inc$isa, de structura grauntoasa.
/rizontul 2 cam%ic86:!57 cm9 prezinte o structura moderata pana la %ine dezvoltata,
alunara sau nuciforma, pana la columnoida sau prismatica.
/rizontul C normal este de culoare %run!gal%uie pala, structurat, fin poros si fria%il,
apare la adancimi de peste <7 cm si nu prezinta procese de acumulare a car%onatilor.
;n profunzime, la adancimi de (<7!6:7 cm se afla stratul de pietris fluviatil.
#rincipalele caracteristici fizice si $idrofizice,
! densitatea solului este de 6,*< gOcm
4
in ara%il si 6,'7 gOcm
4
su% :7 cm0
26
! porozitatea este mare de :4V in stratul ara%il si su% *7 cm0 mi&locie de 5<V in stratul 47!
*7cm0
! capacitatea de camp pentru apa de 65!6:V in straturile superioare crescand usor in stratele
inferioare.
-in punct de vedere c$imic se caracterizeaza prin,
! reactie sla% acida pe primii '7!<7cm, apoi sla% %azica0
! continutul in $umus este de 4,:!5,:V in primii *7 cm si apoi scade lent spre profunzime0
! gradul de saturatie cu %aze este mai mare de )7V la suprafata, solul fiind eu%azic.
Daza vie este foarte %ine reprezentat i este deose%it de activ, avnd rol important n
formarea i evoluia solurilor,deasemenea si activitatea micro!organismelor $unificatoare este
intens
Cn alt tip de sol care se intalneste in partea de nord!vest a comunei Salcia il reprezinta
cernoziomurile, format la fel pe loess si depozite loessoide, acestea din urma avand uneori un
continut ridicat de nisip grosier8(7!(:V9.
"extura este predominant mi&locie si nediferentiata pe profil. Eumusul are valori
cuprinse intre 4 si 5V, este de %una calitate si prezinta o acumulare uniforma pana la
adancimea de 47!57 cm. Au o %una capacitate de inmagazinare a apei si rezerve aprecia%ile de
su%stante nutritive.
.ai putin frecvent intalnite sunt solurile neevoluate constituite din soluri aluviale care
un profil profund n care orizonturile genetice sunt sla% difereniate att prin culoare ct i
prin textur. #e lng solul aluvial tipic s!au format i alte tipuri ale acestui sol, n funcie de
condiiile n care au luat natere acestea. Astfel acolo unde apa freatic este la mic adncime
pe profil apar manifestate procesele de gleizare, nct solul este gleizat.
Capitolul !. 1e-rile umane
AComuna ! unitate administrativ!teritoriala de %aza care cuprinde populatia rurala
reunita prin comunitatea de interese si traditii, alcatuita din unul sau mai multe sate, in functie
de conditiile economice, social!culturale, geografice si demografice. Satele in care isi au
sediul autoritatile pu%lice ale comunei sunt sate resedintaB8 legea nr.4:(O677( privind
apro%area #lanului de amena&are a teritoriului national9.
27
Satul componenta principal a spaiului rural.Satul reprezint un proces constant de
umanizare a teritoriului, proiecia n spaiu a modului n care populaia a reuit s se adapteze
modului de utilizare a resurselor solului i su%solului, n %aza unor relaii economice i social!
istorice determinante.
-enumirea de sat provine din latinescul SfossatumS. Satul, n general, a cunoscut o
evolutie ndelungata, avnd si diverse denumiri. .ai nti satele daco!romane, care se numeau
pagi si vici, locuite de populatie ce practica agricultura, n principal. #e masura cresterii
puterii no%ilimii feudale, si a acapararii pamntului taranilor li%eri, au aparut satele de clacasi
ale %oierimii sau manastirilor. #rin fuga taranilor din aceste sate, satele Sse spargeauS, iar
vetrele se selisteau, denumirea de seliste ramnnd si astazi n toponimia asezarilor, foarte
putin modificata 8Silistea9.
AAsezarea rurala, in speta satul, constituie cea mai vec$e forma de locuire si
componenta a peisa&ului geografic romanesc. -in antic$itate si pana in zilele noastre, satul
reprezinta prin insusiri si activitati variate, asezarea umana dominantaB81. Grdeli,677'9.
3o%ert 2adouin, in cursul sau de WXGconomie 3uraleXX, defineste spatiul rural in
opozitie cu spatiul ur%an, desemnand prin acest concept XX...zone caracterizate printr!o
populare de o densitate relativ sla%a si prin preponderenta activitatilor agricole. Spatiul rural,
contrar spatiului ur%an, nu comporta puternice concentrari de oameni. Aglomerarile sunt
limitate la dimensiunile satului sau ale !urgului. Gl este reprezentat printr!un $a%itat dispersat
su% forma de catune sau de ferme diseminate in natura. Spatiul rural se preteaza pentru
activitati de tip agricol...
#e de altY parte, dacY spaiul rural privilegiazY pYmntul ca factor de producie, el nu
se confundY cu existena unui sol capa%il sY suporte culturile i sY $rYneascY animalele.
Spaiul rural este n acelai timp ntindere i mediu ncon&urYtor.
Gxist anumite trsturi care creeaz o distincie ntre zonele rurale i ur%ane. S
lum de exemplu folosire terenului. +n zonele rurale, proporia predominant a terenului
continu s rmn mai mult sau mai puin ntr!o stare natural i este folosit n principal
pentru agricultur, silvicultur, turism, minerit, pescrii, etc. / proporie mult mai mic din
teren este folosit pentru locuine. -ensitatea populaiei n zonele rurale este prin urmare mai
mic dect n mediul ur%an.
Spaiul rural este, din punct de vedere ocupaional, cu precYdere un spaiu de producie
n care activitYile sectoarelor primare au o pondere relativ ridicatY din punct de vedere
economic. .are parte din profesiunile practicate n spaiul rural sunt profesiuni practice,
manuale, unele dintre acestea solicitnd policalificarea profesionalY. #opulaia ocupatY n
28
servicii, n activitYi administrative, sociale, etc. este mai redusY ca pondere. / mare parte din
populaia care lucreazY integral n sectorul neproductiv depune i o activitate productivY, de
regulY n agriculturY. Gste o caracteristicY importantY a populaiei rurale de a lucra
concomitent n sectoarele agricole i neagricole.
+n spaiul rural este predominatY proprietatea privatY familialY, comparativ cu zonele
ur%an!industriale, iar proprietatea pu%licY i privatY a statului este mai restrnsY. -iviziunea
proprietYii private n spaiul rural, dezvoltarea simului proprietYii au avut o serie de
consecine pozitive asupra spiritului antreprenorial al locuitorilor rurali.
Spaiul rural, din punct de vedere al densitYii populaiei i al mYrimii aezYmintelor
umane este mult mai aerisit, mai umanizat. Spaiul rural are o viaY socialY mai apropiatY,
participarea cetYeanului la pro%lemele comunitYii este mai accentuatY.
-in punct de vedere peisagistic, spaiul rural, prin structura sa naturalY, prin peisa&ul
aerisit, prin flora i fauna sa este incompara%il mai frumos i mai sYnYtos pentru oameni.
Linitea, pacea, climatul, aerul curat, peisa&ul linititor, de calm social, nu pot fi cuantificate
pentru a mYsura $a%itatul rural. #eisa&ul natural al ruralului constituie un patrimoniu
inestima%il al umanitYiii.
La scara timpului istoric, satul reprezint prima form de $a%itat a colectivitilor
umane, organizat din punct de vedere teritorial, social i economic. %ierre 0eorge definete
satul Zca o form de organizare elementar a societiiB care rspunde necesitilor
fundamentale ale omului i se identific aciunii de grup.
ZSatele, afirma S. Mehedini, sunt grupri de locuine i oameni care i scot mi&loacele
lor de existen dintr!un spaiu social determinatB. +n aceast accepiune concentrarea
locuinelor n vatra satului este impus de Zfelul muncii, pentru a lsa toat arina li%er
pentru necesitile asolamentuluiB 8S. .e$edini, ()4(9.
Ea%itatul rural cuprinde totalitatea aezrilor rurale indiferent de mrimea sau funciile
ce le ndeplinesc. / aezare rural presupune prezena i intercondiionarea unor componente
teritoriale i sociale ce o definesc. Componentele fundamentale ale unei aezri rurale sunt,
1 vatra, n care s!a format i a evoluat o comunitate uman, locul n care se afl
locuinele propriu!zise i construciile aferente 8servicii, depozite, adposturi pentru inventar
i animale etc.90
1 locul de munc, ZarinaB sau ZmoiaB, n care populaia i desfoar activitatea de
%az0
1 populaia, component cu multiple aspecte cantitative i calitative.
29
Aezarea rural este considerat, astfel, un produs social!economic rezultat n urma
multiplelor relaii dintre om i mediul ncon&urtor.
@atra constituie, aadar, i o realitate edilitar, iar n perspectiv, o realitate de
*actur ur!an.
#rin activitile productive ce au loc att n vatr, ct mai ales prin acelea desfurate
pe teritoriul afectat pentru munc 8moia9, satul s!a afirmat ca o verita%il realitate
economic.
Duncia economic a spaiului rural este considerat funcia de %az, primar, care are
ca o%iectiv principal o%inerea produselor agricole i a altor %unuri materiale realizate de
ramurile productive din amonte i din aval de agricultur, precum i silvicultura, industria
forestier, artizanatul etc. /%inerea acestor produse ar tre%ui s asigure oamenilor din spaiul
rural condiii de via satisfctoare.
Duncia social!cultural. #rin natura activitilor umane, a relaiilor din interiorul
comunitilor i celor intercomunitare spaiul rural are un caracter social. Aa cum s!a mai
precizat, dimensiunile relativ reduse ale localitilor, instituirea unor raporturi specifice ntre
mem%rii comunitilor, cunoaterea reciproc i ierar$izarea social sunt caracteristici ale
relaiilor din mediul rural. Spre deose%ire de marile aglomeraii ur%ane, unde este specific
anonimatul omului, n spaiul rural toi oamenii se cunosc ntre ei din aproape toate punctele
de vedere. +n acest cadru social, comportamentul omului identitate a activitii rurale, este
total diferit de comportamentul omului anonim din colectivitile ur%ane. Acesta nseamn
c exist diferene i n ceea ce privete comportamentul ntre cele dou comuniti 8rural!
ur%an9
Fata de orase, satele au o forma mai putin evoluata de organizare a spatiului
geografic, avnd o densitate mai mica a populatiei si a constructiilor n vatra si n care
predomina functiile agricole. +n ceea ce priveste 3omnia, satul reprezinta comunitatea umana
dominanta, fiind cea mai vec$e forma de organizare si locuire a acestui spatiu.
)ipul de ase-are rurala
"ipologia rural poate fi %azat pe diverse insusiri, zonele rurale putnd fi descrise
ntr!o diversitate de moduri, dup dimensiunea aezrii, dup tipul de peisa&, dup activitatea
economic, dup zona administrativ, dup caracteristicile sociale sau dup un amestec
complex de indicatori.
Aceasta este determinata de favora%ilitatea cadrului fizic, nsusirilor si structurilor lor,
ntlnindu!se, asezari n zona de cmpie0 n zona de dealuri, de tip su%carpatic0 n zona
montana, de tip carpatic0 de tip deltaic si de tip litoral.
30
Aceste tipuri se contureaza dupa mediul fizic dominant, pe o scara ce poate fi urmarita
de pe treapta inferioara cmpiilor inunda%ile, cmpii neinunda%ile pna la cumpene de ape,
dealuri domoale sau nalte, iar n cadrul lor %azine depresionare de origini diferite.
Localitatea Salcia face parte din categoria asezarilor din zona de cmpie &oasa, de pna
la 677m altitudine, i revin 54,(V din totalul asezarilor rurale. Aici atrag atentia vaile rurilor
care, orict de nensemnate ar parea, reprezinta ariile principale de organizare a vetrelor de
sate.
)ipuri mor&ostructurale de ase-ari rurale
Localitatea Salcia are o structura adunata si vatra %ine delimitate. #rezinta o densitate
ridicata a gospodariilor n vatra,terenul cultivat este localizat, n totalitate, n afara vetrelor.
Aceste tip de sate au aparut ca o consecinta a limitarii vetrei de catre Smarea proprietateS, cu
scopul economisirii terenurilor agricole si a valorificarii mai %une a acestora.
Sunt deseori lipsite de vegetatie interioara, dispozitia caselor fiind variata. Sunt
comunele marilor regiuni agricole, celor cu culturi cerealiere. .area proprietate existenta n
tara noastra n trecut 8domneasca, %oiereasca, manastireasca9 a fost ntemeietoarea de slo%ozii
si stapnitoare de clacasi. Aceasta presupune separarea totala a locului de odi$na 8satul
propriu!zis9, de cmpul agricol.
Acest tip de sat adunat are o textur de strzi neregulate, forma drepung$iulara.
%o)a 2. <magine satelitar asupra localitii Salcia
31
/rdinea interioara a drumurilor si forma au fost influentate att de conditiile naturale
8n special cele morfo!$idrografice9, ct si de cele sociale, istorice etc.
#e masura dezvoltarii economice si cresterii populatiei , dar si n urma activizarii
mo%ilitatii teritoriale, ponderile categoriilor de marime a satelor s!au sc$im%at permanent.
Su% aspectul marimii demografice, Salcia face parte din categoria asezarilor rurale
mari 86.777!*.777 locuitori9.
)ipuri &unctionale de ase-ari rurale
Satul reprezinta o sinteza de componente teritoriale, demografice si functionale, n
care functia releva legatura dintre componenta demografica si cea teritoriala.
