Sunteți pe pagina 1din 38

Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Campanie de promovare: Thailanda

Vircescu Alexandra Mihaela Zamfir Cristina Stefania Zamfir Ramona Dora Zamfira Elena Madalina

Bucuresti, 2013

Cuprins

1. Informatii generale: asezare geografica, mediul demografic, mediul social-politic, mediul economic, clima. 2. Sectorul turistic din Thailanda 3. Brand de tara 4. Puncte de atractie turistica in Thailanda 5. Campanie de promovare 6. Obiective de marketing, grupuri tinta, efectele strategiei de marketing 7. Agentii de promovare a Thailandei 8. Anexe 9. Bibliografie

1. Informatii generale
Suprafata Populatia Densitatea populatiei Capitala si cel mai important oras Limba oficiala Religia Produse importate 514.000 Km2 56.923.000 locuitori 105 loc/km2 Bangkok-5.876.000 locuitori Thailandeza Budista Piese de masini, combustibili, autovehicule, produse chimice, aparate electrocasnice, fier Produse exportate Moneda oficiala Forma de stat si otel, petrol brut Produse textile, orez, porumb, tapioca,

cauciuc, zahar, pietre pretioase Baht (1 baht=100 satangs) Regat

Asezare geografica

Regatul Thailandei este o ar in Asia de sud est, invecinat cu Cambodgia la est, Golful Thailandei i Malaezia la sud, i cu Marea Andaman i Myanmar la vest. Thailanda este a 50-a ar din lume, in ceea ce privete suprafaa total de aproximativ 513,000 km. Thailanda se intinde pe o arie de 513,115 km ptrai i se extinde in jur de 1,620 kilometri de la nord la sud i 775 kilometri de la est la vest. Capitala tarii se afla la Bangkok, oras situat in centrul tarii, la varsarea fluviului Chao Phraya in apa Siamului. Clima Thailanda are in cea mai mare parte o clima tropical, aa c este cald i umed tot anul cu temperaturi cuprinse intre 28-35C, un grad de relief este furnizat numai in nordul indeprtat al Thailandei. Climatul este caracterizat de musoni. Este un muson de sud-vest, ploios, cald i nnorat de la mijlocul lui mai pn n septembrie, de asemeni, un muson uscat si rece din nord-est din noiembrie pn la mijlocul lunii martie. Istmul din sud este ntotdeauna cald i umed. Mediul politic Thailanda este o monarhie constituional. Constituia prevede pentru rege puteri directe sczute, ns acesta este protectorul budismului thai i un simbol al identitii i unitii naionale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucur de un mare respect popular i autoritate moral, care este ocazional folosit n rezolvarea crizelor politice. eful Guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii Camerei Inferioare a Parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coaliie guvernamental majoritar. Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Naional sau Rathasapha, care este format din Camera Reprezentanilor cu 500 de locuri i Senatul cu 200 de locuri. Membrii ambelor camere sunt alei prin vot popular. Membrii Camerei Reprezentanilor sunt alei pe o perioad de 4 ani, n timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul suprem judiciar este Curtea Suprem sau Sandika , ale crei edine de judecat sunt stabilite de rege. Thailanda este membru activ al Asociaiei Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Mediul economic

Tara are astazi 65 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 25 de procente sub varsta de 15 ani. Bangkok are 9 milioane de locuitori. Fora de munc este reprezentat de aproximativ 35 de milioane de persoane, dintre care majoritatea sub varsta de 30 de ani. Salariul minim in Thailanda este in momentul de fa de 169 baht pe zi (aproximativ 4.00 $) in Bangkok , i intre 133-168 baht in alte provincii. Cea mai sczut pia de munc in regiune, a Thailandei este aproape cea mai eficient din punct de vedere al costurilor din lume, deoarece i-au catigat o reputaie pentru sarguin i adaptabilitate. In ultimii ani, a fost acordat o importan crescut educaiei. Cel de-al Noulea Plan de Dezvoltare Economic i Social (2002-2006 ) s-a concentrat asupra dezvoltrii armonioase a resurselor umane, sociale, economice i de mediu. Thailandezii au un ritm de dezvoltare economica de aproximativ 5% pe an, si un PIB pe cap de locuitor de 9,200 $. In Thailanda exista astazi 7 milioane de telefoane fixe si 40 de milioane de telefoane mobile. Tara are 111 statii de televiziune, 106 aeroporturi, dintre care 8 cu pista de peste 3000 de metri. Tara are o industrie remarcabila si un turism, alaturi de o retea de servicii, care se situeaza printre cele mai bune din lume. Turismul a contribuit n mod semnificativ la economia Thailandei i industria a beneficiat de aprecierea monedei i de stabilitatea Thailandei. Numrul de turiti sosii n 2002 (10,9 milioane) reflect o cretere cu 7,3% fa de anul precedent (10,1 mil). O treime din hard-disk-urile din lume sunt produse n Thailanda, iar n 2010 producia de camionete a depit-o pe cea a Japoniei. n afar de a fi cel mai mare exportator de orez, Thailanda mai este numrul 1 mondial n exportul de cauciuc i numrul 2 n exportul de zahr. Mediul demografic Populaia Thailandei este dominat de etnicii thailandezi i laoieni, ultimii concentrai n regiunea nord-estic Isan formnd aproximativ o treime din populaie. Alte grupuri etnice sunt: mala, n sud, mon, khmer i diferite triburi hill. Aproape 95% dintre thailandezi sunt buditi de tradiie therevada, dar n sudul rii sunt cteva zone musulmane i mici minoriti cretine, de asemeni exist i cteva grupri hinduse. Limba thailandez este limba naional a Thailandei, scris n alfabetul propriu, dar multe dialecte etnice i regionale se ntlnesc n zonele cu populaie predominant lao sau khmer. De asemeni se nva limba englez n coli, ns gradul de cunoatere este sczut.
5

2. Sectorul turistic din Thailanda Thailanda atrage mai muli turisti dect orice alt ar din sud-estul Asiei, prin combinaia irezistibil de peisaje naturale, staiuni i plaje nsorite, temple i monumente, dar i prin interesul pe care poporul thailandez l provoac asupra locuitorilol statelor occidentale: tradiii,cultur, misticul religiei, dar i dorina de a ntlni o altfel de civilizaie, de a tri nparadisul thailandez. Turismul a contribuit n mod semnificativ la economia Thailandei i industria a beneficiat de aprecierea monedei i de stabilitatea Thailandei. Numrul de turiti sosii n 2002 (10,9milioane) reflect o cretere cu 7,3% fa de anul precedent (10,1 mil). Thailanda, o ar cu un potenial turistic in dezvoltare, incearc s ii formeze o imagine pozitiv asupra obiectivelor turistice pe care aceast le deine. Participarea lor la Targul internaional de turism din Chiinu, Scopje, Sofia i Bucureti a insemnat pentru Thailanda, foarte mult din punct de vedere al creterii vizitatorilor. Criza monetar actual, 2008-2009, criza politic din Thailanda, i pandemia de grip, au avut un impact foarte negativ asupra turismului strin. Comparativ cu luna iunie a anului trecut, sosirile pe aeroportul Suvarnabhumi au sczut cu aproape 23 %. Numrul ateptat de turiti strini pentru 2009, a fost redus de la 14.1 milioane la 11 milioane de persoane. Rata de ocupare a hotelurilor a sczut dramatic in destinaiile turistice majore, cum ar fii Bangkok ( 52,7 % ), Chiang Mai ( 43 % ), Hua Hin ( 57.4 % ) i Phuket ( 60.8 % ). Din cauza acestei probleme, preurile pentru cazare au sczut in jur de 30 %, comparativ cu un an in urm. Guvernul thailandez a propus un pachet de sprijin pentru a combate criza de tursim, in valoare de 5 miliarde de euro. Aceste msuri include credite pentru operatorii de tursim de mici dimensiuni. TAT, de asemenea a lansat campanii in continuare pentru a stimula turismul intern i internaional. Dna Juthaporn Rerngronasa, guvernator adjunct pentru Marketing Communications de TAT: Practic, strategia noastr este de a informa potenialii vizitatori care pot avea un concediu fr griji, in timp ce se bucur de toat valoarea i farmecul pe care Thailanda il are de oferit. Poporul Thailandez rmane cald i zambitor, iar acum este momentul pentru a experimenta toate valorile i tot farmecul pe care Thailanda il are de oferit. In octombrie 2009, Asociaia de turism a Thailandei estimeaz o scdere a sosirilor turistice internaionale cu 38 %. In aceast perioad in Thailanda este o situaie tensionat datorit manifestaiilor politice stradale,care degenereaz cu acte de violent. Zona cea mai afectat
6

