Contents

CAPITOLUL X. TAIWAN 1
10.1. Date sintetice despre Taiwan 1
10.2. Influenţa culturii în managementul firmelor taiwaneze 1
10.3. Guvernul sprijină afacerile 2
10.4. Legislaţia de afaceri în Taiwan 2
10.5. Sindicatele în economia taiwaneză 3
10.6. Criza managementului în economia taiwaneză 3
10.7. Superstiţiile în afaceri 4
10.8. Încadrarea culturii taiwaneze în abordarea lui Hofstede 4
10.9. Exemplificări din managementul corporatist taiwanez 5
 CAPITOLUL X. TAIWAN

10.1. Date sintetice despre Taiwan

Istoria şi economia Taiwan-ului, ca ţară nou industrializată, este strâns conectată de

China şi Japonia. Alături de alte ţări asiatice mici impuse în competiţie globală pe parcursul
ultimelor 4-5 decenii (Singapore, Thailanda, Corea de Sud, Hong Kong etc.), Taiwan se
constituie într-un exemplu sau model de ţară ce a atins prosperitatea economică într-o perioadă
istorică scurtă. Cum se explică succesul economic înregistrat de economia taiwaneză? Ce
strategii macroeconomice au fost aplicate ? Care au fost rolul statului în susţinerea afacerilor? Ce
practici s-au proceduri de management aplică firmele din această ţară? În ce măsură decolajul
economic al Taiwan-ului s-a bazat pe import de tehnologie, cunoştinţe generale şi management?
Ce rol a jucat importul de know – how în susţinerea dezvoltării economice? Poate fi adaptat
modelul aplicat de Taiwan de către alte ţări, în speţă România?
Evident că este dificil de oferit răspunsuri complete la întrebări de tipul celor invocate şi
că înţelegerea, eventual „decantarea”, unor modele de dezvoltare a afacerilor se poate face doar
„pas cu pas”. Astfel, pentru a înţelege specificul managementului taiwanez şi succesul reportat
de această economie în competiţia globală, vom începe cu prezentarea unor date sintetice:1
a) Taiwan este situat la 160 km sud est de China, între Japonia şi Hong Kong, include o
insulă principală şi alte 64 insule mai mici, 22 milioane populaţie, capitala Taipei având 3
milioanei locuitori (date comparabile cu România); în capitală au sediul principal majoritatea
companiilor importante, se află sediul al The Taiwan Stock Exchange, bănci şi corporaţii străine;
alte centre de afaceri sunt:
- Kaohsiung, al doilea oraş ca număr de locuitori, este al zecelea port din lume ca volum al
traficului, comparabil cu oraşul japonez Osaka, renumit pentru transport maritim
containerizat (locul trei în lume), investiţii pentru extindere de 11 miliarde USD etc.
- Taichung este renumit drept centru universitar, cultural şi de cercetare ştiinţifică
b) Taiwan, ca şi Japonia, dispune de puţine resurse naturale, importă circa 90% din
necesarul de energie folosită (petrol, gaze, cărbune, electricitate etc.); din total forţă de muncă
activă (9 milioane persoane), circa 12 % lucrează în agricultură, 40 % în industrie şi 47% în
servicii; limba oficială este chineza mandarină şi alte dialecte. Venitul anual pe locuitor este
estimat la circa 20 000 USD (mai ridicat decât GDP per locuitor oficial), inflaţia este de circa
3%, anul financiar începe la 1 iulie.
c) Educaţia în Taiwan: colegii universitare de stat şi particulare, inclusiv cu predare în limba
engleză, aceasta fiind şi limba de lucru în relaţiile cu firmele străine (mai puţin China). Ţări
precum SUA, Japonia şi UE au recunoscut relaţiile speciale dintre China şi Taipei, dar menţin şi
legături directe cu Taipei (exemplu: SUA prin Institutul American în Taiwan , institut ce
funcţionează ca o ambasadă, cu atribuţiuni în sfera diplomatică, emitere vize etc.)
d) Economia taiwaneză are infrastructură în curs de modernizare (autostrăzi, reţele de
telecomunicaţii de stat şi private etc.); dezvoltă rapid sectoare de vârf precum IT, aerospaţiale,
bunuri de larg consum. Aproximativ 20% din comerţul exterior anual este orientat pe relaţia
China, 60% Japonia, balanţa de plăţi este permanentă excedentară cu 12 - 15 miliarde USD / an,
astfel că fără exporturi Taiwan ar fi doar o insulă în mare între Japonia şi Singapore; 30% din
GDP este asigurat de firme cu capital majoritar de stat.

