Colegiul Naţional Avram Iancu



|p
 g 
   |6  
 
 

  !!
 
 

   








 g 



 


 
g
  


  g 
 
 


  g

  
! "#
  





  

g  
 g  
   




 
 ë
 

 

  ! "#

  
 


g 

 
 $%
 
  % "
 Materia iniţială de bază din care ia naştere cărbunele sunt
resturi de plante fosile, care constau mai ales din ©


 (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de
milioane de ani alcătuia adevărate paduri, azi feriga are între 9000 şi
12000 de varietăţi.
După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaştină unde fiind
izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe, în
primele faze se formează 

.
Prin migraţia mărilor aceste mlaştini au fost acoperite cu
sedimente, creându-se temperaturi şi presiuni ridicate, care intensifică
procesele de incarbonizare, presiunea elimină apa din 

 astfel ia
naştere 

 

.
Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea
apei din 

 

 rezultând cărbunii cu cea mai mare putere
calorifică,   şi în final 
  care este în acelaşi timp şi
cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 -
96 %.
Zăcămintele de huilă s-au format cu cca. 280 - 345 milioane
de ani în urmă, constituind azi una dintre principalele resurse
energetice ale globului. Cărbunele brun este un cărbune mai tânăr
formându-se în peroada terţiară în urmă cu 2,5 - 65 milioane de ani.
½  
Cărbunele este o rocă foarte neobişnuită,din două motive. În primul
rând,este formată din materii organice, ţesuturi odinioară vii, şi în al doilea
rând spre deosebire de alte roci, arde şi degajă căldură.
Cea mai mare parte a cărbunelui s-a format în urmă cu aproximativ 360-
286 de milioane de ani, într-o perioadă numită de geologi era carboniferă
tocmai din cauza cantităţilor imense de cărbune care s-au format atunci În
perioada carbonifera scoarţa Pamatului a suferit o serie de transformări.
În timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperită cu nisip şi
mâl. Straturile de pământ şi turba au fost îngropate sub mări pentru ca mai
apoi să revină din nou la suprafaţă.. În timp se formau noi mlaştini şi noi
straturi de turbă. Acest proces numit sedimentare ciclica s-a produs de
mai multe ori.
În regiunile carbonifere există un număr de zăcăminte situate unul
deasupra celuilalt, cuprinsă între straturi de rocă sedimentară. Unele
straturi de cărbune au o grosime de doar câţiva milimetri, altele au grosimi
de câţiva metri.
Alături de petrol, gaze naturale, asfalt, ozocherită şi şisturi
bituminoase, cărbunii de pământ fac parte din categoria rocilor
caustobiolitice, de natură organică. Deşi în China cărbunii au fost
cunoscuţi încă din antichitate, în Europa au fost utilizaţi drept combustibil
abia în secolele XI-XII (Anglia).
Cărbunele a reprezentat primul combustibil utilizat în timpul revoluţiei
industriale şi a jucat un rol foarte însemnat în dezvoltarea marilor ţări
industrializate.
  
 
"  

Cărbunele se clasifică in:

-
"  (antracit si huilă)
-
"  (carbune brun , lignit si turbă).

r 
 

xr.Crt Tipul de cărbune Intervalul Varsta mil. ani Principalele

geologic de categorii
formare

1. Antracit Carbonifer- 340,0-40,0 Cărbuni

Eocen superiori
2. Huila Devonian- 380,0-30,0
Oligocen
3. Cărbune brun Carbonifer- 330,0-10,0 Cărbuni inferiori
Pliocen
4. Lignit Carbonifer- 320,0-2,0
Cuaternar
  
 
" (  
  #    




1.Turba(T) -    " 
$    
%


&
"  '

  " (
$
" "  p


 



&
%

"
$
 
" 
2. Cărbune 

brun(B) "" "     " ,"     
 )*+* 
p

 %


   '
-.
 %
 
  
 '  
 / 
 


   

" 

" " 
   "   
)+ -&
 


  %
 

  

 " 

" " 
     "     

 )%+ %





%


  " (
$

3. Cărbune ,   (
$
01 

&
 
%
   

 
brun huilor  
 '" 
(B/H)
 

     
 )*+ 01 

&
 
%
 

   

'" 
4 . Huila %


  ' 
 
%
  

   
"  /)#+
 '" 

  )#+     *
 
 
2
  

1
  
  #   




       


)+ *
 
 
2
  

1  

4.Huila(H)    "     


)%+ *
 
 
2
  

1  

       



  )p+ *
 
 
2
  

1  

5.Antracit(A) ,     

*
 

2"

  
         
×
  
    
 

 
 

6  
3  /& 1" "

" 

& 
(
!  ,!!  
  
! 

 
/&

)435
"  135

"  r p&

%p!674+

2

'
" 
"  
" ' 
  
/&

1" "r
&




8 

 1  ' 
$ 
1
 /
6 5 
/&
" 
" '  95
1!5
 /
 "   1   /&
  "  1& 

( 
 ' 
$ 

  & &  (
 
&

6 
 
&1
 
'  
 /&

 

  

635 



( 

1  35( 
  
)( 
 ( '

p 
  p
%  "  / +:(  

/






( "(


 ;31
7    


' 

6 5 /&
" "%)7 5+%p1$ -.



1 
/  

  

/&
. 
p
)45+p
% )!5+<
  )!!5+
 Evoluţia producţiei mondiale de cărbune

r 

   
  
    
     
  
 
 

  
 
  
 !
 
   

 

!

"#!
  