este Bangkok.Ministerul de externe recomand turitilor s evite acesta destinaie de vacan, chira i deplasrile in zon de frontier cu Myanmar, dar i in provinciile sudice Pattani, Yal, Narathiwat i Songkhla. Un plan de viitor, am putea spune, al oficialilor din Thailanda este acela de a dezvolta relaiile economice, politice dar i turistice cu Romania. Se dorete imbuntirea circulaiei turistice intre cele dou destinaii, printre care posibilitatea realizrii unor zboruri directe intre Romania i Thailanda i modificarea regimului de vize pentru turitii thailandezi. 3. Brand de tara Thailanda, promovata online de cel mai cunoscut turist din blogosfera romaneasca, Bradut Florescu. Autoritatea de turism a Thailandei (TAT) a deschis un blog pentru a se promova in Romania, Thailanda.travel, pe care scrie Bradut Florescu, cel mai cunoscut turist din blogosfera romaneasca. Blogul a fost lansat oficial in februarie, iar TAT va suporta o parte din costurile deplasarii lui Bradut Florescu in Thailanda, destinatie in care acesta a hotarat, anterior, sa-si petreaca un an sabatic. "Am propus acest proiect biroului regional de promovare si l-au aprobat", a spus Bogdan Gligor, PR manager la TAT, fara sa dezvaluie valoarea proiectului. "Voi participa si la o excursie pentru media si agentii de turism", a spus Florescu. "Voi scrie despre ce vad si ce traiesc, punand accent pe anumite elemente care cred ca sunt de interes pentru publicul nostru. Si ma refer aici la cultura, traditii, arta, dar si atractii naturale, viata marina, plaje, cazari si gastronomie", a adaugat acesta. Elementul inedit al experimentarii turismului din Thailanda consta in mijlocul de transport pe care Bradut Florescu il va folosi de-a lungul calatoriei: o motoreta la care se monteaza un atas artizanal. "Merge destul de incet, dar iti permite sa iei cu tine bagaje si prieteni. Itinerariul cuprinde circa 4.000 de kilometri, pe care ii voi parcurge cu o viteza medie de 40 de kilometri pe ora. De aceea am intitulat blogul Slow Travel. Pentru ca merg incet si nu ma grabesc nicaieri", a conchis Florescu.

TAT se asteapta ca numarul de romani care merg in vacanta in Thailanda sa creasca in acest an pana la circa 7.200 de persoane. Din cei 14 milioane de turisti care viziteaza anual Thailanda, cei mai multi vin din estul si sudul Asiei, circa 8 milioane. Pentru acest an, Thailanda are un buget de promovare de marketing, la nivel global, de 120 mil. euro si se asteapta la o crestere de circa 10% a numarului de turisti. Biroul de promovare TAT pentru zona Balcanilor are sediul la Bucuresti. TAT are 35 birouri regionale si 15 birouri internationale. Site-ul are un meniu bogat, care ofera informatii numeroase pentru vizitatorii care-l acceseaza. Meniul contine butoane care ofera informatii despre: Acasa, Despre Thailanda, Calatorii si Transport, Unde sa mergeti, De vazut si facut, Unde sa stati, Mancare si bautura, Cumparaturi, Noutati, Oferte turistice, Planificator de calatorie, Despre TAT. Accesand site-ul, vizitatorul este intampinat pe pagina Acasa, unde poate vedea o harta interactiva, un buton care duce catre pagina de facebook a site-ului, in partea stanga sus, pe vertical se afla meniul, iar mai jos gaseste informatii despre Highlight, Evenimente, Destinatii de top, Noutati si multe alte informatii importante pentru cei ce isi doresc sa afle cat mai multe lucruri despre Thailanda si tot ce este legat de aceasta tara minunata. Acst site este unul dintre cele mai bune metode de promovare a tarii si a turismului. Inca o metoda foarte buna de promovare a tarii si turismului Thailandei sunt spoturile publicitare, care prezinta destinatiile turistice mult mai bine decat prin intermediul articolelor si fotografiilor. Legat de aceasta metoda de promovare am gasit un spot publicitar in care este prezentata oferta de revelion pentru 2013 in Thailanda. 4. Puncte de atractie Thailanda: Principalele atracii turistice din Thailanda sunt reprezentate de: Marele Palat din Bangkok, Templul lui Budha de smarald, Tempul Wat Pho, Templul Wat Traimit, Phuket care este cea mai mare insula a Thailandei. De asemenea, cea mai cautata i cea mai faimoasa staiune estestaiunea Pattaya, faimoas n special pentru viaa de noapte dar i pentru frumuseea cadrului natural.

Pentru cei care aleg Bangkok, ca si destinatie in Thailanda trebuie sa stie ca pot vizita: Wat Pho, Wat Phra Kaeo, Wat Arun (sau Templul Apusului), Wat Suthat, Wat Saket (Muntele de Aur - The Golden Mount), Wat Ratchanatdaram, Wat Benchamabophit, Wat Trai Mit, Altarul Erawan, Wat Mahathat, etc. Wat Pho acest mare vast si templu se afla lnga Grand Palace si are un Budha la Rugaciune, gigantic, suflat cu aur, lung de 46 de metri si 15 metri naltime, cu talpi frumos ncrustate n sidef. Wat Pho este privit si ca primul centru de educatie publica si i se mai spune cteodata si prima universitate a Thailandei. Picturile murale, inscriptiile si statuile gasite au educat oamenii n variate subiecte precum literatura, strategii de lupta, arheologie, astronomie, geologie, meditatie si traditionalul masaj thailandez. Este deschis zilnic ntre 9.00 a.m. si 5.00 p.m. Wat Phra Kaeo situat n acelasi perimetru cu al Marelui Palat, este o casa de comori a artelor thailandeze si l gazduieste pe Budha de Smarald (Emerald Buddha), cea mai respectata imagine a lui Budha din Thailanda. Trei cladiri principale n interiorul templului ce formeaza o imagine splendida se numesc Golden Stupa, pastrnd cu sfintenie relicvele lui Budha, Phra Mondop sau Biblioteca gazduind scripturile Tripitaka sau Buddhist, Panteonul Regal care este un pavilion folosit pentru pastrarea statuilor regilor decedati din dinastia Chakri. Pe lnga astea, 178 de sectiuni de pictura murala care descriu Ramayana sunt creatiile superbe ale artizanilor Rattanakosin. Wat Arun localizat pe malul vestic al rului Chao Phraya, templul poate fi vazut fie pe drumul Arun Amarin fie cu barca de la Tha Tien Pier, lnga Wat Pho. Cea mai atractiva structura este o pagoda de 79 de metri , ce este decorata cu tigle de ceramica si fragmente de portelan multicolor. I se mai spune si Templul Apusului si cea mai frumosa priveliste poate fi vazuta din partea de est a raului, la apus. Wat Suthat este situat pe strada Bamrung Muang. Pentru finalizarea constructiei au fost necesari 27 de ani n timpul domniei celor trei regi ai Dinastiei Chakri. Viharn trebuie sa fie vazuta pentru colectia de statui aurite ale lui Budha. Templul gazduieste o imensa poarta gravata nclcit. Complexul Templului este deschis zilnic ntre orele 9.00 a.m. si 5.00 p.m.. n fata templului se afla Sao Ching Cha unde pna la nceputul secolului 20 se tineau ceremonii Brahmanice.Lnga Sao ching Cha sunt multe magazine unde sunt stocate obiecte religioase budhiste.