10.2. Influenţa culturii în managementul firmelor taiwaneze

1
Chambers K. – Succed in Business. The essential guide for business and investment in Taiwan, Time Editions Ltd
Graphic Arts Center, Portland, 1999

2
 Statutul politic şi administrativ al Taiwanului a fost sinuos de-a lungul istoriei: sec. XII –
XVII a fost protectorat sau provincie a Chinei; apoi sub influenţa portugheză sau olandeză
aproximativ între 1900 – 1947 a fost sub ocupaţie japoneză, influenţă ce se resimte şi astăzi în
lumea afacerilor, în sistemul de educaţie universitară şi organizarea administrativă.2
Dacă se doreşte o „fotografiere” foarte generală a managementului taiwanez, atunci se
poate afirma că influenţa culturală predominantă în afaceri este cea japoneză şi chineză, la care
se adaugă excelente cunoştinţe de management „importate” din Occident (SUA şi Europa).
După patru decenii de lege marţială (1947 – 1987), în Taiwan s-a introdus o variantă a
constituţiei chineze, ănsă adaptată la modelul Occidental, care statuează sistemul multipartid şi
statul de drept.

10.3. Guvernul sprijină afacerile

Actualmente administraţia publică este structurată pe trei nivele de decizie:3

- nivel central, format de preşedinte şi Adunarea Naţională;
- nivel provincial sau regional, ţara fiind divizată în 16 regiuni;
- nivel local sau municipal (însă capitala şi KAOHSIUNG sunt subordonate direct centrului).
La nivel central: Ministerul Afacerilor Economice este o megaagenţie ce include circa 60
de reprezentante în străinătate prin care se colectează informaţii pentru a sprijini companiile; în
acelaşi sens este orientată activitatea China External Trade Association. Astfel, cu sprijinul
direct a statului se asigură zilnic / săptămânal informaţii (şi up grade) de tipul:
- reviste economice
- baza de date pe principale ţări
- studii de piaţă
- cataloage de export – import
- broşuri privind tarifele vamale
- legislaţia de comerţ
- cercetări de marketing
- prognoze pe produse / sectoare
- listinguri de cereri de import.
Informaţiile amintite se publică în chineză şi engleză; sunt bine sintetizate pe fiecare
domeniu şi sprijină direct politicile şi strategiile companiilor taiwaneze.

10.4. Legislaţia de afaceri în Taiwan

Lumea afacerilor în Taiwan nu este foarte riguroasă, foarte „ordonată”, unul şi acelaşi
text de lege interpretându-se funcţie de parteneri şi de anumite interese conjuncturale. În plus,
triadele existente în Japonia, China şi alte ţări asiatice sunt extrem de active în derularea curentă
a afacerilor din economia taiwaneză.4 Legea taiwaneză nu se bazează pe precedent, fiind din
acest punct de vedere comparabilă cu situaţia din Franţa sau România; pentru fiecare caz în
parte, adică fiecare „speţă”, legea scrisă se supune interpretării juriştilor / avocaţilor. În dreptul
comercial taiwanez, avocaţii străini nu pot opera legal, deci trebuie să se asocieze cu un avocat
local pentru a deschide un birou / reprezentanţă / filială. Toate firmele autohtone sau străine
organizate ca societăţile comerciale, sunt înregistrate în Registration Act, în care se precizează
scopul sau domeniu de operare. Conform Codului Civil taiwanez, formule juridice de companii
sunt:

