CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................5
CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A PRODUSELOR
COSMETICE....................................................................................................................7
1.1 Piaa european a produselor cosmetice..................................................................7
1.2 Achiziii i fuziuni.................................................................................................12
1.3 Produsele naturale.................................................................................................12
1.4 Industria cosmetic european..............................................................................13
CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA.......................17
2.1 Scurt istoric...........................................................................................................17
2.2. Loreal n Romnia...............................................................................................20
2.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia.........................................21
2.4. Analiza SWOT.....................................................................................................23
2.5. Analiza indicatorilor economico - financiari........................................................24
2.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow......................25
Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia Romexpo..........................40
CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA OBICEIURILOR
DE CUMPRARE A PARFUMURILOR......................................................................43
3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii.......................................................43
3.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar....................................44
ANEX...................................................................................................................54
CONCLUZII....................................................................................................................58
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................59

INTRODUCERE

Istoria parfumului se impleteste cu cea a omenirii: moneda de schimb,

protector impotriva bolilor, potiune cu virtuti divine, mesager galant parfumul este in
fiecare epoca un martor al unei societati si ne informeaza sensibil asupra modului in
care participa in domenii precum comertul, medicina, sacralitatea si sensualitatea. O
lume fara parfum ar fi o luma fara istorie.
In civilizatiile antice, de la Egipt la Grecia, parfumurile nu existau asa cum le
cunoastem noi. Flori, plante aromatice si rasini: aceastea sunt primele materii prime
brute care sunt dedicate cultului zeilor. Folosirea substantelor mirositoare se intensifica
si produsele evolueaza rapid: fumigatii, uleiuri, balsamuri, lichioruri fermentate.nainte
de nceperea erei de aur a egiptenilor, parfumul a fost folosit n ritualuri pentru Zei sau
Faraoni. Parfumul a fost foarte apreciat n timpurile biblice si exista multe referiri n
Biblie la Parfumuri.
n Noul Testament cei trei magi crau cadouri de aur, varietati de tmie si
smirna pruncului Isus. Cu mult nainte, Domnul i-a poruncit lui Moise: "Luai cu voi
condimente dulci, stacte, onycha si rasina exotica cu tmie pura si tu l vei transforma
n parfum."
Tmia este probabil cea mai cunoscuta planta la care s-a fcut aluzie in Biblie. Tmia
arsa a fost privilegiul preoilor n cele mai timpurii civilizaii. Obiceiul se folosete si
astzi n Biserica Catolica si Biserica Cretina.
Motivul pentru care am ales parfumul ca si tema este deoarece parfumurile ma
ajuta sa imi arat personalitatea, starea de spirit si in functie de dispozitie imi aleg si
parfumul. Consider ca parfumul este un accesoriu, la fel ca si o coafura, sau o bijuterie.
In primul capitol prezint tendintele manifestate pe piata europeana a produselor
cosmetice , precedat de prezentarea generala a firmei Loreal in Romania.In final prezint
o cercetare de marketing privind studierea obiceiurilor de cumparare a parfumurilor.

CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A

PRODUSELOR COSMETICE
1.1 Piaa european a produselor cosmetice
Produsele cosmetice au devenit indispensabile n secolul XXI. Produsele de
igien ating un nivel fizic al vnzrilor de 5 miliarde de uniti pe an. Aceasta nseamn
c, teoretic, fiecare persoan folosete cel puin un produs cosmetic n fiecare zi, iar
suma cheltuit cu cosmeticele este similar cu cea pentru pine. 450 de europeni
folosesc zilnic produse ca: spun, ampon, balsam, past de dini, crem de ras,
aftershave, parfum sau alt produs cosmetic.
Europa de Vest deine cea mai mare cot din vnzrile de produse cosmetice de
pe piaa global, chiar dac aceasta s-a diminuat de-a lungul anilor. n aceast regiune se
vnd 30% din toate produsele existente pe pieele din ntreaga lume, n fruntea
clasamentului aflndu-se Germania, Frana, Marea Britanie, Spania, Italia.
Piaa european a produselor cosmetice s-a ridicat n 2010, conform
statisticilor Euromonitor International 2010, la 76,4 miliarde de Euro n timp ce piaa
global a ajuns la 253 miliarde de EURO. Dup stagnarea vnzrilor valorice de pe
piaa global din 2009, creterea, n 2010, a fost de 5 %, iar, pn n anul 2014, se
preconizeaz c va ajunge la 20%. Aceast cretere nu a fost constant n toate rile
europene. Europa de Est a cunoscut o cretere de 10-20% anual. Produsele care au
nregistrat cea mai dinamic cretere au fost produsele pentru protecie solar,
produsele de ngrijire pentru copii i produsele cosmetice pentru brbai.
Pe piaa Europei de Vest, creterile vnzrilor de produse cosmetice nu au fost
spectaculoase. Procentul de cretere anual, ntre anii 2007-2010, a fost, n medie, de
2,475% sau 1,89 miliarde de Euro/an.

7
6
5
MLD.

3,4

3,5

1
0

2007

2008

2009

2010

Figura 1.1 Creterea anual a vnzrilor de produse cosmetice din Europa de Vest ntre
anii 2007-2010 (vnzri valorice, miliarde Euro )

Conform Mintel, piaa produselor cosmetice din UE a crescut n intervalul

2000- 2005 cu 9.5%. n aceast perioad, Irlanda a nregistrat cea mai mare cretere,
19,4%, urmat de Suedia i Olanda cu 16,5%, Spania, 15% i Danemarca, 12,2%. Dou
dintre cele mai mari piee, Germania i Marea Britanie, s-au aflat la polul opus n ceea
ce privete creterea cu 5,1% i, respectiv, 4,7%.
Deodorantele i parfumurile s-au dovedit a fi mai importante n Spania,
plasndu-se pe ultimul loc in Marea Britanie. Exact invers stau lucrurile cu produsele
din categoria cosmeticii decorative: vnzrile cele mai mari au fost in Marea Britanie iar
pe ultimul loc n Spania. n Frana, Scderea ratei de cretere pe piaa cosmeticelor n
rile UE-15 poate fi explicat prin ritmul sczut de cretere al ntregii economii
naionale, cum ar fi n Germania sau Italia, unde consumatorii au cheltuit mai puin i au
trecut de la produsele cosmetice din categoria premium la cele din categoria peste
medie. n 2010, Suedia a fost ara cu cea mai dinamic cretere din UE (7,6%), urmat
de Spania cu 6,5%.
Elveia i Italia se cheltuiete cel mai mult pe produse pentru ngrijirea pielii, iar
Germania deine locul de lider n ceea ce privete ntregul sector al produselor
cosmetice.
Analiznd vnzrile de produse cosmetice pe ri, reiese faptul c Germania,
Frana, Anglia, Italia i Spania dein 60% din totalul vnzrilor pe Europa.

Figura 1.2 Vnzrile de produse cosmetice n Europa, pe ri, n 2010, la

preurile cu amnuntul (miliarde Euro):

Tabelul de mai sus ne reconfirm ipoteza c vnzrile de produse cosmetice nu

sunt direct proporionale cu mrimea populaiei, ci cu gradul de dezvoltare al economiei
din ara respectiv. n primele 5 ri din ierarhie, putem vorbi despre o pia saturat,
unde concurena dintre produse este acerb. Aici, strategiile de marketing cele mai
potrivite ale firmelor productoare de cosmetice sunt cele specifice etapei de maturitate
a ciclului vieii produsului: diversificarea continu a produselor prin inovaie i
dezvoltarea produselor prin mbuntirea calitii.
Aruncnd o privire peste statisticile europene care arat modul n care se
cheltuiesc banii ntr-o gospodrie pe produse de larg consum, putem trage concluzia ca
produsele cosmetice ocup un loc important, dup produsele farmaceutice, produsele
electrice i electronice, mbrcminte i nclminte, devansnd produsele de sticl i
porelan, produsele de curenie, textilele. n totalul vnzrilor bunurilor destinate
gospodriilor, cosmeticele dein, n medie, 6,3%.
Consumul mediu de cosmetice pe cap de locuitor, n Europa de Vest, atinge 150
Euro, consum care crete de la an la an, n medie cu 2,5%. Elveia rmne liderul cu 220
Euro/persoan, urmat de Norvegia cu 189 Euro i Frana cu 168 Euro (COLIPA 2004).
Tabelul 1.1 Partea pe care o dein cosmeticele n totalul vnzrilor produselor de larg
consum, 2008, pe ri

Romnia
Belgia
Cehia
Danemarca
Estonia
Spania
Frana
Cipru
Letonia
Austria
Portugalia
Slovacia
Finlanda
Serbia
Bulgaria
Norvegia

Prod
use
cosm
etice

mbr
cm
inte
i
ncl
mint
e

Prod
use
electr
ice i
electr
onice

Produs
e
de
sticl/
porela
n i de
cure
nie

Tex
tile

Produ
se
farma
ceutic
e

Alte
produs
e
pt
gospo
drie

8,1
3,2
9,4
4,6
6,8
7,2
6,1
13,4
10,5
5,1
6,8
0
11,2
1,9
7,9
10,1

4,6
10,5
5,1
19,5
8,1
14,4
10,6
7,4
6,1
6,8
6,0
4,3
8,2
10,3
7,8
12,3

11,1
26,7
21,9
16,9
19,2
15,6
12,0
14,8
25,1
16,8
18,6
14,3
22,8
22,5
22,9
20

3,0
2,9
7,6
3,4
4,4
3,4
4,7
13,0
8,4
4,3
4,3
20,4
3,8
2,5
5,3
4,9

4,1
4,4
6,2
2,8
4,1
6,2
2,9
5,0
1,6
4,2
4,8
4,0
5,6
5,1
4,1
2,4

20,9
29,2
28,1
29,4
21,2
33,5
33,4
20,1
30,8
33,9
38,8
44,7
27,0
24,9
32,3
26,2

48,2
23,2
21,8
23,4
36,2
19,7
30,2
26,2
17,5
29,0
20,5
12,4
21,3
32,8
19,7
24,0

n Romnia, cu toate c se aloc cu dou procente mai mult din veniturile unei
gospodrii pentru produse cosmetice fa de media european, vnzrile produselor
cosmetice nu se apropie de media european pe cap de locuitor.

O alt excepie interesant de la media european este i faptul c n gospodriile

romneti se cheltuiesc mai muli bani pe cosmetice dect pe mbrcminte i
nclminte. Acest lucru ar putea nsemna c, pentru consumatorul roman, este
important meninerea unor standarde sociale printr-o aparen plcut sau
meninerea sntii prin igien.

Figura 1.3 Consumul de produse de strict necesitate. Comparaie RomniaUniunea European

Dac lum n calcul toate produsele de larg consum, observm c produsele

cosmetice ocup locul 12 ca importan, din 16 posibile, cu un procent al vnzrilor de
2,4%.