Wat Saket (Muntele de Aur - The Golden Mount) cea mai mare atractie a Wat Saket este Muntele de Aur, datnd din 1800. Este un deal artificial ce are n vrf o pagoda poleita de 260 de picioare naltime pornind de la baza. nceput de Regele Rama III si terminat n timpul domniei Regelui Rama IV, Muntele de Aur este unul dintre cele mai celebre peisaje din zona veche a Bangkok-ului si ofera, din vrful lui, o privire panoramica a orasului. Wat Ratchanatdaram localizat pe drumul Mahachai, templul a fost construit sub domnia regelui Rama al III-lea n 1846. Principala atractie a templului, Loha Prasat, nalta de 36 de metri cu 37 de turle, este singura de acest gen din lume. Lnga templu, este o zona de primire a oaspetilor straini importanti, si o statuie memoriala a regelui Rama al III-lea. Wat Benchamabophit cunoscut si cu numele de Templul de Marmura, se afla pe drumul Ayutthaya, lnga palatul Chitralada. Cladirea principala a fost construita n timpul domniei regelui Rama al V-lea. Are si detalii clerice europene, precum ferestre din sticla colorata, si o galerie superba ce contine o colectie de imagini de bronz a lui Budha Wat Trai Mit localizat la sfrsitul drumului Chinatown Yaowarat, lnga statia de metrou Bangkok (Hua Lam Phong), acest templu este cunoscut pentru faimosul Budha de Aur, statuie nalta de 3 metri care cntareste 5 tone si jumatate. Altarul City Pillar (San Lak Muang) gratioasa structura sub forma de templu gazduieste un stlp de lemn pus acolo de Regele Rama I n 1872 ca piatra de fundatie pentru noua capitala a Bangkok-ului. Altarul se afla pe strada de la Wat Phra Kaeo. Altarul Erawan situat pe strada Ratchadamri, altarul dedicat lui Phra Phrom, un zeu hindus, este foarte respectat de oameni. Flori ornamentale si mici elefanti de lemn, precum si dansuri thailandeze sunt oferite ntodeauna statuii de catre devotatii recunoscatori. Wat Mahathat se afla pe drumul Na Phrathat lnga Universitatea Thammasat, casele templu Universitatea Budhista Mahachulalongkorn, unul dintre cele doua locuri unde se poate nvata budismul n Thailanda si ofera si clase de meditatie pentru straini. Templul este deschis zilnic de la 9.00 a.m. la 5.00 p.m. Pe Insula Phuket se gasesc urmatoarele obiective turistice: Khao Rang-o frumoasa imagine a orasului Phuket, partea sudica a insulei poate fi vazuta in virful dealului Kao Rang, in N-V -ul orasului. Sunt, de asemenea, multe restaurante de unde se poate vedea orasul, un parc pentru amatorii de miscare si multa iarba pentru
10

picnick, in varf fiind o statuie din bronz reprezentindu-l pe guvernatorul orasului Phuket din timpul domniei regelui Rama a V-lea. Templul Chalong- este in afara orasului la 8 Km. Mergind pe strada Vichit Songkram catre strada Bypass si apoi intorcind la stinga, ajungeti la templul Chalong. Aici se afla statuia lui Luang Por Cham, care i-a ajutat pe oamenii din Phuket sa opreasca rebeliunea de 1876 din timpul domniei regelui Rama a V-lea. Sunt, de asemenea statuii ale lui Luang Por Chaung si ale lui Luang Por Gluam. Alti monarhi sunt si ei respectati prin ofrande de catre localnici. Cladiri ale sec al 19 lea- in secolului al 19 lea, s-au construit multe pensiuni si magazine care sunt pastrate si acum. Stilul arhitectural tipic al regiunii este descris ca Sino Portuguese si are un caracter puternic mediteraneean. Magazinele au o fatada ascutita spre strada. Unele au vechile usi din lemn cu sculpturi chinezesti. Alte strazi cu structura similiare sunt Phang Nga, Yaowarat, Thalang , Krabi. Alte cladiri in stil european sunt Primaria, Tribunalul si Banca Nakhon Luang Thai. Acvariul din Phuket- mai mult de 100 de specii marine sunt expuse la acvariu multe dintre ele sunt luate din apele din jurul zonei Phuket. Este deschis zilnic intre orele 8.30-4.00 pm.Acvariul este localizat in Cape Panwa, in extrema sudestica a insulei . Ferma de fluturi din Phuket si acvariul- specii tropicale de fluturi, alte insecte si alte vietuitoare marine sunt expuse. Este situat la 3 km de centrul orasului. Este deschis zilnic intre 9.00-5.00 pm. Satul Thai si Ferma de orhidee- un spectacol de dans Thai, cultura, elefantii si minele de metale pretioase stau linga orhidee. Situat in Sam Kong la 3 km de centrul orasului Phuket. Spectacolele de dimineata incep la ora 11.00 am si cele de seara la 5.30 pm. Pentru cei care aleg Pattaya, trebuie sa stie ca aici pot gasi numeroase atractii turistice, printre care: Koh Larn - este situat la vest de Pattaya strait, la aproximativ 7.7 km de mal, acoperind o arie de 4 km patrati. Acolo sunt plaje frumoase, apa curata si o abundenta de corali. Vizitatorii pot vedea coralii fie dintr-o ambarcatiune cu fundul din sticla sau facind scufundari. O binecunoscuta plaja este Ta Waen in partea de nord a insulei o lungime de 750m de nisip alb , pravalii si magazine. Barcile de croaziera sunt ancorate de obicei in
11

aceasta zona. Acolo sunt de asemenea plajele Laemtien si Samae in partea sud vestica fiecare avind o lungime de 700 si respectiv 100m . Amindoua sunt puncte turistice frumoase si interesante, in special Laemtien care este deosebit de linistita si curata. Sunt aici citeva magazine. Ta Pan in partea de vest a insulei este in lungime de 500 m cu colibe improvizate. Simbata, duminica si in vacante sunt barci de inchiriat pentru plimbari. Kok Sak este la 10 km vest de Pattaya Strait sau 600m de Koh Larn. Kok Sak este o alta insula mica cu o arie de 0.05 km patrati. Ea are 2 plaje una la nord care acopera 250m lungime o zona in care barcile opresc de obicei pentru ca turistii sa inoate, si alta la sud o poteca leaga cele doua plaje , este o plaja mica de 80m lungime. Un recif de corali se afla in zona din fata plajei. Koh Krok- o insula mica care acopera o arie de 0.05 km patrati la aproximativ 8 km de tarm.Insula este compusa in special din pietre. Doar o plaja cu nisip este in Koh Krok si are doar 100m lungime.Acesta este un loc superb pentru admirarea coralilor. Insula Samui are un numr impresionant de plaje, fiecare dintre ele putnd
fi considerat un ora n sine, datorit numrului mare de hoteluri, restaurante i baruri care le populeaz. Chaweng Beach acoper o mare poriune de coast n nord-estul insulei, i este cea mai aglomerat zon a insulei. atractii sunt: Cele mai populare

Nathon- fosta capitala a insulei, pe coasta de sud-vest, si este cel mai important port. Marele Buddha, aezat n templul Wat Phra Yai, stncile Bunica i Bunicul, n sudul plajei Lamai, ferma Nim Thongsuk, impresionanta cascad de la Na Muang. Alte atracii: faimosul Parc Maritim Ang Thong, Petrecerea de luna plina, de pe insula Ko Phan Ngan, meciurile de box Muay Thai, ce au loc regulat pe stadioanele insulei n Chaweng i Lamai, Gradinile secrete ale lui Buddha. Insula Phi-Phi cuprinde de fapt dou insule separate: Phi Phi Don i Phi Phi Ley. Insulele sunt recunoscute pentru relieful spectaculos. Alpinitii sunt atrai de pereii calcaroi, avand nlimi cuprinse ntre 314m, n P.P. Don, i 374 m, n P.P. Ley. Phi Phi Don este, la randul ei, constituit din dou insule mai mici, unite ntre ele printr-un istm de nisip, cu limea cuprins ntre 1-4 km. Pe aceast poriune se dezvolt o