2
Dunn Ch. C. – Global Formation: Structures of the Worl – Economy, Rowman & Littlefield Publishers, Inc. New
York, 1998
3
În Taiwan, îndeosebi pe parcursul ultimelor două decenii, triadele controlează proiectele de infrastructură,
contractele publice de achiziţii, solicită taxe de protecţie, cote procentuale de 1-5% din diverse contracte
(comisioane ilegale, denumite Pay Offs sau Rake – Offs sau Kick Backs etc.)
4
Idem

3
 -Unlimited company
-Limidet company
-Unlimited company with limited liability share holders
-Company limited sy shares
După 1995, conform cadrului juridic stabilit în economia taiwaneză: nu există restricţii
asupra mişcării capitalului, este admisă repatrierea profitului, rata de schimb valutar este
determinată de piaţă (între New Taiwan Dollar şi alte valute), firmele trebuie să-şi publice datele
financiare în 90 de zile de la închiderea exerciţiului financiar (în SUA companiile cotate la bursă
au câteva zile la dispoziţie pentru aceleaşi obligaţii), există 80 de zone precis stabilite în care
investitorii pot cumpăra sau închiria pământ pentru noi imobile sau spaţii comerciale; se aplică
VAT de 5% (Value Added Tax), dar şi unele accize, deschiderea conturilor bancare de investitori
străini necesită parcurgerea unei proceduri lungi etc.
Deschiderea şi operarea efectivă a unei noi afaceri în Taiwan de către o corporaţie străină
poate fi uneori mai anevoiaşă decât procedura similară pentru China.5 La momentul actual, legea
taiwaneză nu mai admite orice fel de industrie ce ar urma să opereze în economia ţării, deci legea
face distincţie între 3D industries (Dirty – Dangerous – Demanding) şi alte industrii sau sectoare
de afaceri. În categoria 3D se includ sectoare precum construcţii, exploatări resurse naturale,
maşinărie grea, linii de asamblare, reparaţii şi service etc. (există mai multe restricţii de
procedură, nu pot fi angajaţi muncitori locali calificaţi întrucât numărul lor este redus, este
nevoie de a aduce muncitori din Sud – Estul Asiei, maxim 35% din total etc.).
Ca forme juridice, corporaţiile străine pot fi înfiinţate în economia taiwaneză:
- Partnerships
- Branches
- Offices of job site
- Oficii / birouri de reprezentare
- Oficii / birouri de legătură.
Legea taiwaneză de afaceri nu admite înfiinţarea de joint ventures, ca entităţi
juridice distincte.

10.5. Sindicatele în economia taiwaneză

Organizarea sindicatelor în economia taiwaneză este similară cu sindicatele din economia

niponă (din nou, dominaţia japoneză de peste o jumătate de secol se resimte în diverse
componente ale vieţii sociale). Prin urmare, regăsim sindicatele / uniunile organizate pe
întreprinderi, şi doar ca excepţie pe sectoare / industrii de afaceri. Similar situaţiei din Japonia,
de regulă cererile formulate de conducerile sindicale sunt moderate şi foarte rar se ajunge la
grevă. Prin negocierile colective anuale, între administraţie şi sindicatul din companie,
angajatorii respectă prevederile generale: săptămâna de lucru de 44 – 48 ore, 18 sărbători pe an,
zile de concediu, angajarea la peste 15 ani, plata obligaţiilor fiscale către stat (asigurări de
sănătate, fonduri de pensii, masă, transport etc.) Există unele restricţii cu privire la asocierea în
sindicate / uniuni: pentru funcţionari publici, profesori, industria de apărare etc.