Asezarile rurale din aceasta zona se caracterizeaza prin predominarea populatiei
agricole, care reprezinta peste <7V din populatia activa. #opulatia nonactiva penduleaza spre
orasele apropiate, spre diferite centre ale industriei extractive sau este ocupata pe plan local n
activitati din sectorul secundar si tertiar.
Ca tip functional de asezare rurala, Salcia intra in categoria asezarilor agricole
8cerealiere, cerealier!zoote$nice9! profilul agricol nu este static n spatiu si timp, el se
modifica n functie de necesitatile economiei si mai ales populatiei, la un moment dat, de
mi&loacele de productie existente si de ponderea productiei agricole.
Capitolul +. *opulaia
+.1. $%oluia numeric a populaiei
Gvolutia cantitativa a populatiei comunei Salcia este oglindita in recensmintele
efectuate de!a lungul anilor8"a%elul nr.( , Digura '. 9
Anii de
recensamant
()(6 ()47 ()5( ()5< ()** ()'' ())6 6776
#opulatie
totala
4.'<6
loc.
4.<67
loc.
5.64*
loc.
5.5*7
loc.
5.::<
loc.
5.:6(
loc.
4.<'*
loc.
4.556
loc.
Ta!elul nr.1. 4volutia populatiei
32
Fig. 3. 4volutia numerica a pupulatiei comunei Salcia
#rocesul de evoluie numeric a fost urmrit pentru perioada ()(6 6776, %azndu!ne
pe datele oferite de recensmintele populaiei.
#erioada ()(6 ()47 a nregistrat o cretere a numrului populaiei la nivelul
comunei cu 4< locuitori 87.))V9, iar intervalul ()47 ()5( marc$eaz o cretere numeric cu
5(* locuitori, ceea ce corespunde unei rate totale de ),<6V.
+ntre anii ()5(! ()5<, la nivelul comunei numrul locuitorilor a crescut cu 665 de
locuitori.
#erioada ()5< ()** a cunoscut o cretere a numrului de locuitori de la 5.5*7 la
5.:6(, cu un numr de )< de locuitori. ;n aceast perioad ncep s apar diferene
semnificative ale evoluiei numerice la nivelul localitilor, determinate de sc$im%area
regimului politic i nceputul campaniei de colectivizare.
+ntre recensmintele populaiei din anii ()** ()'', la nivelul comunei se produce o
scdere a numrului populaiei cu 4' locuitori.
#erioada ()'' ())6, n aceti cincisprezece ani, numrul locuitorilor scade cu *5:
persoane, iar intervalul ())6 6776 marc$eaz o scdere a numrului de locuitori pentru
comuna analizat, cu 545 persoane. -in anul 6776 pana in 677*, valoarea numerica a
populatiei a scazut cu (5) de locuitori85,46V9.
+.2. 2icarea natural a populatiei
33
.icarea natural a populaiei definete sc$im%rile survenite n numrul i structura
populaiei numai ca urmare a naterilor, deceselor, cstoriilor i divorurilor. +n analiza
noastr am utilizat date statistice pe o perioada de (7 ani, din ())* 6776, pe %aza crora s!
au calculat diferii indicatori demografici.
.icarea natural a populaiei exprim n modul cel mai expresiv caracterul dual al
fenomenelor demografice, %iologic i social. +n mod corespunztor analiza micrii naturale
tre%uie s recurg la sc$eme complexe, la modele i teorii sociologice i economice care s
a&ute la explicarea relaiilor complexe, ce se formeaz ntre varia%ilele demografice i cele
sociale.
+.2.1. 3atalitatea
>atalitatea arat frecvena sau intensitatea naterilor n interiorul unei populaii, fiind
un fenomen complex, n acelai timp %iologic i social, influenat de o serie de factori legai
ntre ei, economici, politici, socio!culturali. Acest element ns, nu caracterizeaz toat
populaia ci numai o parte a acesteia i anume populaia feminin de vrst fertil 8cuprins
convenional ntre (: i 5)de ani9.
Dactorii economici nivelul general de dezvoltare economic, condiiile de via ale
populaiei par s ai% o influen important asupra natalitii, cu ct nivelul de trai este mai
ridicat cu att rata natalitii este mai redus i invers, dezvoltarea economic ducnd deci la
un recul al natalitii.
Dactorii politici politica pronatalist aplicat n 3omnia dup ()** a determinat
meninerea artificial a unui nivel nalt de natalitate. Sc$im%area %rusc de orientare dup
()<) 8legalizarea avorturilor9 a condus la scderea natalitii.
Dactorii socio!culturali gradul de instruire i educaie al femeii este esenial, se
adaug adoptarea msurilor contraceptive, participarea mai activ a femeii la viaa societii.
1nul 3ascuti %ii "ecedati 4ilant natural
1( 4< )) !*(
17 47 '< !5<
18 6< *< !57
1 44 '4 !57
2666 5( :7 !)
2661 45 :7 !(*
2662 64 '< !::
266! 6* :) !44
266+ 6* :< !46
2665 66 *' !5:
266( (< :< !57
34
Ta!elul nr.,. Miscarea naturala a populatiei
La nivelul comunei Le$liu se pot analiza datele de pe parcursul a zece ani ncepnd
din ())* i pn la nivelul anului 677*. Analiznd datele din "a%elul 6, Digura <. se poate
o%serva c la nivelul anului ())* se nregistreaz o natalitate de ),*V, valoare care a fost
depit ulterior. +n anul 6777 se nregistreaz cea mai mare valoare a natalitii , ((,( V.
+n anul 677* s!a nregistrat cea mai mic valoare a natalitii , :,:V, fapt ce se
rsfrnge asupra numrului populaiei.
Ca indicatori su%sidiari ai natalitii ce pot influena valorile acesteia pot fi amintii,
! coeficientul de nupialitate exprim raportul dintre numrul cstoriilor i populaia
medie total a unui an. Cele mai multe cstorii au fost n anul 677586<9. / valoare
numeroasa a casatoriilor se mai inregistreaza si in anul ())'8(<9, ()))8649, 677786'9. Cea
mai mica valoare se inregistreaza in anul 677* cu un numar de ) casatorii, tinerii demonstrnd
c nu se mai gr%esc s!i ntemeieze o familie sau se ndreapt spre alte localiti unde se
cstoresc.
! coeficientul de divorialitate exprim raportul dintre numrul divorurilor i populaia
medie total a unui an. >umarul divorturilor au valori foarte scazute de numai cate un divort
in anii ())*, ())<, 6774, 677:. ;n ceilalti ani nu s!a inregistrat nici un divort.
+.2.2. 2ortalitatea
.ortalitatea este a doua component a micrii naturale a populaiei si reflect
totalitatea deceselor care se produc n cadrul unei populaii.
-intre factorii care influeneaz mortalitatea, foarte importani sunt cei socio!
economici. -ezvoltarea economic a dus la ameliorarea condiiilor de via ale populaiei, la
m%untirea alimentaiei, reducerea timpului de lucru, contri%uind la scderea ratei
mortalitii. Ca factori se mai pot mentiona sistemul de ingri&ire medicala, nivelul general de
instruire al populatiei, structura pe grupe de varsta si sexe.
#entru comuna Salcia, n perioada ())*!677*, acest indicator a prezentat valori
oscilante ntre )) de persoane decedate n ())*, care reprezinta si cea mai mare valoare din
ultimii zece ani, i :< decese in 677*.
35
Fig. -. 4volutia !ilantului natural
+.2.!. 4ilanul natural
-iferenele care exist ntre nivelul natalitii i cel al mortalitii unei populaii sunt
redate de %ilantul natural sau rata creterii naturale.
Gvoluia populaiei comunei Salcia dup ())* i pn n 677* marc$eaz o insta%ilitate
a indicatorilor demografici de %az. "endina general este de reducere constant a evoluiei
populaiei.
Analiznd datele din ta%elul nr.6, figura <., se poate o%serva c ntre ())* 677* s!a
nregistrat cea mai mare valoare a %ilantului natural negativ de !*( n ())*. -up l))* s!au
nregistrat valori negative cuprinse ntre ) n 6777 i :: n 6776. +n anul 677* valoarea
%ilantului natural a fost de 57.
#rocesul economic, al tiinelor i al medicinii, n special, au permis ameliorarea
condiiilor de via ale populaiei i eradicarea unor maladii care fceau numeroase victime,
avnd un rol deose%it de important n procesul general de cretere a speranei de via.
+.!. 2icarea migratorie a populatiei
Soldul migraiei reprezint diferena dintre numrul persoanelor care i!au sta%ilit
domiciliul n localitate i cel al persoanelor care au plecat din localitate n decursul unui an.
.igratia populaiei reprezint o component important a dinamicii populaiei,
%ilanul migratoriu fiind complementar %ilanului natural. La nivelul unei comune mo%ilitatea
36
spaial a populaiei are un rol foarte important, fiind un factor al creterii sau descreterii
numrului populaiei.
Cauzele ce determin mo%ilitatea spaial a populaiei sunt variate i implic
ntotdeauna existena unor factori de respingere n arealul sau regiunea de plecare 8origine9,
precum i a unor factori de atracie n arealul sau originea de sosire 8destinaie9.

Ta!elul nr.3. Miscarea migratorie a populatiei
-eplasarea presupune luarea unui numr important de decizii personale complexe
referitoare la destinaie, perioada de deplasare, mi&locul de deplasare sau costul deplasrii.
Diecare potenial migrant evalueaz astfel avanta&ele i dezavanta&ele situaiei personale
prezentate care, de cele mai multe ori, are n vedere locuina, locul de munc, nivelul
veniturilor i a sc$im%rilor, n general pozitive ce se ntrevd sau se sper c se vor
produce la destinaie.
>ivelul de instruire este de asemenea o varia%il important n selecia migranilor,
deplasrile fiind cu att mai numeroase cu ct persoanele angrenate au un nivel nalt de
instruire0 n acelai timp, persoanele fr un loc de munc sunt mai predispuse la migraie
dect cele anga&ate.
Se poate constata, analiznd ta%elul 4., figura )., c n perioada ())* 677* singura
valoare pozitiva a sporului migratoriu s!a inregistrat in anul ())<.
37
1nul Sosiri *lecari 4ilant
2igratoriu
1( '7 :< (6
17 6: *' !56
18 5) 6) 67
1 (' 5) !46
2666 6) 5( !(6
2661 (< *: !5'
2662 6' 57 !(4
266! 6' *5 !4'
266+ :' *( !5
2665 64 56 !()
266( 6) :6 !64
Fig. 2. 4volutia !ilantului migratoriu
Cea mai mare valoare a sporului migratoriu negativ s!a inregistrat in anul ())' si a fost de
5686: sta%iliri in localitate si *' plecari9.
+.+. Structura populaiei
Structura populaiei se refer la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi
msurate sau cuantificate, precum vrsta, genul, lim%a, naionalitatea, religia sau activitatea
economic, dar i la aspecte calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor
caracteristici evideniaz diversitatea populaiei reflectat att n plan demografic, ct i n
plan socio!economic i cultural.
+.+.1. Structura pe se5e
Structura pe sexe reprezint expresia proporiei %r%ai O femei n totalul populaiei.
"re%uie precizat faptul c structura populaiei dup sexe tre%uie com%inat cu structura dup
vrst, deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu acest prile&.
>ecesitatea cunoaterii structurii populaiei dup vrst i sex este uor de intuit,dat
fiind importana acestor caracteristici n definirea rolului i locului fiecrei persoane n
procesul reproducerii populaiei, al activitii economice i, n general, al organizrii sociale.
#roporiile pe sexe ale populaiei sunt determinate de supranatalitatea i
supramortalitatea masculin de!a lungul ntregii viei, de riscurile diferite de mortalitate pe
38
sexe n cazul unor evenimente sociale diferite, rz%oaie, migraie, intensitatea fenomenului de
industrializare.

Fig. 1>. %opulatia pe se9e
#entru populaia comunei Salcia, pe %aza datelor prelucrate, n urma recensmintelor
din ()'',())6 i 6776, structura pe sexe se prezinta astfel,
La nivelul anului ()'', populatia masculina era de 6.(*6 persoane85',<6V9, iar cea
feminina de 6.4:* persoane8:6,(<V90 raportul de masculinitate era de )(,*5 %ar%ati la
(77 femei0
La nivelul anului ())6, populatia masculina a scazut cu 6'5 persoane, a&ungand la un
total de (.<<< persoane, iar populatia feminina la un total de (.)<< persoane8:(,6<V90
raportul de masculinitate era de )5,)* la (77 femei0
La nivelul anului 6776, populatia totala este in scadere continua, populatia masculina
are un procent de :7,7<V depasind cu putin populatia feminina0 raportul de
masculinitate era de (77,4: %ar%ati la (77 femei.
-ezec$ili%re importante apar la grupele de vrst superioare, n special de peste *7 de
ani. -ei se nasc mai muli %r%ai dect femei, la acestea din urm posi%ilitatea de
supravieuire este mult mai mare, astfel c, pe msura naintrii n vrst, numrul femeilor
depete numrul %r%ailor 8vezi piramida structural pe grupe de vrst i sexe ! figura
nr...9.
Se nregistreaz un deficit de %r%ai cauzat, n principal, de micrile migratorii care
au antrenat n mare msur %r%aii dar i datorit supramortalitii masculine 8mortalitatea
39
este mai ridicat la %r%ai datorit exercitrii unor meserii cu grad ridicat de periculozitate,
consumului de alcool, tutun, etc.9.