10

Figura 1.4 Vnzrile cu ridicata a produselor de larg consum, pe categorii (Medie pe

Uniunea European 25), n anul 2008
Conform Raportului anual COLIPA 2009, pe piaa european, produsele de
ngrijire a pielii reprezint categoria cea mai nsemnat de produse cosmetice, i, spre
deosebire de urmtoarele dou segmente ca i importan, produsele pentru ngrijirea
prului i produsele de machiaj, au nregistrat o cretere dinamic, cu o rat de peste
6,8%. n unele ri ca Spania, Marea Britanie, creterea a fost de 10%.
Ca urmare a dinamicii accelerate a acestui segment, marile companii
multinaionale, n 2010, si-au extins gamele existente. LOreal si Procter &Gamble (cu
marca Olay) i-au extins mrcile care erau doar pentru ngrijirea tenului i pentru
alte pri ale corpului. Produsele pentru fermitate, anticelulitice, au crescut cu 9,5% n
2010 demonstrnd preocuparea crescut a consumatorilor pentru ngrijirea pielii.
n iunie 2010, marca Benefit a companiei LMVH s-a extins cu produsele pentru
corp Wonderbod, n februarie 2011 Beiersdorf a lansat sub umbrela mrcii Juva
Juvedical Renewing Body Serum i Renewing Body Cream pentru a oferi produse din
aceeai gam pentru ntregul corp.
Alt factor care a impulsionat creterea segmentului de produse pentru ngrijire a
pielii a fost preocuparea companiilor n dezvoltarea produselor anti-mbtnire.
Produse cu formule elaborate au fost lansate pentru segmentul de mijloc ( Regeneriste
de la Olay, Anew de la Avon, Dermo Expertise de la LOreal) i pentru cel superpremium cu produse de marc aparinnd unor doctori (dermocosmeticele). Un alt
motiv al creterii susinute de pe acest segment l constituie faptul c brbaii au nceput
s fie mai ateni cu pielea lor, crescnd vnzrile produselor de ngrijire dedicate lor.
Acest segment deine un potenial enorm.
Creterile nregistrate pe piaa Est-European s-au regsit n creterile cifrei de
afaceri a multinaionalelor din industria cosmetic. Produsele de ngrijire a pielii,
mpreun cu cele pentru ngrijirea prului i de igien, deineau, n 2009, 73% din

11

cumprturile de cosmetice. Vnzrile produselor pentru pr au crescut, n medie, cu

0,8% n UE.
n Frana, Germania, Olanda, acestea au nregistrat scderi de 2% iar n
Portugalia, Spania, Danemarca, au crescut cu 6,4%.
Piaa parfumurilor a crescut, n 2009, cu 1,5%, ceea ce reprezint o cretere uor
mai ridicat dect n 2008 (0,9%). Acest segment a nregistrat creteri semnificative n
Marea Britanie (11,1%) iar pe marile piee Germania i Frana doar 1,5-2,2%
1.2 Achiziii i fuziuni
Piaa cosmeticelor s-a confruntat, n ultimul timp, cu o serie de fuziuni sau
achiziii realizate de ctre multinaionale pentru a-i consolida poziia. Cea mai mare
achiziie a anilor 2000 a fost cea a companiei Gilette de ctre Procter&Gamble (57
miliarde, n 2005). Compania LOreal si-a simit ameninat poziia de lider dup ce
compania KAO a cumprat Molton Brown i Kanebo iar Coty a semnat un acord pentru
preluarea diviziei de odorizante de la Unilever. Astfel, n 2006, LOreal cumpr The
Body Shop pentru a-i ntri poziia pe segmentul produselor de ngrijire a pielii i de a
urm tendina consumatorilor de a achiziiona produse verzi.
1.3 Produsele naturale
Conform unui studiu realizat de Organic Monitor, piaa european a cosmeticelor
naturale sau organice a crescut cu peste 20% pe an, ajungnd, n 2010, s ating un
miliard de Euro. Acest sector este cel mai dinamic n Frana i Germania. n Frana
creterea exponenial a avut loc n anul 2010, pe cnd, n Germania, creteri susinute
au avut loc n urm cu mai muli ani.

Figura 1.5 Vnzarea produselor naturale/organice n Europa, 2010

Raportul Organic Monitor relev faptul c cele mai mari piee din Europa pentru
produsele naturale sunt Germania i Italia, nsumnd aproape 70% din aceast pia. n
comparaie cu ntreaga pia a produselor cosmetice, n Germania, produsele naturale
dein 4% i se estimeaz ca, pn n 2015 s ating 10%.

12

Figura 1.6 Produsele naturale/organice n rile europene, 2010

1.4 Industria cosmetic european
Producia Uniunii Europene de cosmetice, s-a situat n anul 2010 la valoarea de 1,3
miliarde Euro iar aceasta a nregistrat un trend ascendent.

120

110

100

90

80
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Figura 1.7 Evoluia produciei de cosmetice n UE (baza de comparaie , anul 2000

2010)

13

Frana deine locul nti n ceea ce privete producia de cosmetice.

Producia Uniunii Europene de cosmetice urmeaz ndeaproape tendinele
manifestate pe piaa cosmeticelor att din Europa, ct i din ntreaga lume. Dup
categoriile de produse, situaia se prezint astfel:

Tabelul 1.2 Valoarea produciei de produse cosmetice din UE pe categorii de produse

(2008)
Nr.
1.
1.1
1.2
2.
2.1
2.2
2.3
3.
4.
4.1
4.2
5.
5.1
5.2
6.
7.

Categoria de produse cosmetice

Valoarea
produciei
(mil. )
Odorizante
4997,3
Parfum i ap de toalet
3625,2
Deodorante i antiperspirante
1372,1
Produse pentru machiaj
2034,6
Produse pentru machiajul ochilor i a buzelor
1285,9
Produse pentru machiajul feei (pudre)
266,9
Produse pentru manichiur i pedichiur
481,8
Produse pentru ngrijirea pielii
4926,8
Produse pentru pr
2069,5
ampon
1443,6
Produse de coafat i de ngrijire a prului
625,9
Produse pentru igiena oral
1600,7
Past de dini
1272,1
Alte produse pentru igiena dentar (spray de gura, ap de 328,6
gur)
Produse pentru igiena corporal (spun)
1600,0
Alte produse cosmetice
748,7
TOTAL
17977,6

Produsele pentru ngrijirea pielii dein supremaia n producia de cosmetice din

UE. mpreun cu parfumurile i produsele pentru ngrijirea prului, reprezint 59% din
totalul produciei de cosmetice. Corelnd aceste date cu vnzrile din Europa ,
observm c se produc mai multe parfumuri i produse de igien care se vnd n alte
zone ale lumii.

14

Figura 1.8 Producia de cosmetice din UE pe categorii de produse (2008)

Numr de angajai
n subsectorul produselor cosmetice erau angajai, n 2008, n UE, 266.600 de
persoane, numr n cretere fa de anul 2006 cnd erau angajai 261.300, dintre care
84.4% lucrau ntr-una din rile UE.

120

110

100

90

80
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Figura 1.9 Evoluia numrului de angajai din industria cosmetic european

Frana este cea mai specializat ar dintre cele 25 membre ale Uniunii
Europene, fiind productorul principal de produse cosmetice, nu numai din Europa, ci i
din ntreaga lume. Frana deine peste un sfert (26,2%) din valoarea adugat n acest
subsector. Producia de cosmetice a crescut n Uniunea European n perioada 20002010 cu o medie de 2% pe an.

15

Productivitatea muncii n acest sector a fost n 2008, 65.000 EURO pe

persoan, n timp ce media cheltuielilor cu personalul s-a ridicat la 39500 EURO pe
persoan. Remarcm faptul c productivitatea este uor mai sczut fa de anul 2006,
cnd nregistra valoarea de 67.800, iar costurile cu fora de munc erau mai ridicate:
42800 pe angajat. Deci rata productivitii raportat la costurile cu fora de munc , n
2008 era de 164,8% fa de 158.3% in 2006. Acest indicator a nregistrat cele mai mari
valori n cteva din rile membre ale Uniunii Europene care au aderat n 2009, n
special Cehia, Ungaria, Polonia i Slovacia (cu rate cuprinse ntre 205-281%).
n Uniunea Europeana, balana comercial pentru produse cosmetice este
pozitiv. Excedentul de cosmetice a crescut cu o medie de 6,3%, pentru a atinge n 2010
8,9 miliarde Euro. Astfel, exportul Uniunii Europene a nregistrat valoarea de 12,2
miliarde Euro.
Aproape trei sferturi din exportul de produse cosmetice au fost produsele de
parfumerie i de ngrijire personal iar principalele destinaii ale exportului au fost
SUA (17,6%) i Rusia (11,5%)
Frana este ara care a exportat cele mai multe produse de ngrijire i parfumuri, 35,7% exporturi intra- i extra- UE, n timp ce Germania deine supremaia exporturilor la
produsele de igien. rile Uniunii Europene cu balana comercial negativ n ceea ce
privete produsele cosmetice sunt Grecia, Portugalia i Austria.
Tabelul 1.3 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010
Produse
Export
cosmetice Extra UE
(mil. )
2007
2010

10637
12206

Cota din
exportul
produselor
industriale
(%)
1,2

Import Extra Cota

din Balana
UE
exportul
comercial
(mil. )
produselor
(mil. )
indstriale (%)
2929
3291

0,3

7709
8915

25000
mil.Euro

12206
20000
8915

15000

10000

2010
2007

10637
7709
3291

5000

2929
0
Export Extra UE

Import Extra UE

Balana comercial

Figura 1.10 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010

16

CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA

2.1 Scurt istoric
Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci
si un simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiind
vazuti in Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu,
devenind nu doar parfumieri, ci si alchimisti si magi. Epoca moderna si contemporana ii
transforma pe parfumieri in specialisti foarte cautati si "vanati" de marile case
producatoare, un adevarat profesionist fiind foarte greu de pregatit si pastrat, intr-o lume
in care concurenta este deosebit de puternica.
Un tnr chimist
francez pe nume Eugne Schuller a
inventat
vopseaua
de
pr,n
1907,aceasta numindu-seAurole.
Astfel, ncepe istoria
LOral. Eugene Schuller, creeaz i
produce propriile sale produse care
erau vndute n saloanele de
nfrumuseare din Paris din acea
vreme.Doi ani mai trziu Schuller a
nregistrat compania sa sub numele
de Societatea Francez de Vopsea
Inofensiv pentru Pr,viitoarea firm LOreal.
Principiile dup care se ghida compania lui Schuller sunt aceleai principii
ale firmei LOreal din ziua de azi, si anume cercetare i inovare n interesul frumuseii.
n anul 1920 compania lui Schuller avea 3 chimiti, n anul 1950 echipa de cercetare a
companiei numra 100 de chimiti iar n prezent numrul lor este peste 2000.
Dup cinci ani de cnd Eugene Schuller a creat produsele pentru colorarea prului, a
nceput s exporte produsele n 3 ri din Europa, i anume Olanda, Austria i Italia.
Civa ani mai trziu prin intermediul agenilor pe care firma i avea n lume
produsele acesteia au fost introduse i pe pieele din SUA, America de Sud, Rusia i
Orientul ndeprtat.Azi Grupul LOreal este prezent peste tot n lume prin intermediul
sucursalelor i filialelor pe care le are n lume.
LOreal a nceput cu produse pentru colorarea prului, dar n anul 1934 LOreal a
nceput s pun la dispoziia consumatorilor i produse pentru curarea i
nfrumusearea tenului.
Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse
care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling,
produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc.
Produsele LOreal pot fi gsite n saloanele de nfrumuseare i parfumerii pn la
supermarketuri i hipermarketuri.
Comunicarea este cuvntul cheie n istoria Grupului LOreal. Atunci cnd
publicitatea era nc la nceput LOreal a nceput s-i fac cunoscut numele prin postere
promoionale, care sunt faimoase i n ziua de azi, realizate de graficieni ca Loupot,
Colin, Sanvignat care au ajutat firma LOreal s-i pun n atenia consumatorilor
produsele pe care le producea.
n anul 1933 Schuller a deschis primul magazin al companiei LOreal care s-a
numit Votre Beaute, un magazin care era devotat femeilor.