10.6. Criza managementului în economia taiwaneză

După o perioadă de creştere şi prosperitate economică, pe măsură ce veniturile pe cap de

locuitor au sporit considerabil, companiile taiwaneze acuză greutăţi în competiţia dură cu
Japonia sau SUA sau Uniunea Europeană. Unele dintre metodele / procedurile de organizare şi
5
Chambers K.– Succed in Business The essential guide for business and investments in Taiwan, Time Editions Ltd
Graphic Arts Center, Portland 1999; Christopher C. Dunn – Global Formation: Structures of the Worl – Economy,
Rowman & Littlefield Publishers, Inc. New York, 1998

4
conducere a companiilor aduse „din import” fie din Japonia, fie din Occident, nu mai oferă
răspunsuri standard sau soluţii taiwaneze. Pe parcursul ultimelor două decenii, companiile
importante sunt în căutarea de tineri manageri profesionişti, capabili să obţină succese în
competiţia globală, adică se resimte o criză în identificarea unei noi generaţii de manageri locali,
care să stăpânească deopotrivă „spiritul asiatic”al conducerii afacerilor, dar şi noile metode de
management modern, de construire a unei echipe, de motivare a salariaţilor.6 Îndeosebi
companiile taiwaneze MNC (multinational corporations) au specialişti formaţi în număr redus
pentru HQ (sediu central) şi resimt lipsa unor profesionişti pentru a fi trimişi să lucreze „în
străinătate”, adică într-un mediu multicultural din cadrul sucursalelor / filialelor proprii.7
Cauzele majore ale acestei situaţii de criză: firmele au investit puţin în training–ul
salariaţilor, companiile controlate de o familie refuză unele tehnici / metode occidentale, apar noi
MNC din SUA şi UE, distribuţia internă începe să fie controlată de mari supermarketuri şi reţele
de distribuţie cu ridicata (warehouse stores), Carrefour are 11 locaţii în Taiwan etc.

10.7. Superstiţiile în afaceri

Societatea taiwaneză de afaceri acordă o importanţă notabilă unor evenimente

(simboluri/cifre) care ar putea influenţa: stabilitatea unor întâlniri de afaceri, derularea unor
negocieri directe, amplasarea unor locaţii de fabrici/birouri, etc. Astfel se consideră că numărul
patru este norocos (în mandarină se pronunţă similar cu „moarte”), ceea ce conduce la situaţii
inedite (similare cu 13 în SUA); se preferă numeralele pare; numere 6 şi 8 în asociere sunt
norocoase la amplasarea şi design-ul unor imobile, se consultă arhitecţi specializaţi (profesia de
geomanager) pentru ca elementele vânt şi apă să fie dirijate favorabil; afacerile importante
necesită intermedieri (în comerţul cu amănuntul nu poate ajunge „direct” nici o firmă străină,
există două/trei nivele intermediare etc.); se regăseşte pe deplin conceptul de „faţă”, adică de a
păstra permanent o imagine bună despre tine însuşi („concept of face”); modul în care se
comunică un mesaj este mai important decât conţinutul său; conceptul „quid pro quo” este luat
foarte în serios, respectiv cel care a benefciiat de o favoare rămâne dator în a se revanşa; scrisul
cu cerneală roşie este nerecomandat, având un sens negativ pentru destinatar; etc.

10.8. Încadrarea culturii taiwaneze în abordarea lui Hofstede

Conform studiului efectuat de Hofstede, Taiwanul poate fi încadrat între cele două
extreme ale fiecărei dimensiuni culturale identificate de autor.

6
Hill Ch. W. – International Business, McGraw – Hill, Irwin, New York, 2002
7
Harrington H. J. , Harrington J. S. – Total Improvement Management, McGraw – Hill, 1995

5
 Feminitate
Masculinitate
D1
0 100
Taiwan – 45 puncte
Mică locul 33 Mare
D2
0 100
Taiwan – 58 puncte
loc 30 într-un eşantion de 50 de ţări Individualism
Colectivism
D3

0 100
Taiwan – 17 puncte locul 44

Redus Puternic
D4
15 100
%
Taiwan – 69 puncte
locul 26
Termen scurt
Termen lung
D5
0 100

Taiwan – 67 puncte
(locul 3 între 23 ţări din eşantion; loc 1)