 
$  %  
 
 



  
  


 & 
 
 

 






   "

!=6 !6!; !6;= !63 !6= !66 !669 !664

  474 1215 1178 1439 2733 3487 3565 3730
* 
38 125 262 792 996 - 924 918

>
 512 1340 1440 1818 3729 4881 4489 4648

Sursa: Der Fischer Weltalmanach 1999
> " / 

Jazinele carbonifere se pot clasifica după: vechimea

exploatării în bazine din secolul al XVIII-lea (Midlands, Yorkshire, Pas de
Calais), bazine din secolul al XIX-lea (Ruhr, Saar, North- Appalachi,
Valea Jiului, Donetk); bazine noi:Karaganda, Kuznetk, Peciora- (C.S.I.),
Ville(Germania), Komlo, Damodar(India), Hubei (R.P.Chineză).
După varietatea de cărbune exploatat se disting: bazine de
huilă şi antracit , cărbune brun şi lignit: Most (Cehia),
Lausitz(Germania), Moscova, Motru. Se pot întâlni şi bazine foarte mari
cu peste 100 milioane tone pe an: Donetk, Kuznetk, China de Nord-Est,
Silezia Superioară, bazinele North Appalachi, Illinois, Hubei, Jeijing-
Kailuam; bazine mijlocii(Motru, Valea Jiului, Karaganda, Kansk-Acinsk,
Moscova, Ostrava-Karvina); bazine mici (Comanesti, Tebea, Albă,
Northumberland).
                  
      
 Repartizarea geografică a producţiei carbonifere

r
' 
" 
 & 
 !66 (
9313
,

 
 





 

 
  




&%p
%1$ '   
8 

 
'   
p
 1


 / /(   
 
 

'   
"  $ ,;5)(
 
' 


+%p, 5 
'   %,

!35

>  /&)
 + r

 )

!664
$ 108,9 1351,9
%p 290,8 913,3
  1,8 322,4
% 269,8 302,3
p
%  64,4 220,1
p 
  72,4 206,2
r  47,1 137,1
r2 6,2 65,0
#  88,1 51,2
  / - 49,5
  
 5,1 47,1
  8,6 41,3
  & 
'  î
î

 





 




 









   
 

 


 





î








î







!"
îî
#  


!î
$%"î"&
'

"
(  )

* 

#

%î


#
)

+î

, 

+

-

. 










/0
--

/1


2
--


/3
 


//
î


0 --$0

î &

 





î 
$23
--

/


-3 --


/2&
  î

 


 

 
 
-4



  



5
î
6î 

 

  
 

 


î


î 

î


 î
î
7-
. î



 


7



-
. 









 î


(-#-%-
î



3-

Industrializarea cărbunelui
Cărbunele este o deosebit de valoroasă materie primă pentu industrie. Principalul
produs obţinut, în prezent, este cocsul, cocseriile fiind localizate, în general, în încinta bazinelor
carbonifere.
Producţia mondială de cocs este de circa 500 mil.t., principalii producători fiind:
C.S.I., S.U.A., Japonia, China, Germania, Polonia, Marea Britanie, Cehia. Acestea sunt, în
general, şi producătoare de cărbune cocsificabil, cu excepţia Japoniei care importă huilă
cocsificabila.
Principalii exportatori de cocs sunt: Polonia, C.S.I., Germania, Cehia, S.U.A., iar cei
mai mari importatori sunt: Franţa, Spania, Suedia, xorvegia, Ungaria, România. xecesarul de
cocs a crescut în ultima vreme, că urmare a dezvoltării siderurgiei într-o serie de ţări, între care
Australia, Brazilia, Venezuela, Algeria.
O altă formă de industrializare, care reprezintă, totodată, o valorificare superioară a
cărbunelui o constituie gazeificarea şi lichefierea, care oferă posibilitatea obţinerii de produse
similare celor din petrol.
Există numeroase instalaţii de gazeificare îndeosebi în ţări din Europa Occidentală, precum şi
în S.U.A., Africa de Sud etc. Produsele obţinute sunt utilizate în alimentarea industriei şi a
zonelor urbane, precum şi pentru fabricarea amoniacului şi a metanolului.

Comerţul cu cărbune
Comerţul cu cărbuni reprezintă o parte importantă a schimburilor economice
internaţionale. Astfel. S.U.A. şi ţările Europei de Vest sunt specializate în exportul cărbunelui
cocsificabil. Aceste exporturi vizează ţări din Europa şi, în mod special, Japonia.
C.S.I. exportă cărbune din bazinul Donetk spre Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria (pe
Dunăre), precum şi spre alte zone ale Europei. Australia şi India exportă cărbunele cu
precădere spre Japonia.
 Cărbunele este utilizat cel mai des ca şi combustibil. Până nu de mult, o cantitate mare de
cărbune era arsă pentru încălzirea locuinţelor. În zilele noastre este ars pentru a genera
electricitate sau în procese industriale. Înainte de exploatarea pe scară largă a gazelor
naturale, unele ţări îşi produceau întreaga cantitate de gaze din cărbune.

o      
Cărbunele este zăcământul cel mai bogat în combustibil fosil.Rezervele
mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 ani,la o
rată de consum cu cea actuală,şi mulţi experţi sunt de părere că există
cam de 15 ori mai mult cărbune rămas nedescoperit.Trei ţări deţin două
treimi din rezervele mondiale descoperite.

 
J

:

http://referate-ok.com/referate-carbuni-de-pamant-i769.html;
http://www.ipedia.ro/carbuni-932/;
http://www.referat.ro/referate/Carbunii_7728.html;
http://referat.clopotel.ro/Carbunii-6770.html;
http://www.referat.ro/referate/Resursele_litosferei_7dcdd.html;
http://www.studentie.ro/Referate/Geografie/REFERAT-GEOGRAFIE-
IxDUSTRIA-CARBOxIFERA_i46_c979_64180.html;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cărbune;
Imagini: Google ;
Manual geografie clasa a X-a -Octavian Mândruţ,Editura Corint