Scurt istoric al parfumului la nivel mondial şi naţional
Cuvântul "parfum" vine din sintagma latinească "per fumus", însemnând "în întregime fum". Francezii mai târziu au dat numele de parfum mirosurilor plăcute care plutesc în aer la arderea tămâii. Au existat puţine perioade în istorie care nu au fost influentaţe de parfum. Primul tip de parfum a fost tămâia. Ea a fost descoperită de către mesopotamieni acum 4000 de ani. Culturi antice au ars multe tipuri de raşini şi lemn la ceremoniile religioase. Adesea ei înmuiau lemnul parfumat si răşinile în apa şi ulei, apoi îşi ungeau trupurile cu acest lichid. Egiptenii purtau cu ei parfum de la naştere până după moartea lor. Mulţi egipteni îşi puneau în mormintele lor parfumuri pentru a păstra pielea lor mătăsoasă şi netedă în viaţa de apoi. De atunci egipteni au fost de părere că sufletul urcă în rai, viziuni în care parfumul însoţea spiritul. Parfumul s-a bucurat de un succes imens în timpul secolului al XVII-lea. Mănuşile şi parfumurile au devenit populare în Franţa şi în 1656, a fost fondata breasla creatorilor de mănuşi şi parfumuri. Odată cu industria si arta, parfumurile au suferit profunde schimbări în secolul XIX. Schimbările gusturilor şi dezvoltarea chimiei au pus bazele industriei de parfumuri aşa cum o ştim noi azi. Alchimia a fost înlocuită de chimie şi astfel au fost create noile parfumuri. La sfârşitul secolului, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Trandafirul, violeta, liliacul, crinul erau la mare cerere. Miresmele de amestecuri florale au fost introduse spre sfârşitul primei decade când au fost descoperite noi ingrediente ce au fost amestecate pentru a rezulta noi parfumuri. Mai târziu, mirosuri abstracte, care nu aveau nici o legătura cu parfumul unei flori sau al unui buchet de flori au fost create. Această realizare a revoluţionat industria parfumurilor. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente şi tonuri necunoscute înainte de descoperirea aromelor chimice. ANALIZA OFERTEI: Piaţa parfumurilor din România cunoaşte o continuă transformare de la an la an, sofisticarea cumpărătorului determinând acest lucru. Pentru a îndeplini dorinţele clienţilor, companiile aflate pe piaţă încearcă să surprindă mereu cumpărătorul cu produse noi. Trei tipuri de jucători acţionează pe piaţa parfumurilor: mass-market, "masstige" (combinaţia dintre mass-market şi prestige) şi cei de lux. Cei mai mulţi români preferă să folosească parfumuri în trend, care poartă pe ele sigla multinaţionalelor precum: Oriflame sau Avon, companii care promovează marketingul direct. Reprezentante mari în România sunt şi ale companiilor Coty sau firme distribuitoare de mărci importante cum ar fi Everet, distribuitor al parfumurilor Calvin Klein, Hugo Boss sau Cerutti. La capitolul popularitate însă, un parfum precum Giordani, Little Black Dress, Individual Blue sau Rebel deţin supremaţia pe piaţă, cel puţin în vânzări. Succesul lor derivă clar din calitate, dar un parfum este cumpărat şi pentru satisfacerea nevoilor emoţionale, pentru senzaţia de exclusivitate, naturaleţe si distincţie. Cu toate acestea, una din patru femei achiziţionează un parfum similar, după cum ne spun surse din piaţă. De asemenea, “7 din 10 femei folosesc zilnic cel puţin un produs parfumat, performanţă întrecută în Europa de Est doar de Slovenia, Cehia si Bulgaria”, după cum precizează pentru Wall- Street, Andreea Catu, PR specialist în cadrul companiei Avon Cosmetics Romania. Principalii ofertanţi (producători) de parfumuri: Aramis, Benetton, Bvlgari, Cacharel, Calvin Klein, Christian Dior, Clinique, Davidoff, Diesel, Dolce & Gabbana, Estee Lauder, Giorgio Armani, Givenchy, Gucci, Guy Laroche, Hugo Boss, Kenzo, Lacoste, Lancome, Moschino, Prada, Puma, Yves Saint Laurent, Versace. Volumul vânzărilor şi al importurilor Madison, prima parfumerie de lux din România, deschisă la jumătatea lunii decembrie 