În studiul efectuat de Hofstede, amintim din nou pentru toate dimensiunile luate în
analiză este vorba de o ierarhizare între ţări relativ, deci este vorba de măsurarea unor diferenţe
între ţări. În ceea ce priveşte dimensiunea D1, ţări precum Iran, Spania, Pakistan au realizat
punctaje apropiate de Taiwan; la un pol opus se situează ţări Latino-Americane. Cu privire la D2
şi D3, studiul lui Hofstede arată că colectivismul sunt trăsături esenţiale a societăţii taiwaneze, el
se află la baza competiţiei, a orientării pe termen lung; alte ţări precum Coreea de Sud, Thailanda
etc. realizează un punctaj apropiat de cultura taiwaneză; la polul opus se situează SUA şi
Australia. În ceea ce priveşte dimensiunea D4 studiul lui Hofstede situează Taiwanul înspre zona
mediană a intervalului, zonă în care mai regăsim ţări precum Pakistan, Austria, Ţările Arabe;
acest aspect, împreună cu faptul că regăsim Taiwanul poziţionat pe D5, atestă argumentat
localizarea managementului din această ţară „undeva” între Japonia şi China.

10.9. Exemplificări din managementul corporatist taiwanez

Analizele privind tipul de management și succesul obținut de către firmele din această
țară arată că modelul de management este puternic influențat de managementul grupurilor
Chaebol din Coreea de Sud, managementul grupurilor Keiretsu; există și unele influențe ale
managementului america și/sau european în strategiile și practicile întâlnite la nivel de firme
medii și mari. Analizele pe acest subiect arată că în Taiwan, similar situației din Coreea de Sud,
economia se bazează îndeosebi pe funcționarea unor rețele constituite de sute de firme (network

6
based-economies) întrucât prorpietatea și controlul asupra firmelor sunt mai difuze comparativ
cu situația din SUA sau Europa8.
Așadar, o mare parte din companiile din Taiwan au imitat modul de constituire,
exercitarea controlului și formularea de strategii ce sunt întâlnite la nivelul grupurilor Chaebol;
majoritatea sectoarelor industriale și de servicii au fost și sunt controlate de business groups
(acestea sunt networks sau clustere din ”n” firme ce sunt independente juridic fiecare). Totuși, în
cazul business group din Thailanda, gradul de integrare orizontală și verticală a rămas mai scăzut
comparativ cu practicile întâlnite în Chaebol9. În tabelul nr…..prezentam ponderea deținută de
business group în Taiwan comparativ cu situația existentă în Coreea de Sud pentru patru sectoare
principale de activitate.

Tabel nr…Ponderea business group în Taiwan față de Coreea de Sud (1983)

Taiwan Coreea de Sud

(96 grupuri principale) (top 50 Chaebols)
Minerit 10,6%
Producție 19% 45,4%
Construcție 5,6% 66%
Transport și Depozitare 1,8% 23%
Sursa: Adaptat după Fruin W.N (editor),1998, Network, Markets and the Pacific Rim. Studies in Strategy, Oxford
University Press, p.186

Așadar, o mare parte a economiei din această țară funcționează relativ independent de
influența grupurilor ce sunt constituite oficial sub forma de comapnie holding controlată de o
familie sau un număr restrâns de persoane; în anii 90 existau aproximatiov 700.000 de firme la o
populație de 22 de milionae de locuitori ceea ce denotă o activitate antreprenorială intensă;
majoritatea firmelor sunt însă din categoria celor sub 300 de salariați și acest sector de firme
realizează 50% din producție și exporturi îndeosebi în sectoare precum textile, mase plastice,
produse chimice etc..
Există un număr limitat de grupuri (business group) care să aibă o dimensiune mai mare,
respetiv de cateva mii de salariați și să fie cunoscute la nivel internațional; în tabelul
nr…prezentam cele 5 grupuri principale din Taiwan și numărul de firme care compune fiecare
grup la nivelul anilor 90:

Tabel nr….Primele 5 grupuri (business groups) din Taiwan și distrubuția firmelor din
grup pe sectoare principale

Sectoare Formosa Plastics Linder Intern Tainan Spin YUE Motors Far Eastern
(18 firme) (12 firme) (33 firme) (11firme) (15 firme)
Din care:
 Textile 5 - 10 2 2
 Industria 2 - - - -
lemnului
 Chimice 2 - 1 - -
 Sticlă - - 2 1 2
 Plastice 3 - - - -
 Transport 4
Sursa: Adaptat după Fruin W.N (editor),1998, Network, Markets and the Pacific Rim. Studies in Strategy, Oxford
University Press, p.186

