Tema: Comerțul international, balanța comercială și

balanța de plăți externe

 Cuprins

1. Introducere....................................................................................3
2. Conținut.........................................................................................4-7
CAPITOLUL I...............................................................................8
Balanța de plăți externe
Structura balanţei de plăţi externe

CAPITOLUL II…………………………………………….……8-10
Cursul de schimb şi balanţa comercială

CAPITOLUL III.......................................................................…..11

Încheiere

3. Bibliografie.....................................................................................12

2
 Introducere

Balanta de plăți externe este un document statistic care rezumă într-o formă sistematica
tranzactiile unei economii (specifica este raportarea la o singura economie nationala) cu
restullumii de-a lungul unei perioade de timp (de obicei un an). Astfel, acest document ajunge
sareflecte pozitia unei economii nationale in raporturile ei cu restul lumii (impreuna cu balanta
decreante si angajamente externe) si contribuie in procesul elaborarii politicii economice externe
aoricarei guvernari (atat din punct de vedere al celei nationale cat si a guvernarilor externe,
aflatein relatie cu statul reper). Aceasta balanta se intocmeste global (pentru a evidentia
totalitateafluxurilor sau tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii),
bilateral (pentrurelatiile cu o anumita tara) si regional (pentru schimburile cu un grup de tari).
Ea cuprinde tranzactiile dintre agentii rezidenti si nerezidenti, distinctia dintre cele
douacategorii bazandu-se pe centrul principal de interes sau de activitate (acceptiunea economica
arezidentei) si nu pe nationalitate sau alte criterii legale (legate de pozitionarea persoanei).
Astfel, rezidentii unei economii sunt: familii si indivizi care isi creaza in tara o gospodarie,
intreprinderi,corporatii si cvasi-corporatii (de exemplu, sucursale ale investiorilor straini directi),
institutii non- profit, guvernul si administratia locala. Nerezidentii includ pe langa persoanele
fizice si juridicestraine, care activeaza in afara teritoriului national reper, si persoanele care si-au
mutat centrul deactivitate/ de interes in strainatate, filialele si sucursalele intreprinderilor stabilite
in strainatate,turistii, oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati temporar in
teritoriul reper sialtele asemenea
Importanta acestor balanțe (balanta de plati externe si balanta de creante si angajamente
externe) este considerabila in special datorita faptului ca determina mersul economiei analizate
inmod direct cat si in raport cu economiile cu care aceasta are relatii comerciale, de creditare.
În analiza economică internațională, cel mai important raționament, neglijat din păcate de
abordarea convențională, este cel potrivit căruia comerțul internațional nu se desfășoară între țări
ci, asemenea comerțului intern, între agenți economici. În cazul comerțului internațional, agenții
economici care contituie subiecții schimbului, întâmplător sau nu, au naționalități diferite. În
rest, toate celelalte caracteristici ale activității comerciale (localizare în spațiu, desfășurarea
actelor comerciale într-un anumit interval de timp, existența unor costuri de tranzacție) sunt
caracteristici comune atât pentru comerțul intern cât și pentru cel extern.

3
 Conținut
CAPITOLUL I

Balanța de plăți externe

Pentru întelegerea elementelor referitoare la balanta de plati externe, este necesar să se

abordeze si conceptele de:
 T r a n z a c t i a - este un concept care desemneaza fluxul economic care reflecta
crearea,transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice si care
presupuneschimbarea de proprietate asupra bunurilor si/ sau drepturilor financiare, prestarea de
servicii saudisponibilizarea de forta de munca si capital. Totalitatea tranzactiilor constituie
fluxurileeconomice pe care o tara le are cu restul lumii si este, in concluzie, elementul de baza
generatoral balantei de plati.
 F l u x u r i l e c o m e r c i a l e i n t e r n a t i o n a l e reflecta interdependentele dintre tari
in planuleconomiei reale, ca efect al adancirii treptate a diviziunii mondiale a muncii si
a specializariiagentilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea de produse
corporale(produse de baza si produse prelucrate), produse incorporale (brevete de inventie,
know-how,lucrari complexe de proiectare) sau de prestari servicii sub forma transporturilor si
asigurarilorinternationale de persoane si marfuri, al turismului international (prestari de servicii)
sau alserviciilor profesionale (de la servicii bancare, de telecomunicatii si de reprezentare pana
laservicii de consultanta juridica, gestiune, teleprelucrare si gestionare a bancilor de date
dindiferite domenii de interes publice sau private).
 F l u x u r i l e f i n a n c i a r m o n e t a r e i n t e r n a t i o n a l e sunt tranzactiile dintre
agenti economiciapartinand unor state distincte, care se exprima si se realizeaza prin mijloacele
de plati si decredit. Aceste fluxuri cuprind doua categorii principale:- fluxuri de compensare a
tranzactiilor comerciale - orice deplasare/ cedare de produsecorporale sau necorporale, prestare
de servicii, s.a. intr-un sens intre partenerii unei tranzactii/contract avand ca efect o deplasare in
sens invers a unui flux de plati;- fluxuri financiare independente fata de activitatea