2007 în Capitală, de către Madeleine Florescu, fosta directoare generală a companiei Geroaslan, a vândut deja trei dintre cele mai scumpe parfumuri din lume, Clive. "Vânzările au întrecut orice aşteptări. Am adus iniţial trei parfumuri, estimând să vindem unul la cel puţin trei luni, dar se pare că din decembrie până în februarie am epuizat deja stocul", a declarat pentru Ziarul Financiar Madeleine Florescu, proprietara Madison. Parfumurile sunt importate în mare parte din Franţa şi Italia, dar sunt şi mărci aduse din Japonia, Spania, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, preţurile pornind de la 50 de euro pentru sticluţele de 30 ml şi urcând la sute sau chiar mii de euro, în funcţie de brand sau arome. De exemplu, Clive Christian, parfumul care se realizeaza în o mie de sticluţe anual, este atât de scump pentru că sticluţa este realizată din cristal Baccara, având un inel de aur şi un diamant, iar ingredientele sunt foarte greu de obţinut. Comenzile făcute în fiecare săptămână şi rulajul mare au determinat-o pe Florescu să îşi fixeze ca obiectiv pentru primul an de activitate o cifră de afaceri de 0,3 mil. euro si o dublare a acesteia in 2009. Avon Products Inc. a precizat într-un comunicat al companiei că venitul pe primul semestru al anului 2006 a fost de două miliarde de dolari, o creştere importantă a vânzărilor fiind estimată în Europa Centrală şi de Est, precum şi în America Latină. Vânzarea totală a produselor de frumuseţe a crescut în primul semestru cu 6% , creşterea fiind valabilă atât pentru cifra de afaceri dar şi privitor la aria de răspândire a reţelei Avon în toată lumea. Avon România este lider pe piaţa internă de profil, cu un volum de vânzări anuale de peste 100 de milioane de euro. Parfumurile sunt unele dintre cele mai bine vândute produse Avon. În România frecvenţa de folosire a unui parfum pe zi este de 1,1(un român foloseşte cel puţin o dată pe zi un parfum) comparativ cu cele 0,2 înregistrate de Germania, potrivit datelor emise de companie. Avon este principalul brand de parfumuri din România, popularitatea sa crescănd de la cele 11% înregistrate în 2000, la 55% în 2007, conform datelor publicate de Consumer Strategy Survey în 2007. Lanţul de magazine Beautik a pătruns pe segmentul parfumurilor premium începând din primăvara anului 2008 şi importă produse din Franţa şi Italia, comercializate în România la preţuri care variază între 70 şi 150 de euro. Valoarea estimată a pieţei locale de profil este sub 500.000 de euro în anul 2008, însă cu un apetit al consumatorului în creştere. Vânzările brandului de parfumuri Robert Piguet în România vor atinge anul acesta aproximativ 500 de unităţi, a spus Loic Le Guen, reprezentantul Robert Piguet în Franţa, pentru DailyBusiness.ro. Parfumurile mărcii se vând pe piaţa locală la un preţ mediu de 100- 120 de euro, prin reţeaua de magazine de parfumuri de lux Beautik din Bucureşti. Compania Green Net, care operează lanţul de magazine Beautik, este distribuitorul exclusiv în România al parfumurilor de lux Robert Piguet din noiembrie 2007. "Mizez pe vânzarea a 500 de unitaţi anul acesta, mai ales că urmează sărbătorile de iarnă, perioadă în care vânzările cresc", a spus Guen. În prezent, în magazine se găsesc 5 game ale parfumurilor Robert Piguet: Francas, care a fost lansat prima dată în 1947, Bandit (lansat în 1944), Baghari, Visa si Cravache. Românii îşi cumpără tot mai multe parfumuri şi tot mai scumpe. Dacă în urmă cu 4 ani, de sărbători, vânzările de astfel de produse au crescut cu numai cu 20%, în 2007 s-au dublat. Comercianţii din marile magazine spun că vânzările de parfumuri au crescut simţitor datorită diversificării gamei de produse din import, precum şi puterii de cumpărare a românului. Dacă, în urmă cu mai mulţi ani, pe piaţa de profil erau doar câteva zeci de tipuri de parfumuri dulci, florale, ambalate în sticle sofisticate, acum