8
Fruin W.N (editor),1998, Network, Markets and the Pacific Rim. Studies in Strategy, Oxford University Press,
pp.181-200
9
Fruin W.N (editor),1998, Network, Markets and the Pacific Rim. Studies in Strategy, Oxford University Press,
pp.181-185

7
 Comania Taiwan Semiconductor apare în mai multe clasamente internaționale, cum ar
fi The World Largests Public Companies (WLPC) – Global 2000, clasament în care apare pe
poziția 126 realizând în 2019 o cifră de afaceri de circa 34 miliarde USD și un profit de circa 11
miliarde USD (valoare de piață 222 miliarde USD). Aceeași companie apare la poziția 30 în
”Topul 100 Best Performnig Companies 2019” ceea ce denotă o evoluție bună a organizației în
perioada care a urmat după criza globală din 2008-2010.
Similar altor companii din Asia, TSMC a aplicat în ultimele decenii o strategie relativ
agresivă de extindere pe piețele externe, strategie bazată îndeosebi pe inovare în tehnologii
disruptive (cipuri de ultimă generație de 5 nanometri, PC-uri, servere, telefoane mobile,
echipamente pentru 5G etc.)
Conform unui clasament al US Patent & Trademark Office pentru 2019, firma TSMC
ocupa locul 10 între primele 100 de companii cu inovații majore în domeniul tehnologiilor de
vârf. Evaluarea pieței globale de semiconductori și a altor industrii conexe la momentul actual
conduce la concluzia că TSMC are perspective reale de a-și consolida poziția la nivel
internațional. Cel puțin în parte, după opinia noastră, succesul companiei rezidă în inovații
proprii și investiții semnificative în resursele umane ale organizației. În sensul invocat,
menționăm următoarele: 10
- Compania a aplicat o strategie de internaționalizare a board-ului existent la vârful
organizației, cât și a echipei conduse de CEO și ceilalți membri executivi;
- În cadrul ”Board of Members” există 5 directori independenți ce provin din SUA, UK,
China și alte țări; aceiași membri ai board-ului au în majoritatea lor un Phd. sau un master
absolvit în domeniul ingineriei și alte domenii apropiate; recompensarea și beneficiile
acordate tuturor membrilor din board nu pot depăși 0,3% din profitul anul; compania aplică
reguli stricte privind comportamentul etic al tuturor managerilor/salariatilor , evitarea
oricărui conflict de interes în managementul oprațiunilor zilnice etc.;
- Echipa condusă de CEO are circa 20 de membri, majoritatea managerilor având un Phd sau
cel puțin un master absolvit; vicepreședintele senior responsabil de strategie și alți 5 membri
din board sunt din SUA sau China.
- În ultimii ani a aplicat un program intern de pregătire a salariaților proprii în sistem online
pe subiecte legate de ”comportament etic”, program la care au participat circa 48 000 de
salariați; ea aplică intern un ”Code of Ethics and Business Conduct”.

Compania Hon Hai Precision (Foxconn). Această companie apare pe poziția 1234 în
clasamentul WLPC-Global 2000 pentru anul 2019, cu o cifră de afaceri de 175 miliarde USD și
un profit de circa 4 miliarde USD…..articol privind condițiile de muncă + rata sinuciderilor.
Compania Foxconn este propriu-zis un MNC taiwanez, are HQ într-o țară cu ceva peste
20 mil. de locuitori, însă a devenit un gigant în sectorul electronicelor și al altor industrii pe
parcursul ultimelor patru decenii. Studiul nostru include o analiză separată cu privire la drumul
parcurs de Foxconn începând cu anii 60 și până în prezent (atunci când discutăm despre
managementul corporatist din Taiwan).11 Deocamdată vom menționa faptul că această companie,
cu numele original Hon Hai Precision, apare în diverse clasamente internaționale inclusiv sub
UNCTAD Top 100 Nonfinancial, având circa 1 mil. de salariați, dintre care 80% sunt în
străinătate, și vânzări de circa 175 mld. USD.12 Această companie taiwaneză a reușit în 2016 să
preia controlul complet asupra companiei japoneze Sharp prin achiziționarea a circa 2/3 din
acțiuni pentru suma de 3,5 mld. USD (începând cu 2011, Sharp a înregistrat anual pierderi sau
profituri nesemnificative și a fost apoi scoasă la licitație de către un grup de bănci creditoare).
Achiziția efectuată de Foxconn a fost prima prin care o firmă străină reușește să preia controlul
total asupra unei companii majore dintrun grup japonez keiretsu, respectiv conglomeratul