12

adevrat industrie turistic: bungalouri, cafenele, hoteluri, agenii de scuba-diving i snorkelling, oficii de nchiriat echipament de crare. Insula Phi Phi Ley este nelocuit. Cea mai vizitat este Petera Vikingilor, unde se pot admira picturi rupestre. Tot n aceast peter se gsesc cuiburi de randunic. Aceste cuiburi sunt construite integral din saliva psrilor. Crtori agili urc pe nite scri improvizate din bambus i colecteaz cuiburile. Din ele se prepar o sup, care este la mare cutare printre cunosctori, avnd proprieti gasim in acea zona cele mai limpezi ape si cel mai albastru cer. In sezonul musonic, cu varfuri in septembrie si octombrie vremea este foarte calda si umeda. Daca nu sunteti indragostiti de ploaie este mai bine sa evitati aceasta perioada.Cel mai cald este in Aprilie si Mai. afrodisiace. Sezonul de varf in este din Noiembrie pana in Februarie exact in aceasta perioada

5. Campanie de promovare Thailanda a recunoscut nevoia de a-i dezvolta brand-ul de ar pentru a putea concura pe piaa global competitiv. Proiectul Branding Thailand a fost iniiat de Guvernul Thai pentru a afla cum vd oamenii din toat lumea punctele forte i punctele slabe ale rii. Cea mai mare problem a Thailandei, cea care o plaseaz ntr-un real dezavantaj este imaginea turismului sexual. Pentru a corecta imaginea negativ trebuie subliniate aspectele pozitive prin campanii care s promoveze ospitalitatea local, frumuseea naturii, medicina thailandez. Acest proiect a fost iniiat de Guvernul Thailandei n anul 2001, cu ajutorul a dou importante coli de business, Sasin Graduate Institute of Business Administration de la Universitatea Chulalongkorn (Thailand) i The Kellogg School of Management at Northwestern University (USA). Scopul proiectului a fost determinarea percepiilor oamenilor din toat lumea, cu privire la Thailanda, n special la domeniul turismului. Cercetarea a durat un an (din aprilie 2002 pn n mai 2003) i a fost chestionat un eantion semnificativ de persoane, care folosesc sau nu produsele i serviciile thailandeze.

13

Au existat i ntrebri ca de exemplu: 'Care sunt primele cuvinte care v vin n minte atunci cnd v gndii la Thailanda?' Rspunsurile la acest gen de ntrebri, care cer asocierea cu anumite cuvinte sunt, n general, pozitive (exotic, oameni prietenoi), dar au existat i comentarii negative (sex, prostituie, srcie). Cele mai multe rspunsuri reprezentau percepii amestecate, pozitive i negative, ale Thailandei. Rezultatele cercetrii au ajutat la identificarea att a punctelor forte ct i a punctelor slabe ale rii dintr-o perspectiv de marketing. Pentru definirea unui brand s-au identificat 4 caracteristici majore ale spiritului Thai, bazate pe percepiile clienilor despre Thailanda, acestea sunt fun, fulfillinf, friendly si flexibility. Aceste personaliti ale brand-ului ilustreaz un amestec de caracteristici ale stilului de via Thailandez i ale locurilor din Thailanda. Noiunea de 'Fun' (amuzant) denot o experien vibrant i distractiv pe care oamenii o percep n stilul de via thailandez, n cetenii thailandezi care au o via dinamic ce include distracie i srbtoare. 'Fulfilling' este perceput ca impresia de evadare din realitate sau pace a minii evocat prin stilul de via relaxat i locurile linititoare ale Thailandei 'Friendly' (prietenos) este expresia cea mai utilizat de consumatori cu referire la Thailanda ca la un mediu confortabil. 'Flexibility' (flexibilitate) a fost exprimat atunci cnd consumatorii s-au referit la relaiile relaxate dintre oameni foarte diveri, locuri i situaii din Thailanda. Campania de promovare Logo-ul:

Elementele i caracteristicile pozitive ale Thailandei trebuie s fie comunicate att turitilor, ct i rezidenilor deoarece imaginea unui loc este influenat de valorile percepute prezentate clienilor.
14

Campaniile turistice poart de obicei un slogan care s unifice i s sublinieze valorile i identitile locului promovat. Campania turistic a Thailandei a avut succes n ceea ce privete contientizarea publicului, folosind conceptul 'Amazing Thailand', n special avnd n vedere c multor turiti le place ideea de a experimanta ceva nou, exotic, diferit de mediul de acas sau de viaa de zi cu zi. Cu toate acestea, n alegerea cuvintelor pentru a reprezenta i a poziiona imaginea rii, trebuie acordat atenie oricror posibiliti de a implica conotaii negative. Chiar dac studiul Branding Thailand arat c 'exotic' este cuvntul cel mai frecvent asociat cu imaginea Thailandei, i exprim foarte bine un caracter definitoriu al rii, acest cuvnt trebuie s fie evitat avnd n vedere c poate duce cu gndul la turismul sexual, una dintre cele mai mari probleme de imagine pe care le are brand-ul Thailanda.

6. Obiective de marketing, grupuri tinta, efectele strategiei de marketing

Locul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Locul 1. 2. 3. 4. 5.

1998
Japonia Malaysia Singapore China Hong Kong Taiwan Germania USA United Kingdom Australia Franta Korea India Suedia Italia Elvetia Olanda Indonezia Canada Philippine

1999
Japonia Malaysia China Singapore Taiwan USA United Kingdom Germania Hong Kong Korea Australia Franta India Suedia Italia Indonezia Elvetia Olanda Laos Denmarca

2000
Japonia Malaysia Singapore China Taiwan United Kingdom USA Korea Hong Kong Germania Australia India Franta Suedia Indonezia Olanda Italia Elvetia Philippine Canada

2001
Japonia Malaysia Singapore China Taiwan United Kingdom USA Korea Hong Kong Germania Australia India Franta Suedia Indonezia Olanda Italia Elvetia Philippine Canada

2002
Malaysia Japonia China Singapore Korea United Kingdom Taiwan USA Hong Kong Germania Australia India Franta Suedia Indonezia Olanda Italia Elvetia Philippine Canada

2003
Malaysia Japonia Singapore Korea China

2004
Malaysia Japonia Korea Singapore China

2005
Malaysia Japonia Singapore United Kingdom China

2006
Malaysia Japonia China Korea Singapore

2007
Malaysia Japonia China Korea Singapore

15

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

United Kingdom Hong Kong USA Taiwan Germania Australia India Franta Suedia Indonezia Olanda Vietnam Elvetia Philippine Laos

United Kingdom USA Hong Kong Taiwan Germania Australia India Franta Suedia Indonezia Vietnam Olanda Philippine Elvetia Italia

Korea USA Germania India Australia Taiwan Hong Kong Franta Suedia Laos Vietnam Indonezia Philippine Olanda Elvetia

United Kingdom USA Germania Australia India Taiwan Hong Kong Franta Suedia Vietnam Laos Indonezia Philippine Olanda Russia

United Kingdom USA Australia India Germania Laos Taiwan Hong Kong Franta Suedia Russia Indonezia Vietnam Olanda Italia