+.+.2. Structura dupa %/rst
Structura pe grupe de vrst este expresia divizrii populaiei totale a unei comuniti
n efective anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, n trei categorii semnificative,
corespunztoare populaiei tinere, adulte i vrstnice. @rsta reprezint una dintre
caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecrei persoane un anumit rol n
activitatea social.
#entru comuna Salcia se analizeaz structura pe grupe de vrste n anii cu
recensminte ())6 i 6776.
1rupa tnr, n care se ncadreaz populaia de la 7 la () ani, este n mare parte non!
productiv. +n ())6 la o populaie de 4.<'*, populaia tanara era reprezentat de )6< locuitori,
ceea ce nseamn 64,)5 V din totalul populaiei, iar la nivelul anului 6776 la o populaie de
4.556 locuitori se nregistrau '75 de locuitori ce se ncadrau n grupa de vrst tnr, ceea ce
nsemna 67,55 V. Se remarc astfel o scdere n zece ani cu 4,:7V a ponderii populaiei din
grupa 7 () ani.
Fig. 11. Structura pe grupe mari de vrst a populaiei localitii Salcia in anul ,>>,
1rupa adult considerat ntre 67 i :) de ani reprezint grupa productiv i, de
asemenea, reproductiv. +n ())6 se ncadrau n aceast grup 6.()( de persoane, reprezentnd
:6,:7 V din totalul populaiei, iar la nivelul anului 6776 grupa 67 ! :) ani deinea (.'6(
40
locuitori, ceea ce nseamn :7V. 3ezult o scdere a populaiei de grupa adult cu 6,: V
n zece ani.
Fig. 1,. Structura pe grupe mari de vrst a populaiei localitii Salcia$ n anul 122,
1rupa vrstnic cuprinde populaia ce depete *7 de ani, aceast populaie este non!
productiv, iar proporia acesteia prezint tendine ascendente. La nivelul comunei Salcia, n
())6 grupa de peste *7 de ani era reprezentat de ':' de locuitori, adic (),:6 V, iar n 6776
se nregistreaz o cretere cu (6,(5 V, situaia fiind reprezentat astfel, din 6)<: de locuitori
ai comunei, (7(' de locuitori aveau peste *7 de ani, ceea ce nseamn 6),:* V.
Analiznd datele prelucrate pentru cele dou recensminte se poate constata tendina
de m%trnire demografic, n ultimii ani, prin creterea procentului populaiei vrstnice de la
(',56V la 6),:*V 8cretere cu (6,(5 procente9 i scderea populaiei tinere, de la 47,7<V la
67,55V 8cu ),*5 procente9.
+.+.2.1. *iramida %arstelor
3eprezentarea grafic a structurii pe vrste i sexe a populaiei se poate face cu
a&utorul unui grafic special numit piramida vrstelor, care este o com%inare ntre dou
$istograme, cte una pentru fiecare sex, avnd scrile intersectate.
#iramida vrstelor exprim n mod sugestiv, istoria generaiilor. -e altfel, urmrind cu
atenie modul de dispunere a %enzilor n cadrul piramidei vrstelor, se pot studia efectele unor
factori demografici i extrademografici asupra populaiei pe vrste i sexe.
41
Aceasta nu reflect numai tendinele pe termen lung ale fertilitii i mortalitii, ci i
efectele de scurt durat ale migraiilor, politicii demografice ori sc$im%rilor intervenite ntr!
un secol de istorie demografic.
Analiznd piramida structural, pe grupe de vrst i sexe, realizat la nivelul celor
dou recensminte 8())6!67769, pentru populaia comunei Salcia, se constat urmtoarele,
+n perioada ())6!6776, a sczut procentul populaiei tinere cu ),*5 V, %aza piramidei
pentru anul 6776, fiind mult mai ngust dect cea pentru anul ())6, acest fapt
datorndu!se, unei rate sczute a natalitii ct i fertilitii, n aceast perioad. Se
o%serv o scdere la grupa de vrst 7!5. +n anul ())6, procentul populaiei cu vrsta
cuprins ntre 7!5 ani, era de :,65V, iar n 6776, acesta a a&uns la 5,:4V 8pentru
am%ele sexe9. La grupa :!) se o%serva o usoara crestere de 7,*V. La grupele de (7!(5
si (:!() ani se o%serv o scadere a populatiei.;n anul ())6, procentul populatiei grupei
de (7!(5 era de ',(:V, iar al grupei de (:!() era de ',5<V. #entru anul 6776 avem o
scadere de (,'<V la grupa de (7!(5, iar pentru grupa de (:!() o scadere de 4,(6V. La
am%ele piramide se o%serv c, procentul populaiei masculine, este constant mai mare
dect al populaiei feminine 8se nasc mai muli %iei dect fete9, pentru populaia de
vrst tnr 87!67 ani9.

Fig. 13. %iramida varstelor1,>>,
42
#opulaia adult formeaz un trunc$i fracturat, n am%ele piramide, datorit natalitii
oscilante, dup o cretere forat a acesteia, susinut prin -ecretul din ()** privind
interzicerea avortului, n perioada ()**!()<) si printr!o scadere a populatiei dupa
()<) datorita sc$im%rilor economice i sociale provocate de revoluia din decem%rie.
#rocentul acestei grupe de vrst a scazut de la :6,:7V, n ())6, la :7V. #rivind
ponderea populaiei pe sexe, se o%serv o scadere a populaiei adulte de sex feminin de
la 6*,(( V n anul ())6, la 66,)*V n 6776, concomitent cu cresterea populaiei adulte
de sex masculin.
#opulaia vrstnic formeaz un vrf putin mai ngust decat %aza piramidei, pentru
anul ())6, dar, se o%serv o lire a vrfului piramidei, pentru anul 6776, datorit
faptului c procentul acestei grupe, a crescut n (7 ani cu (6,(5V, fapt ce relev o
cretere a longevitii populaiei comunei.
Fig. 1+. %iramida varstelor1122,
#iramida vrstelor, pentru anul 6776, pune n eviden o disimetrie a sexelor, impus
de o pondere mai crescut a populaiei n vrst de peste *7 de ani, din care cea
feminin, prezint o evident superioritate numeric. -in aceasta rezult, o
supramortalitate masculin, datorit faptului c, susin specialitii, stress!ul accentuat
al tranziiei a afectat mai puternic %r%aii dect femeile, %r%aii avnd ndeose%i
responsa%ilitatea de a asigura mi&loacele de su%zisten ale familiei.
43
#iramida are un aspect neregulat ca urmare a evoluiei diferite a indicatorilor
demografici, n perioada ())6!6776. Da de piramida vrstelor din anul ())6,
piramida vrstelor pentru anul 6776, a evoluat nefavora%il, prin ngustarea %azei, n
urmtoarele decenii putem vor%i despre o piramid a vrstelor cu vrful n &os.
#iramida vrstelor poate scoate n eviden i informaii despre starea de sntate a
mem%rilor comunitii, dar n acelai timp, este util i pentru analiza evoluiei
pro%a%ile a resurselor umane existente n localitate i a necesarului de personal, pe
piaa forei de munc, pentru viitorul apropiat.
+.+.2.2. Im,atranirea demogra&ica
"endina de lung durat de cretere a proporiei populaiei vrstnice paralel cu
reducerea proporiilor populaiei tinere i uneori i a celei adulte n cadrul efectivului ei total,
poart denumirea de m%trnire demografic.
#rocesul de m%trnire demografic nu implic doar sc$im%ri ale ponderii grupelor
de vrst n cadrul populaiei totale, ci genereaz transformri ale relaiilor existente ntre
diferite grupe de vrste, relaii cu profunde implicaii economice i sociale.
Cna din consecintele acestui proces o reprezinta cresterea ratei de dependenta
generala, ceea ce ec$ivaleaz cu sporirea presiunii pe care o exercit populaia inactiv asupra
populaiei active. Gste definita ca raportul numarului total al tinerilor si varstnicilor la
numarul adultilor, rata de dependen copii aduli, precum i rata de dependen vrstnici
aduli.
Ta!elul nr.+. 'ata de dependenta
#entru comuna Salcia, rata de dependenta generala a crescut in zece ani cu 64,(V , a
crescut, de asemenea, rata de dependen vrstnici aduli cu 65,:5V, iar rata de dependen
tineri aduli a scazut cu (,5:V 8"a%elul 5., Digura (:.9
44
'ata de dependen
general >la 166 de
aduli?
'ata de dependen
tineri = aduli>la 166
de aduli?
'ata de dependen
%/rstnici = aduli>la
166 de adulti?
Comuna
Salcia
())6 6776 ())6 6776 ())6 6776
'*,)7V (77V 56,4*V 57,)(V 45,::V :),7)V
Fig. 1.. ?ariatii ale ratei de dependenta/122,1,>>,:
Ca rezultat al sc$im%rilor care se produc n nivelul structurilor pe grupe de vrst a
populaiei, rata de dependen tineriOaduli va crete lent, n timp ce rata de dependen
vrstniciOaduli va nregistra creteri mai importante.
#rocesul de m%trnire demografic a populaiei are consecine evidente n modul de
realizare a programelor de ocrotire i asisten social. Creterea efectivului de persoane
vrstnice, cu deose%ire n etapa final a procesului de m%trnire, atrage dup sine creterea
fondului de pensii, restructurarea c$eltuielilor %ugetului de stat, sporirea fondurilor alocate
asistenei sanitare, dezvoltarea %azei materiale a ocrotirii sntii, orientarea cercetrii
medicale ctre studierea mi&loacelor de com%atere a aa!numitelor afeciuni degenerative,
specifice vrstelor naintate.
+.5.!. Structura economic
Acest tip de structur se refer la participarea populaiei la o activitate economic.
"re%uie reinut faptul c numai o parte a populaiei este economic activ, %r%aii ntre (:
*7 8*69 de ani i femeile ntre (: :' de ani.
#opulaia activ propriu!zis cuprinde att populaia care desfoar o activitate
economic retri%uit, ct i populaia aflat n cutarea unui loc de munc, incluznd
salariaii, muncitorii independeni, dar i omerii sau tinerii n cutarea primului loc de
munc, pentru c i unii i alii sunt potenial activi. +n cadrul populaiei active se disting
astfel populaia ocupat, care reprezint partea din populaia activ ce este efectiv anga&at
45
ntr!o activitate productiv, i populaia neocupat, respectiv acea parte a populaiei active
aflat n cutarea unui loc de munc.
#opulaia inactiv este format, n principal, din persoane aflate su% limita inferioar a
vrstei contingentului activ 8(* ani9, persoane care au depit vrsta de (* ani, dar care se afl
n proces de pregtire profesional 8elevi, studeni9, precum i din persoane care au depit
limita superioar a vrstei contingentului activ, care nu o%in venituri proprii, fiind ntreinute
de stat sau organizaii o%teti 8pensionarii9 sau de persoane particulare.
Fig. 1=. Structura economica
-in Digura (*. se o%serva scaderea continua a populatiei activa datorita scaderii
populatiei totale si cresterea populatiei varstnice. ;n anul ()'', :<,(:V din populatia totala
era activa, in timp ce in anul 6776 populatia activa reprezinta numai 4:,<<V.
1radul de participare a populaiei la activitatea economic este evaluat prin rata de
activitate0 acesta este un indicator ce raporteaz numrul activitilor la populaia total.
)otal
populaie
)otal populaie
acti%a
Rata de activitate
Masculin Feminin
>umar V >umar V >umar V
177 5.:6( 6.*6) :<,(< (.4*6 47,(4 (.6*' 6<,7:
12 4.<'* 6.6)) :),4( (.(*' 47,(( (.(46 6),67
2662 4.556 (.64: 4:,<< <*' 6:,() 4*< (7,*)
46
Ta!elul nr... 'ata de activitate
Analiznd rata de activitate pe sexe se o%serv faptul c aceasta are variaii de la un an
de recensmnt la altul, n anul ()'' procentul populaiei masculine fiind mai mare dect cel
al populaiei feminine cu 6,7<V, pentru ca n anul ())6 diferenta dintre cele doua sexe sa fie
numai de 7,)(V. +n anul 6776, rata de activitate prezenta diferene mari ntre cele dou
sexe, aceasta fiind de (5,:7V n favoarea populaiei de sex masculin 8vezi ta%elul nr.:., figura
('.9.
Fig. 13. 'ata de activitate pe se9e
+n funcie de categoria de activitate economic practicat, populaia activ este
divizat n trei sectoare,
sectorul primar, ce cuprinde activiti legate de agricultur, silvicultur, pescuit0
sectorul secundar, care cuprinde activiti legate de industrie i construcii0
sectorul teriar, ce cuprinde activitile legate de comer, transport, servicii.
Fig. 1-. %opulatia ocupata pe sectoare de activitate 11233
47
Diind o comun aezat ntr!o zon de cmpie, populaia este ocupat ntr!o proporie
foarte mare n agricultur 8sectorul primar9, acesta nregistrnd o scadere din anul ()'' cnd
procentul acestui sector era de <5,:* V pn n ())6 cnd procentul acestuia a a&uns la
<(,<7V. Sectorul secundar este n scdere, a&ungnd n anul ())6 la un procent de numai
*,5:V, din total, fa de anul ()'' cnd acesta era de ),':V. +n ceea ce privete sectorul
teriar acesta a mai crescut din ()'' pn n anul 6776 cu doar 6,47V.
Fig. 12. %opulatia ocupata pe sectoare de activitate 1122,
48
Capitolul 5. 1cti%itile economice
5.1. 1cti%itile agricole
Agricultura are i aici o tradiie milenar 8a nu se uita o%stacolele impuse, pe vremea
dacilor, de ctre lanurile de gru, n calea ptrunderii otilor lui Lisima$, nevoite a le culca cu
suliele9.