10
*** - Annual Report TSMC 2019
11
Despre această companie urmează să discutăm mai pe larg în capitolul... al lucrării noastre.
12
Foxconn Annual Report 2019; World Investment Report 2019, www.unctad.org

8
Sharp, și aceasta într-un domeniu high tech. Operațiunea a survenit în contextul în care Sharp nu
a reușit să își revină după criza asiatică din 1997, iar evoluția financiară înregistrată în intre
2000-2010 a fost predominant descendentă pe CAF propriu. Cum a reușit compania Foxconn
performanța de a depăși și a achiziționa un conglomerat japonez renumit în sectorul high tech al
economiei globale?
La momentul anului 2016, când a fost preluată de către competitorul taiwanez, compania
Sharp avea circa 50 000 de salariați în diverse zone ale lumii și, mai important, era un nume
impus în industria de televizoare LCD, telecomunicații, telefonie mobilă (5 ani consecutiv, între
2005 și 2010, a fost nr.1 pe piața japoneză) și alte industrii conexe.

Anul 2019 a fost propriu-zis ceva mai modest față de ani anteriori pentru întregul grup
Foxconn, ca venituri / vânzări (denumirea de marcă și abrevierea sub care compania Hon Hai
Precision este listată la lista de valori din Taipei). In schimb, profitul grupului sa mentinut pe
o tendinta pozitiva inclusiv in perioda 2008-2010 . Intregul grup Foxconn reușește să se
mențină între cei mai mai competitori globali în producția de componente electronice, inclusiv
componente pentru sectorul de IT&C. Succesul grupului se explică diferit pentru perioada
primelor două decenii din istoria sa (când s-a aplicat o strategie de preluare a unor tehnologii din
Occident și formarea unor specialiști proprii capabili să dezvolte produse noi, inovații etc.),
comparativ cu perioada parcursă din 2000 și până în prezent (accentul s-a pus pe inovații și
tehnologii noi și formarea de specialiști proprii atât în țara de origine, cât și în străinătate). La
momentul anului 2019 compania deținea peste 83 000 de patente, majoritatea înregistrate în
Taiwan, dar și în SUA, China și alte țări. În perioada anilor ’90, grupul Foxconn încă semna
contracte pentru transfer de tehnologie cu companii japoneze, americane sau europene, pentru ca
în prezent să fie un real gigant tehnologic. Cum se explică ascensiunea acestui grup la nivel
internațional în decurs de circa 4 decenii?
În ceea ce privește situația actuală și perspectivele grupului Foxconn, sunt de reținut
câteva aspecte, între care amintim:
- Istoria grupului însumează circa patru decenii, însă ea a devenit un global challenger
îndeosebi începând cu anii 2000 și până în prezent; există suficiente motive pentru a încadra
această companie în categoria latecomers în industria de electronice și alte sectoare conexe
cu aceasta.
- Compania a ajuns la un număr record de salariați, respectiv aproape 1 milion, ceea ce-i
conferă mici avantaje competitive date de dimensiunea organizației.
- Compania dispune de un număr total de 83 000 de patente ce se localizează îndeosebi în
fabricarea electronicelor de consum și unele industrii sau sectoare conexe cum ar fi
computerele, telefoanele mobile, telecomunicațiile, IA etc.