17

n anul 1950 cnd a aprut publicitatea prin intermediul filmului, LOreal a

profitat de aceast oportunitate i a debutat n aceast form de publicitate cu o
companie pentru Ambre Solaire, produs care a fost reintrodus pe pia dup cel de-al
doilea rzboi mondial.Trei ani mai trziu firma LOreal ctig primul premiu Oscar
pentru publicitate.
Cotat la burs din 1994, Grupul dirijat de 10 ani de ctre Lindsay OwenJones, este apreciat de investitori pentru capacitatea sa de reacie la crize i realizrile
sale.n 1998 Grupul ocupa locul 3 la Bursa din Paris(capitalizarea la burs fiind de 273
miliarde franci francezi).
n 2002 Grupul a continuat s se extind n afara Europei i n America de
Nord.Pentru a face posibil acest lucru, n fiecare zon s-au concentrat, extins i
specializat capaciti de producie.
AMERICA LATIN odat cu nchiderea fabricii din Argentina, producia s-a
concentrat n Brazilia;
AFRICA n Africa de Sud, fabrica LOreal s-a nchis, iar Carson s-a
reorganizat, devenind centrul de producie SOFTSHEEN CARSON
pentru Africa i Europa;
EUROPA DE EST Capacitatea fabricii din Polonia s-a dublat, pentru
asigurarea pieelor Rusiei i Europei de Est;
ASIA PACIFIC Fabrica Suzhou a devenit cel mai mare centru de producie
pentru Asia.Fabrica din Australia s-a nchis, datorit preurilor mari ale
materiei prime.
De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller,
Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop:
de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n
fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare.
Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 de
oameni de tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic,
medicin, toxicologie.
LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n care
inovaia n domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri n
concurena global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurile
lumii care nu are egal n lumea frumuseii.
Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceea
de a inova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun. Aceast filozofie
a fost practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete
prin diversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, Ging
Li, Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden.
LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produsele
superioare i personaliti impuntoare. Este un mesaj care valorific femeia pe ntregul
glob. Mai presus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei,
care, prin mrcile sale variate, glorific frumuseea femeii.
Creterea vnzrilor, combinat cu stimulente mult mbuntite au adus o
cretere dubl a profitului, pentru al 18-lea an consecutiv.
n ceea ce privete inovaia, bugetul pentru cercetare a crescut substanial,
mrcile au luat un numr mare de iniiative privind produsele, care s-au dovedit a fi de
mare succes(LOREAL PARIS, GARNIER Skin Naturals line, Oligo 25, Vichy,
Majirouge Mix + vopselele LOREAL PROFESSIONAL, rujurile Water Shine
Diamonds de la MAYBELLINE, tuburile cu arome de fructe de la LANCOME, Polo

18

Blue RALPH LAUREN i Sensi fragrance de la GIORGIO ARMANI) i au contribuit

la creterea dinamic a vnzrilor, ntr-un mediu de afaceri mai dificil.
n 1998, compania a profitat de un efect pozitiv al creterii cu 1,2%
datorit consolidrii unor noi filiale din Europa de Vest i America de Nord.
n 1999,LOreal a beneficiat de asemenea de un efect pozitiv de 0,4%
datorit consolidrii filialelor cosmetice i dermatologice de pe continentul american.
Este necesar de subliniat acordul semnat n martie 1999 cu firma japonez
Kos care deinea monopolul pe piaa mrcii Maybelline.
ntr-o cutate permanent a excelenei, LOral Paris construiete viitorul
frumuseii. Angajamentul nostru i valorile noastre de autenticitate, de respect i de
proximitate fa de femeile i brbaii din lumea ntreaga ne-au permis s ajungem
liderul mondial al universului frumuseii.
Asigurare i ncredere n sine
Filozofia LOral Paris este ca fiecare, indiferent de vrst, sex sau origine,
"merit". Marca i propune s nsoeasc femeile i brbaii din toat lumea n toate
etapele vieii lor. LOral Paris apr dreptul la frumusee; dreptul la toate tipurile de
frumusee; dreptul fiecruia de a se dezvolta cu graie i siguran.
n topul inovaiei tiinifice, echipele noastre de cercetare de renume
mondial folosesc ultimele descoperiri tiinifice pentru a dezvolta produse exclusive,
vizionare i mai sigure, care sunt uor de neles i de utilizat: misiunea noastr este s
facem aceste inovaii tiinifice accesibile tuturor.
Lider n domeniul nostru, avem ca obiectiv s oferim cea mai larg gam de
produse, care exprim lumea bogat i diversificat n care trim.
Ambalajele de lux ale produselor noastre, standardele de calitate crescute ale
fabricilor noastre i conceptele inovatoare ale punctelor noastre de vnzare exprim
viziunea noastr asupra frumuseii i excelenei, accesibile tuturor.
Art i cultur
Parteneriatul nostru de lung durat cu Cannes, cel mai prestigios festival de
cinema din lume, precum i fashion weeks* din marile capitale reflect pasiunea noastr
pentru creativitate i cultur.
mpreun, construim dreptul la diferen, oferind tuturor dreptul la frumusee.
Festivalul de la Cannes
10 ani de pasiune pentru frumusee, asociat cu magia cinematografiei
L'Oral Paris srbtorete anul acesta 10 ani de parteneriat cu Festivalul de la Cannes.
Acest parteneriat s-a nscut dintr-o adevrat pasiune pentru cinema i dintr-un respect
pentru creaie, ancorat n valorile L'Oral.
Cu ocazia ultimului festival, echipa, care cuprinde 25 de machiori profesioniti, a
efectuat 1400 de machiaje pentru 600 de personaliti!

19

2.2. Loreal n Romnia

Nume firma : LOREAL ROMANIA SRL
CUI (cod fiscal): 9638038
Registrul comertului : J40/6064/1997
Cod CAEN : Comer cu ridicata cu excepa comerului cu autovehicule i motociclete
Capital social : 8993000 lei
Adresa SC LOREAL ROMANIA SRL Strada : FICUSULUI Numar : 40
Cladire : ARIPA B Intrare : B Etaj : 1 Apartament : Oras : BUCURESTI
Cod postal : 013975 Sector :
Telefon fix : 0212040000
De cnd a fost preluat de LOreal n 1996, marca Maybelline a fost lansata n
mai mult de 70 de ri:este marca care realizeaz n prezent mai mult de 50% din
vnzri exceptnd SUA, i care a devenit liderul n machiaj.
LOreal lanseaza o nou divizie. LOreal Romania a organizat recent spectacol
de inaugurare a noii divizii LOreal Professional (ianuarie 2004). in fata unei audiente
compuse din stilisti din top din Romnia, din reprezentanti ai celor mai renumite
saloane de coafura din Bucuresti si din tara si personalitati, noile produse au fost
prezentate de ambasadoarea LOreal Laetitia Guenaou. In Romania divizia LOreal
Professional isi propune s ofere celor mai bune saloane de coafura tot ceea ce au
nevoie pentru a atinge excelenta si pentru a cunoaste succesul: produse de vopsire,
produse de styling si de ingrijire a parului, inspiratie artistica si servicii noi.
Firma LOreal din Romania reprezinta o filial a firmei LOreal Paris.
Capitalul firmei este format din 51% aciuni private si 49% actiuni la bursa.
Capitalul alocat cercetarii reprezinta 30% din profitul brut.
Una dintre directiile de actiune pentru viitor o reprezinta educarea cosmetica a
femeilor prin promovarea produselor publice, produse de calitate ce se adreseaza celei
mai mari categorii de consumatori.
Firma furnizeaza sfaturi consumatorilor, instructiuni de folosire a produselor
descriind adaptarea acestora pentru orice tip de piele, sfaturile i instruciunile fiind date
pe orice ambalaj si in pliantele publicitare pentru o utilizare mai usoara si mai eficienta
a produselor.
Ca investitor strain, LOreal Paris a ales Romania ca piat de desfacere datorita
faptului c este prima piat cu potential dupa Polonia si Ungaria. Piata romaneasc este
o piat in devenire stabila, ce creste constant cu aproximativ 4,8% pe an (crescand cu
4,6% n 2002).
Firma este ideal pozitionata e segmentele ce cresc rapid pe piata cosmeticelor si
a avut un real succes datorita produselor sale de calitate.A penetrat piata romaneasca
prin produsele publice deoarece acestea erau cele mai accesibile si consumatorii si le
puteau permitea.
L'oreal respecta toti participantii din sfera profesionala, inclusiv concurentii, insa acestia
incearca sa evite orice contact cu concurentii in care sa discute informatii confidentiale,
evita determinarea clientilor sau furnizorilor sa incalce contractele cu concurentii.

20

Principalii concurenti ai companiei LOreal sunt Wella, Henkel, Schwartzkopf si

Londa pe segmentul produselor de colorare a parului, Nivea pe segmentul cremelor,
Avon, Max Factor si Oriflame pentru produsele de machiajsi Coty in domeniul
parfumurilor. Dar pe piata romaneasca au avut succes si companiile de tipul Body Shop,
Beauty Shop. De exemplu, magazinele de cosmetice si parfumuri Beauty Shop au
incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro. Intrata pe piata in 2000,
compania Beauty Shop, controlata de Sephora Franta, a deschis cate un magazin in
fiecare an.
Relatiile L'oreal cu furnizorii se extind dincolo de cumpararea si livrarea
bunurilor si serviciilor acestea facand parte din succesul pe termen lung al afacerii.In
special, va fi cercetat modul de alegere a furnizorilor si modul acestora de a-si
demonstra angajamentul de a face afaceri in mod responsabil.
Alegerea furnizorilor se face pe baza unei oferte de pret comparative si deschise,
fondate pe criterii obiective de evaluare a performantei si calitatii serviciului; se asigura
ca toate ofertele furnizorilor sunt comparate si apreciate in mod corect, fara favoritisme,
protejarea informatiilor confidentiale ale furnizorilor, in special asigurandu-se
respectarea drepturilor de autor si proprietatea intelectuala
Mrcile cele mai utilizate:
Produsele publice:LOreal Professional, Garnier, Gemey
Parfumuri:Lancome, Biotherm, Helena Rubinstain, Armani, Lanvin, Cacharel
Coafur:LOreal Professional, Kerastase, Redken
Ca investitor strin, LOreal Paris a ales Romnia ca pia de desfacere datorit
faptului c este prima pia cu potenial dup Polonia i Ungaria. Piaa romneasc este
o pia n devenire stabil, ce crete constant cu aproximativ 4,8% pe an
Branduri:
Principalele mrci ale firmei LOreal, foarte cunoscute la noi ct i n lume,
sunt :
- LOreal Garnier cu gama produselor dedicate persoanelor tinere(Garnier
Synergie), gama produselor parafarmaceutice i de parfumerie
Maybelline una din cele mai importante mrci att n lume ct i la noi din
punct de vedere al vnzrilor
Body Expertise este singurul brand ce concureaz n categoria produselor de
ngrijire a corpului ce promoveaz prima gam expert de produse profesionale.

2.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia

MACROMEDIUL
Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili
ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.
Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele
isi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de
factorii STEP:
Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament ale
consumatorilor
pe
o
anumita
piata.

21

Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii.

Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile)
economice
si
modalitati
de
alocare
a
resurselor
in
societate.
Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere
interesele indivizilor si societatii in ansamblu.
Factori socio-culturali: n Romnia,cea mai mare parte a populaiei este
cuprins ntre 18 i 50 de ani.Acetia in special femeile se ncadreaz n piaa int a
brandului Loreal. Datele arata ca cei mai multi cumparatori de produse Loreal din tara
noastra sunt persoanele cu varsta pana in 50 de ani.Cumparatorii acestui brand , sunt
oameni care au un anumit grad de cunoastere a produselor de firma, si, in ceea ce
priveste Loreal, majoritatea oamenilor care sunt fie clienti potentiali, fie clienti existenti
ai brandului, stiu exact ce doresc sa cumpere.
Factori tehnologici: LOreal Professional, o prim marc reprezentat de o
nalt tehnologie, constituie o surs de inspiraie pentru cei mai de vrf stiliti din
ntreaga lume. n 2008, vnzrile de produse de marc au crescut mai repede dect
creterea pieei, cu lansri de succes ale coloranilor pentru pr i deschiderea unor noi
activiti.
In domeniul colorantilor, Majirouge Mix +, care realizeaza efecte mai intense si
de mai lunga durata, relansarea produsului Majiblond si succesul continu al
produsului Majilift , au revitalizat intregul sector de oxidanti in domeniul
colorantilor de par.
Linia de ngrijire a prului Serie Expert a atins un stadiu de cretere de 22%,
susinut prin lansarea mtii de pr Vitamino color i a produsului Shine Blond
n Europa, a succesului remarcabil a celor trei programe de ngrijire
intensiv Target Care, lansate n Japonia;
Produsele de ngrijire a prului i-au ntrit poziia n Europa i au avut un
progres rapid n rile cu creteri puternice.
Pentru dezvoltare susinut lansarea liniei X Tenso va determina Compania s
abordeze un segment de nalt potenial i s-i stabileasc referinele tehnice i
tehnologice pe pia.