Cmpia /lteniei este unul din marile grnare ale arii. Se cultiv porum%, orz, sfecl
de za$r, floarea soarelui, soia, plante fura&ere. +n luncile umede i intens aluvionate ale
-unrii si -rincei legumele gsesc condiii ideale de dezvoltare. #e dunele de nisip din sudul
aceleai uniti de relief s!au extins culturile de vi de vie.
Cnele dune au fost fixate i prin culturi de pomi fructiferi de climat mai cald 8piersic,
cais, cire, viin9.
5.1.1. Structura &ondului &unciar
Situatia fondului funciar la 4( decem%rie ()):, in teritoriul administrativ, suprafetele
pe categorii de folosinta, se prezinta astfel,
#roprietate
folosinta
"otal -omeniu privat -omeniu pu%lic
$a V $a V $a V
Ara%il 5(4< <<.7* 5(7< )).6< 47 7.'6
#asuni [ fanete 4*6 '.'7 ! ! 4*6 (77V
@ii (<* 4.)* (<* (77V ! !
Livezi (4 7.6< (4 (77V ! !
"otal agricol 5*)) '7.(5 547' )(.** 4)6 <.45
#aduri :6< 6*.57 '5 (5.76 5:5 <:.)<
Ape (6(' *7.<: 4)) 46.') <6< *'.6(
-rumuri '( 4.:: *5 )7.(5 ' ).<*
Constructii (4) *.): ((4 <(.6) 6* (<.'(
>eproductive 5: 6.6: 4( *<.<) (5 4(.((
"otal neagricol 6777 6).<* *<( 45.7: (4() *:.)*
"otal general **)) (77V 5))7 '5.5) ('7) 6:.:(
Ta!elul nr.=. Structura *ondului *unciar
5.1.2. Cultura plantelor
49
Agricultura solicita o dotare mult mai mare si complexa, capa%ila sa o influenteze
pentru a depasi caracterul traditional de activitate sezoniera, asigurnd populatiei anga&area
ntr!o munca productiva continua. Ga este conditionata de solurile fertile, de climatul
favora%il si de amena&arile efectuate n ultimele decenii.
-upa ()*7, n agricultura au avut loc mari sc$im%ari. S!au construit mari complexe de
producere si crestere a pasarilor si animalelor. #e %aza unor programe ample, s!au m%unatatit
rasele, s!a trecut la m%unatatirea fura&elor industrializate.
Gvenimentele din -ecem%rie ()<) au avut un impact enorm asupra ntregii vieti
economice, pe multiple planuri, declansnd procese si fenomene care nca se afla n plina
derulare.
#unerea n aplicare a Legii fondului funciar nr.(<O())(, prin care terenurile detinute de
C.A.#.! uri erau restituite vec$ilor proprietari ori urmasilor acestora, sectorului privat ii revine
4.:6: $a teren agricol.
Cnitatile de productie agricole sunt reprezentate prin ,
CG3G3/., societate pe actiuni, detine o suprafata agricola de '(' $a0
-epartamentul Cultelor cu ' $a0
.inisterul Apararii >ationale ( $a0
#rimaria care detine 6) $a teren ara%il0
1ospodariile individuale cu 4.4<5 $a teren ara%il.
Serviciile de mecanizare pentru exploatarea pamantului, strangerea, colectarea si
depozitarea productiei sunt efectuate cu tractoarele si utila&ele agricole de la detinatorii
particulari, precum si a asociatiilor si institutiilor, impreuna dispunand de un numar de 65
tractoare, (: remorci, : semanatori.
"erenul agricol al comunei Salcia apartine clasei a!;;!a de fertilitate si favora%ilitate,
fiind cultivate, grau, porum%, cartof, legume, vii si pomi fructiferi.
;n %aza datelor furnizate de -irectia Agricola si ;ndustrie Alimentara si -irectia
=udeteana de Statictica, terenul a fost folosit pentru urmatoarele culturi in anul ())*,
1rau pe (77 $a cu o productie de (.777 RgO$a0
#orum% pe o suprafata de 6.466 $a cu o productie de 4.)5' RgO$a0
Cartof pe (< $a, cu :.<<) RgO$a0
Legume pe o suprafata de teren de :6 $a, ((.()6 RgO$a productie0
"omate pe (: $a, ('.677 RgO $a.
5.1.!. Creterea animalelor
50
Aceasta ramura a agriculturii se %azeaza numai pe cresterea animalelor pe care
localnicii le detin n gospodariile proprii, toate marile complexe de crestere a pasarilor si
animalelor fiind desfiintate dupa ())7.
;n sectorul zoote$nic s!au o%tinut pe anul ())* urmatoarele rezultate,
2ovine '*7, porcine (.5*(, ovine (.):4, caprine 6:(, pasari (:.<<5.
5.!. 1cti%iti de tip industrial si comerciale
;n localitatea Salcia, activitatea industriala este legata de deprofilul agricol si
zoote$nic specific in aceasta zona.
;n momentul de fata, pe teritoriul localitatii se gasesc suprafete ocupate de diferite
intreprinderi, dintre care unele mai functioneaza in procente reduse, altele sunt pe cale de
reorganizare, iar o alta parte din ele si!au incetat activitatea.
-intre unitatile care isi continua sa!si desfasoare activitatea se pot mentiona,
.oara amplasata pe drumul &udetean :*68spre @rata9, ocupa o suprafata de 7,5 $a,
fiind proprietatea #rimariei. Activitatea de %aza este prelucrarea graului si
porum%ului din zona0
A13/.GC 8fostul S.A9 ce ocupa o suprafata de 7,5: $a amplasat la extrimitatea
vestica a localitatii, pe drumul spre @rata. Aceasta unitate detine mi&loacele de
prelucrare a terenurilor agricole din zona0
SC. #;SC;C/LA SA., amplasata in zona de sud a localitatii. Cnitatea este de stat,
ocupandu!se cu activitatea de crestere si valorificare a pestelui din %altile de pe
marginea fluviului -unarea0
2rutaria amplasata in centrul localitatii, are ca activitate de %aza o%tinerea painii
necesare populatiei locale, folosind materia prima din zona. Se mai produc si
diferitre produse patiserie.
Statia #GC/ si alimentatie pu%lica, proprietate particulara, amplasata pe -> :*A.
Cnitatea respectiva desfasoara o activitate de distri%uire a produselor petroliere,
precum si o activitate de alimentatie pu%lica prin spatiile aferente fostului $an.
Activitatea desfasurata de aceste unitati nu creaza pro%leme privind poluarea mediului.
;n localitate se mai afla si alte unitati care si!ai incetat activitatea sau se afla in stadiu de
conservare, precum,
SC. -ro%eta Com%. SA amplasata in extremitatea vestica a localitatii pe drumul
&udetean spre @rata. "erenul a trecut in proprietatea #rimariei care intentioneaza
dezvoltarea aceleiasi activitati in viitor0
51
SC. -ro%eta Com%. SA amplasata la extremitatea estica a localitatii, cuprinde o
suprafata de *,<< $a. -in aceasta suprafata, circa <7V a fost preluata de particulari
cu intentia de a continua activitatile initiale de agrozoote$nie0
SC .ecarex amplasata in partea de est a localitatii, in apropierea drumului
&udetean.
5.+. In&rastructura
5.+.1. Cile de comunicaie
Localitatea Salcia este amplasata de!a lungul drumului &udetean :*6 Salcia!1ruia!
1ogosu!-evesel, care se desprinde la sud de Einova din -> :*A8-ro%eta "urnu Severin !
@an&u .are Calafat9 si care descrie un mare cerc aproximativ de!a lungul -unarii.
#rin acest drum se face legatura rutiera intre localitatea Salcia cu drumul national :*A
si prin aceasta cu orasul -ro%eta "urnu Severin pe de o parte, si cu localitatile riverane
-unarii, 1ruia si 1ogosu, pe de alta parte. Acest drum este modernizat la parametrii unui
drum &udetean cu o singura %anda de circulatie pe sens cu o suprastructura din im%racaminti
asfaltice usoare. >u are statii de auto%uz, platforme pentru parcarea autove$iculelor in afara
carosa%ilului si nici trotuare modernizate de!a lungul drumului.
-rumul &udetean :*6 se intersecteaza in centrul localitatii Salcia cu drumul comunal
)) ;zimsa!Salcia, drum prin care se face legatura rutiera intre drumul national :*A cu drumul
&udetean :*6, respectiv intre localitatile ;zimsa si Salcia. -rumul comunal )) este
nemodernizat ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi mai ales pe timp
nefavora%il. ;ntersectia dintre drumul &udetean :*6 si drumul comunal nu este sistematizata
corespunzator.
52
%o)a 1>. &rumul @udetean .=,
Strazile existente in perimetrul construi%il al localitatii Salcia, in afara de drumurile
principale enumerate, sunt strazi nemodernizate cu o suprastructura din %alast de rau sau
pamant puternic degradat.
Legatura rutiera intre localitatea Salcia si -unare se face printr!un drum local
nemodernizat care se intersecteaza la marginea localitatii cu drumul &udetean :*6 care nu este
sistematizat corespunzator.
-istanta in ?ilometri pana la -ro%eta "urnu Severin, resedinta de &udet, este de '* ?m,
iar pana la Calafat unde se afla linia ferata cea mai apropiata este de 4< ?m.
"ransportul de persoane se realizeaza prin curse regulate de auto%uze apartinand
companiilor de transport particulare din -ro%eta "urnu Severin.
#e teritoriul comunei nu exista unitati sau retele de tranporturi, transporturile auto
pentru calatori si marfuri de face prin intreprinderi specializate cu sediul in municipiul -o%eta
"urnu Severin si orasul @an&u .are, transporturile de marfa8produse agricole9 se face prin SC.
Autotransport SA8 fosta ;"SA"A9.
Localitatea Salcia, desi este amplasata la o distanta de 6,: ?m de fluviul -unarea, nu
are port pentru acces la transportul naval de marfuri sau calatori. Acest lucru creaza o mare
disfunctionalitate in transportul marfurilor si a calatoriilor care se face numai pe caile de
comunicatie rutiere existente si care a&ung la costuri mai mari decat in cazul transportului pe
-unare.
53
;n perspectiva unei activitati industriale sau depozitare situata pe faleza localitatii
Salcia si pentru valorificarea turistica a zonei prin costuri mai scazute devine necesara
amena&area unui port.
5.+.2. $c#iparea edilitara a localitatii
1limentarea cu apa
Localitatea Salcia nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. >e cesarul
de apa pentru nevoile gospodaresti si sectorul zoote$nic este o%tinut din fantani rurale al
caror de%it si adancime variaza in functie de zona de amplasare in cadrul localitatii. #entru
viitor se propune alimentarea cu apa in sistem centralizat.
Canali-area
Localitatea nu dispune de un sistem centralizat de de canalizare. Aceasta se rezolva
individual pentru fiecare proprietate prin intermediul latrinelor.
Apele meteorice ce nu se infiltreaza in pamant se scurg pana in zona de lunca si apoi
mai departe in -unare.
1limentarea cu energie electrica
Ca sursa de alimentare cu energie electrica a comunei Salcia si a localitatilor apropiate
se face din statia de transformare ((7O67 RL Cu&mir prin LGA 67 RL Salcia la care sunt
racordate urmatoarele posturi de transformare 67O7,5 RL,
#"A.( 577 R@A0
#"A.6 6:7 R@A0
#"A.4 (*7 R@A0
#"A. Complex taurine 6:7 R@A0
#"A. #iscicola *4 R@A.
-istri%utia energiei electrice la consumatori se executa prin intermediul retelelor
aeriene de &oasa tensiune pe stalpi de %eton in lungime de 4<,: ?m.
1limentarea cu caldura
#ro%lema caldurii se rezolva individual pentru fiecare gospodarie particulara sau
dotare sociala cu a&utorul so%elor, care folosesc de regula com%usti%il solid.
La fostele ferme de crestere a animalelor, aflate in partea de nord!vest si nord!est a
localitatii, au fost surse termice8centrale termice9 proprii care deserveau exclusiv o%iectivele
respective. Centralele termice respective functionau cu com%usti%il solid!car%une. ;n prezent,
prin desfiintarea fermelor mici, sursele termice nu mai functioneaza.
5.5. )urismul
54
Comuna Salcia este situata pe malul -unarii, la vest de paraul -rincea, incadrandu!se
in Campia /lteniei.
;n prezent, comuna nu dispune de un potantial turistic important. Activitatea turistica
este de perspectiva odata cu valorificarea #ortilor de Dier ;;.
#e teritoriul comunei nu esxista unitati de cazare specializate pentru practicarea
turismului individual sau organizat.
5.(. *rotectia si conser%area mediului
Analizand activitatile existenta in comuna Salcia, se concluzioneaza ca in prezent nu
sunt si nici nu se prevad pentru viitor activitati care ar putea constitui surse ma&ore de poluare
a apelor, aerului si solului pe teritoriul administrativ al comunei, dupa cum urmeaza,
!nu se deverseaza poluanti in apele de suprafata sau su%terane si nu sunt afectate
ecosistemele acvatice sau folosintele de apa0
!in cazul in care se vor executa retelele de canalizare, apele uzate vor fi trecute printr!o
statie de epurare dupa care vor fi diri&ate spre -unare0
!gunoaiele mena&ere vor fi depozitate ecologic intr!o platforma specila amena&ata pe
care se prevede si un put sec pentru depozitarea cadavrelor de animale0
!pentru stingerea fenomenului de eroziune naturala se prevad lucrari de sta%ilizare prin
plantatii de pomi fructiferi si impaduriri dupa executia lucrarilor de taluzare si inier%are0
!se vor exexuta statii de epurare a de&ectiilor animaliere in cazul repopularii fermelor
de vaci si tineret taurin0
!se vor planta perdele de protectie intre cimitir si zonele de locuinte0
!se prevad lucrari de regularizare si protectie 8malul -unarii9 pentru stoparea efectelor
de eroziune si inunda%ilitate.