Planuri de marketing Autoritatea Turismului din Thailanda (TAT) are viziune clar de introducere pe pia. Aceasta a anunat realinierea de strategie de marketing pentru a oferi o poziionare mai clar a produselor turistice a rii sale. "Avem de promovat cele mai bune produse i servicii din Thailanda pentru a concura cu alte ri din jurul nostru, care sunt o concuren puternic", a spus guvernatorul TAT, Phornsiri Manoharn. "Prima schimbare i cea mai important pe care am fcut-o este de a consolida", sloganul Amazing Thailanda ", care s-a dovedit att de succes n 1998-1999. Ea subliniaz imaginea Thailandei ca un panic, ar primitoare i o destinaie de vis, turism de calitate , cu valoare n bani pentru produse i servicii. Acesta va rmne sloganul nostru de marketing pentru viitorul apropiat. Guvernatorul TAT, a relevat, de asemenea, i faptul c produsele de turism Thailandez au fost reclasificate n apte categorii avnd la baz cele apte minuni , fiecare fiind clar concentrat i segmentat: - Arta thai : Experiena Arta Thai Living - ospitalitatea tradiional thailandez, stiluri de via i a produselor turismului cultural. - Comoara: Teren de patrimoniu i istorie - site-uri World Heritage, atracii istorice, temple i muzee. - Plaje : Distracie, Soare, Surf i linite pe plajele din Thailanda - tot mai populare destinaii ale Thailandei Beach Resort. - Natura: ntlnirea cu frumuseea i puritatea naturii Thai - parcuri naionale. - Sanatate si bunastare: Teren de zmbete sntoase - turismul medical i staiuni celebre ale Thailandei i statiuni de sntate. - Tendinte: ncntai-v cu Myriad Thai buticuri, hoteluri, centre comerciale, restaurante i via de noapte. - Festivitati: ncntai-v cu festiviti internaionale n Thailanda - sanuk, evenimente internaionale i cunoscutele festivaluri thailandeze.
16

Promovarea prin postere

Promovarea prin timbre

17

Promovarea prin aplicaii mobile

18

Promovarea outdoor

19

Efectele strategiei de marketing pot fi observate in tabelele din Anexa.

Cateva dintre premiile castigate de Thailanda sunt:


Premiile Grand travel 2012- Thailanda castiga titlul pentru Cea mai buna tara turistica 2012. The most favourite vietnam brands award 2011- Thailanda este votata ca fiind cea mai preferata destinatie turistica In 2010 castiga premiul norvegian pentru cea mai buna tara turistica si cea mai buna linie aeriana intercontinentala Premiile Google trend 2010- Thailanda castiga in anul 2010 premiul destinatia turistica a anului. Premiile Hotel club 2009- Thailanda este cea mai populara destinatie Premiile Asia spa 2009 thailand voted 'asian spa capital of the year' Premiile Todays traveller platinum ii daruiesc titlul de cea mai buna destinatie turistica pentru familii 2008.

7. Agenii de promovare ale Thailandei

20

Campania Amazing Thailand Amazing Value, vrea s poziioneze Thailanda printre rile cu cel mai bun raport calitate/pre din punct de vedere al serviciilor oferite n turism.

The Brand Index spune despre Thailanda: "Faimos pentru cultura autentic plajele spectaculoase i viaa de noapte demn de menionat, Thailanda este, de asemenea, una dintre destinaiile cele mai accesibile din lume." Thailanda Amazing Thailand . Dupa ce n 2011 a nregistrat o cretere record de aproape 20% i a ajuns la 19 milioane de turiti, pentru 2012 datele vor confirma aproape sigur o cretere i depirea pragului de 20 de milioane de turiti. Este cea mai popular
21

destinaie i pentru turitii romni avnd cea mai bun infrastructur, cea mai variat ofert pentru toate categoriile de turiti i un excelent raport calitate pre. Interviu cu Autoritatea de Turism a Thailandei Cteva ntrebri adresate celor de la Tourism Authority of Thailand (TAT) ,

guvernatorul Phornsiri Manoharn a vorbit cu Diethelm Travel's Thailand Tourism Review despre planurile ei, aspiraiile i viziunile pentru industria turismului n Thailanda i cum, prin creterea economic pe termen lung poate fi un factor cheie al dezvoltrii economice i sociale. Care este viziunea dumneavoastra Thailanda? Pentru o buna echilibrare, industrie profitabil i durabil, care continu s scoat n eviden cultura i patrimoniul Thailandei, meninerea imaginii sale internaionale n picioare, i, de asemenea, creeaz locuri de munc pentru tinerii notri, precum i insuflarea n ele un puternic sentiment de mediu i culturi de conservare. Care sunt obiectivele cheie pe care se bazeaz pentru 2007, 2008 i 2009, n ceea ce privete numrul de sosiri i veniturile generate de sectorul de turism? n 2007, suntem nc optimisti obiectivul nostru este de a atinge 14,8 milioane de sosiri internaionale i vizitatori, veniturile estimate de 547.5 miliarde baht. Obiectivul turismului intern este de 82 milioane de cltorii pe piaa intern, cu veniturile prognozate de 377 miliarde baht. n 2008, noi estimam 15.7 milioane sosiri internaionale de vizitatori, in crestere cu 6% pe parcursul estimarii pentru anul 2007, cu veniturile din turism de 600 miliarde baht. int pe piaa intern sosiri, n 2008, este de 83 milioane de cltorii, in cretere cu 1,2%, precum i ctigurile de 385 miliarde baht. n 2009, ne ateptm ca numrul de sosiri s creasc cu 6% i veniturile cu 10%. Care sunt pieele care vor fi eseniale pentru atingerea acestor obiective i de ce? 18 piee principale fiind vizate pentru promovare intensiv sunt: n principal n Asia-Pacific, Asia de Est i Europa. Printre cele 20 de piee emergente cu potenial de cretere puternic sunt Indonezia, Filipine i Vietnam, Rusia, rile CSI (fosta Republica Sovietic) i Europa de Est, i n Orientul Mijlociu. pentru creterea industriei turismului n

22

n cazul Vietnam, Filipine i Indonezia, acestea sunt pieele pe distane scurte, care sunt interesai n procesul de nvare i se confrunt despre culturi care sunt fie diferite fie similare cu ale lor. Rusia, CSI i Europa de Est pe pieele europene sunt cele pe care ne-am axat de ceva timp, aa cum au artat interes n Asia i n special n Thailanda. Aceasta este o urmare a poziiei rii noastre geografice i un acces uor la rile vecine. Arabia Saudit i Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, pieele pe care le-am lovit cu promotiile noastre diferite, n special n turismul medical i de sntate i de bunstare. Spitalele din Thailanda, nu numai c au echipamente moderne i faciliti, dar au si profesioniti din domeniul medical calificat, de toate tipurile. n general, serviciile oferite sunt de mare valoare n comparaie cu ara lor de origine. n afar de aceasta, Thailanda devine din ce n ce mai bine cunoscut pentru SPA-urile sale i a altor forme alternative de bunstare. Ct de important este stabilitatea naional i politic a Thailandei pentru TAT n ceea ce privete organizaia dumneavoastr, realizarea sosirilor i obiectivele de marketing? Extrem de important, chiar dac noi promovm continuu turismul din Thailanda, prin campaniile noastre diferite, suntem contieni de faptul c, de asemenea, un eveniment dac este natural, politic, economic sau de alt natur pot avea un efect asupra obiectivelor noastre de marketing. Ca atare, suntem mereu gata de aciune i de a iniia strategiile i msurile necesare pentru a atinge sau reevaluarea obiectivele noastre iniiale. Care e planul elaborat de TAT pentru a echilibra interesele diferite i naiunile enorm de variate care vin la Thailanda - de la China continental i Orientul Mijlociu ctre pieele mature din Japonia si Europa? Thailanda salut vizitatori din ntreaga lume. Ei vin pentru a vedea cultura noastr unic, patrimoniul i tradiiile sociale. Ei se bucur de alimente Thailandeze, se bucur de ospitalitatea tradiional a poporului nostru si se bucura de cumprturi pentru arte i meserii Thai, indiferent de unde provin. Toate pieele n mod individual cunosc nevoile lor dintr-o destinaie turistic, precum i prin birourile noastre de peste mri, suntem permanent actualizate cu privire la orice schimbare n comportamentul consumatorilor.