comerciala, care se concretizeaza inmiscarile internationale de capital (credite externe

acordate sau primite, investitii externe directesau de portofoliu si miscari de fonduri pe

4
termen scurt), consecintele valorificarii capitalului pe oalta piata decat cea de formare fiind
veniturile din plasamentele financiare externe, inclusivtransferurile financiare unilaterale.
 C o m e r t u l i n v i z i b i l este acel segment al comertului/ circuitului economic
international/mondial care grupeaza totalitatea fluxurilor de servicii si financiare ocazionate de
circulatiainternationala a marfurilor, persoanelor, ideilor si
capitalurilor.Astfel, cuprinde tranzactiilecomerciale cu produse necorporale si pe acelea care au
ca obiect prestarile de servicii, dar sicreantele si obligatiile decurgand din fluxurile intre
economiile nationale a factorilor de productiecapital si forta de munca. Aceste fluxuri nu sunt
reflectate la nivel de control vamal (care selimiteaza la produsele corporale) fapt care determina
includerea in conceptul de comert invizibil atuturor acelor fluxuri care nu au ca obiect o marfa
tangibila sau un transfer de capital.
 Centrul de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara
atuncicand aceasta are plasamente interitoriul economic al tarii respective unde sau de unde s-a
angajatsau intentioneaza sa se angajezein activitati si tranzactii economice pe o perioada de
timpdeterminata sau nedeterminata, dar nu mai mica de un an.
 T e r i t o r i u l e c o n o m i c a l u n e i t a r i este teritoriul geografic administrat de
guvernul acelei tari(fara a fi indentic cu teritoriul granitelor recunoscute administrativ/ politic),
unde persoanele, bunurile si capitalul circula liber. Teritoriul economici cuprinde spatiul aerian,
apele teritoriale,teritorii din apele internationale asupra carora are drepturi exclusive,
enclavele teritoriale dinrestul lumii, orice zona libera, depozitele de granita sau unitati operate de
intreprinderinerezidente sub controlul vamal al tarii respective si nu cuprinde enclavele
teritoriale utilizate deguvernele straine sau de organizatiile internationale localizate in interiorul
granitelor geograficeale tarii.
Balanta de plati externe cuprinde toate tranzactiile de natura financiara sau comerciala
sieste realizata asemenea unui bilant anual care reflecta un activ (credit) si un pasiv (debit)
altuturor schimburilor realizate. In principiu, tranzactiile internationale se efectueaza cu
titluoneros, generand plati, de obicei in valuta (o parte a comertului international se deruleaza
subforma de operatiuni speciale, exportul fiind compensat prin importul de marfuri, fie la nivel
detranzactie, fie la nivel de relatie), fara a uita de faptul ca unele operatiuni se fac
faracontraprestatie (in devize sau natura) fiind considerate transferuri unilaterale (donatii,
ajutoare,remiterea in tara de origine a sumelor economisite de catre muncitorii straini, burse,
premii).Fiecare operatie da nastere unei intrari de devize care este inscrisa in activul balantei
sau uneiiesiri de devize care este inscrisa in pasivul balantei (in esenta fiind vorba despre o
operarecontabila de inregistrare si centralizare).