Capitolul (. 8,iceiuri si traditii
55
(.1. 8,iceiuri si traditii de peste an
Crciunul sau 3aterea "omnului este o sr%toare cretin cele%rat la 6:
decem%rie 8dup calendarul gregorian9 sau ' ianuarie 8dup calendarul iulian9 n fiecare an.
Ga face parte din cele (6 sr%tori domneti 8praznice mprteti9 ale 2isericilor %izantine, a
treia mare sr%toare dup cea de #ati i de 3usalii.
"imp de 57 de zile nainte de sr%tori cretinii respect #ostul Crciunului, care se
nc$eie n seara de Crciun dup liturg$ie. "ierea porcului n ziua de ;gnat 8la 67 decem%rie9
este un moment important ce anticipeaza Crciunul. #regtirea mncrurilor capt
dimensiunile unui ritual strvec$i, crnaii, c$ica, to%a, rciturile, sarmalele, calta%oul i
nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crciun, fiind la loc de cinste alturi de vinul rou
preuit de toat lumea.
Iiua de 47 noiem%rie, sar%atorirea Sfntului Andrei, marc$eaza nceputul
sar%atorilor de iarna. ;n credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf.
Andrei, pe 6) noiem%rie, ies sau um%la strigoii. Se ung cu usturoi ferestrele, usile, $ornurile,
scarile, clantele usilor, %oii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul contra spiritelor rele.
#e 47 noiem%rie, toti romnii pun la ncoltit gru n cteva farfurioare cti mem%ri
sunt n familie, iar la Anul >ou se interpreteaza norocul ce!l va avea fiecare n functie de
naltimea firelor de gru.
;n noaptea de : spre * decem%rie vine .os >icolae si imparte, asemanator lui .os
Craciun, daruri celor mici. .ai vec$e este insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu
nuielusa lasata in incaltarile lor. Diecare copil tre%uie sa!si puna in fata usii sau a so%ei
pantofii curati pentru a primi ceea ce au meritat dupe felul in care s!au comportat.
Ca sfant, .os >icolae a fost mai darnic cu pedepsele decat cu recompensele. Conform
traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se a%ateau de la dreapta credinta lovindu!i cu nuiaua
peste maini. Iiua de * decem%rie inc$eie ciclul de sar%atori si practici magice, dedicate in
special lupilor si spiritelor mortilor!strigoi.
;n traditia poporului roman, porcul de Craciun se sacrifica in ziua de ;gnat, mai exact,
in fiecare an pe 67 decem%rie. "raditia spune ca in ziua de ;gnat nu se lucreaza altceva decat
taiatul porcului, iar %atranii cred ca omul care n!are porc gras de Craciun si cutit in vremea
pepenilor nu a cunoscut fericirea. -aca, totusi, nu ai porc, tre%uie sa tai macar o gaina, pentru
ca tre%uie sa vezi sange in ziua de ;gnat. Atunci cand vine momentul taierii porcului, toata
familia se aduna de prin toate colturile tarii si toti prietenii se strang laolalta pentru a a&uta sau
asista la traditionalul o%icei.
56
La taierea porcului nu tre%uie sa asiste nici un milos, existind credinta ca porcul murea
cu greutate, iar carnea nu va mai fi %una0 se spunea c$iar ca cei care vaitau porcul il suparau
pe -umnezeu\ -upa ce porcul nu mai misca, se facea o taietura in c$ip de cruce, la ceafa,
peste aceasta punindu!se sare, spunindu!se ca numai asa sufletul porcului va iesi din cap. -e
o%icei, coada, urec$ile si %esica erau date copiilor, pe gospodari interesindu!i in special splina,
aceasta indicindu!le, in functie de grosime, cum va fi iarna. #e vremuri, dupa ce porcul era
sacrificat, se aseza pe el cel mai tanar fecior din familie, pentru ca traditia spune ca Znumai
asa nu se altereaza carneaB.
#e 65 decem%rie este 1@unul Craciunului, iar o%iceiurile specifice acestei zile sunt de
natura religioasa. -in dimineata acestei zile pana spre miezul noptii, cete de copii intre cinci
si paisprezece ani merg cu S .os A&unulS ! text augural scurt care anunta venirea
colindatorilor. Copii mergeau din casa in casa, numai in satul lor, incepeau sa cante la
fereastra si cine voia ii c$ema in casa, primeau ros$cove, le ziceau teci, %olindete ,un fel de
colaci mici, azi se dau %iscuiti , %om%oane.
"ot in aceasta noapte, era impodo%it %radul cu glo%uri si %eteala, un o%icei specific
Craciunului a%ia in secolul JJ 8preluat din /ccident9, desi, inca de la geto!daci, era
considerat un copac sacru. +n tradiia romneasc de la sat, regsim acest o%icei al mpodo%irii
%radului la nuni i la moartea tinerilor, femei i %r%ai. /%iceiul exist din vremea dacilor i
semnific o nunt ritual ntre persoana decedat i natura reprezentat prin %rad.
;n A&unul Craciunului, nimeni din cei ai casei nu are voie s guste pn ce preotul nu
%lagoslovete masa, nu gust din felurile de mncare i nu cinstete un pa$ar cu vin. La
plecare printele ia %anii de su% faa de mas, doi colcei i o parte din vinul din sticl, iar
dasclii poart traistele de colaci. Sfinirea mesei de A&un i vestirea >aterii -omnului este o
datin vec$e ndeplinit de preoi i nsoitorii acestuia. +n popor se spune c A&unul
Crciunului presupune un post aspru. G indicat c$iar s se a&uneze i pn nu se ivete prima
stea de sear, care amintete de steaua o%servat de ctre magii de la 3srit. #n atunci nu
tre%uie s se mnnce nimic i astfel omul va fi sntos, va avea mult noroc i va fi mai demn
pentru Sfnta +mprtanie.
;n noaptea de Craciun, .os Craciun vine la copii si le pune cadouri su% %rad. -esi
nimeni nu stie cu siguranta cum a&unge .osul in casele oamenilor, toate povestile isi
pastreaza nota de mister. Cnii copii cred ca intra pe fereastra, altii cred ca un %etigas fermecat
il a&uta sa se faca mic si sa patrunda prin gaura c$eii, iar altii considera ca .osul vine pe
$ornul casei.
57
Sr%toarea Crciunului este anunat prin o%iceiul copiilor de a merge cu colindul,
pentru a vesti >aterea .ntuitorului. Gvocnd momentul cnd, la naterea lui ;isus, s!a ivit
pe cer steaua care i!a cluzit pe cei trei regi magi la locul naterii, copiii ! cte trei, ca cei trei
magi ! merg din cas n cas, cntnd colindul ASteaua sus rsare...A, purtnd cu ei o stea.
#urtau ca costum peste $ainele o%isnuite camasa al%a, lunga, pe cap peste caciula aveau coif
al% din carton sau $artie0 azi nu se mai costumeaza, erau primiti in curte, apoi erau c$emati in
casa, in fata icoanei, colindatorii primeau %ani.
Craciunul este marcat printr!o masa %ogata, din care nu tre%uie sa lipseasca friptura de
porc, colacii, fructele, pestele, dulciurile si, %ineinteles, %autura. -e pe masa nu lipsesc nucile
si ouale, care au o sim%olistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta
care nu se pierde.
"raditional, to%a se prepara din capul de porc, lim%a, inima, rinic$i, sorici, foi de
dafin, piper si ieni%a$ar. "oate acestea se fier% si se pun in stomacul de porc. Se serveste rece,
ca gustare, taiata in felii nu prea groase, cu lamaie, mustar sau muraturi.
Calta%osii se prepara din inima de porc, plamani, splina. ;n unele zone se pune si orez.
La maruntaie, gospodina adauga piper, ieni%a$ar, ceapa si usturoi. "ot amestecul %ine fiert se
pune in intestine de porc. Calta%osii se mananca pra&iti sau fierti, calzi sau reci, cu $rean sau
cu mustar.
#iftia de porc se face din picioare de porc, urec$i, sorici, fierte cu ceapa, morcov,
pastarnac, usturoi. Ieama in care este fiarta carnea devine o gelatina transparenta in care sunt
puse %ucati de carne, legume fierte sau oua fierte. #iftia se serveste taiata in cu%uri de marime
potrivita, cu muraturi sau cu mustar. Acestea sunt aperitivele puse pe masa de romance,
alaturi de i%rice cu tuica fiarta cu piper si za$ar.
1ospodinele tre%uie sa pregatesca cu cateva zile inainte sarmalele, care niciodata nu se
servesc in ziua in care au fost fierte.
;n a&un de 1nul 3ou, ziua de 4( decem%rie, este ziua n care se um%la cu S#lugulS la
care participau feciorii, numiti colindatori, aveau plug cu %oi, clopote, %ice, talangi, cu to%a si
fluier, mergeau din casa in casa la rude, colindau in curte, trageau %razda, se invarteau prin
curte cu plugul, primeau %ani, numai la moasa li se da un pa$ar de vin.
;n dimineata Anului >ou, copiii in grup de 4!5 o%isnuiesc sa mearga cu Sorcova care
era facuta din ramura de pom impodo%ita Astazi, cea mai raspindita este cea confectionata
dintr!un %at ornat cu flori artificiale din $irtii colorate, uneori avind in virf un clopotel. Se ura,
ASorcova$ vesela$BSa traiti$BSa1m!atrniti$BCa un mar$BCa un par$BCa un *irB&e tranda*irCBTare
ca piatraB<ute ca sageataD.Tare ca *ierulB<ute ca otelul.B;a anul si la multi aniCB.
58
<ocul caprei se practica mai mult in prima zi de Anul >ou, dar si a doua si a treia zi.
Ca si la celelalte &ocuri cu masti practicate in timpul sar%atorilor de iarna, si in &ocul caprei si!
au facut loc, pe langa mastile clasice
8capra, cio%anul, tiganul, %utucarul9,
mastile de draci si mosi care, prin
strigate, c$iote, miscari carag$ioase,
maresc nota de umor si veselie, dand
uneori o nuanta de grotesc.
Capul caprei este confectionat din
lemn de mesteacan, cioplit in forma ct
mai apropiata de reprezentarea naturala a
acesteia, partea de &os a %otului fiind lucrata dintr!un lemn aparte prins cu un cui in asa fel
inct tragndu!se de sfoara cu care este prins, %otul caprei sa clampaneasca. in partea de sus a
capului se fixeaza coarnele, de o%icei cornite de tap 8caprior9, alteori simple imitatii de lemn,
capul fiind apoi completat cu urec$i, oc$i de margele, tinte de alama, cel mai adesea intregul
ansam%lu fiind im%racat in piele de vitel sau de caprioara, tap, cer%, pentru a reda ct mai
veridic sim%olul pe care il reprezinta. Capul astfel construit se fixeaza intr!un suport alcatuit
dintr!un %at a carui lungime variaza in functie de interpret. Corpul caprei este format dintr!un
laicer fixat pe partea posterioara a capului caprei, lasndu!se loc li%er prin care interpretul sa
poata urmari actiunea pentru a se putea integra &ocului celorlalti parteneri. impodo%irea
propriu!zisa a caprei nu cunoaste ingradiri, ea facndu!se in functie de fantezia si
personalitatea fiecarui interpret. Laicerul va fi impodo%it cu naframi si fragmente de oglinzi,
coarnele cu canafi de lna colorata, %eteala, clopotei, zurgalai. Cel care canta avea infatisarea
unui tigan8se da pe fata cu funingine9. Capra &uca la indemnul celui ce o purta si care faceau
urari pentru Anul >ou, tre%uia platita pentru &ocul ei. Capra &oaca dupa fluier, iar la terminare,
unul din flacai0 apropiindu!se de masa unde sunt mem%rii familiei, incepe sa vorniceasca.
Dlacaii &oaca pe stapana casei, pe fete si apoi multumind se indeparteaza.
4o,otea-a, care pica in fiecare an in ziua de * ianuarie, inc$eie ciclul sar%atorilor de
iarna si are, pe langa intelesurile crestine ! momentul nasterii spirituale a .antuitorului !
trasaturi de mare sar%atoare populara. A&unul 2o%otezei era, in egala masura, si un moment
favora%il farmecelor, descantecelor si altor practici magice.
Se practica cunoasterea ursitei prin numararea parilor prin care %usuiocul legat cu cate un fir
de cate un sto%or de gard se prindea in A&unul 2o%otezei si in A&unul Anului >ou, iar a doua
59
zi se cerceta sto%orul pentru a se sti cum va arata alesul. "ot in A&unul 2o%otezei fetele
puneau %usuioc sfintit8luat de la preot9 su% perna ca sa!si viseze ursitul.
%o)a 11. Martisor
;n noaptea de Anul >ou si in A&unul 2o%otezei,fete si flacai se adunau la o casa, se
ascundeau diverse o%iecte su% strac$ini, caciuli si fiecare isi gasea semnul celui ursit pentru
casatorie, pieptene!coltat,ceapa!iute, usturoi!urat, porum%!%un, lana!om %ogat, sare!%elsug.