Factori economici:
In ciuda perioadei de criza pe care o traverseaza economia nationala si impactul
pe care il are asupra economiei autohtone, piata produselor cosmetice continua sa
reprezinte un domeniu activ si profitabil.Cea mai mare vnzare o au produsele publice,
deoarece sunt destinate unei game mai largi de posibili clieni, apoi sunt urmate de ctre
produsele profesionale i apoi de produsele de lux, produse pe care nu i le poate
permite oricine, ci numai anumite persoane pentru care numai imaginea lor conteaz.
Factori politico-juridici:

22

In ultima vreme, compania Loreal a avut de-a face tot mai des cu probleme
cauzate de comertul ilegal cu produse falsificate din industria parfumeriei si a
cosmeticelor, desfasurat pe platformele de cumparaturi online.
Statul roman are legi cu privire la interzicerea comercializarii produselor
contrafacute,cu privire l la protectia consumatorului,protectia concurentei.
MICROMEDIUL
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in
mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control.
Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au
o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului
sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi
sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere).
Clientii : Sunt persoane care pun mare accent pe ingrijria sa, cei ce cumpara
produse Loreal de obicei provin din zona inalta educationala si de venit. Cei care
cumpara produse LOral sunt in proportie de 75% femei si 25% barbati.
Distribuitori : Andrada SRL este distribuitorul zonal al firmei L'Oreal Romania,
importator oficial al produselor L'Oreal, Garnier,Maybelline.

Concurenti: Cel mai puternic concurent este reprezentat de firma Beiersdorf cu

gama de produse Nivea, urmat apoi de Procter & Gamble cu gama Pantene, Oil of Olaz,
Ellen Betrix, gama produselor farmaceutice Wich i nu n ultimul rnd de Wella cu
gama Wellaton, vopsea de pr, ampon i tratamente pentru pr.

2.4. Analiza SWOT

Puncte tari ale firmei:
-sunt capabili sa fie de dimensiuni globale dar sa actioneze global;
-lider de piata;
-adopteaza cercetarea si dezvoltarea la diferite grupuri tinta;
-inalta calitate;
-sistem de distributie eficient.

23

Puncte slabe ale firmei:

-profiturile sunt usor sub unele ale rivalilor mai mici;
-au o structura descentralizata care face controlul dificil;
Oportunitati:
-oamenii acorda din ce in ce mai multa imporanta calitatii si brandurilor de fixe;
-grupuri tinta cu potential de crestere(populatia asiatica, barbatii si populatia mai in
varsta).
Amenintari:
-potential pentru monopol care le restrictioneaza intrarea in fuzionatori mari;
-produsele L'oreal sunt produse de lux care pot fi afectate de o criza economica.

2.5. Analiza indicatorilor economico - financiari

DATE FINANCIARE
Indicatori
din
Contul de Profit
si Pierdere ai L 2005
OREAL
ROMANIA SRL
Cifra de afaceri 94.635.471
Total venituri
95.410.370
Total cheltuieli
88.537.498
Profit brut
6.872.872
Profit net
4.845.825
Numar salariati 82
* Valori exprimate in mii Lei.

2006

2007

2008

2009

123.414.363
124.451.422
113.156.759
11.294.663
7.697.903
93

183.795.823
185.203.487
164.364.818
20.838.669
16.560.827
108

239.548.368
247.072.013
217.131.164
29.940.849
23.499.662
130

238.101.173
251.071.836
229.544.255
21.527.581
17.052.799
129

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cu anul 2005.
Din anul 2005 pana in anul 2009, cifra de afaceri a crescut cu 143.465.702 lei. In
ultimul bilant contabil din anul 2009 cifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl, a scazut cu
1.447.195 lei, adica cu 99,3%, fata de anul precedent.
Venituri
Veniturile L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul 2005. Din
anul 2005 pana in anul 2009, veniturile au crescut cu 155.661.466 lei
In bilantul din anul 2009, veniturile realizate de L'Oreal Romania Srl, au crescut cu
3.999.823 lei,adica cu 101%,fata de anul precedent.
Cheltuieli
Cheltuielile realizate de L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul
2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, cheltuielile au crescut cu 141.006.757 lei.

24

In bilantul din anul 2009 cheltuielile L'Oreal Romania Srl, au crescut cu 124.131.091
lei, adica cu105 %, fata de anul precedent.
Profit/Pierdere
L'Oreal Romania Srl a avut profit in toti anii in care a avut bilanturi declarate.
Conform bilanturilor declarate, L'Oreal Romania Srl nu a inregistrat pierderi in nici un
an.
Angajati
Numarul mediu de angati a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cu
anul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, numarul mediu de angajati a crescut cu 90
Cei mai multi angajati au fost in anul 2008 - numar persoane angajate: 130.
Cei mai putini angajati au fost in anul 2005 - numar persoane angajate: 40.
Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2009) numarul angajatilor L'Oreal Romania Srl, a
crescut cu 22 persoane, adica cu 20,37 %, fata de anul precedent.
2.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow
Marketingul- tinta presupune parcurgerea a trei etape principale: prima consta in
segmentarea pietei, respective in identificarea si definirea acelor categorii de
consumatori care ar putea solicita anumite produse si pentru care este necesara
elaborarea unor mixuri de marketing. A doua etapa consta in alegerea pietei-tinta,
respective a pietei/ pietelor pe care firma urmeaza sa patrunda. A treia etapa consta in
pozitionarea pe piata, adica in determinarea si formularea celor mai importante avantaje
de care produsele noastre beneficiaza pe piata.
Loreal isi propune lansarea pe piata a unui nou parfum dedicat femeilor :
Shadow. Acesta se adreseaza in special femeilor puternice , seducatoare si rafinate. Are
la baza elemente lemnoase (cedru si santal ),inima parfumului fiind alcatuita din esente
florale(trandafir rosu si negru) iar la varf contine elemente citrice(cirese si flori de
portocala) combinate cu stropi de vanilie si lavanda.
Parfumul se va gasi in magazine in variante de 30 ml la pretul de 150 lei , la 50
de ml care poate fi achizitionat la pretul de 190 lei si la 100 ml la pretul de 310 lei.
Deoarece produsul reprezinta o noutate pe piata, se incearca adoptarea unei
comunicarii cat mai agresive, pentru a face produsul cunoscut in scurt timp. Aceasta
strategie include mai multe tehnici de comunicare promotionala, care se bazeaza pe:
publicitate, promovarea vanzarilor, relatii publice.

SEGMENTAREA PIETEI
Piata este formata din cumparatori care difera intre ei in privinta dorintelor lor, a
puterii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului si a practicilor de
cumparare.
In vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata deservi cel
mai bine, LOreal a tinut cont de caracteristiciile geografice, demografice si psihografice
ale consumatorilor, cat si de posibilile reactii ale acestora fata de avantajele oferite de
produs, ori de posibilitatile de utilizare a acestuia (caracteristicile de comportament).

25

ALEGEREA PIETEI TINTA

Segmentul de piata identificat in urma analizei acestor variabile este reprezentat
de o anumita categorie avand urmatoarele caracteristici:
- locuitori ai Romaniei
- persoane din mediul urban
- varsta cuprinsa intre 20 40 de ani
- venit lunar > 2500 lei
- nivel de educatie- studii medii superioare
Campania promotional se va desfasura in perioada 1 decembrie 2009-1
decembrie 2010,si se vor utiliza urmatoarele mijloace:
difuzarea unui spot radio la urmatoarele posturi radio:Kiss
Fm, Radio 21 si Pro Fm;
presa scrisa-reviste:Cosmopolitan,Avantaje;
panouri publicitare
publicitate media
Temele campaniei si executarea acesteia
Suporturile alese pentru desfasurarea campaniei publicitare sunt:
STABILIREA BUGETULUI
Din punct de vedere al accesibilitatii firmei la suporturile media prezentate mai
sus, s-au stabilit urmatoarele tarife:
revista Cosmopolitan - 1 pagina: 1.000 euro; pozitionarea pe pagina din
dreapta: 5%
PRET TOTAL: 2*1050 euro = 2.100 euro/luna

revista Avantaje -1/2 pagina: 600 euro; pozitionarea pe pagina din dreapta: 5%
PRET TOTAL: 2*630 euro = 1.260 euro/luna

panou publicitar
- ecran luminos 800 euro/luna
PRET TOTAL:800 euro/luna
-panou standard 500 euro/luna
PRET TOTAL: 2*500 euro = 1.000 euro/luna

radio

KISS FM - luni-vineri: orele 7-11 am; 3 anunturi:

3*5*100 = 1.500 euro/saptamana

- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:

3*2*70 = 420 euro/saptamana
PRET TOTAL: 4*1.500+4*420=7.680 euro/luna
RADIO 21 -luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi:

26

3*5*100=1.500 euro/luna
- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:
3*2*20 = 120 euro/saptamana
PRET TOTAL: 4*1.500+4*120=6.480 euro/luna
PRO FM-luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi:
3*5*80=1.200 euro/luna
- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:
3*2*20 = 120 euro/saptamana
PRET TOTAL: 4*1200+4*120=5.280 euro/luna
TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE LUNA:
In luna in care firma foloseste pentru promovare, pe langa reclamele in reviste si
publicitatea la radio, si panourile publicitare:
2.100+1.260+800+1.000+7.680+6.480+5.280=24.600euro/luna

In luna in care firma foloseste pentru promovare reclamele in reviste ,

publicitatea la radio si unul dintre panourile publicitare:
2.100+1.260+500+7.680+6.480+5.280=23.300 euro/luna

TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE AN:

In cele 4 luni in care firma foloseste pentru promovare, pe langa reclamele in
reviste si publicitatea la radio, si panourile publicitare:
24.600 euro*4 luni = 98.400 euro/an.

In celelalte luni ale anului in care firma foloseste pentru promovare reclamele in
reviste, publicitatea la radio si unul dintre panourile publicitare:
23.300 euro*8 luni = 186.400 euro/an

TOTAL CHELTUIELI: 98.400+186.400 = 284.800 euro/an

TOTAL CHELTUIELI TELEVIZIUNE

Campania se va desfasura timp de 1 an, de luni pana vineri se va difuza 1 spot
publicitar iar in week-end se vor difuza 2.
(5.000euro*30)*12(luni) = 1.800.000
10.000 euro * 52(sapt) =520.000
TOTAL CHELTUIELI CU TELEVIZIUNEA : 2.320.000 EURO/AN

In urma realizarii acestei campanii promotionale, se va masura eficienta

acesteia prin efectuarea unei cercetari de marketing. Cercetarea va avea in vedere
determinarea gradului in care consunatorii cunosc si utilizeaza produsul lansat pe piata
in urma derularii campaniei promotionale si cum aceasta a influentat nivelul de
intelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale consumatorilor vis-a-vis
de produsul respectiv.Totodata se va incerca sa se determine raportul dintre cheltuielile
de marketing si vanzari.
Dupa incheierea acestei campanii se asteapta ca rezultatele sa fie
urmatoarele :
-sa se ajunga la un grad de notorietate al marcii de 30%;