există pe piaţă mii de tipuri de esenţe. În prezent, România este a doua piaţă de desfacere pentru Oriflame ca mărime, după Polonia. Vânzările Oriflame România s-au ridicat la 48,9 mil. lei (14,67 mil. euro) în primul semestru, în creştere uşoară faţă de valoarea de 47,5 mil. lei din primele şase luni ale anului trecut, potrivit Mediafax. "Piaţa românească ne-a adus creşteri continue în cei doisprezece ani de activitate. Eu cred că putem bate Polonia ca vânzare pe cap de locuitor, datorită caracteristicilor consumatoarelor românce", a afirmat Monica Tatoiu, dorector general al Oriflame România. Coty este unul din principalii jucători pe piaţa cosmeticelor din România, cu afaceri anuale de circa 13 milioane de dolari. Analiza cererii: Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum sau de cumpărare: Majoritatea miresmelor achiziţionate sunt din categoria celor ieftine, sub 300.000 lei (60,7%). Bărbaţii obişnuiesc chiar să cumpere produse de parfumerie extrem de ieftine, sub 100.000 lei, şi se axează mai puţin pe segmentul mediu de preţ şi de calitate. Vânzările de ape de toaletă si ape de parfum scumpe, care, în funcţie de gramaj, costă de la 800.000 lei în sus, sunt concentrate îndeosebi în Capitală, 21% din bucureşteni declarând că au achiziţionat în ultimul an un produs de marcă. Unul din trei cumpărători a apelat la reprezentanţii firmelor care practică marketing direct sau multilevel marketing (Avon, Oriflame). Urmează, ca locaţii, raioanele de parfumuri ale magazinelor universale, magazinele specializate, supermarketurile/minimarketurile, tarabele si chioşcurile. Reprezentanţii de vânzări sunt mult mai populari în Ardeal, în timp ce supermarketurile/minimarketurile sunt mai solicitate în Bucureşti. Prin comparaţie cu celelalte categorii, persoanele cu studii superioare afirmă că preferă magazinele specializate de parfumuri. Jucătorii consacraţi pe gama parfumurilor de lux sunt prezenţi cu o gamă diversificată de produse. Cu toate acestea, doar un număr mic de persoane achiziţionează astfel de parfumuri - preţurile ridicate, inaccesibile pentru cea mai mare parte a populaţiei, fiind principala cauză. Majoritatea vânzărilor la această categorie se înregistrează în Bucureşti. Meritul incontestabil al distribuitorilor autorizaţi ai mărcilor de lux aparţinând coloşilor internaţionali constă în faptul că au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea calitativă şi diversificarea pieţei locale, la educarea consumatorilor şi la cresterea pretenţiilor acestora în ceea ce priveşte parfumurile cu adevărat valoroase. Spre deosebire de occidentali, care sunt preocupaţi să deţină cele mai recente arome lansate pe piaţă, consumatorii români de parfumuri apreciază şi mărcile lansate cu mai mulţi ani în urmă, dar nu sunt foarte fideli unei anumite mărci. "Gradul de fidelizare al consumatorului faţa de un anumit produs de parfumerie este relativ scăzut, în sensul că mai mulţi clienţi achiziţionează mai multe tipuri de arome, de la diferite case de parfumerie", spune Eugen Bartha, directorul general al companiei Ina International. Statisticile firmelor arată că cel mai bine se vând gramajele în 30 de ml. şi 50 de ml., tocmai datorită preţului mai mic, dar şi faptului că posesorul parfumului nu vrea să se "lege" prea mult timp de o anumita aromă. În acest context frecvenţa de cumpărare este de 3-5 bucaţi de ape de toaletă pe an de către un utilizator. Reprezentanţii firmelor spun că produsele de parfumerie sunt utilizate frecvent pentru cadouri în diverse împrejurări, ceea ce face ca volumul vanzarilor să crească semnificativ în preajma sarbătorilor. "În octombrie, noiembrie şi decembrie vindem în jur de 60% din total, iar în prima parte a anului restul de 40%", spune Elena Nedelcu, director general al companiei Everet România, care este distribuitor exclusiv pe piaţa românească a 21 de case de parfumerie printre care