Cine nimerea car%unele de su% strac$ina lua un om negru la inima, rau. Lua un ac cu ata, lega
ata de grinda ai infigea acul in car%unele aprins. "oti stateau in cerc si suflau in el. #e care!l
frigea la %uze se casatorea primul.
;n ziua de 2o%oteaza are loc sfintirea apei, in timpul slu&%ei de ;ordan. #regatirea
acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare
a slu&%ei se alege impreuna cu preotul satului, de o%icei intr!un spatiu mai larg ! unde sa fie
cel putin o fantana !, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau
in curtea %isericii. #entru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si,
tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de g$eata. ;n &urul acestei cruci sau in &urul crucii care
se afla in mod normal in curtea %isericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care
participa toata suflarea comunitatii. -upa slu&%a de sfintire a apei, transformata in ag$easma,
fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa.
2riorul 8( martie9 este o sr%toare tradiional romneasc a primverii, a
prospeimii, a %ucuriei, a victoriei %inelui mpotriva rului. Cu aceast ocazie femeile primesc
mici cadouri, o%iecte decorative 8mrioare9, legate cu un nur al%!rou, ca sim%oluri
aductoare de noroc i %unstare. 3oul este considerat culoarea primverii, iar al%ul culoarea
iernii. Se asociaz de o%icei flori timpurii de primvar, cea mai reprezentativ fiind
g$iocelul.
.riorul este format din dou nururi mpletite asemenea A->!ului. 3oul nseamn
iu%irea, iar al%ul divinitatea. Sr%toarea .riorului sim%olizeaz renaterea vieii,
rentoarcerea la via. Gxist cercettori care cred c e vor%a despre rentoarcerea la via dup
#otopul 2i%lic.
.artisorul era alcatuit pe vremuri din doua fire de lana, unul al% si unul rosu sau
negru, fire care sim%olizau cele doua anotimpuri. Acest snurulet era facut de femei, care il
legau la gatul si la mana copiilor. ;nsa nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii si adultii.
.artisorul se poarta atat cat dureaza zilele 2a%elor sau pana la Dlorii, cand se scoate si
se agata de crengile unui copac. Se crede ca, daca pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci
cand martisorul este aruncat dupa o pasare, purtatorul va fi usor precum pasarea.
60
*astele este cea mai importanta sar%atoare crestina. Gl si!a pastrat pana in prezent
farmecul si semnificatia, fiind un moment de liniste sufleteasca si de apropiere de familie.
Darmecul deose%it este dat atat de semnificatia religioasa ! intotdeauna mai exista o sansa de
mantuire ! cat si de traditii, oul pictat, iepurasul, masa cu mancaruri traditionale de paste !
cozonac, pasca, miel, slu&%a de sam%ata seara cu luarea luminii.
Lasatul secului de pasti este un ceremonial complex de innoire a timpului desfasurat,
in raport de caculul pascal, in perioada ( fe%ruarie!< martie. Gl pastreaza acte rituale specifice
unui stravec$i ineput de An Agrar, cele%rat la ec$inoctiul de primavara.
Scenariul ritual de innoire anuala a timpului, #astele, desc$is de -uminica Dloriilor si
inc$is de -uminica "omii, este intersectat de noaptea ;nvierii .antuitorului ;isus.
;n Saptamana .are sau a Dloriilor, timpul se degradeaza neincetat, se crede ca se
desc$id mormintele si se intorc spiritele mortilor la =oimari, ;isus este tradat, c$inuit, umilit si
omorat prin rastignire.
"uminica 0loriilor sau 0loriile se sar%atoreste in ultima duminica dinaintea #astelui.
Ga ser%eaza sfarsitul postului dar si reinvierea naturii. -enumirea populara a sar%atorii vine
de la zeita romana a florilor, Dlora, peste care crestinii au suprapus sar%atoarea ;ntrarii
-omnului n ;erusalim.
#entru %una desfasurare a sar%atorii Dloriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie
inmugurita, se leaga in snopi si se duc la %iserica pentru a fi sfintite de preot. -upa sfintire
ramurile numite SmatisoriS sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodo%i cu ele
icoanele, usile ferestrele, intrarile in gra&duri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile
caselor.
/ alta credinta specifica -uminicii Dloriilor, spune ca asa cum este vremea in ziua de
Dlorii, asa va fi si in ziua de #aste.
;n Saptamana .are se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate,
surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si
adancite. Casele tre%uie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele Ste %lestema daca #astile le
prind necuratateS.
;n lunea Saptamanii .ari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar
mo%ilierul este spalat si reparat.
#ana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. -upa aceasta zi %ar%atii
tre%aluiesc pe langa casa, a&utandu!si nevestele la tre%urile gospodaresti.
61
;n =oia .are, data limita slu&%elor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la
%iserica colaci, prescuri, vin, miere de al%ine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de
sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la %iserica, in cimitir sau pe la casele
lor.
Conform traditiei, in noaptea ce premerge =oia .are sau in dimineata acestei zile se
desc$id mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. #entru intampinarea lor se
aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu!se ca, astfel, ei aveau
posi%ilitatea sa se incalzeasca. Docurile de =oi!.ari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare
mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la
in$umarea crestina din @inerea .are. ;n fata portii femeile aprindeau foc din tulpini de %o&ii,
iar dupa ce ardea complet se turna apa in &urul focului ca sa ude mortii.
=oia .are este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale,
cozonacii cu mac si nuca si %a%ele coapte in forme speciale de ceramica. Alta data, co&ile
oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Gle se strangeau cu multa gri&a intr!
un vas special si se aruncau in Sam%ata #astelui pe o apa curgatoare crezandu!se ca, astfel,
gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara.
Cltima vineri din #ostul .are este numita si @inerea #atimilor, @inerea >eagra,
@inerea Seaca sau @inerea .are. Conform traditiei crestine, este, ziua in care ;isus a fost
rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de su% &ugul pactului
stramosesc. -in aceasta cauza @inerea .are este zi de post negru.
;n @inerea .are este interzis a se face copturi. Gxista credinta ca daca cineva se
incumeta a coace in aceasta zi face
mare pacat iar coptura nu este
mancata nici macar de pesti.
Sam%ata .are este ultima zi
de pregatire a #astilor, cand femeile
tre%uie sa pregateasca marea
ma&oritate a mancarilor, sa deretice
prin incaperi si sa faca ultimele
retusuri la $ainele noi pe care urmau
sa le im%race in zilele de #asti. -e
o%icei, in Sam%ata .are are loc si
sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale, dro%ul, friptura si
%orsul de miel.
62
Sam%ata seara fiecare gospodina isi pregateste cu gri&a cosul ce urmeaza a fi dus la
%iserica, pentru sfintire.
;n el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare al%a, apoi oua rosii, cozonac,oua
incondeiate, musc$i de porc, za$ar, faina, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de %usuioc,
carnati,etc. "otul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de
pretuire a sar%atorii pascale dar si de mandrie personala.
Celui care moare n ziua de #aste sau n saptamna urmatoare 8Saptamna Luminata9
i vor fi iertate toate pacatele, ducndu!se direct n 3ai, care este desc$is n aceasta perioada.
-upa trei zile de $aos si intuneric in care omenirea a ramas fara protectie divina,
urmeaza miracolul ;nvierii -omnului din noaptea de #aste si actele de purificare din
Saptamana Luminata care readuc ec$ili%rul si armonia.
;n noaptea de ;nviere fiecare credincios poarta in mina o luminare, pe care o va
aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este sim%olul
;nvierii, al %iruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Eristos asupra intunericului pacatului.
La :7 de zile dupa #asti se sar%atoreste minunea *ogorarii "u#ului S&ant peste
Apostolii -omnului, carora le!a dat putere divina, spre convertirea tuturor oamenilor.
Sar%atoarea populara care se cele%reaza in aceeasi zi cu Cincizecimea este dedicata indeose%i
spiritelor mortilor, dar este si prile& al unor traditii ce se pierd in negura timpurilor.
'usaliile reprezinta sar%atoarea populara care se cele%reaza in aceeasi zi cu
Cincizecimea, fiind dedicata indeose%i spiritelor mortilor. ;n mitologia romaneasca, 3usaliile
cuvant provenit din latinescul ZrosaliaZ 8sar%atoarea trandafirilor9 sunt considerate femei
fa%uloase din categoria ;elelor, fiicele lui 3usalim ;mparat. ;n Z-escription .oldaviaeZ,
-imitrie Cantemir numea ;elele Znimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai
frumosiZ. >u se cunoaste originea acestui mit, ZieleZ nefiind un nume, ci pronumele personal
feminin ZeleZ, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sar%atoarea crestina
postpascala a Cincizecimii si devenita -uminica 3usaliilor.
Gle pot fi vazute pe timp de noapte, plutind prin aer, pe la fantani, pe la porti, prin
pomi etc. -aca se intampla sa fie vazute de cineva sau auzite, acela nu tre%uie sa se miste sau
sa le vor%easca. #e unde &oaca pamantul ramane ars si %atatorit, iar%a se inegreste sau
inceteaza sa mai creasca,. Gle pedepsesc oamenii facatori de rele, pe cei care nu le respecta
zilele, care dorm noaptea pe su% pomi sau care ies noaptea la fantana sa aduca apa, prin
ridicarea lor in cer, in varte&uri, prin pocire si slutire.
63
Calusarii se &oaca in timpul 3usaliilor, moment nefast in care domneste teama de
puterile malefice ale acestor zane rele. Scopul dansului este acela de a apara de influentele lor
negative oameni, vite si recolte, dar si de a vindeca.
"imp de o saptamana, calusarii merg din sat in sat si &oaca calusul pentru a!i tamadui
pe cei %olnavi cu puterea pe care au do%andit!o la investitura si cu forta unitatii si determinarii
lor.
<uramantul calusarilor se facea in fiecare an si mai ales atunci cand era primit un
nou calusar in ceata. ;nainte de &uramant se facea steagul, vataful lua apa neinceputa si la o
rascruce, lega celorlalti calusari clopotei su% genunc$e. Apoi calusarii asezati in cerc faceau
rugaciune si vataful ii stropea cu apa. Ciocneau apoi %etele de calusari intre ei, ingenunc$iuau
in &urul steagului, se facea legamantul. 1rupele diferite de calusari se luptau intre ele daca se
intalneau, ceata invingatoare ramanea in sat.
-e altfel, vataful calusarilor, conducatorul lor, care cunoaste secretele practicilor
vra&itoresti se foloseste de un procedeu de diagnosticare %azat pe melodiile de calus. 2olnavul
care da semne ca este afectat de o anume melodie este diagnosticat prin depistarea SspirituluiS
%olii. Actul care aduce vindecarea este do%orarea din calus. Cel %olnav era asezat pe pamant si
calusarii &ucau in &urul lui si sareau peste el. @ataful atinge cu steagul 8 care era facut dintr!o
pra&ina lunga de care se lega o %atista al%a si o capatana de usturoi9 pe unul dintre calusari.
Cazut la pamant, acesta preia eli%erarea %olnavului de suferinta sa, ca si cand raul iese din cel
suferind si intra in calusar.
#entru ingroparea steagului se intalneau la marginea satului, spre malul -unarii. Se
impartea usturoi, se ingrupau asc$ii din %atul mutului si steagul.
*aparuda este denumirea cea mai rspndit a ritului magic de provocarea a ploii,
practicat pe timp de secet. =ocul este practicat n a treia &oi dup 3usalii0 poate ns avea loc
i n orice zi de var, dup o secet prelungit. Gste &ucat de fete tinere, mai rar i de %iei,
su% (5 ani.
#aparudele sunt dez%rcate i apoi erau acoperite cu frunze, tufe de %o&ii verzi, insirati
pe o sfoara si pusi la %rau, ca o fusta pana la genunc$i, de la %rau in sus erau dez%racate su
picioarele goale, cu capul gol.
#aparuda invoc ploaia prin dans, prin %ti din palme, prin plesnetul degetelor, prin
rpitul to%elor improvizate din tigi, dar mai ales prin ritmul si coninutul textului magic,
A%aparuda1rudaB?ino de ne udaBCu galeata plinaB%loile sa vinaBCu galeata rasaB%loile se
varsaBCu galeata nouaB Sa vina cu nouaB%loaie$ &oamne$ ploaieB%loaie cu hu)oareB Sa curga
siroaieB%amantul sa1n moaieB.
64
+n timpul &ocului sau dup terminarea lui este o%ligatorie udarea cu ap a paparudei.
#entru dansul lor sunt rspltii prin daruri rituale ce semnific a%undena i %elugul, ou,
mlai, gru, ca, lapte, colaci, fructe, %ani, etc., uneori i $aine vec$i ceea ce leag o%iceiul de
cultul morilor.
-up ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o ap curgtoare, aprind
paie pe ap, apoi i arunc pe ap i vemintele din frunze.
(.2. 8,iceiuri legate de momentele %ietii
;ndiferent de vicisitudinile care s!au a%atut de!a lungul secolelor asupra neamului
romanesc, inaintasii nostri au gasit totdeauna timpul si dispozitia necesara pentru a marca
evenimentele fundamentale ce apareau si apar in viata fiecarei familii, nasterea, casatoria si
moartea. S!au creat c$iar adevarate cutume sau ritualuri ce s!au transmis din generate in
generatie, im%racand, peste ani, $aina o%iceiurilor familiale, ce se regasesc azi in satele
calarasene, nealterate, in fondul lor principal, suferind insa, inevita%il, influentele
modernismului.
(.2.1. 3asterea
/%iceiurile legate de nastere , cuprind mituri de aparare impotriva a tot ceea ce putea
fi daunator noului nascut, precum si ceremonialul de integrare in lumea crestina care sa!i
asigure copilului o evolutie fireasca in viata.