27

-sa se atraga cat mai multi clienti efectiv

PUBLICITATEA
Publicitatea, component important a comunicaiei promoionale n
ntreprinderea modern, reprezint unul din mijloacele cele mai utilizate n activitatea
de pia unii specialiti considernd-o nervul politicii de comunicaie a ntreprinderii.
Este considerat ca unul din mijloacele prin care ntreprinderea se implic i se
raporteaz la evoluia relaiilor de pia, mbrind o ntreag palet de tehnici proprii
mai multor discipline.
Publicitatea este, de asemenea, un mijloc de comunicaie n mas. n forma sa
modern, mecanismul publicitii corespunde perfect criteriilor de comunicaie n mas,
ntruct: mesajele publicitare nu sunt transmise unui anumit individ sau succesiv la mai
muli indivizi, ci, n acelai moment, la un ntreg grup, mai mult sau mai puin numeros
de persoane; rapoartele ntre emitorul mesajului (ntreprinderea) i receptori
(consumatori) nu sunt directe, ci ele se stabilesc prin intermediul unui canal de
comunicaie de mas (presa, radio, T.V, etc.).
Obiectivele publicitii
Fiecare comerciant trebuie s-i orienteze orice aciune publicitar spre un scop
precis, bine gndit i justificat economic, att din punct de vedere al bugetului pe care l
reclam, ct i din perspectica efectului ateptat. Astfel se va urmri, dupa caz:
Obictivele publicitii pot fi clasificate n funcie de menirea ei: informare,
convingere sau reamintire.
Stabilirea bugetului de publicitate
Dup identificarea obiectivelor publicitii, trebuie s se stabileasc bugetul de
publicitate pentru fiecare produs. Deciziile cu privire la elaborarea bugetelor publicitare
atest optici i practici diferite de abordare, determinate att de resursele financiare ale
ntreprinderilor, ct i de limitele unor metode de cuantificare riguroase a eforturilor
necesare, de reflectare corect a aciunii conjugate a diferitelor instrumente
promoionale i a efectului permanent al aciunii lor, ceea ce ngreuneaz msurarea cu
precizie a rezultatelor obinute. Dei problema determinrii mrimii bugetului publicitar
este apreciat ca esenial, totui, adesea nu se acord atenia cuvenit recuperrii
cheltuielilor prin atingerea pragului de eficacitate.
Dupa stabilirea bugetului publicitar printr-o decizie ulterioar se va repartiza acest
buget ntre diferitele mass-media i suporii lor. n procesul de realizare a unei aciuni
publicitare, o prim etap important o constituie elaborarea mesajului sau, cu alte
cuvinte, crearea temei. Constituind o problem de tactic n ndeplinirea obiectivelor
strategice fixate, elaborarea mesajului i alegerea mijloacelor de comunicaie
corespunztoare pun n eviden o serie de tactici i metode care s materializeze i s
dea eficien aciunii publicitare n ansamblul su.
Principalul mijloc de promovare a produsului firmei, este publicitatea in
revistele pentru femei. S-a ales aceasta metoda deoarece: revistele ofer o segmentare

28

precis a audienei, publicitatea prin intermediul revistelor are o via lung datorit
faptului c revistele sunt pstrate o perioad mare de timp; datorit tehnologiei avansate
din domeniul printrii calitatea imaginilor din reviste este deosebit; cititorii revistelor
caut s se informeze, caut mesajul, sunt deschii s recepioneze mesajul.
S-au ales revistele: Cosmopolitan si Avantaje, destinata in principal femeilor. In aceste
reviste se va afla un anunt care prezinta posibilitatea oferita de catre firma clientului de
a-si crea propriul parfum. Contractul cu cele 2 reviste este unul pe o perioada de un an,
cu plata pe luna, iar dupa 6 luni firma va beneficia de un disount de 5% .
Anuntul publicitar va fi acelasi in fiecare luna, deoarece obiectul principal de
activitate al firmei este crearea de parfumuri prin amestecarea esentelor preferate ale
clientului. Acesta va contine pe fundal portretul unei femei ce foloseste un parfum al
firmei LOreal. Tot in anunt se vor gasi informatiile de contact ale firmei i sloganul
acesteia: Design to follow you like shadow!.
Anuntul va fi pozitionat pe pagina din dreapta a revistelor deoarece este
cunoscut faptul ca atunci cand o persoana citeste o revista privirea acesteia cade intai pe
pagina dreapta.
A doua forma de publicitate este reprezentata de inchirierrea de panouri
publicitare, folosite pentru promovarea principalei activitati a firmei. Acestea vor fi in
numar de 3: unul pe Bulevardul Eroilor,langa Modarom, acesta fiind un ecran luminos
ce cuprinde mai multe reclame diferite,, cel de-al doilea in Piata Victoriei iar cel de-al
treilea va fi instalat la Universitate. Reclama va fi diferita de cea din revista dar va avea
acelasi slogan Design to follow you like shadow!. In vederea inchirierii panourilor, sa incheiat un contract cu firma InterallData, pe o perioada de 3 luni, insa anunturile
vor fi expuse un an de zile, astfel:
In lunile decembrie,ianuarie,februarie si martie anuntul va fi expus la toate cele 3
panouri
In celelalte luni anuntul va mai fi expus doar in Piata Victoriei si Universitate.
S-au ales aceste perioade ale anului deoarece in lunile in curs sau care urmeaza vor
fi luni ale cadourilor.
Un alt mijloc de promovare folosit este publicitatea la radio. S-au ales posturile
KISS FM,RADIO 21,PRO FM, pentru difuzarea reclamei deoarece sunt cele mai
ascultate posturi de radio i se adreseaza tuturor categoriilor de persoane.

PROMOVAREA VANZARILOR
Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale aciunii marketingului,
se exprim n ansamblul de aciuni i mijloace de informare i atragere a
cumprtorilor poteniali ctre punctele de vnzare, n vederea satisfacerii nevoilor i
dorinelor acestora i implicit a creterii eficienei economice a activitii ntreprinderii
productoare
Promovarea, considerat ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori
aciune de marketing, ori form de comunicare, urmrete depirea unui nivel al
vnzrilor prin captarea ateniei i atragerea cumprtorilor poteniali, de ctre punctele

29

de vnzare, informarea, convingerea, formarea i meninerea unei clientele atras de

produs i ntreprinderea productoare.
Promovarea vnzrilor const ntr-un ansamblul divers de instrumente
stimulative, majoritatea pe termen scurt, destinate s impulsioneze achiziionarea mai
rapid sau ntr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de ctre consumatorii
individuali sau industriali.
ntr-o viziune mai recent, specialistul american Philip Kotler susine c
promovarea vnzrilor const n acordarea de stimulente pe termen scurt, n plus fa
de avantajele oferite de produsul sau serviciul respectiv, cu scopul de a ncuraja
achiionarea sau vnzarea acestuia.
Promovarea vnzrilor presupune folosirea mijloacelor i tehnicilor de
stimulare, impulsionare i cretere a vnzrilor de bunuri i servicii, care formeaz
oferta unei organizaii.
Instrumentele de promovare a vnzrilor sunt utilizate de majoritatea
organizaiilor productori, distribuitori, detailiti, asociaii profesionale, organizaii
non profit etc.
Analiznd mai multe puncte de vedere, cele prezentate precum i altele, rezult
c promovarea vnzrilor are o serie de particulariti distincte:
1. Obiectivul principal al promovrii vnzrilor este stimularea vanzrilor. Pentru
realizarea acestui obiectiv este necesar aplicarea unor tehnici sau recurgerea la o
serie de intermediari i evenimente n procesul de vnzare, respectiv: forele de
vnzare, marii distribuitori, comercianii cu amnuntul, folosirea srbatorilor ca
pretext pentru promovarea vnzrilor.
2. Promovarea vnzrilor nu se confund nici cu aciunile incluse n variabilele
politici de produs, politici de pre i nici cu publicitatea.
3. Prin promovarea vnzrilor pot fi vizate mai multe categorii de inte, n funcie de
adresabilitatea avantajului, astfel:
Avantajul oferit poate fi adresat consumatorilor;
Avantajul poate fi n beneficiul distribuitorilor;
Aciunea de promovare poate urmri stimularea forei de vnzare;
4. Pe o perioad determinat de timp, tehnicile de promovare a vnzrilor contribuie
la conferirea produsului a unei valori suplimentare, fcndu-l mai atrgtor i mai
bine adaptat diferitelor situaii.
Dac publicitatea ofer o motivaie de cumprare, promovarea vnzrilor ofer
un stimulent de cumprare pentru potenialii clieni. n acest sens, n anumite cazuri,
tehnicile de promovare a vnzrilor pot servi scopului de a completa aciunile
publicitare, contribuind la ntregirea i consolidarea imaginii i prestigiului organizaiei,
n cadrul pieei pe care acioneaz.
Decizia de promovare a vnzrilor presupune stabilirea obiectivelor pe care
ntreprinderea urmrete s le realizeze, alegerea instrumentelor de promovare,
elaborarea programului de promovare i testarea preliminar a acestuia, implementarea
i evaluarea rezultatelor programului.
Principalele obiective de marketing urmrite de ntreprindere, prin utilizarea
tehnicilor de promovare a vnzrilor, sunt:

30

- mbuntirea imaginii produsului sau a mrcii;

- atragerea de noi cumprtori;
- completarea celorlalte instrumente ale mixului promoional;
- armonizarea activitii promoionale desfurate de distribuitori sau detailiti.
Dei instrumentele utilizate n activitatea de promovare a vnzrilor cupoane,
concursuri, premii i altele de acest gen sunt foarte diverse, se paote prezenta trei
caracteristici distincte:
Comunicarea: atrage atenia consumatorului i, de obicei, i furnizeaz
informaii care l-ar putea orienta ctre produsul respectiv.
Stimulentul: conine o concesie, o tentaie sau o contribuie care are o anumit
valoare pentru consumator.
Invitaia: conine o invitaie expres de a achiziiona produsul chiar n acel
moment.
Firmele utilizeaz instrumentele de promovare a vnzrilor pentru a obine o reacie
mai puternic i mai rapid din partea consumatorilor. Promovarea vnzrilor poate fi
utilizat pentru a prezenta n mod incitant ofertele de produs i pentru a impulsiona
vnzrile care stagneaz. De obicei ns, promovarea vnzrilor are efect pe termen
scurt, nefiind prea eficient n crearea unei preferine pe termen lung pentru o anumit
marc.
TEHNICI PROMOTIONALE
1. Definirea strategiei de participare la tg/expo

Alegerea evenimentului
obiectivele)

Descrierea participarii (mod de punere in practica, functionare, detalii

specifice tg/expo)

potrivit

(motivatie

in

concordanta

cu

2. Expunerea planului operational

Activitati

Durata (incadrarea in timp in ordine cronologica)

Responsabili (cei care pun in practica activitatea respectiva)

Resurse implicate (financiare, umane, materiale, tehnice, etc; specifice

fiecarei activitati)

De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller,

Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop:
de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n
fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare.
Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 de oameni
de tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic, medicin,
toxicologie.

31

LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n care inovaia

n domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri n concurena
global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurile lumii care nu
are egal n lumea frumuseii.
Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse
care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling,
produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc.
Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceea de a
inova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun.Aceast filozofie a fost
practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete prin
diversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, Ging Li,
Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden.
LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produsele superioare i
personaliti impuntoare.Este un mesaj care valorific femeia pe ntregul glob.Mai
presus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei, care, prin
mrcile sale variate, glorific frumuseea femeii.
Obiectivul firmei LOreal este prezentarea i promovarea celor mai noi tendine n
frumusee i snatate.
Prin partic
:
Cresterea
vnzarilor
cu
5%
n
perioada
20-24
mai
2009.
Cresterea numarului de clienti cu 10 % n perioada 20-24 mai 2009.
Obtinerea a cel putin 3 contracte cu firme de desfacere .
Evenimentul la care doreste firma sa participe este o expozitie de frumusete si
sanatate intitulat C aravana sanatatii si frumusetei . Acesta se va desfasura la Iasi n
perioada 20-24 mai 2009.
Acest fenomen complex este destinat n egal msur profesionitilor din sector, dar
i publicului larg interesat de produse si tratamente profesionale noi i servicii de cea
mai bun calitate n ceea ce privete nfrumusearea i ngrijirea corpului.
Timp de 4 zile, la expoziia Caravana Frumuseii ca profesionalitii n
frumusee i wellness vom da ntlnire la o serie de manifestri complexe i unice:
prezentri de produse, echipamente, accesorii i servicii create pentru a pune n valoare
frumuseea trupului i a spiritului, show-uri de machiaj i coafur, body painting i nail
art, demonstraii (la standuri i pe scen) de tratamente cosmetice faciale i corporale.
Participantii n calitate de expozant sau sponsor la Caravana Frumusetii vor avea
posibilitatea de a intra n contact cu profesionitii din domeniile estetic i wellness, dar
i cu cei dornici s afle i s utilizeze noile tehnici de nfrumuseare i ngrijire.
Pentu a ne promova si mai bine pe piata in cadrul expozitiei vom realiza si o promotie
pentru a atrage si mai mult clientii .
Ca tehnica promotionala am ales pachetele oferta deoarece astfel de pachete
ofera ceva in plus in momentul cumpararii, ceea ce poate atrage si mai mult si alti
clienti noi.
La cumpararea orice mascara LOreal Paris primesti un cadou un fard pentru
pleoape:Color Appeal Trio.
La orice lac de unghii Resist&Shine cumparat primiti cadou un dizolvant pentru
unghii.