Care sunt principalele strategii de marketing pe care le va folosi pentru a atinge obiectivele dumneavoastra?
23

De baz se va concentra pe atragerea turistilor de calitate cu randamente ridicate. Vom petrece mult timp i vom depunde efort pentru a spori abilitatile noastre de marketing online, prin intermediul reelelor de mare disponibilitate, inclusiv pe site-uri web, bloguri, forumuri de discutii, cluburi de cltorie, precum i mesaje pe telefon mobil, mai ales pentru a atinge obiectivul de high-end grupuri n locuri precum Japonia, Australia i SUA. Planul nostru pe 2008 de marketing are trei componente cheie care acioneaz ca un cadru pentru politicile i strategiile noastre. n primul rnd, politica Guvernului, care pune n aplicare filosofia suficiena economiei; n al doilea rnd, consiliul de administraie TAT politici care se axeaz pe rolul turismului ca instrument pentru a contribui la dezvoltarea calitii vieii i a conduce economia thailandeza, i n al treilea rnd, strategia noastr: cinci ani de turism planul care se concentreaz pe dezvoltare, atractii de calitate, care prezint identitatea Thailandeza, n timp ce conservarea naturii i a mediului, de a contribui la dezvoltarea durabil i competitivitatea industriei turismului rii pe piaa mondial. Ce pieele internaionale noi va face TAT pentru a furniza cresterea vizitatorilor pentru urmtorii trei ani i de ce? Exista o mulime de promitatoare piete noi - Africa i America Latin sunt foarte mult neexploatate. Deja vedem un numr de ceteni din Africa venind n Thailanda att pentru vacan cat i n scopuri de afaceri, care, de asemenea, un rezultat al campaniilor noastre de informare evideniind industria turismului rii noastre i companiilor aeriene noi rute care leag Thailanda pentru continentul african. Prin urmare, ne asteptam sa vedem mai multi africani venind n ara noastr, n viitorul apropiat. Care sunt principalele provocri care le vedei nainte ca Thailanda sa se dezvolte ntr-una dintre destinaiile turistice majore din lume? Exist dou provocri majore: gestionarea de cretere a sosirilor vizitatorilor i a ncerca s fie meninut, n special, ca turiti au devenit mai pretenioi, n nevoile lor i tiu ce vor de la o destinaie. Incercam, de asemenea, de a reorienta viitoarea crestere de cltorii i de turism, n conformitate cu suficiena principiilor economiei Maiestii Sale Regele. Credem c aceste principii sunt mai durabile pe termen lung, pentru c ei vor crea o industrie mai echilibrat i armonioasa. Ce avei de gnd pentru a rezolva acestei provocri?

24

Prin construirea mai bun sensibilizare a opiniei publice, precum i la ncurajarea parteneriatelor puternice cu sectorul public i privat, precum i cu cumprtorii i vnztorii de la diverse evenimente comerciale de cltorie n cazul n care vom participa, precum i campanii de informare pe care le derulam. Cum a planuit TAT s consolideze rolul su ca o poarta de acces n Indochina, astfel nct s nu concureze cu rile vecine, astfel cum industriile lor dezvolta turismul? Thailanda poziia lui ca o poarta de acces la Indochina este mbuntit, de fiecare dat cnd un pod nou este construit peste rul Mekong, sau a unei companii aeriene din nou ncepe un zbor ntre un oras thailandez i o concurenta n regiunea Indochina. Acesta este un proces continuu, care va continua i n acest secol, pentru c nu este vorba doar de turism, ci un proces mai larg de dezvoltare economic n cadrul intregii regiuni. Multe orae pe ci Indochina cum ar fi Vientiane i Kunming au nevoie de acces la porturile maritime, precum i ntreaga reea asiatica autostrada care CRISS-traverseaza prin Thailanda este proiectat pentru a le oferi accesul. Atta timp ct exist o reea puternic de transport n cadrul regiunii, este garantat c va exista un flux constant de cltorie i de turism de care vor beneficia toate rile. Nu este o situaie de concuren, ci una extrem de complementare. Vom continua s impulsionam noi Suvarnabhumi Airport ca un punct central pentru Asia de Sud i vom continua s dezvoltam prezena noastr n Vietnam, printr-un birou TAT nou acolo, care a deschis n Ho Chi Minh City, n august i a comerului de participare spectacol. Lucram,de asemenea, n mod activ n China, la proiectul care va deveni sursa noastra de top de sosiri a vizitatorilor pn la sfritul acestui deceniu i am semnat recent un acord cu Administratia Turismului Beijing de a combina Beijing-ul i Bangkok-ul ca destinaii duble, nainte sau dup Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing. Monarhul Thailandei venerat srbtorete ziua de natere o piatr de hotar n acest an. Ce va face TAT pentru a marca acest eveniment? Ca un tribut adus Maiestii Sale, noi suntem promovarea noului proiect Royal Initiative Discovery. Aceste proiecte sunt o parte din principiile Majestii Sale, economiei de suficien menionate mai sus. Aceste principii de stres practicile moderate n budism se strduiesc s fuzioneze cunotine tehnice cu principiile de nelepciune i de moralitate. Nou proiecte rezum mndria Thailandei. Acestea acoper domenii precum agricultura, de formare profesional, educaie, patrimoniu i cultur.
25

n cele din urm, va fi acolo orice evenimente speciale organizate de TAT pentru a coincide cu acest eveniment de bun augur care vizeaz pieele regionale i internaionale? TAT va organiza o campanie special numit 80 de zile de fapte bune pentru a celebra evenimente regale. Campania se va desfura n timpul septembrie-decembrie 2007. Acesta va sublinia nevoia de a dezvolta n ara n conformitate cu principiile de Majestatea Sa Regele, precum i de promovarea destinaiilor turistice, tradiiile, cultura i stilul de via al comunitii locale din fiecare regiune din Thailanda. Acesta va fi n principala orientate spre turitii interni i expatriai rezidenii din Thailanda. Vizitatorii internaionali care sunt deja n Thailanda vor gsi, de asemenea, este interesant pentru a afla mai multe despre ani Majestii Sale de munc neobosit pentru ar.

8. Anexe
26

Internaional Turisti Avarage Cheltuieli medii Venituri

An

Numr

Durata de Schimbare edere (Zile) 840 796 777 793 798 819 813 820 862 9.19 / P

/ Persoan / zi (Baht) 3,712.93 3,704.54 3,861.19 3,748.00 3,753.74 3,774.50 4,057.85 3,890.13 4,048.22

Schimbare Milioane Schimbare (%) 112 -23 423 -293 15 55 751 -413 406 (Baht) 242,177 253,018 285,272 299,047 323,484 309,269 384,360 367,380 482,319 (%) 970 448 1,275 483 817 -439 2,428 -442 3,129

(Milioane) (%) 1998 776 1999 858 2000 951 2001 1,006 2002 1,080 2003 1,000 2004 1,165 2005 1,152 2006 1,382 2007 1,446 753 1,050 1,082 582 733 -736 1,646 -151 2,001 465

4,120.95 / 180 P

547782 / 1,357 P

DURTA MEDIE DE SEDERE A TURISTILOR INTERNATIONALI SOSITI (NOPTI) IANUARIE-DECEMBRIE

27

Tara de resedinta
Asia de Est ASEAN Brunei Indonesia Laos Malaysia Philippine Singapore Vietnam China Hong Kong Japan Korea Taiwan Altele Europa Austria Belgia Denmarca Finlanda Franta Germania Italia Olanda Norvegia Russia Spania Suedia Elvetia United Kingdom

1997 5.83 4.24 5.21 4.87 11.63 3.55 9.22 4.67 8.12 7.79 5.07 6.70 5.14 7.50 14.05 12.93 14.82 13.79 14.45 12.74 11.46 15.04 10.71 14.07 13.71 11.58 9.17 14.09 15.10 12.49

1998 5.80 4.59 4.55 6.17 12.54 3.72 8.14 4.50 6.72 6.63 4.86 6.55 6.34 7.30 9.11 12.89 14.91 13.50 13.89 12.91 11.38 16.21 11.42 14.84 13.54 11.73 9.07 14.26 15.20 11.08

1999 5.46 4.36 4.02 4.01 13.59 3.46 7.20 4.34 6.72 6.38 4.64 6.16 5.15 6.48 7.58 13.05 15.07 13.43 14.06 13.09 11.30 15.84 11.55 14.70 13.94 11.14 8.84 14.38 15.00 11.79