Lancome, Giorgio Armani, Calvin Klein, Bvlgari, Cacharel. Dezvoltarea pieţei: extensivă, intensivă şi mixtă Creşterea extensivă a pieţei: reflectă creşterea numărului de consumatori şi menţinerea cantităţii medii consumate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când în anumite perioade de timp sunt diverse oferte promoţionale pentru achiziţionarea unui parfum, cum ar fi scăderea preţului. De exemplu, dacă un parfum se ieftineşte cu 30%, vor exista mai mulţi cumpărători, cumpărători care până în momentul respectiv cumpărau altă marcă de parfum. Creşterea intensivă a pieţei: evidenţiază creşterea cantităţii medii consumate şi menţinerea numărului de consumatori. De exemplu, atunci când există o ofertă condiţionată: putem cumpăra dublul cantităţii normale la acelaşi preţ, sau o sticluţă de parfum la preţ întreg alături de încă o sticluţă din acelaşi parfum la preţ redus. Creşterea mixtă a pieţei: reprezintă atât creşterea numărului de consumatori, cât şi creşterea cantităţii medii consumate. În perioada sărbătorilor, în special, când ofertanţii stiu că pot avea vânzări mult mai mari ca în restul anului, încearcă să profite de disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra şi pentru cei dragi şi prin urmare, oferă reduceri substanţiale ale preţurilor. PREŢUL: În activitatea oricărei întreprinderi producătoare de bunuri şi servicii, preţul deţineun rol special, de maximă importanţă pentru atingerea obiectivului final pe care aceastaşi-l propune – maximizarea profitului.Ca instrument al pieţii şi indicator esenţial al realităţii economico- sociale preţul pieţii reprezintă “o cantitate de monedă pe care cumpărătorul este dispus şi poate să oofere producătorului în schimbul bunului pe care acesta îl poate oferi” (M.Platis – Preţulşi formarea lui – Ed.Economică, Bucureşti, 1997, p.27).Astazi orice persoana va sti sa enumere cateva faimoase parfumuri frantuzesticum ar fi cele de la “Kenzo”, “Christian Dior”, “Chanel” ... care au cucerit piatainternationala. In ciuda fanatismului care a provocat fantezia noastra si dorinta de a le poseda, acestea au descurajat prin preturile ridicate, prea putini fiind cei care si l-e pot permite. Preţul unui parfum original, de înaltă calitate, comercializat în magazine, se calculează astfel: 10% - aroma (acesta este preţul producătorului pentru aromă) 20% - ambalajul (mărcile comerciale încearcă să se impună pe piaţă prin tot felul de metode. Una dintre ele este un ambalaj cât se poate de atrăgător. O investiţie care ţine de design şi care bineînţeles trebuie recuperată) 20% numele şi marca comercială (costă şi brandul) 40% - publicitatea (spoturile publicitare, revistele, TV, VIP-urile şi starurile care promovează parfumul; campanii publicitare spectaculoase odată cu lansarea parfumului) 10% - cheltuieli de transport, depozitare Potrivit unui chestionar efectuat pe un eşantion de 3508 persoane din Bucureşti în anul trecut, reiese ca preţul ultimului parfum cumpărat este: • Mai puţin de 100.000 lei 17,1% • 100.001 - 300.000 lei 43,6% • 300.001 - 800.000 lei 26,3% • 800.001 - 2.000.000 lei 5,9% • Mai mult de 2.000.000 lei 1,6% • Nu ştiu/nu îmi amintesc 5,5% Toate se vor constitui intr-un procent de peste 80% din pretul de vanzare al parfumului. La acestea adaugam intermediarii si adaosul comercial din magazine, care este, in medie 30%- 50%, dar, de ce sa nu o spunem, exista in prezent,chiar la noi in tara magazine care practica un adaos de pana la 300%. In lume exista patru clase de parfumuri: -clasa lux ( se produc in exemplare, cuarome si ambalaje unice, realizate din cristal, gale, portelan si sunt extrem de scumpe ); -clasa A ( constituita exclusiv din arome pe baza de componenti naturali ); clasa B( componenti naturali si sintetici ); -clasa C ( realizata din substante sintetice, cea mai pupulara si mai accesibila in momentul de fata ). Dorinta femeilor de a mirosi placut le