32

1.Definirea strategiei de participare la targuri/expozitii

Ca strategie am ales expozitia deoarece ea genereaza premisele pentru cresterea
vinzarilor , cresterea numarului de comenzi, ne permite lansarea de noi produse intr-un
mod mult mai eficace decit promovarea business to business.
ROMEXPO este pentru noi un bun prilej de a realiza noi contracte de parteneriat cu
firme atat din tara cat si din strainatate .
Denumirea expozitie va fi Caravana frumusetei
Avand in vedere ca este o expozitie de cosmetice si apratura cosmetica ,expozantii nu
pot fi doar cei din industria cosmeticilor ci si publicul larg..Printre care vor fi prezenti
si reprezentanii firmelor de cosmetice .
Programul
expoziiei:
joi-vineri
:
11-16
- simbata-duminic : 11- 16
Contactarea expozantilor s-a facut pe mai multe cai.
Pentru publicul larg: Publicitate Radio si Tv (Radiouri si televiziuni locale, PR si
Publicitate in presa scrisa locala, articole si advertoriale, machete publicitare), PR si
publicitate online (bannere, advertoriale, articole, comunicate de presa), Flyere,
Promovare
Outdoor
(panouri,
afise,
bannere,
caravane)
==>
presa
din
Iasi(machete
si
articole
in
ziarele
Iasi,Ieseanu)
==>
spoturi
la
radio
Zu
si
radio
Kiss
Fm
Iasi
==>
spoturi
la
Antena
1
,ProTviasi
==>
comunicate
si
bannere
pe
www.121.ro
si
www.divahair.ro
==> 100.000 flyere, 5000 de afise si caravane ce se vor plimba prin locatiile centrale ale
Iasului.

Pentru specialisti : Vom trimite invitatii pe e-mail si vom contacta telefonic toate
saloanele de infrumusetare, centre medicale, centre de intretinere si remodelare
corporala, SPA-uri, clinici de chirurgie, centre de relaxare, cabinete de nutritie, sali de
fitness.
La aceasta expoziiei Caravana Frumuseii vizitatorii vor avea parte de o
ofert diversificat a firmei LOreal:

33

Produse pentru ingrijirea tenului

Produse pentru ingrijirea corpului
Produse de machiaj
Produse pentru ingrijirea parului
Produse pentru colorarea parului
Produse pentru coafat
Produse autobrozante
Caracterizarea produselor participante la expozitie:

-Revitalift

:crema reparatoare si anti-rid;

-Derma-Genese : ngrijire diferita pentru crearea de noi celule si a da pielii un aspect
vizibil ntinerit;
-Accord Parfait Mineral: Prima pudra minerala cu propietati benefice, care acopera ca
un fond de ten;
-Visible Lift Serum: Descoperiti primul fond de ten cu serum antirid de la L'Oral Paris;
-Mascara Volumissimex x4 : Intareste fiecare geana pentru gene de 4 ori mai groase si
imbogatite somptuos.
-Glam Shine 6h : Primul gloss cu o stralucire de 6 ore.
-Color Appeal : Fard de pleoape cu textura micro-fina si effect satinat, culoare
rezistenta.
-Excell 10 : Culoare permanenta in doar 10 minute, acopera 100% firele de par alb.
-Perfect Slim Laser : Primul concentrat cu putere de remodelare a corpului.
-Studio Line Indestructible : Studiourile LOreal lanseaz gama Studio Line pentru
oameni moderni, cu un stil de via sportiv: Indestructible Spray Volume, Gel
Concentrat,
Indestructible Spray Creation ;
-Color Vive-Sampon Filtru UV: Samponul pentru ngrijire protectoare pentru par
colorat;
Participarea la expozitie a firmei Loreal este valabila prin semnarea
contractului si in urma achitarii integrale a taxei de inscriere, costul standului si a
celorlalte servicii comandate, in termenele prevazute in factura.
Expozantul are obligatia de a semna si stampila contractul pina la data limita de
inscriere stabilita de organizator. Organizatorul isi rezerva dreptul de a refuza
participarea sau de a modifica suprafata expozitionala stabilita prin contract in cazul in
care se va depasi data de semnare a acestuia.

Tarifele de participare la expozitia Frumusetei-2009

Taxa de inscriere pentru firmele expozante
300 RON (include: nscrierea n catalogul expoziiei, 1 parking gratuit, 5 badge-uri
expozant)
Suprafata de expunere fara amenajari
200 RON/mp (chiria spaiului, fr nicio amenajare sau dotare)

34

IMPORTANT:
o Tarifele pentru nchirierea de spaiuexpoziional nu includ TVA;
o Rezervarea standurilor se face n ordinea opiunilor si numai dup dovada achitrii a
cel puin 30% din valoarea contractuli.
Exemplu de contract pentru participare la expozitie:

Organizarea standului:
Design-ul standului va fi personalizat n funcie de activitatea care dorim sa o
desfasuram acesta finid o expozitie de cosmetice si aparatura cosmetica.
Materialul folosit pentru ridicarea standului este PVC-ul, acesta fiind acoperit cu
o pnz viu colorat, culorile utilizate prezentind aspectul frumusetii .

35

La aceasta expozitie , avnd n vedere obiectivele stabilite, firma LOreal a optat pentru
un stand de 40 mp, pentru proiectarea i construcia cruia s-a apelat la serviciile unei
firme specializate n domeniu. Cu o structur i un design nou, o estetic atrgtoare,
geometric i bine proporionat, cu un grad ridicat de funcionalitate i adaptabilitate la
obiectivele i cerinele firmei, standul este ndrzne i simplu, dar n acelai timp
original. O component de baz a standului este prezentarea informaiilor i mesajelor
destinate vizitatorilor profesionali, potenialii cumprtori.
Culoarea reprezentativ a firmei (rou) se regsete n elementele decorative.
Mobilierul i echipamentul din stand este modern, de bun calitate, simplu i funcional,
de culoare roie.
n cadrul standului s-a delimitat un spaiu special proiectat pentru realizarea
prezentarilor, astfel nct micarea, lumina i zgomotul din afara standului s nu
afecteze calitatea prezentarilor i totodat s aib o deschidere destul de larg spre
culoarele de acces pentru a atrage ct mai muli vizitatori. Echipamentele vor fi
corespunztoare realizrii unor prezentri multimedia: videoproiector, computer, camer
video, microfon, i boxe pentru obinerea unui sunet de calitate, care s nu fie afectat de
zgomotul de afar, dar nici s nu deranjeze vizitatorii sau ceilali expozani.
Funciile avute n vedere la concepia i proiectarea standului au fost:
funcia de expunere a produselor prezentate n stand;
funcia de prezentare a firmei i a produselor pe care aceasta le comercializeaz;
funcia de informare, care pune accent pe furnizarea de informaii prin
distribuirea materialelor de reclam i publicitate etalate n stand, proiecii de
filme, montarea pe pereii standului a unor panouri i aplice cu fotografii,
legende i diagrame ce pot fi vzute de la distan i care pot transmite
vizitatorilor un mesaj clar, simplu dar atrgtor i cuprinztor exponatelor;
funcia de comunicare, prin ntlniri i discuii cu vizitatorii profesionali ntr-un
spaiu auxiliar destinat acestui scop.
Pentru a ne face o idee despre standul ales de firma LOreal iat alctuirea
standard a acestuia aa cum este oferit de organizator: perei pe contur (cu excepia
laturilor libere), mocheta colorat, numele firmei pe pazie (luminat) i o dotare n
funcie de suprafaa nchiriat dup cum urmeaz:
Suprafaa
20 m2
Spoturi, suport brouri, suport 1
monitor LCD
Priza 220 V
1
Mas
1
Scaune
2
Cuier
1
Co de gunoi
1

Deschiderea la culoar pe care o are un stand expoziional reprezint frontiera de contact

ntre expozant i publicul vizitator. Numrul de ieiri la culoar i lungimea total a
acestora influeneaz ntr-o relaie direct i de acelai sens probabilitatea de intrare n
contact cu vizitatorii.

36

innd cont de toate acestea LOreal a optat pentru un stand amplasat ntr-o
zon pasiv, cu 2 ieiri la culoar pentru a evita aglomeraia la intrarea i ieirea din
stand.
Standul nostru va beneficia de o echip de 4 persoane, angajai de baz ai firmei.
S-a optat pentru utilizarea propriului personal ntruct nimeni nu poate oferi detalii mai
elocvente i mai valoroase potenialului client dect o persoan ce are zilnic contact cu
brand-ul respectiv.
Dou persoane se vor afla pe culoar n faa standului pentru a-i ntmpina i
a-i invita pe trectori la stand, iar celelalte dou persoane se vor afla n zona ghieului
de informaii i a materialelor publicitare expuse pentru a putea fi la dispoziia
clienilor.

37

Schita standurilor:

38

Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia Romexpo

Elaborarea unui buget de cheltuieli realist are o importan major n cadrul
programrii i participrii la expozitie. Acesta trebuie dimensionat astfel nct s
permit atingerea obiectivelor propuse, dar totodat s nu fie exagerat de mare nct s
genereze risip i s creeze imposibilitatea recuperrii banilor.
Este recomandabil s se ia n consideraie mbinarea ct mai judicioas i
armonioas a urmtoarelor criterii de elaborare:
A) dimensionarea cheltuielilor la un nivel ct mai sczut prin:
dimensionarea optim necesar ndeplinirii obiectivelor participrii cu cheltuieli
minime,
dimensionarea la nivel optim a personalului de pregtire a participrii i de
asigurare a activitii la stand,
selectarea celor mai puin costisitoare rute i modaliti de transport,
comandarea din timp a tuturor serviciilor i activitilor legate de participare, n
acest caz organizatorii acordnd, de regul, anumite reduceri de tarife i faciliti
de ordin financiar ori nepercepnd majorri ale tarifelor,
selectarea celor mai eficiente i puin costisitoare modaliti de reclam i
publicitate, cu plasarea comenzilor i efectuarea plilor ct mai devreme, caz n
care mass-media acord, de regul, reduceri la tarifele normale;
B) alocarea unor fonduri suficiente pentru ndeplinirea obiectivelor participrii.
Atunci cnd se va face evaluarea rezultatelor participrii, la expozitie, se vor
compara cheltuielile efective cu nivelul de ndeplinire a principalelor obiective avute n
vedere la luarea deciziei de participare.Principalele categorii de cheltuieli privind
participarea firmei LOreal la Romexpo 2009 i ponderea acestora sunt prezentate n
tabelul urmtor:
Bugetul de cheltuieli privind participarea firmei LOreal la Romexpo 2009
Nr.
Suma estimat Ponderea
Categoria de cheltuieli
Crt.
(USD)
cheltuielilor (%)
1
Cheltuieli de baz, din care:
4500
59,21
1.1 Taxa de participare
200
2,63
Chiria spaiului de expunere (40 mp
1.2
4000
52,63
*100$)
1.3 Instalaii i consum energie electric
200
2,63
1.4 Alte cheltuieli
100
1,31
2
Cheltuieli privind standul, din care:
1300
17,1
2.1 Proiect, constriure, amenajare, demontare
1000
13,15
2.2 Echipare i decorare
300
3,94
3
Cheltuieli privind serviciile la stand
1150
15,13
2.3 Protocol pentru vizitatori
200
2,63
Pot i comunicaii: expedieri, invitaii,
2.4
150
1,97
convorbiri telefon, mesaje prin fax
2.5 Cheltuieli de reclam i publicitate
800
10,52
4
Cheltuieli cu personalul propriu
250
3,28
Cheltuieli de transport, depozitare,
5
100
1,31
manipulare, curenie
6
Alte cheltuieli neprevzute
300
3,97
7600

Total estimativ

39

100,00

2.Expunerea planului operational

Activitate
1.Transmiterea informaiilor
cu privire la organizarea i
desfurarea
expozitie
,pliante panouri
2. Identificare produselor
care vor participa la promotie
3. desfasurarea promotiei

