Lacurile

-după originea cuvetei lacustre si pozitia geografică se pot deosebi:

I. Lacuri din zona montană (de munte)
a) lacuri glaciare – formate in circurile glaciare, în spatele unor praguri și
morene:  -în Munții Rodnei: Lala, Buhăescu, Știol
- In M-ții Făgăraș- Bâlea, Capra, Urlea, Podragu Mare, Avrig, Doamnele
 -in M-ții Parâng-Gâlcescu
– În M-ții Retezat- Bucura (cel mai extins in glaciar, 10 ha), Zănoaga (cel mai
adânc lac glaciar, 29m) 
b) lacuri de crater vulcanic/lacuri vulcanice – Sf. Ana în craterul Masivului
Ciomatu din Carpații Orientali (unicat);
c) lacuri de baraj natural 
–Munții Hășmașu Mare- Lacul Roșu (format pe cursul superior al Bicazului,
prin bararea văii Bicaz cu materiale desprinse din Masivul Ucigasu în 1837);
-Munții Stânișoarei-Lacul Cuejdel
d) lacuri în masive de sare –în Depresiunea Maramureș-Lacul Coștiui,  Lacul
Ocna Șugatag
e) lacuri  carstice – formate in doline/depresiuni carstice:
 -M.Bihor-Lacul Vărășoaia
 -M. Trascăului-Lacul Ighiu
f) lacuri hidroenergetice/de baraj antropic/de acumulare – construite pe
principalele râuri: Izvorul Muntelui-pe Bistrița, Siriu – pe Buzău, Paltinu – pe
Doftana, Scropoasa și Bolboci – pe lalomița, Vidraru – pe Argeș, Vidra – pe
Lotru, Portile de Fier – pe Dunăre, Văliug Secu – pe Bârzava, Mărișel,
Fântânele, Gilău – pe Someșul Cald și Someșul Rece.
II. Lacuri de deal si podis
a. Lacuri formate in masive de sare (prin dizolvarea naturală a masivului
de sare/prin suparea si umplerea cu apă a unor exploatări, foste ocne de
sare ): Slănic, Telega – in Subcarpații de Curbură, Ocnele Mari – in
Subcarpații Getici, lacul Ursu (Sovata), Ocna Dej, Ocna Sibiului,
Turda, Ocna Mureș – în depresiunea Transilvaniei;
b. Lacuri carstice – formate in doline: Zăton/Ponoare – In Pod, Mehedinți;
c. Limanuri fluviale: Bugeac, Oltina, Vederoasa – In Pod. Dobrogei;
 d. Iazuri si heleșteie (lacuri antropice) – mai numeroase in Câmpia
Moldovei – Dracșani și în Câmpia Transilvaniei – Cătina, Geaca, Zau de
Câmpie, Țaga;
e. Lacuri de acumulare – Bistrița (12 lacuri), pe Argeș (14 lacuri), pe Olt,
Pe Prut – L.Stânca Costești, pe Siret (În aval de Bacău), pe Sebeș etc.
III. Lacuri din câmpie
a. Limane fluviative – formate prin bararea unor râuri mici, cu aluviuni , la
confluența cu râurile mai mari: Snagov, Căldărușani, Amara- in lungul
lalomiței, Balta Alba – in lungul Buzăului, Mostiștea, Gălățui – in
lungul Dunării;
b. Lacuri formate în crovuri – au ape dulci sau sărate (datorită evaporației
intense din timpul verilor secetoase , apele freatice antrenează în mișcarea
lor ascensională săruri din depozitele superficiale); apar in Bărăgan – L.
Sărat, L. Amara, Movila Miresii, Ianca, Plopu si in Câmpia de Vest;
c. Lacuri formate între dunele de nisip – in Câmpia Olteniei (Catafat),
Câmpia Carei;
d. Lacuri de lunca (bălți) – mai răspândite in lunca Dunării – Bistrețu,
Suhaia si in luncile principalelor râuri;
e. Iazuri si heleșteie – in nordul capitalei București, amenajate pentru
agrement – Herăstrau, Floreasca, Tei, Băneasa, Mogoșoaia, in Câmpia
de Vest – L.Cefa;
f. Lacuri hidroenergetice – pe Olt, pe Dunăre la Porțile de Fier II (L.
Ostrovu Mare)
g. IV. Lacuri din Delta Dunării: Matița, Gorgova, Fortuna, Lumina,
Merhei, Dranov, Puiu,Puiuleț, Roșu etc.
    V. lacuri de pe țărmul Marii Negre
a) limane maritime (fluvio-maritime) – formate prin bararea gurii de vărsare a
unor râuri cu un prag/cordon de nisip depus de mare prin curenții litorali, valuri:
Tașaul, Babadag (cu apă dulce), Techirghiol (cu apă sărată și nămoluri
sapropelice), Mangalia (cu ape sulfuroase), Agigea, Agighiol:
b) lagune maritime – formate prin închiderea/bararea unor golfuri cu cordoane
de nisip depuse de curenții maritime: Razim (415 km²; are legatură cu marea
printr-o deschizătură numita Portița), Golovița, Zmeica Sinoe, Siutghiol.
Importanța economică a lacurilor:
 Alimentarea cu apă a hidrocentralelor;
 Retenția apei pentru perioadele secetoase (iazurile)
 Regularizarea debitelor râurilor
 Piscicultura/creșterea peștilor (iazuri, heleșteie);
 Irigații
 Alimetarea cu apa a localităților, a industriei;
 Scopuri terapeutice