aduce parfumierilor vanzari de peste 11 milioane de dolari, ceea ce inseamna 33% din totalul pietei. In acelasi timp, barbatii consuma parfumuri in valoarea de peste 5 milioanede dolari, ceea ce inseamna 18% din piata. Mizand pe consumul in crestere, producatorii lanseaza anual, doar in Franta, peste 400 de arome. De altfel, Franta este pentru cel de-al 40-lea an consecutiv, principalul exportator de parfumuri in Europa de Est, Rusia, China si Romania, tari in care importurile au crescut cu 29,5%. Piata locala a parfumurilor si apelor de toaleta prezinta o segmentare puternica, pe mai multe paliere. Intre acestea, se remarca gama parfumeriei de larg consum, adica asa-numitele produse low mass, cu preturi mai mici de 20 de lei, dar in mod special cele din categoria mass market, ale caror preturi variaza intre 20 si 50 de lei.Segmentul produselor semiselective, care costa pana la 100 de lei, s-a conturat timid, in urma cu mai putin de doi ani, dar in prezent vorbim deja de branduri puternice, care detin cote de piata comparabile cu cele din clasa mass market. Gama de parfumuri selective, de marca, se adreseaza unui segment restrans de consumatori(5%), cu o putere de cumparare mult peste medie. Ponderea in vanzari, pe acest segment, o detin apele de toaleta si apele de parfum cu gramaje mici, ale caror preturi pornesc de la cel putin 100 de lei.Parfumurile de lux au o politica foarte stricta de distributie. De obicei numarul de parteneri agreati este foarte restrans iar modul de aranjare a produselor la raft este de asemenea foarte bine pusa la punct. In aceste tipuri de parfumerii sunt echipe de consilieri de frumusete care prezinta clientului final atributele produsului, caracteristicile si ingredientele acestuia.Structura vanzarilor companiilor incepe sa se schimbe iar producatorii inregistreaza cresteri pe segmentul parfumurilor semi-selective si selective. Cresterea inregistrata pe segmentul parfumurilor de lux intalnita in Romania este o caracteristica s ia Europei Centrale si de Est. "Valoarea pietei parfumurilor a crescut in medie cu maxim 10% fata de perioada precedenta, iar din punct de vedere al volumelor, cresterea a fost chiar mai mica”. Nivelul acestei evolutii explica orientarea consumatorilor catre produse ma iscumpe, din categoriile semi-selective si selective. Consumatorul a devenit mai rafinat, se orienteaza catre produse mai scumpe", apreciaza directorul de marketing Coty Romania.Cu toate acestea, dezvoltarea lanturilor de retail si expansiunea acestora sustine cresterea piatei parfumurilor middle-market. "Piata parfumurilor middle-market continua sa creasca .Deschiderea de magazine si supermarketuri lasa sa se prevada o crestere sustinuta de 30-40% in anul viitor", continua Bruno de la Rupelle."Cu toate ca un parfum este achizitionat pentru satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie, din cauza mijloacelor financiare reduse ale consumatorului roman, pretul este un aspect foarte important in luarea decizieide achizitie, de multe ori consumatorul preferand sa cumpere un produs "no name" sau contrafacut, nu unul de marca" , spune la randul sau Ioana Borza.Desi este speculata de falsificatori, piata parfumurilor de lux, masstige sau massmarket continua sa creasca in fiecare an. Piata parfumurilor din Romania cunoaste o continua transformare de la an la an, sofisticarea cumparatorului determinand acest lucru.Pentru a indeplini dorintele clientilor, companiile aflate pe piata incearca sa surprinda mereu cumparatorul cu produse noi.Una dintre cele mai cunoscute companii producatoare,Compania Coty, detine in portofoliu trei parfumuri de dama – masstige(combinatia dintre mass-market si prestige):Celine Dion, Isabella Rossellini si Pierre Cardin (branduri care se adreseaza unui target cu nivel de trai mai ridicat si au o distributie mai stransa) si doua marci de parfumuri de dama pe segmentul mass