Durata
1mai-20mai

Resurse
1000 EUR

Responsabil
Manager

20aprilie1mai
20mai-24mai

500EUR

4. promovarea saitului

3mai-19mai

300 EUR

Personal
ntreprinderii
Personal
ntreprinderii
Personal
ntreprinderii
Manager

5.Desfurarea
propriu-zis.
Total

trgului 20mai-24mai

600 EUR

al
al
al

2400EUR

CONCLUZII:
Trgurile i expoziiile i vor consolida i dezvolta importana, adaptndu-se la
noile cerine datorate exploziei informaionale, diversificrii i creterii exigenelor
obiectivelor i cerinelor principalilor beneficiari, ale vizitatorilor profesionali. Totodat
ele vor acoperi o palet din ce n ce mai larg de activiti i preocupri n plan
geografic, economic, tiinific, industrial, tehnologic i social. Trebuie inut cont de
faptul c motorul progresului este concurena, ntrecerea n care nvinge cel mai bun,
cel mai imaginativ, cel cu prezena cea mai convingtoare.
n lumea afacerilor, dependente de accesul la informaie, de schimbul de valori
materiale i intelectuale, de necesitatea unei poziii ct mai favorabile n confruntarea
concurenial dur, trgurile i expoziiile continu s fie suportul marketingului i
comercializrii produselor, serviciilor i ideilor, completate cu forme noi de manifestare
alturi de manifestrile conexe.
Expozitia este un mediu, un segment al procesului i instrumenteleor de
negociere, promovare, de maketing, care nglobeaz, combin n acelai loc i ntr-o
perioad scurt de timp (perioada sa de desfurare) cel puin urmtoarele categorii:
produse i servicii expuse,
distribuia i vnzrile,
procesul de comunicare,
culegerea informaiilor,
posibilitatea cunoaterii preurilor i condiiilor de plat oferite sau practicate,
stabilirea facil contacte personale de afaceri,
cercetarea i prospectarea pieei,
reclama i publicitatea,
activitatea de public relations,
promovarea vnzrilor,
armonizarea i satisfacerea intereselor i obiectivelor tuturor celor implicati n
activitatea de trguri.

40

Fr ndoiala, show-urile comerciale sunt extraordinare. Tot mai multe

companii constat succesul dobndit prin participarea la prezentri comerciale i
observ profiturile importante pe care le genereaz investiia lor, artndu-i
disponibilitatea pentru creterea fondurilor alocate unor astfel de manifestri. Aceste
companii tiu c pot nfptui n trei zile de prezen la un show comercial mai mult
dect ntr-o lun de marketing prin telefon.
Un aspect extrem de important n economia de pia este acela c, expoziiile
ofer oportuniti largi de utilizare a forei de munc dintr-o gam larg de domenii de
activitate, profesii i meserii.
Oamenii merg la expoziii comerciale pentru a lua decizii de cumprare imediat
sau ulterioar.
Vizitatorii doresc s vad, s aud, sa simt, s guste i s cunoasc ceea ce este
nou. Ei sunt interesai de disponibilitile pe care le ofer piaa pentru a le face viaa mai
uoar i pentru a realiza lucrurile mai repede, mai bine, mai ieftin.
Pe de o parte, companiile care doresc s fac achiziii importante i trimit
reprezentanii la expoziiile comerciale pentru a-i descoperi pe agenii economici din
bran. Pe de alt parte, vizitatorii consider c firmele ntlnite reprezint furnizori
credibili.
Vizitatorul poate ntlni pe cei care ar putea fi parteneri de afaceri, poate discuta
cu oficialitile de prim rang ale companiilor, poate examina i compara produsele,
poate discuta detalii tehnice cu proiectanii i inginerii i se pot lansa negocieri
preliminare cu directorii de vnzri. Vizitatorii descoper c furnizorii sunt mai
deschii, mai dispui s discute planurile urmtoarelor lor produse att timp ct
concurena este aa de aproape i vizibil.
Este demn de subliniat necesitatea stringent ca aciunea de informatizare,
utilizabil ca suport temeinic al comunicrii n cadrul expoziiilor, s fie permanent i
perseverent sprijinit de creativitate, inovaie, pasiune, dedicaie, adaptabilitate,
receptivitate la inovaiile altora, insatisfacie permanent asupra propriilor rezultate
obinute, iscusin i pricepere n rndul conducerii executive, motivaie, stimulare i
sprijinire permanent, fr discriminri, a activitii, pregtirii profesionale,
responsabilitii, comportamentului civilizat, onestitii, loialitii i ataamentului fa
de companie ale personalului de execuie.
Avantajele rezult din raportarea la alte mijloace de promovare a volumului
redus de cheltuieli efectuate conjugat cu multitudinea de condiii i posibiliti de
comunicare oferite, de stabilirea de noi contacte de afaceri i de ncheierea de contracte
de vnzare cumprare.
Prin participarea consecutiv la expozitia naionala firma LOreal a dovedit nc
o data importana i profitabilitatea prezenei n cadrul acestei manifestri. Participrile
anterioare au sprijinit cu succes promovarea imaginii companiei n rndul potenialilor
clieni i a atras noi clieni pentru pordusele prezentate. Astfel se bucur de o cretere
constant a numrului de vizitatori la stand, precum i a numrului de oferte i
colaborri ncheiate n perioadele imediat urmtoare.
Bazndu-se pe experienele pozitive avute n anii anteriori firma LOreal a decis
s continue s fie prezent laexpozitia nationala . Prin participarea la Romexpo 2009
compania are ca obiective meninerea cotei de atragere a noilor clieni i concretizarea
acestora n contracte ferme.
Trgurile i expoziiile vor continua s sporeasc importana n plan social prin
oferirea de noi locuri de munc pentru un spectru larg de profesii i meserii, prin
contribuia substanial la creterea nivelului de trai i la schimbul mondial de valori i
idei.

41

CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA

OBICEIURILOR DE CUMPRARE A PARFUMURILOR

3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii

SCOPUL
CERCETRII
OBIECTIVELE
CERCETRII

Studierea obiceiurilor de cumparare a parfumurilor de

catre persoane de sex feminin
Determinarea intentiei de achizitionare a unui parfum
Determinarea frecventei de achizitionare a unui parfum
Determinarea influentarii
achizitionare a unui parfum

pretului n decizia de

Determinarea influentarii
achizitionare a unui parfum

calitatii

decizia

Determinarea influentarii mirosului n decizia de

achizitionare a unui parfum
Determinarea influentarii ambalajului n decizia de
achizitionare a unui parfum

Determinarea frecventei de cumparare a unui parfum

Stabilirea celor mai apreciate case de parfumuri

Stabilirea locurilor de unde se cumpara un parfum

de

Analiza modului n
achizitionarea unui parfum

care

vrsta

influenteaza

Analiza modului n care veniturile influenteaza

achizitionarea unui parfum
Analiza modului n care tipul de categorie socioprofesionala influenteaza achizitionarea unui parfum
Determinarea tipului de parfum (cu alcool/fara alcool)
preferat
Stabilirea preferintelor clientelor referitor la cantitatea
dozata ntr-o sticla
Identificarea principaelor motive de achizitionare a unui
parfum

42

UNITII DE OBSERVARE AL UNITII DE SONDAJ

UNITATEA DE OBSERVARE
UNITATEA DE SONDAJ

Un esantion de 20 de persoane de sex feminin

O persoana de sex feminin

3.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar

Diferentierea semantica
Aprecieri
referitoare la:
Pret
Calitate
Ambalaj
Miros

Sp =

Sc =

Sa =

Sm =

5
Foarte
favorabil
1
17
6
15

4
Favorabil
6
2
6
3

3
Nici nici
10
1
8
2

2
Nefavorabil

1
Foarte

3
0
0
0

nefavorabil
0
0
0
0

(aproape nici nici, directia spre favorabil)

(aproape foarte favorabil)

(aproape favorabil)

(directia foarte favorabil)

Clientela apreciaza ca, pentru a alege un parfum conteaza foarte mult calitatea si
mirosul dar si ambalajul este important, iar pretul este satisfacator, chiar convenabil
pentru aceste produse de lux care sunt achizitionate de persoane cu venituri mari.
1.

Faceti aprecieri de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) asupra

urmatoarelor caracteristici n vederea achizitionarii unui parfum:

43

Aprecieri
referitoare la

5
Foarte
favorabil

4
Favorabil

3
Nici nici

2
Nefavorabil

1
Foarte
nefavorabil

Pret
Calitate
Ambalaj
Scala lui Stapel
+5
+4
+3
+2
+1
Criteriu
de
evaluare
-1
-2
-3
-4
-5

1
6
3
2
1
Pretul
practicat
1
4
2
1
0

7
2
4
3
2
Diversitatea
ofertei
1
1
0
0
0

Sp =

So =

Cei doi factori evaluati ca fiind favorabili mai ales prin prisma diversitatii
ofertei, rezultatul acesteia fiind aeste scorul global mediu.

2.

Faceti aprecieri asupra importantei cu care cei doi factori: pretul si diversitatea
ofertei influenteaza achizitionarea unui parfum:
+5

44

+4
+3
+2
+1
Criteriu de Pretul
evaluare
practicat
-1
-2
-3
-4
-5

Diversitatea
ofertei

Scala lui Likert

+2
Acord
total
10

1. Parfumurile originale
sunt de foarte buna
calitate
2. Pretul nu este foarte 3
mare pentru aceste
produse
de
lux
(raportul calitate pret
este avantajos)
3.
Parfumul
va 2
contureaza
personalitatea
4. Parfumul cu alcool 4
persista mai mult

+1
Acord

0
Indiferent

-1
Dezacord

-2
Dezacord
total
1

S1 =

(acord)

S2 =

(usor indiferent)

S3 =

(usor dezacord)

S4 =

(usor indiferent)

n concluzie, decitia de cumparare a unui parfum este influentata de faptul ca

acestea sunt de foarte buna calitate, pretul este putin mare n raport cu calitatea, iar
acestea persista, nsa nu contureaza personalitatea.

45

3. Exprimati-va acordul sau dezacordul asupra urmatoarelor afirmatii sau negatii:

+2
Acord
total

+1
Acord

0
-1
-2
Indiferent Dezacord Dezacord
total

Parfumurile
originale sunt de
foarte mare calitate
2. Pretul nu este
foarte
mare
pentru aceste
produse de lux
(raportul
calitate
pret
este avantajos)
3.
Parfumul va
contureaza
personalitatea
4.
Parfumul cu
alcool persista
mai mult
4. Metoda comparatiilor perechi
Comparatia
Loreal/Tresor
Loreal/Paco Rabane
Loreal/Carolina Herrera
Escada/Paco Rabane
Escada/Carolina Herrera
Paco Rabane/Carolina Herrera
Total

Voturi obtinute de casa de parfumuri

Loreal
Escada
Paco
Carolina
Rabane
Herrera
12
8
16
4
13
7
11
9
14
6
8
12
41
33
21
25

n urma analizei efectuate s-a constatat ca Loreal se afla pe primul loc (41 voturi),
urmata de casa Escada (33 voturi) si la distanta de casele Carolina Herrera (25 voturi)
si Raco Rabane (21 voturi).

5.

Marcati la nivelul fiecareia dintre urmatoarele perechi de case de parfumuri

varianta preferata:

46

Loreal
Loreal
Escada
Escada
Paco Rabane

Escada
Paco Rabane
Paco Rabane
Carolina Herrera
Carolina Herrera

Scala cu suma constanta

Loreal
Escada
Paco Rabane

70
60
10

Escada
Paco Rabane
Loreal

30
40
90

SLoreal =

SEscada =

SPaco Rabane =
n concluzie, ierarhia comparativa a celor trei case de parfumuri din perspectiva
preferintelor clientelor este urmatoarea: Loreal (53,33) > Escada (30) > Paco Rabane
(16,66).
6.

Repartizati 100 de puncte ntre urmatoarele case de parfumuri n functie de

preferinte:
Preferinte

Frecventa
absoluta

Loreal
Escada
Paco Rabane
TOTAL

Metoda ordonarii rangurilor

47

Frecventa relativa
(%)

Rangul acordat
Factorul
Miros
Persistenta
Pret

I
600
550
400

II
250
300
350

III
150
150
250

pentru miros:

U=
pentru persistenta:

U=
pentru pret:

U=
n concluzie, factorii cei mai importanti care influenteaza decizia de cumparare a
produsului sunt mirosul (cu un scor mediu 2,45) si persistenta (2,40), urmati de pret
(2,15).
7.