#entru prote&area sarcinii si usurarea nasterii, practicile cu caracter apotopreic
incepeau inca din perioada prenatala. Demeia garvida tre%uia sa tina seama de numeroare
interdictii menite sa asigure venirea pe lume a unui copil sanatos, fara defecte fizice sau
psi$ice.
Demeia nastea langa pat in genunc$i, se tinea cu mainile de pat, i se descanta femeii de
izdat cu un fir de matura intr!un pa$ar de apa si i se dadea femeii sa %ea.
-e regula, la nastere, femeia insarcinata era asistata si a&utata de moasa satului, aleasa,
de o%icei, dintre femeile mai varstnice si cu mai multa experienta. .oasa avea numeroase
indatoriri fata de noul nascut. Astfel, ea facea prima %aie fatului, cu care ocazie punea in apa
diverse lucruri cu semnificatii sim%olice, %ani ca sa ai%a noroc, sa fie sanatos si tare ca
argintul, flori ca sa fie frumos, oua sa ai%a pielea curata si sanatoasa, miere ca sa fie dulce.
Apa de la prima scalda era aruncata intr!un loc curat, la un pom roditor, pentru a feri copilul
de %oli.
65
;ntrucat in mentalitatea populara viitorul copilului era $otarat de trei ursitori care se si
infatisau la patul fatulului in cea de a treia noapte, moasa facea pregatirile de rigoare pentru
primirea acestora, pregatind Sturta de ursitoriS, azma! paine nedospita in care se infig trei fire
de %usuioc, pe care se incolaceau fir rosu de arnici si fir de matase, de la gogosile viermilor de
matase, langa fiecare fir de %usuioc se punea si cate o moneda.
Se spune ca noaptea in cauza, mama copilului visa ceea ce ursitoarele prevesteau
copilului ei si, in functie de prezicer indruma mai apoi viata tanarului. ;n ultimul timp, cand
marea ma&oritate a nasterilor au loc in spitale, momentul ursitoarelor este inlocuit cu un o%icei
ce se practica la Sluatul motuluiS, cand copilul este pus sa aleaga de pe un platou unde i se
aseaza mai multe o%iecte si in functie de o%iectul ales 8carte, %ani, aur, paine, foarfece, cleste,
s.a.9 se preconizeaza care ar fi viitorul profesional al copilului.
Crma un alt moment important din viata nou! nascutului ! %otezul, care se realiza, de
regula dupa sase saptamani, atunci cand lauza avea dreptul sa iasa in lume. Gra un moment
deose%it in viata fiecarei familii, pentru ca prin %otez copilul lor, crestinandu!se, intra Sin
randul lumiiS . #entru acest eveniment erau alesi nasii, de regula aceeasi care cununasera
parintii, deveniti, de aici inainte, un fel de parinti spirituali ai tanarului. 2otezul se oficia la
%iserica din sat dupa care urma petrecerea la care participau rudele si prietenii apropiati.
Lumanarea de %otez ! revine in sarcina nasilor. Se decoreaza cu funda al%astra pentru
%aiat si roz sau rosie pentru fata. ;n timpul ritualului lumanarea de %otez tre%uie sa stea
aprinsa, iar la sfarsit se stinge de tavan. -e asemenea, nasii ii daruiesc copilului un trusou
complet de im%racat. "rusoul de %otez contine toate lucrurile necesare la %iserica, prosopul
mare, prosopul mic, panza, sticluta pentru mir si prosopul pentru preot, $ainutele de %otez si
pernuta pentru cruciulitele invitatilor. ;n %iserica, nasa tine copilul, iar dupa scoaterea lui din
apa sfintita il infasoara intr!o %ucata de panza al%a, nefinisata, necusuta 8nu prosop sau
paturica9. Dasa de legat, cumparata tot de nasi nu tre%uie sa fie nici prea scurta 8copilul se va
casatori repede9 nici prea lunga 8se va casatori tarziu9. Cn alt o%icei este ca nasa copilului sa
prinda la rever celor ce asisita la slu&%a, cruciulite legate cu aceeasi culoare ca funda lumanarii
de %otez. #entru slu&%a, parintii copilului tre%uie sa duca la %iserica vin si ulei ! pentru
impartasanie si mirungere.
/%iceiul este ca la slu&%a de %otez copilul sa fie dus de moasa si adus inapoi de nasul
sau. ;n pragul casei nasul ii da mamei copilul si ii spune, ZMi1ai dat un pagan$ ti1am adus un
crestinCB
66
La un an dupa %otez avea loc asa numita ScumetrieS , cand nasii taiau SmotulS
copilului, act care inc$eia petrecerile ceremonialului de nastere. S.otulS era impletit sau legat
cu fur fir rosu, dupa care se pastra intr!o %atista, pus la loc sigur de mama.
Sc$im%area numelui se facea de moasa atunci copilul era %olnav de %oala copiilor, moasa lua
copilul in %rate, trecea dupa usa, salta copilul in sus si da copilului un alt nume. Cn alt o%icei
era vanzarea copilului, se vindea copilul pe fereastra tot cand era %olnav unei alte femei care
avea copii sanatosi. Aceasta aducea apoi copilul inapoi mamei. #rimea pentru aceasta %ani ca
si cum s!ar vinde copilul.
(.2.2. 3unta
Atunci cand tinerii se apropiau de varsta maturitatii,ieseau la $ora, prile& de a se
cunoaste mai %ine si de a se lega prietenii trainice. Cand sentimenetele ii indemnau sa faca
pasul decisiv spre intemeierea unei familii, %aiatul avea o%ligatia sa marturiseasca dragostea
lui parintilor, sa ceara acestora sa mearga in petit la parintii alesei inimii lui. Cu acest prile&,
daca si parintii fetei erau de acord, se sta%ilea zestrea, ziua logodnei si a nuntii, incepand
pregatirile de rigoare de am%ele parti.
Grau si situatii in care unii parinti nu erau de acord cu interesele copiilor lor, in care
caz, in secret, tinerii fugeau impreuna la unele ru%edenii sau prieteni apropiati, punandu!si
parinti in fata unui fapt implinit. Crma asa! numita SintelegereS, cand parintii acceptau situatia
de fapt si cadeau de acord asupra cununiei legale a copiilor lor, incepand pregatirile pentru
nunta.
Logodna se organiza cu o saptamana inaintea nuntii la casa miresei unde veneau rude
ale fetei si %aiatului. 2aiatul aducea si daruri pentru fata8lucruri de im%racaminte9, tinerii
sc$im%au inelele.
Iestrea se sta%ilea la impetit prin simpla intelegere fara sa se faca un anume act. Se
sta%ilea de parintii fetei si ai %aiatului. Se dadea de zestre mai cu seama pamant si vite, se
dadeau si din lucrurile necesare si o%isnuite gospodariei, azi mai cu seama mo%ila.
#regatirile propriu!zise incep cu cateva zile inainte, cand atat acasa la mire, cat si la
mireasa se aduna rudele si se procedeaza la sacrificarea unor animale si prepararea
mancarurilor pentru nunta. Se c$ema la nunta cu o zi inainte, mirele insotit de cativa flacai cu
plosca cu tuica treceau din casa in casa , iar cel care primea invitatia %ea din plosca.
Sam%ata seara este momentul gatirii mirelui, il %ar%ierea un flacau8 caruia ii traia
mama si tata9, de fata fiind si alti tineri, rude sau prieteni. #e cap i se punea o palarie sau o
67
caciula. Camasa de mire era confectionata de mireasa la logodna din %um%ac si impodo%ita
cu s$a%ace cusute cu matase al%a. Ca semn specific purta o floare in piept pe care nasa o
punea la casa miresei cand ginerele venea cu alaiul sa ia mireasa8duminica spre pranz9 si se
scotea luni dupa nunta.
.omentul gatirii miresei era sam%ata seara, de catre nasa si fetele8 prietene sau rude9.
Se &uca sar%a si o $ora numita 2oiereasca. Ca semne specifice, mireasa purta, coc, voal al%,
g$irlanda si %eteala al%a sau gal%ena care se scoteau luni dupa amiaza 8dupa ce se AadapaB
mireasa9.
/data cu sosirea nasilor si a mirelui, acesta din urma aduce o ramura de %rad, care este
pusa in galeata cu apa, sim%olizand constituirea noului cuplu. Detele si flacaii impodo%eau
%radul cu panglici colorate, %atiste, servete,iar in varful %radului se aseza un mar. ;n &urul
%radului se incingea o $ora mare, ce sim%oliza ultima petrecere a miresei, fnainte de a parasi
casa parinteasca.
;n timpul nuntii cumnatul de mana se ingri&ea de %rad, el il tinea si!l purta la nunta.
Sam%ata seara se aseza intr!un pom din curtea miresei. Cumnatul de mana co%ora %radul
duminica inainte de cununia religioasa. -upa nunta %radul era lasat sa se usuce pe sopru sau
in stalpul portii de la casa mirelui.
-uminica dimineata se AadapaB mireasa, era plim%ata prin sat, iar la o fantana8 cu
ciutura9 cumnatul de mana si mireasa scoteau o canta de apa si se faceau $ore in &urul cantei
de apa.
Lada de zestre se lua duminica dimineata cu caruta sau sania0 uneori se lua si sam%ata
dupa amiaza. Lada continea toale de ale miresei, o cerga8pentru graul treierat pe arie9,
scoarte8paturi9, perne8care se asezau de o%icei deasupra lazii9. Gra ridicata de la casa fetei cu
alai format din nuntasi si in primul rand din neamurile ginerelui. Gra ridicata cu lautari si
c$iuituri.
>asii erau cei de la %otezul ginerelui, conducatorii nuntii erau nasii care aveau ca
atri%utii sa faca cumparaturi, lumanari, voalul, lamaita, floarea ginerelui. >asul purta ca semn
specific nasul o floare mare al%a in piept. @eneau la ginere si de acolo mergeau la mireasa.
Apoi cu toata nunta la %iserica. La masa mare nasul dadea primul dar.
;nsotitorul miresei si al mirelui era cumnatul de mana care spunea colaceriile, purta
%radul, co%ora %radul din varful unui stalp8la casa miresei9, purta floare de cumnat pe mana,
pe mana dreapta purta o %anda, panglica rosie legata si un pesc$ir asezat in diagonala pe
piept.
68
Cn singur alai care se forma la casa mirelui luau pe nas si apoi pe mireasa o luau nasii,
mirele, cumnatul de mana, parintii %aiatul ceilalti c$emati la nunta. Alaiul era primit in
gospodaria socrilor mici, poarta era inc$isa pana ce cumnatul de mana spunea colaceriile.
-aca mireasa era din alt sat nasul platea %irul.
-upa ce se intorceau de la cununie, iertaciunea avea loc la casa mirelui, era o masa cu
paine si sare, ginerele si mireasa incon&urau de 4 ori masa. 3upeau painea peste ginere si
mireasa, cand puneau piciorul in prag ginerele si mireasa cereau iertaciune. Grau apoi legati
cu %ete si trasi in casa.
.asa mare era organizata la casa mirelui, nasii stateau la mi&locul mesei!locul de
cinste. .irii stateau la o masa separata sau intr!o alta incapere. Se servea de post 8in post nu
intrau in %iserica9 peste pra&it, cior%a de peste, cior%a de fasole, sarmale cu orez, tuica , vin iar
de dulce ,varza acra plus tuica, supa de vaca, rasol cu $rean, sarmale cu carne de porc sau de
vita, vin de stafide. Azi la fel plus cozonac si pra&ituri. .irii mancau dintr!un vas comun, din
acelasi %lid, gustau din toate mancarurile.
Aproape de sfrsitul nuntii, nasa dezveleste mireasa, ii lua voalul si ii punea o %asma,
ceea ce sim%oliza intrarea ei in randul femeilor, lautarii cantau, in timp ce mireasa statea pe un
scaun8la dezvelit9. @oalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, care se spune ca va
fi urmatorea care se va casatori.

(.2.!. Inmormantarea
-aca nasterea si casatoria sunt evenimente dorite si asteptate in fiecare familie, motiv
pentru care marcarea lor este pregatita din vreme, decesul survine de cele mai multe ori pe
neasteptate, punand familia intr!o situatie limita si provocand mari dureri sufletesti. Cu toate
acestea, din vremuri ancestrale, omul a dedicat si acestui ultim moment din ciclul vietii un
adevarat ritual.
Sunt considerate semne prevestitoare de moarte cucuveaua daca canta pe streasina sau
pe cosul casei, daca se sparge oglinda, daca in peretele casei se aude %atand ticaind ca ceasul.
Astfel, pentru usurarea mortii, se o%isnuia ca muri%undul sa!si ceara iertare de la
rudele apropiate si sa primeasca ultima impartasanie din partea preotului satului. Cltimele
clipe si le petrecea incon&urat de cei apropiati si dragi, care!i tineau o lumanare permanent
aprinsa, pentru a!i lu!mina calea in indelungata sa calatorie spre viata vesnica.
69
-upa ce oc$ii muri%undului se inc$ideau pentru ultima oara, mortul era spalat si apoi
im%racat in $aine noi, pregatite din vreme, sau, in cazuri accidentale, cumparate in gra%a.
#ersoanele care scaldau mortul erau femei sau %ar%ati mai in varsta dintre vecini sau rude.
Apa de scalda este nesfintita, trei femei se duc la apa cu caldarea, dar nu vor%esc intre ele,
fiecare ia cate trei pietre in mana si le arunca in caldare , apoi scalda mortul in al%ie in odaia
in care a murit.