market: Pret a Porter si Chanson. In ceea ce priveste parfumurile barbatesti, in segmentul mass market se comercializeaza Adidas siCrossmen, iar ca masstige - Pierre Cardin."Cel mai nou segment pe care l-am accesat este segmentul selectiv, in care am lansat in ultimele 12 luni mai multe initiative ale caselor Esprit si Beckham" , a declarat Marian Dumitrescu, Marketing Manager, Coty Romania. Parfumurile sunt achizitionate in special din magazinele specializate, aproape 50% din totalul vanzarilor de parfumuri inregistrandu-se in magazinele specializate de cosmetice. Acestea sunt urmate de magazinele mici, de maxim 40 de metri patrati.Consumul parfumurilor de lux este in continua crestere. "Din punct de vedere al cresterii inregistrate an de an, piata romaneasca de parfumuri este una dintre cele mai bune piete din Europa de Sud- Est " , a precizat Elena Nedelcu. Everet Romania importa peste 30 de branduri de parfumerie de lux printre care Lancome, Giorgio Armani,Bulgari, Hugo Boss, Calvin Klein. Cea mai recenta achizitie in portofoliul companiei este casa Dolce&Gabbanna. "Spre deosebire de pietele din Vest, considerate a fi saturate, piata romaneasca prezinta cresteri semnificative de la an la an" , a adaugat Cecilia Mocanu. Compania importa marci de parfumuri precum Yves Saint Laurent, Gucci,Carolina Herrera, Escada, Paco Rabanne. De asemenea, actioneaza pe piata si ca retailer prin intermediul a 22 de magazine proprii in centre comerciale, atat din Bucuresti, cat si din tara. Printre cele mai importante lansari din ultima perioada, reprezentantii Privilege amintesc L'Homme -YSL, Into the Blue - Escada, Femme - Mont Blanc, Herrera Aqua -Carolina Herrera Pe piata parfumurilor de lux, consumatorii au inceput sa se indrepte catre produsele de calitate, catre parfumurile cu ingredienti exclusivi, rari. Chiar si atunci cand ne referim la parfumuri putem vorbi despre o anumita sezonalitate. Vanzarile mai mari se inregistreaza in special in perioadele de sarbatori, momente in care parfumurile suntoferite drept cadouri.Daca ar fi sa vorbim despre preferinte, reprezentantii companiilor de pe piata au observat ca in procent de 60% romancele prefera parfumurile proaspete, florale. " In acelasi timp, parfumurile cu preturi foarte mici sunt intr-un recul net in acest an pe toate pietele de desfacere. Produsele foarte putin cunoscute, dar cu un raport bun calitate-pret sunt in crestere puternica. La noi, apele de parfum la 20-35 RON au inregistrat cresteri de70% fata de anul precedent " , a precizat Bruno de la Rupelle.Majoritatea miresmelor achizitionate sunt din categoria celor ieftine, sub 30 lei(60,7%). Barbatii obisnuiesc chiar sa cumpere produse de parfumerie extrem de ieftine,sub 10 lei, si se axeaza mai putin pe segmentul mediu de pret si de calitate. Vanzarile de ape de toaleta si ape de parfum scumpe, care, in functie de gramaj, costa de la 80 lei in sus, sunt concentrate indeosebi in Capitala, 21% din bucuresteni declarand ca au achizitionat in ultimul an un produs de marca. Unul din trei cumparatori a apelat la reprezentantii firmelor care practica marketing direct sau multilevel marketing (Avon,Oriflame). Urmeaza, ca locatii, raioanele de parfumuri ale magazinelor universale,magazinele specializate, supermarketurile/minimarketurile, tarabele si chioscurile. Preturile cu amanuntul la produsele de parfumerie sunt bazate pe nivelul de pret al pietei franceze, si se situeaza intre 1,2 milioane de lei si 3,5 milioane de lei, in functie degramaj si concentratie. Pretul include si accizele care sunt cuprinse intre 10% si 30%. "Este o impresie falsa ca preturile parfumurilor din Romania sunt mai ridicate decat cele din strainatate. Insa pot fi mai mici preturile parfumurilor cumparate din magazinele duty-free si revandute", spune Nedelcu. Preturile parfumurilor depind deevolutia leu-euro si pot fi modificate o data pana la trei ori pe an.