2000 5.23 4.31 4.08 3.89 14.09 3.45 7.23 4.18 6.41 6.37 4.50 5.91 4.82 5.86 8.02 12.89 14.71 13.50 13.89 13.43 11.37 15.66 11.55 14.87 14.14 11.43 8.66 14.25 14.97 11.48 28

Europa de Est Altele Americile Argentina Brazilia Canada USA Altele South Asia Bangladesh India Nepal Pakistan Sri Lanka Altele Oceania Australia Noua Zeelanda Altele Orientul Mijlociu Egipt Israel Kuwait Arabia Saudita U.A.E. Altele Africa Africa de Sud Altele Total general

11.20 8.49 9.81 8.51 6.83 10.97 9.72 7.84 14.11 9.15 17.06 12.17 9.92 7.96 7.68 9.68 9.54 10.44 9.30 10.88 8.03 11.23 12.26 10.41 11.40 10.32 9.99 7.52 12.23 8.33

10.86 8.09 9.17 8.30 7.57 9.81 9.13 7.33 9.56 6.95 10.74 10.63 8.59 5.94 6.19 9.71 9.61 10.32 7.41 11.35 9.23 12.15 11.16 10.42 11.85 10.58 9.16 6.86 10.95 8.40

11.43 8.69 8.76 8.69 7.82 9.63 8.64 7.01 8.66 5.71 9.32 9.80 8.89 5.96 7.32 9.47 9.34 10.13 7.95 10.63 7.78 11.21 10.90 9.69 11.10 9.97 9.56 6.69 11.62 7.96

11.73 9.33 8.88 8.74 7.69 9.67 8.81 7.02 8.10 5.88 8.33 8.83 9.70 5.40 6.93 9.10 9.09 9.22 7.90 10.61 6.51 11.91 10.56 9.18 10.90 9.34 9.54 7.29 11.16 7.77 29

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

DURTA MEDIE DE SEDERE A TURISTILOR INTERNATIONALI SOSITI (NOPTI) IANUARIE-DECEMBRIE

Country of Nationality
Asia de Est ASEAN Brunei Cambodia Indonesia Laos

2000 5.27 4.45 4.08 6.88 3.89 14.09 3.45 9.29 7.23 4.18 6.41 6.37 4.50 5.91 4.82 5.86 8.02 12.89 14.71

2001 5.27 4.49 4.34 6.89 4.14 12.55 3.43 9.07 7.07 4.38 6.18 5.86 4.41 6.24 4.79 5.88 9.24 13.14 14.50

2002 5.31 4.57 4.28 5.86 4.38 13.0 6 3.55 9.99 6.81 4.39 6.03 6.18 4.48 6.25 4.88 6.02 11.1 4 13.3 7 14.9 0

2003 5.44 4.66 4.33 5.73 4.47 12.2 1 3.61 12.9 8 7.01 4.48 5.74 6.53 4.29 6.96 5.00 6.29 8.40 13.6 7 14.9 6

2004 5.43 4.87 4.40 5.29 4.39 10.9 2 4.06 11.8 9 6.80 4.43 5.83 6.38 4.21 6.74 4.56 6.41 8.35 13.6 3 14.7 3

2005 5.60 5.06 4.40 5.33 4.53 8.20 4.19 12.0 6 6.78 4.38 7.13 6.36 4.09 6.78 4.71 7.40 9.25 13.4 1 14.2 8

2006 6.08 5.09 4.57 5.54 4.47 7.78 3.98 12.6 7 7.59 4.38 7.81 6.32 4.15 6.51 8.65 7.01 7.37 13.7 0 14.7 2 30

Malaysia Myanmar

Philippine Singapore Vietnam China Hong Kong Japan Korea Taiwan Altele

Europa

Austria

Belgia

13.50 13.89 13.43 11.37 15.66 11.55 14.87 14.14 11.43 8.66 14.25 14.97 11.48 11.73 9.33 8.88 8.74 7.69 9.67 8.81

13.60 14.01 13.69 11.47 15.57 11.82 15.31 14.51 11.65 8.71 14.51 14.94 11.80 11.57 10.02 9.55 9.07 8.22 10.39 9.48

13.8 7 14.2 7 13.7 1 11.6 8 15.8 3 12.0 6 15.4 3 15.1 3 11.8 3 8.62 14.8 8 15.1 5 12.3 6 11.3 0 10.0 5 9.77 11.1 2 7.66 10.4 8 9.75

14.3 5 14.5 2 13.9 9 12.1 5 15.9 1 13.2 1 15.7 3 15.7 3 11.6 6 9.63 15.4 4 15.8 4 12.2 9 12.3 1 10.9 4 10.2 1 12.1 0 9.81 10.6 1 10.1

14.3 6 14.5 4 14.0 2 12.0 3 15.5 5 12.7 4 15.3 1 15.7 3 12.1 8 9.16 15.5 2 15.6 0 12.7 5 12.0 2 10.5 3 9.87 10.6 2 9.57 10.2 2 9.85

14.1 8 14.4 6 13.8 9 11.8 9 15.0 7 12.4 2 15.0 7 15.7 4 12.2 7 8.44 15.3 7 15.3 1 12.4 3 12.2 6 10.5 8 9.87 10.2 3 9.77 10.2 2 9.85

14.2 2 14.9 7 14.1 7 12.4 5 15.3 2 12.9 1 15.3 2 16.1 5 12.2 7 8.78 16.0 9 15.5 7 12.6 5 12.0 2 10.6 6 10.1 3 10.1 5 9.78 10.5 8 10.0 31

Denmarca

Finlanda

Franta

Germania

Italia

Olanda

Norvegia

Russia

Spania Suedia

Elvetia

United Kingdom

Europa de Est

Altele

Americile

Argentina

Brazilia Canada

USA

2
Altele South Asia Bangladesh India Nepal Pakistan Sri Lanka Altele Oceania Australia Noua Zeelanda Altele Orientul Mijlociu

9 8.17 6.91 6.55 7.09 7.57 6.70 5.57 6.82 9.32 9.45 8.72 8.82 10.7 8 7.51 13.5 2 9.94 10.7 7 10.4 6 8.54 8.96 8.42 9.42 8.13 7.89 6.87 6.75 7.00 7.11 6.84 5.58 7.00 9.30 9.41 8.75 8.69 10.3 5 7.62 12.6 7 9.49 10.6 7 10.1 9 8.54 8.88 8.16 9.40 8.20 8.33 6.79 6.87 6.86 7.53 7.01 5.40 7.10 9.46 9.59 8.72 9.06 10.7 6 7.33 13.5 0 9.84 11.2 0 10.2 6 8.97 8.98 8.36 9.44 8.62

7.02 8.10 5.88 8.33 8.83 9.70 5.40 6.93 9.10 9.09 9.22 7.90 10.61 6.51 11.91 10.56 9.18 10.90 9.34 9.54 7.29 11.16 7.77 Immigration Bureau,

7.02 7.70 6.05 7.91 8.59 8.96 5.87 6.72 9.19 9.26 8.87 7.25 10.97 7.02 12.63 10.58 10.13 10.85 9.36 9.28 7.37 10.61 7.93 Police

7.09 6.99 6.38 7.16 7.82 7.03 5.83 6.56 9.52 9.67 8.84 7.35 10.6 5 7.62 13.5 4 10.5 6 9.74 10.6 4 7.52 9.29 7.94 10.1 8 7.98

9.38 7.34 6.80 7.84 7.98 6.88 5.03 6.75 9.46 9.62 8.78 9.38 11.0 4 8.59 13.4 3 11.1 0 10.8 2 10.0 9 8.99 9.07 7.99 10.0 7 8.19

Egipt Israel

Kuwait

Arabia Saudita

U.A.E.

Altele Africa Africa de Sud Altele

Total general

Source of Data: Department.