Ordonati urmatorii 3 factori n functie influentarea acestora n decizia de

cumparare a parfumului (I = 3 puncte; II = 2 puncte; III = 1 punct):
Rangul acordat
I
II

Factorul
Miros
Persistenta
Pret

III

Tabelul 3.1 Frecventele inregistrate in cazul grupelor de varsta

Varsta

Frecventa absoluta

18 25 ani
26 35 ani
36 45 ani
46 55 ani
peste 65 ani
TOTAL

5
11
3
1
20

Frecventa
(%)
25
55
15
5
100

relativa

Tabelul 3.2 Frecventele inregistrate in cazul starii civile a clientelor

Starea civila

Frecventa absoluta

48

Frecventa relativa (%)

Casatorita
Necasatorita
Divortata
Vaduva
TOTAL

5
12
2
1
20

25
60
10
5
100

Tabelul 3.3 Frecventele inregistrate in cazul nivelului de pregatire a clientelor

Grad de instruire
Fara studii
Studii medii
Studii superioare
TOTAL

Frecventa absoluta
4
16
20

Frecventa relativa (%)

20
80
100

Tabelul 3.4 Frecventele inregistrate in cazul ocupatiei clientelor

Ocupatia
Profesor,
economist
Functionara
Mucitor
Studenta
Pensionara
Casnica
TOTAL

doctor,

Frecventa absoluta
inginer, 7
6
2
1
4
20

Frecventa relativa (%)

35
30
10
5
20
100

Tabelul 3.5 Frecventele parfumurilor cumparate in prima decada

Parfumuri cumparate in prima Frecventa absoluta
decada
Loreal
14
Escada
10
Paco Rabane
10
Carolina Herrera
6
TOTAL
40

Tabelul 3.6 Preferintele utilizarii parfumului

49

Frecventa relativa (%)

100

Preferinte
Loreal
Escada
Paco Rabane
TOTAL

Frecventa
absoluta

Frecventa relativa
(%)

20

100

Tabelul 3.7 Frecventele inregistrate in cazul venitului lunar al clientelor

Venit
350 500 RON
510 700 RON
710 1000 RON
1010 1500 RON
Peste 1500 RON
TOTAL

Frecventa absoluta
3
1
2
8
6
20

Frecventa relativa (%)

15
5
10
40
30
100

8. Faceti aprecieri referitoare la caracteristicile parfumului :

Aprecieri
referitoare la
Pret
Calitate
Ambalaj
Miros
TOTAL

5
Foarte
favorabil
1
17
6
15

4
Nefavorabil
3
-

3
Foarte
nefavorabil
-

2
Nefavorabil
3
-

1
Foarte
nefavorabil
-

Tabelul 3.8 Frecventele inregistrate in cazul frecventei achizitionarii parfumurilor

Frecventa
Cel putin o data pe luna
De 2 3 ori pe an
O data pe an
Mai rar
TOTAL

Frecventa absoluta
3
12
2
3
20

Frecventa relativa (%)

15
60
10
15
100

Tabelul 3.9 Frecventele inregistrate in cazul tipului de parfum preferat in functie de

continutul de alcool
Tip de parfum

Frecventa absoluta

50

Frecventa relativa (%)

Cu alcool
Fara alcool
TOTAL

18
2
20

90
10
100

Tabelul 3.10 Frecventele inregistrate in cazul cantitatii de parfum preferate

Cantitatea
30 ml
50 ml
100 ml
130 ml
TOTAL

Frecventa absoluta
3
9
7
1
20

Frecventa relativa (%)

15
45
35
5
100

Motivul
Frecventa absoluta
Parfumurile originale sunt de foarte
buna calitate
Parfumul contureaza personalitatea
Parfumul cu alcool persista mai
mult
TOTAL
20

Frecventa relativa (%)

9. Criteriul alegerii parfumului

100

Tabelul 3.10 Frecventele inregistrate in cazul locului de unde se achizitioneza un

parfum
Locul de cumparare
Magazin specializat
Mall
Magazin general
TOTAL

Frecventa absoluta
17
3
20

Frecventa relativa (%)

85
15
100

Tabelul 3.11 - Frecventele inregistrate in functie preferintele unei marci in

achizitionarea unui parfum
Marca
Loreal
Chanel
Cristina Dior
Paco Rabane
Nina Rici
Escada
Carolina Hererra
TOTAL

Frecventa absoluta
6
3
4
1
2
2
2
20

Frecventa relativa (%)

30
15
20
5
10
10
10
100

Factorul care influenteaza decizia Frecventa absoluta

de cumparare

Frecventa relativa (%)

10. Factorul deciziei de cumparare

51

Miros
Persistenta
Pret
TOTAL

20

100

Tabelul 3.12 Frecventele inregistrate in cazul preferintelor pentru tipul de ambalaj

Tipul de ambalaj
De colectie lucrata manual
Specifica casei de parfumuri
Normala
TOTAL

Frecventa absoluta
18
2
20

Frecventa relativa (%)

90
10
100

Tabelul 3.13 Frecventele inregistrate in cazul achizitionarii parfumurilor in functie de

tipului de miros
Mirosul preferat
Fresh
Fresh floral
Clasic
TOTAL

Frecventa absoluta
4
12
4
20

Frecventa relativa (%)

20
60
20
100

ANEXE
CHESTIONAR
ANEXA 1

52

1.

Faceti aprecieri de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) asupra

urmatoarelor caracteristici n vederea achizitionarii unui parfum:

Aprecieri
referitoare la

5
Foarte
favorabil

4
Favorabil

3
Nici nici

2
Nefavorabil

1
Foarte
nefavorabil

Pret
Calitate
Ambalaj
Miros
2.

Faceti aprecieri asupra importantei cu care cei doi factori: pretul si diversitatea
ofertei influenteaza achizitionarea unui parfum:
+5
+4
+3
+2
+1
Criteriu de Pretul
evaluare
practicat
-1
-2
-3
-4
-5

Diversitatea
ofertei

3. Exprimati-va acordul sau dezacordul asupra urmatoarelor afirmatii sau negatii:

+2
Acord
total

+1
Acord

53

0
-1
-2
Indiferent Dezacord Dezacord
total

1.
Parfumurile
originale sunt de foarte
buna calitate
2. Pretul nu este
foarte mare pentru
aceste produse de lux
(raportul calitate pret
este avantajos)
3. Parfumul va
contureaza
personalitatea
4. Parfumul cu alcool
persista mai mult
4. Acordati voturi comparatilor dintre urmatoarele parfumuri:
Comparatia

Voturi obtinute de casa de parfumuri

Givency
Escada
Paco
Carolina
Rabane
Herrera

Loreal/Tresor
Loreal/Paco Rabane
Loreal/Carolina Herrera
Escada/Paco Rabane
Escada/Carolina Herrera
Paco Rabane/Carolina Herrera
Total
3.
Marcati la nivelul fiecareia dintre urmatoarele perechi de case de parfumuri
varianta preferata:

Loreal
Loreal
Escada
Escada
Paco Rabane

Tresor
Paco Rabane
Paco Rabane
Carolina Herrera
Carolina Herrera

6. Repartizati 100 de
puncte ntre urmatoarele case de parfumuri n functie de preferinte

Preferinte

Frecventa

54

Frecventa relativa

absoluta

(%)

Loreal
Escada
Paco Rabane
TOTAL

7.

Ordonati urmatorii 3 factori n functie influentarea acestora n decizia de

cumparare a parfumului (I = 3 puncte; II = 2 puncte; III = 1 punct):
Factorul
Miros
Persistenta
Pret

Rangul acordat
I
II

III

8. Faceti aprecieri referitoare la caracteristicile parfumului :

Aprecieri
referitoare
la
Pret
Calitate
Ambalaj
Miros
TOTAL

5
Foarte
favorabil

4
3
2
1
Nefavorabil Foarte
Nefavorabil Foarte
nefavorabil
nefavorabil

9. Care este criteriul dupa care alegeti parfumul?

Motivul

Frecventa absoluta

Frecventa
(%)

relativa

Parfumurile originale sunt de

foarte buna calitate
Parfumul
contureaza
personalitatea
Parfumul cu alcool persista mai
mult
TOTAL

10. Care sunt marcile d-voastra preferate?

Marca

Frecventa absoluta

55

Frecventa
(%)

relativa

Loreal
Chanel
Cristina Dior
Paco Rabane
Nina Rici
Escada
Carolina Hererra
TOTAL
11. Alegeti criteriul dupa care va alegeti parfumul
Factorul care influenteaza Frecventa absoluta
decizia de cumparare
Miros
Persistenta
Pret
TOTAL

56

Frecventa
(%)

relativa

CONCLUZII
Mirosul este unul din cele 5 simturi traditionale descrise de Aristotel: vaz, auz,
miros, gust si tactil. Un miros placut ajuns in creier prin fosele nazale poate sa-ti
imbunatateasca starea de spirit, sa te faca mai fericit, sa-ti dea incredere in tine.
Nefertiti, o frumoas egipteanc dintr-o dinastie timpurie, nconjurat de parfum:
recipiente cu smirn, flacoane umplute cu uleiuri de msline i recipiente frumos
mpodobite pline cu unguente. Cedrul de Lebanon a fost cel mai faimos pe tot timpul
acestor ani. Cedrul a fost folosit de Regele Solomon n construcia templului, uleiul de
cedru a fost folosit pentru a acoperi manuscrisele obinuite i s le protejeze de insecte
n timpul mpratului Roman Augustus. i astzi cedrul este pulverizat pentru a
ndeprta moliile din dulapuri.
Fenicienii din Siria au fost comerciani sau vnztori n antichitate. Galosi
aromatici adui pe uscat tocmai din China de ctre europenii care i permiteau s-i
cumpere. Posesia de plante medicinale dulci, mirositoare erau dovezi de bogie. Era
prestigios s pori parfum, de aceea proprietarii de cantiti mari de uleiuri i unguente
au fost din belug respectai.
Legnd trecutul de prezentul industriei de parfum sunt arabii. Procesul de
extragere a uleiului din flori cu ajutorul distilrii (procedura cea mai des folosit astzi),
a fost dezvoltat de Avicenna, doctor arab care a fost i chimist. El mai nti a fcut
experiene cu trandafirul. Pn cnd descoperirea parfumului lichid prin amestecuri de
ulei i plante medicinale zdrobite, sau un amestec puternic de petale. Apa de trandafir a
fost mai delicat i imediat a devenit cunoscut.
n timpul domniei Catherine de Medici n Frana parfmuul a nflorit Catherine cu
Rene le Florentin a adus propriul ei parfum. Laboratorul sau a fost legat cu apartamentul
sau printr-un
Odat cu industria i arta, parfumurile au suferit profunde schimbri n secolul
XIX. Schimbrile gusturilor i dezvoltarea chimiei au pus bazele industriei de parfumuri
aa cum o tim noi azi. Alchimia a fost nlocuit de chimie i astfel au fost create noile
parfumuri. Revoluia francez nu a diminuat n nici un caz cererea de parfumuri, a
existat chiar un parfum numit Parfum a la Guillotine pasaj secret, deci formulele nu
puteau fi furate n drum.
In concluzie oamenii au folosit parfumurile inca din timpuri stravechi pana in zilele
noastre.

57

BIBLIOGRAFIE
1.

Cipriana Sava, Cercetare de marketing , Editura Aprilia Print din Timisoara

Florin Foltean, Lucian Ldar, Costinel Dobre, Gheorghe Ionescu, Constantin Negru,
Marketing, Editura Mirton, Timioara, 2007.
2. Stefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligenta Marketing
Plus, Editura Polirom, Bucureti, 2004.
3. Roman Lazoc, Alina Lazoc, Diana Coralia Goia Tehnici promotionale,
Editura Marius D. Pop, Marketing internaional, Colecia marketing expressus,
Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004.
4. U.Johansonsons, European Business: Fact and figures(2008), Chemicals and
metals, Eurostat editor.
5.

www.lorealparis.ro

6. www.doingbusiness.ro
7. www.mfinante.ro

58

59

60

61

62