5
 La activ (in credit) balanta de plati externe inregistreaza aportul de resurse rezultate
dinexportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea de venituri aferente factorilor de
productiecare au parasit tara, precum si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor
externe saucresteri ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (in debit) scaderea de resurse
ca urmare aimportului de bunuri, achizitionarii de servicii, plati de venituri afenrete mijloacelor
de productieatrase spre valorificare din strainatate, precum si pozitii financiare reprezentand
cresteri aleactivelor externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.Evaluarea tranzactiei
se face la pretul pietei, definit fiind ca suma de bani pe care potentialul cumparator o plateste
pentru a achizitiona ceva de la potentialul vanzator, ambii parteneri fiind parti independente,
reunite in tranzactia respectiva din interese strict comerciale.Momentul de inregistrare al
tranzactiei este momentul schimbului (real sau estimat - de faptdeterminat de necesitatea
inregistrarii contabile a acestuia/ a opratiunii valutare in evidentelecontabile bancare si/ sau ale
operatorului comercial propriu-zis) de proprietate. In acest sens, inelaborarea balantei se
foloseste principiul dublei inregistrari care presupune compensarea uneifurnizari de resurse reale
sau financiare de catre o entitate rezidenta unei entitati nerezidente prinincasari si, respectiv,
compensarea unei achizitii de resurse reale sau financiare printr-o plata.Daca aceasta compansare
nu se produce sub forma de resurse reale sau financiare, operatiuneaeste considerata a fi un
transfer.
Structura balanţei de plăţi externe

Balanta de plati externe poate fi rezumata intr-o structura bipartita pe conturi: contulcurent
sau balanta de plati externe curente si contukl de capital si financiar sau balanta miscarilorde
capital. Pe langa faptul ca acest model nu este unanim valabil trebuie sa se retina si faptul
ca,fiecare tara isi realizeaza propria detaliere de capitole si posturi in functie de specializarea
sainternationala, precum si in functie de interesele economice si financiare pe care le
promoveaza.Pentru tara noastra (in viziunea Bancii Nationale si a recomandarilor metodologice
ale FMI) contul curent sau balanta de plati externe curente cuprinde 3 capitole disticnte
 Bunuri și servicii - balanta comerciala - respectiv importul si exportul de bunuri corporale
(tangibile sau vizibile),fluxuri evaluate la frontiera vamala a tarii exportatoare, respectiv FOB si
se refera, in principiu, la toate bunurile mobile pentru care schimbul de proprietate se face intre
rezidenti si nerezidenti;- balanta sericiilor - incasari si plati generate de comertul international cu
servicii de transport demarfuri si calatori, de receptie si control cantitativ si calitativ, de
inmagazinare, manipulare sitransbordare a marfurilor, comisioanele reprezentantelor externe de
comert, taxe si speze portuaresi aeroportuare, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta
si telecomunicatii, radio siteleviziune, turism international, comisioane si speze bancare,

6
asigurari si reasigurariinternationale, gestiunea reprezentantelor diplomatice, consulare,
economice, culturale, militare.

 Veniturile - balanta veniturilor, cuprinde in principal veniturile din investitii (directe si de

portofoliu), venituri acumulate de un investitor din detinerea de active financiare, cum
sunt:depozitele bancare, imprumuturile acordate, obligatiunile, efectele de comert, participatiile
lacapitalul unei intreprinderi sau crentele unei societati mama asupra sucursalei deschise intr-o
tara;

 Transferurile curente - cuprind intrarile sau iesirile de resurse reale si financiare fara
compensare din partea beneficiarului. Aceste transferuri sunt divizate in transferurile guvernului
(subventii acordate/ primite pentru sustinerea bugetului curent, asistenta tehnica, reparatii impuse
prin tratate de pace,contributii la bugetele administrative ale organizatiilor internationale, etc.),
transferurile private(economii ale muncitorilor angajati in alte economii, premii, burse, pensii,
etc.), alte transferuriintre entitati neguvernamentale rezidente si guverne straine si entitati
neguvernamentalenerezidente.Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital se
imparte in doua categorii principale de tranzactii:

 Contul de capital - cuprinde toate operatiunile de incasari sau plati in vederea transferului
international alcapitalului, precum achizitionarea sau vanzarea de active (nefinanciare) care nu
sunt rezultatulactivitatii umane (de exemplu pamantul sau bogatiile subsolului) si

active intangibile (brevete,drepturi de autor, marci, inchirieri sau alte contracte transferabile)
tranzactionate intrerezidenti si nerezidenti.

 Contul financiar - grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii

activelor financiarestraine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul
activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. Fluxurile incluse in contul financiar
suntclasificate in:- investitia directa - intr-o intreprindere, presupune un plasament financiar al
unui nerezident inscopul de a influenta luarea deciziilor. Limita inferioara pe care trebuie sa o
atinga un asemenea plasament pentru a fi considerat ca investitie directa este, conventional, 10 %
din actiunile sauactivele intreprinderii vizate. Acest flux financiar cuprinde atat plasamentele
initiale cat sicastigurile reinvestite.- investitia de portofoliu - este o tranzactie care are ca obiect
valori mobiliare de natura actiunilorsau a obligatiunilor, scopul fiind acela de valorificare a
capitalului pe o piata externa maiavantajoasa decat propria piata financiara.

Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale ale
balanteide plati externe (contul curent si cel de capital) din punct de vedere al intrarilor si
7
iesirilorgenerate de tranzactiile internationale. Balanta globala a unui stat trebuie sa fie
echilibrata(pozitiva), soldul exprimand influenta tranzactiilor efectuate de o economie cu restul
lumii asuprarezervelor internationale nete ale tarii.

CAPITOLUL II

Cursul de schimb şi balanţa comercială

În general, în sfera comerţului internaţional sunt incluse două mari categorii de

operaţiuni: exportul şi importul. La nivel agregat, situaţia comerţului internaţional este descrisă
prin evoluţia balanţei comerciale, un tablou contabil, statistic, în care sunt înregistrate valorile
cumulate ale exporturilor şi ale importurilor.
Eficienţa activităţii de comerţ exterior trebuie analizată diferit potrivit fiecărei activităţi în
parte:
 Eficienţa exporturilor este apreciată prin calculul şi compararea permanentă a doi
indicatori specifici: cursul de revenire la export (CRE) şi cursul de schimb valutar (CS).
Cursul de revenire la export (CRE) reprezintă cheltuiala internă (în monedă naţională) necesară
pentru obţinerea acelei producţii ce va fi valorificată pe piaţa externă pentru o unitate valutară.
CRE= Efort(lei)/Efect($)
CRE este un indicator de minim, adică pentru exportator va fi cu atât mai avantajos cu cât
obținerea unității valutare se va realiza cu un nivel mai redus de cheltuială internă. Însă, condiţia
ca exportul să fie eficient (în sensul unei rentabilităţi contabile) este: CRE>CS.
Statisticile comerțului internațional cu mărfuri în Republica Moldova sunt elaborate în
baza surselor de date administrative (informații obținute din declarațiile vamale), în
corespundere cu standardele internaționale (inclusiv cele europene).
Pentru exporturile și importurile de bunuri materiale care fac obiectul tranzacțiilor
comerciale, documentul de bază pentru evidența statistică este declarația vamală în detaliu, care
se întocmește la punctele vamale, în momentul în care marfa intră, sau iese din țară.
Declarațiile vamale sunt înregistrate, colectate, verificate și stocate de către Serviciul
Vamal, în conformitate cu prevederile Codului Vamal, prin intermediul Sistemului Informațional
Integrat ”Asycuda Word”, fiind prezentate Biroului Național de Statistică pentru verificare,
completare, validare, prelucrare, rectificare, definitivare și diseminare în conformitate cu Legea
Republicii Moldova „Cu privire la statistica oficială ”, nr.93 din 26 mai 2017 și Programul anual
de Lucrări Statistice, aprobat de Guvern.

8
 Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți
de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de
transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar
din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane,
coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 13,7% în total exporturi,
iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine
auto, autoturisme, medicamente, boabe de soia, ulei de floarea soarelui, articole de transport sau
de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky,
lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru
înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte
ceasuri) – 15,9%.

Export, %
noiembrie 2023 / octombrie 2023 110,9
noiembrie 2023 / noiembrie.2022 106,7
ianuarie-noiembrie 2023 / 2022 93,8
2022 / 2021 137,9