Lumanarea de marime a mortului purta denumirea de statul mortului, era facuta din
ceara curata. Statul se aseza pe pieptul sau %urta mortului, cu acest stat se tamaia peste
mormant 57 de zile. #entru tron si groapa se ia masura cu trestia, dupa inmormantare trestia se
arunca in groapa.
Gxist o%iceiul ca oamenii s se adune noaptea ;a casa mortului, ;a priveg$i, care se
ine dou nopi i la care se st toat noaptea, ca la &udecata vei fi intre%at cati morti ai
petrecut.La priveg$i iau parte rudele i vecinii. Se %ea uic, se spun glume, %rfe, se
povestete despre mort. #riveg$etorii veneau seara si plecau dimineata cand li se da un pa$ar
de tuica, paine si %ranza.
.ortu; este %ocit de ctre familie i rudele apropiate doar ziua, noaptea nu se %ocete.
Cel care nu mai are pe nimeni este %ocit de nite femei pricepute la %ocit.
-ac moare un tnr necstorit 8numai la %iei9, trei tineri, tot necstorii, se duc n
pdure s taie un %rad sau mesteacn, era impodo%it cu flori, fire colorate de lana, panglici,
%atiste. Aa mpodo%it se aeaz la cimitir n spatele crucii, dup n$umarea celui decedat.
3olul ;ui este de a arta trectorilor c acolo Aodi$neteS un A&uneS. ;nainte de inmormantare
%radul se reazama de casa.
Sicriul se scoate din cas de civa %r%ai, rude cu mortul, cu picioarele n fa. A treia
zi are loc nmormntarea la care preotul face un necrolog despre decedat, iar in drum spre
cimitir se fac cel putin 4 opriri, se opreau la raspantii, unde se azvarle si %ani peste mort,
preotul face si slu&%e numite de steni S$odiniS, n timpul crora preotul citete o Gvang$elie.
La nmormntare se trag clopotele ;a %iseric. "ot satul tie c a murit cineva, dup
faptul c se trage clopotul ;a %iseric prelung.
La nceputul slu&%ei familia ofer fiecrei persoane prezente cte o lumnare, rudele
primind i cte un prosop. -up svrsirea slu&%ei se formeaz cortegiul funerar, copiii duc
coroanele00 steagurile 8duse numai de %r%ai, numr par90 preotul i cntreii0 sicriul0 familia,
care %ocete0 restul cortegiului. -up o ectenie fune%r i predica preotului, sicriul este
co%ort n groap. A&uni la groap preotul face ultima dezlegare dup care toi participani
arunc n groap pmnt i %ani pentru a nu!i lipsi pe lumea cealalt.
70
;n sicriu se punea mei, fir rosu, pieptene, %ani, ac de cusut, trei cruci din fuioare de in
sau de canepa, tamaie pentru purificare intr!un sacuias.
La poman particip toate persoanele de ;a nmormntare, fr invitaie. n capul
mesei st preotul, care face o rugciune nainte i dup mas.
"imp de trei sptmni se duce ap de acas la un vecin pentru a nu!i fi sete mortului.
La intervalele de ase sptmni, ase luni i un an de zile se ridic cte un parastas de
pomenire a mortului. Se imparte cu colacul la capul mortului in fiecare sam%ata de la
inmormantare pana la * saptamani.
Capitolul 7. 9onele &unctionale
Iona functionala ! totalitatea terenurilor pentru care, prin documentatia de
ur%anism si amena&are a teritoriului apro%ata, se sta%ilesc functia dominanta si alte functii
permise si se reglementeaza unele elemente privind modul de exercitare a acestora.
7.1. 4ilanul supra&eelor -onelor &uncionale din teritoriul
administrati% al comunei
2ilantul suprafetelor zonelor functionale din teritoriul intravilanului existent al
comunei Salcia,
Ione functionale Localitatea Salcia
Ea V
(.Iona centrala si alte functiuni cimplexe
de interes pu%lic
4,5* (,:'
71
6.Iona de locuinte si functiuni
complementare
(:5,(< *),*:
4. Iona unitilor
agrozoote$nice
industrie
65,':
7,5'
((,.64
7,6(
5.Iona verde, agrement, sport (,)6 7,<'
:.Iona gospodriei comunal 8cimitirul9 5,7: (,<5
*.Iona ec$ipare teritorial,
ci de comunicaie
construcii aferente reelelor te$nico!
edilitare
constructii cu destinatie speciala
47,:7

(,7:
(4,<5

7,5*
'.Alte zone de terenuri neconstrui%ile, ape

Ta!elul nr.3. Eonele *unctionale

7.2. 1specte caracteristice ale principalelor -one &uncionale
9ona de locuinte si &unctiuni complementare ocupa ma&oritatea suprafetelor
intravilanului localitatii. Dondul construit existent se compune din construcii de locuine i
dotrile anex. Construciile sunt constituite n marea lor ma&oritate din materiale nedura%ile,
iar regimul de nlime este parter i #[(, cu ma&oritatea parter.
Suprafaa medie de teren ce revine unei gospodrii este de (.<54 mp.
Suprafata existenta a intravilanului construi%il este de 667,4< din care zona de locuinte
ocupa un procent de *),*: V. -ensitatea in intravilan este de (<,57 locuitoriO$a, iar in zona de
locuit de 6*,5: locuitoriO$a.
9ona acti%itatilor economice
"eritoriul comunei Salcia face parte din zona de campie &oasa si este in zona de
influenta intercomunala Cu&mir. Iona activitilor economice ocupa suprafete mici in
teritoriul administrativ al comunei, respectiv in cadrul localitatii Salcia si reprezinta ((,55V
din totalul intravilanului, cuprinde,
! Suprafete pentru unitati agrozoote$nice 65,': $a0
72
! suprafee pentru activiti de industrie local 7,5' $a.
9ona spaii %er-i, sport, agrement
;n localitate sunt spatii verzi, de agrement si de sport amena&ate si intretinute. ;n
localitatea Salcia exista un teren de sport amena&at partial, iar in incinta scolii noi exista
terenuri de sport amena&ate pentru activitatile scolare.
Iona de spatii verzi este amena&ata in centrul comunei, in fata cresei!gradinita si a
complexului mestesugaresc.
9ona gospodriei comunal >cimitirul?
Localitatea Salcia detine un cimitir amplasat la distanta corespunzatoare din punct de
vedere sanitar fata de zona de locuit. ;n prezent cimitirul necesita extindere.
8,iecti%e de utilitate pu,lic
3eteaua de o%iective de interes pu%lic este satisfacatoare, dar zona centrala nu este
%ine construita din punct de vedere ur%anistic, o%iectivele sunt dispersate in intravilanul
construi%il.
+n totalul intravilanului existent, zona central, care conine ma&oritatea o%iectivelor
pu%lice, ocup 4,5* $a.
/%iectivele de utilitate pu%lic din localitatea Salcia sunt urmtoarele,
73
! constructii administrative, sediul primariei, ar$ivei si sediul politiei8#[(90
%o)a 1,. %rimaria Salcia
! constructii comert, alimentatie pu%lica, sifonarie, puncte alimentare0
! constructii invatamant, scoli primare ;!;@, scoala gimnaziala #[(, gradinita0

%o)a 13. 0radinita si centrul social de )i
74
%o)a 1+. Scoala cu clasele <1?<<
! constructii de sanatate, dispensar uman, dispensar veterinar0
! camin cultural0
75
%o)a 1.. Caminul cultural si !i!lioteca
! %iserica0
%o)a 1=. #iserica ortodo9 a satului
! constructii cu alte destinatii, %rutarie, targ8piata9 amena&at cu mese
76
Conclu-ii
Comuna Salcia este situat n partea de sud a =udeului .e$edini la o distan de
*'?m fa de oraul -ro%eta "urnu Severin i la 4* ?m fa de oraul Calafat, =udeul -ol&.
#rin realizarea liniei de cale ferat Calafat ! @n&u .are! -ro%eta "urnu Severin, se
prevd posi%iliti reale de valorificare a produselor agricole i totodat o diversificare a
sortimentaiei produselor agricole.
"recerea -> :*A la prevederile A-rum GxpresB prefigureaz implicaii pozitive in
dezvoltarea comunei Salcia, pe de o parte favoriznd apariia unei gri cu spaii anexe
specifice, pe de alt parte prin asigurarea condiiilor amplasrii n comun a unor uniti
pentru industrializarea produselor agroalimentare.
Avndu!se n vedere ponderea terenului agricol ara%il de peste <7V , potentialul
agricol indicat exploata%il in sistem irigat, posi%ilitatile de rea%ilitare a complexelor
agrozoote$nice prin refunctionalitatea %azei materiale existente, in mod evident agricultura
ramane activitatea economica predominanta.
;n perspectiva dezvoltarii localitatii Salcia cu gospodarii noi, tinandu!se cont de faptul
ca terenul din intravilan este in proprietate particulara, s!a prevazut extinderea intravilanului
existent asa cum prevede Legea nr. :7O())(.
3elatiile de circulatie rutiera pe -rumul Comunal )) pot fi im%unatatite prin
redresarea acestuia ca drum &udetean si racordat la -> :*A in localitatea ;zimsa.
77
Gc$iparea te$nico!edilitara in viitor cu alimentare cu apa in sistem centralizat si in
masura prevederii de instalatii sanitare in locuinte particulare tre%uie preavazuta retea de
canalizare mena&ara cu statie de epurare aferenta.
/ mare pro%lem n calea dezvoltrii comunei i atraciei de turiti o reprezint i
starea drumului care face legtura ntre comune dar i a drumurilor care fac accesul ctre
-unre, care ar putea fi asfaltate.
Lipsa locurilor de cazare constituie o alt pro%lem n atragerea turitilor. #rin
construirea unei ta%ere colare, a unor pensiuni, campinguri, ca%ane ar putea ncura&a turismul
educaional i colectiv.
-ezvoltarea comunei Salcia si a activitatilor sale economice este puternic influentata
de vecinatatea sistemului de navigatie #ortile -e Dier ;;, a orasului Calafat si a municipiului
-ro%eta "urnu Severin.
4i,liogra&ie
1. Al%uleu, ;. [ cola%oratori 8()<79 ALocalitile Judeului MeediniF,
editat de Comitetul =udeean pentru Cultur i Gducaie Socialist
.e$edini, -ro%eta "urnu Severin0
2. 2ar%ulescu, >. Constantin 8())49 AMic dictionar enciclopedic al !udetului
Meedinti volumul ""B0
!. Cernescu, Gmanoil .i$ail 867749 ADictionar toponimic oiconime daco#
romanesti in MeedintiB, Gditura Cargo0
+. C$iu, C. 8()':9 A$elieful %i solurile $om&niei', Gditura Scrisul
3omnesc, Craiova0
5. Cotet, #etre 8():'9 ACampia (lteniei#Studiu )eomorfologicB, Gditura
Stiintifica, 2ucuresti0
(. Cristea, @asile 8()449 A*itosociologie si vegetatia $omaniei',
Cniversitatea A2a%es!2olUaiB Clu&!>apoca, Dacultatea de 2iologie, 1eografie
si 1eologie, Catedra de 2iologie @egetala0
7. Cucu, @. 8()<(9 A)eografia populaiei %i a%e+rilor omene%ti', Gditura
-idactic i #edagogic, 2ucureti0
8. Cucu, @., #opova Cucu, Ana 8()<79 AJudetele Patriei# Judetul
MeedintiB, Gditura Academiei 3epu%licii Socialiste 3omania, 2ucuresti0
78
. .i$ailescu, @intila 8()**9 ADealurile si Campiile $omanieiB, Gditura
Stiintifica, 2ucuresti0
16. #a&ur, C.8()5'9 ! Dicionar geografic, istoric %i topografic al !udeului
Meedini, "urnu Severin
11. #osea, 1rigore 8()''9 A$elieful $omanieiB, Gditura Stiintifica, 2ucuresti0
Sarcu, ;on 8()'(9 A)eografia *i+ica a $epu-licii Socialiste $omaniaB,
Gditura -idactica si #edagogica, 2ucuresti0
12. C&vari, ;on 8()'69 A)eografia apelor $om&nieiB, Gditura Stiintifica,
2ucuresti0
1!. AAA 8()*)9 )eografia .aii Dunarii $omanesti, Gditura Academiei
3omane0
1+. AAA 8()<49 Beogra&ia 'omaniei, .olumul I, )eografia fi+ica a
$omaniei, Gditura Academiei 3epu%licii Socialiste 3omania0
15. AAA 8677(9 #lai .e$edintean, Gditura 3adical0
1(. AAA 867749 Dictionarul /nciclopedic al Judetului Meedinti, Gditura
#rier0
17. AAA 8677:9 Beogra&ia 'omaniei,.olumul ., Campia $omana, Dunarea,
Podisul Do-rogei, Litoralul $omanesc al Marii 0egre si Platforma
Continentala, Gditura Academiei 3omane, 2ucuresti0
18. AAA Direcia Judeteana de Statistic, -ro%eta "urnu Severin0
1. AAA 1ri topografice, sc.(,:7.7770
26. AAA $ecensmintele populaiei %i ale locuinelor ! ()(6, ()47, ()5(,
()5<, ():*, ()**,()'', ())6 i 67760
21. AAA Planul ur-anistic general, Primaria Salcia.
79
1ne5e
Brdinia
*arcul din centrul satului
80
8,elisc in centrul comunei cu te5tul C/roilor comunei Salcia,
Meedini, mori 2n campania 3435#3434 pentru 2ntregirea neamului
rom&nescD
81