32

TURISTI INTERNATIONALI SOSITI CLASIFICATI DUPA SEX IANUARIE - DECEMBRIE 2007

Tara de rezidenta

Sex Barbati

(%)

Femei

(%)

Asia de Est ASEAN Brunei Cambodia Indonesia Laos Malaysia Myanmar Philippine Singapore Vietnam China Hong Kong Japan Korea Taiwan Altele Europa Austria Belgia Denmarca Finlanda

5,084,892 2,371,144 8,615 69,398 148,602 311,044 995,323 50,291 106,670 538,354 142,847 628,904 251,269 927,646 625,979 266,567 13,383 2,423,003 48,700 47,859 85,645 83,556

+ 11.12 + 13.53 + 14.96 - 20.92 + 20.24 + 128.91 + 5.43 + 20.81 + 2.83 + 6.52 + 2.78 + 9.52 + 8.74 + 8.14 + 15.01 - 1.01 + 22.55 + 20.80 + 6.15 + 9.44 + 20.91 + 29.96

2,896,313 1,384,410 3,815 39,378 85,317 210,018 556,636 24,892 92,203 260,746 111,405 374,237 196,788 321,054 449,537 160,466 9,821 1,266,767 25,450 21,183 49,361 54,776

- 13.95 - 5.69 - 26.18 + 4.77 - 9.79 + 43.50 - 12.29 - 2.10 - 6.46 - 16.63 - 1.28 - 18.48 - 15.27 - 26.28 - 19.33 - 21.17 - 6.42 - 3.74 - 17.42 - 8.32 - 7.42 + 14.81

33

Franta Germania Italia Olanda Norvegia Russia Spania Suedia Elvetia United Kingdom Europa de Est Altele Americile Argentina Brazilia Canada USA Altele South Asia Bangladesh India Nepal Pakistan Sri Lanka Altele Oceania Australia Noua Zeelanda

243,267 364,070 111,227 118,927 72,471 159,448 54,222 228,264 103,928 513,917 77,936 109,566 551,221 3,450 6,770 95,265 430,030 15,706 526,778 35,791 387,424 16,309 39,006 34,325 13,923 458,253 400,002 56,158

+ 15.99 + 16.25 + 18.76 + 14.95 + 20.78 + 65.95 + 21.21 + 34.15 + 16.05 + 10.76 + 51.59 + 28.85 + 6.81 + 49.42 + 27.66 + 10.54 + 4.89 + 27.36 + 22.92 + 17.41 + 28.45 - 3.60 + 12.99 - 0.46 + 32.18 + 27.41 + 29.95 + 11.64

108,384 173,130 47,696 64,420 37,605 120,323 30,492 146,056 48,094 232,505 53,402 53,890 266,343 2,161 4,256 54,498 193,608 11,820 158,796 12,208 118,813 4,229 8,755 9,914 4,877 273,030 238,124 33,770

- 1.63 - 11.10 - 4.00 - 9.02 - 10.29 + 26.99 + 4.84 + 6.51 - 14.25 - 17.41 + 21.65 + 5.11 - 13.81 + 43.59 + 17.47 - 14.50 - 16.08 + 25.11 - 10.12 - 10.21 - 7.26 - 32.73 - 17.40 - 23.52 - 4.65 + 2.04 + 3.23 - 7.22

34

Altele Orientul Mijlociu Egipt Israel Kuwait Arabia Saudita U.A.E. Altele Africa Africa de Sud Altele Total general

2,093 328,093 9,033 81,888 27,316 18,899 69,446 121,511 64,331 27,736 36,595 9,436,571

+ 35.03 + 20.04 + 4.54 + 16.94 - 3.77 + 5.36 + 23.66 + 31.81 + 17.36 + 15.65 + 18.69 + 14.88

1,136 125,798 3,235 41,124 7,767 5,347 28,676 39,649 40,610 18,533 22,077 5,027,657

+ 125.84 - 5.08 + 11.36 - 13.65 - 26.03 - 9.86 - 7.04 + 14.22 + 2.57 - 4.77 + 9.67 - 10.34

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

TURISTI INTERNATIONALI SOSITI DUPA FRECVENTA VIZITARILOR IANUARIE - DECEMBRIE 2007

Tara de rezidenta

Frequency of Visit PrimaVizita

(%)

Revizitata

(%)

Asia de Est ASEAN Brunei Cambodia Indonesia Laos Malaysia Myanmar

2,877,638 682,415 3,304 21,597 72,073 67,346 215,262 24,651

+ 0.92 - 5.56 - 1.81 + 51.27 - 1.19 + 131.32 - 32.04 + 31.67

5,103,567 3,073,139 9,126 87,179 161,846 453,716 1,336,697 50,532

+ 0.25 + 8.45 - 1.84 - 21.50 + 11.44 + 79.25 + 5.93 + 4.55 35

Philippine Singapore Vietnam China Hong Kong Japan Korea Taiwan Altele Europa Austria Belgia Denmarca Finlanda Franta Germania Italia Olanda Norvegia Russia Spania Suedia Elvetia United Kingdom Europa de Est Altele Americile

80,310 99,662 98,210 600,695 132,845 447,742 789,781 215,287 8,873 1,592,725 31,080 27,154 45,925 64,798 139,248 203,748 70,008 86,045 40,969 178,535 51,641 144,416 45,217 303,129 77,214 83,598 321,750

+ 15.98 + 15.91 - 12.49 + 0.49 + 13.71 + 5.65 + 4.15 - 4.51 + 31.84 + 33.56 + 11.84 + 9.05 + 22.37 + 48.34 + 35.26 + 25.21 + 38.53 + 18.61 + 27.26 + 66.54 + 40.63 + 51.02 + 36.48 + 18.13 + 60.01 + 38.99 + 13.56

118,563 699,438 156,042 402,446 315,212 800,958 285,735 211,746 14,331 2,097,045 43,070 41,888 89,081 73,534 212,403 333,452 88,915 97,302 69,107 101,236 33,073 229,904 106,805 443,293 54,124 79,858 495,814

- 10.90 - 4.47 + 11.77 - 7.60 - 9.03 - 7.89 - 16.75 - 14.41 - 2.41 - 1.51 - 11.94 - 0.11 + 2.84 + 7.63 - 2.10 - 3.41 - 4.19 - 4.34 - 0.89 + 21.05 - 10.85 + 8.62 - 5.08 - 9.33 + 15.02 + 4.86 - 8.48

36

Argentina Brazilia Canada USA Altele South Asia Bangladesh India Nepal Pakistan Sri Lanka Altele Oceania Australia Noua Zeelanda Altele Orientul Mijlociu Egipt Israel Kuwait Arabia Saudita U.A.E. Altele Africa Africa de Sud Altele Total general

3,404 6,151 64,631 230,452 17,112 307,884 13,045 250,688 5,992 18,144 16,338 3,677 278,096 240,311 36,782 1,003 213,243 7,397 62,804 12,355 12,678 40,491 77,518 49,503 23,872 25,631 5,640,839

+ 68.68 + 49.48 + 13.70 + 10.22 + 51.66 + 30.31 + 28.97 + 33.93 + 6.54 + 18.08 + 9.20 + 21.15 + 38.94 + 39.10 + 36.83 + 95.90 + 35.98 + 44.44 + 17.58 + 18.55 + 19.54 + 34.69 + 64.23 + 32.61 + 28.52 + 36.66 + 13.78

2,207 4,875 85,132 393,186 10,414 377,690 34,954 255,549 14,546 29,617 27,901 15,123 453,187 397,815 53,146 2,226 240,648 4,871 60,208 22,728 11,568 57,631 83,642 55,438 22,397 33,041 8,823,389

+ 22.88 + 1.33 - 8.54 - 8.90 - 0.79 + 2.37 + 2.91 + 5.36 - 17.26 - 0.47 - 14.12 + 19.90 + 6.11 + 8.77 - 11.16 + 44.45 - 3.37 - 24.19 - 6.27 - 20.15 - 12.79 + 1.21 + 4.95 - 2.87 - 9.94 + 2.58 - 0.46

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

37

9. Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Rob Rachowiecki, Thailanda- ghid turistic, Biblioteca Adevarul. http://www.tatnews.org http://www.siamstamp.com http://aboutourism.wordpress.com http://iphone.mythailandblog.com http://southeastasean.blogspot.com www.turismblog.ro

38