Tabelul nr. 1

Import, %
noiembrie 2023 / octomrie 2023 102,6
Noiembrie 2023 / 2022 85,3

9
 ianuarie-noiembrie. 2023 / 2022 94,2
2022 / 2021 128,5
Tabelul nr.2

Deficitul balanţei comerciale, %

Noiembrie 2023 / octombrie 2023 99,7
Noiembrie 2023 / 2022 70,2
ianuarie-noiembrie 2023 / 2022 94,5
2022 / 2021 121,1
Tabelul nr.3
Statisticile comerțului internațional cu mărfuri în Republica Moldova se realizează în
baza recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU (International Merchandise Trade Statistics –
Concepts and Definitions, 2010 Series M No. 52) și legislației EUROSTAT privind comerțul
internațional de mărfuri cu țările terțe (EXTRASTAT).
La elaborarea statisticilor comerțului internațional cu mărfuri ale Republicii Moldova se
utilizează noțiunile de procedură vamală, care au o însemnătate hotărâtoare la determinarea
sistemului de comerț și sferei de cuprindere.
Conform Recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU în Republica Moldova se aplică
sistemul general de comerț, conform căruia în statisticile comerțului internațional cu mărfuri se
cuprind toate bunurile materiale care se adaugă la stocul de resurse materiale ale țării (importuri)
sau se scad din acesta (exporturi), prin intrarea pe teritoriul țării sau prin părăsirea acestuia.
Teritoriul luat în considerație în statistica comerțului internațional cu mărfuri al
Republicii Moldova se referă la teritoriul economic al țării, în care se aplică legislația vamală
națională, dar care nu coincide cu teritoriul geografic al țării (cu excepția raioanelor din partea
stângă a Nistrului).
Mărfurile exportate și importate de Republica Moldova sunt clasificate în corespundere
cu Nomenclatura Combinată a Mărfurilor, elaborată în conformitate cu Sistemul Armonizat de
Codificare și Descriere a Mărfurilor (HS-2022) și Nomenclatura Combinată a Uniunii Europene
(CN-2022). Nomenclatura Combinată a Mărfurilor a fost aprobată prin Legea Republicii
Moldova nr. 341 din 15.12.2022. Primele șase cifre a codurilor mărfurilor din Nomenclatura
Combinată a Mărfurilor corespund totalmente cu Sistemul Armonizat (HS-2022), 6 cifre plus a
7-a și a 8-a cifră corespund cu Nomenclatura Combinată a Uniunii Europene, a 9-a cifră prezintă
detalierea națională a mărfurilor.

10
 CAPITOLUL III

În urma analizei lucrării se poate de menţionat următoarele concluzii: comerţul exterior

este un puternic factor al creşterii economice , careechilibrează economia naţională contribuind
la ridicarea nivelului de 32 trai al populaţiei, ridicarea nivelului cerinţelor
consumatorilor ,obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară;
Comerţul exterior al RM este în cădere liberă, astfel Moldova depindede ritmul redresării
economice în celelalte ţări – fiind influenţată decapacitatea lor de a atrage investiţii străine
directe;
În RM se constată deficitul balanţei comerciale şi nivelul insuficient alinvestiţiilor.
Conform datelor statistice ale Moldovei în primele luni a anului 2005nu se observă o creştere
semnificativă a exporturilor Moldovei cătreUniunea Europeană, o creştere mai semnificativă este
caracteristicăimporturilor din Uniunea Europeană astfel înregistrînd o creştere îndeficitul
balanţei de plăţi;
Pentru RM ca şi două – trei decenii în urmă cei mai însemnaţi partenerieconomici au
rămas Rusia şi Ucraina. Ponderea Rusiei în comerţulexterior se menţine la un nivel foarte înalt –
de 50-60%;
În dezvoltarea comerţului exterior RM se confruntă cu mai multe probleme, ca:-o
pierdere în calea exporturilor este reducerea productivităţii înindustrie-o cauză principală constă
în ineficienţa sistemului existent desubvenţionare a sectorului economiei naţionale-gradul redus
de competivitate a producţiei şi serviciilor autohtone, condiţionat de consumurile ridicate şi
managemenineficient, care face producţia moldovenească mai puţin solicitată pe piţele externe-
altă cauză este corupţia , controlul excesiv din partea statului,infrastructura slab dezvoltată,
conflictul transnistrrne
Propuneri:
Pentru a stimula agenţii econamici – exportatorii şi guvernul RepubliciiMoldova trebuie
să întreprindă următorii paşi
implementarea politicii defensive orientată să modereze impactulimportului asupra
economiei Moldovei;
 crearea climatului investiţional potrivit;
 susţinerea iniţiativelor şi a propunerilor în domeniul colaborăriiinternaţionale;

11
 crearea condiţiilor favorabile pentru antreprenori, în special pentru cei care produc
bunuri destinateexportului;
 producerea bunurilor solicitate pe piaţă

Bibliografie
1. https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/19
2. https://www.contabilsef.md/glossary/ro-balan-comercial-ru-en/
3. https://www.revistadestatistica./supliment/2023/03/balanta-
comerciala-de-plati-externe-afecteaza-cresterea-economica/
4. https://ru.scribd.com/document/95035740/balanta-comerciala
5. https://monitorul.fisc.md/ru/balanta-comerciala-a-rm-in-anul-
2022-/
6. https://ru.scribd.com/document/55874512/Comertul-Exterior
7. http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/1327/1/
Comertul_exterior_competitivitatea_si_cresterea_economiei_Rep
ublicii_Moldova.pdf
8. https://regielive.net/referate/economie/comertul-exterior-al-
republicii-moldova-235349.html
9. https://unece.org/fileadmin/DAM/trade/ct/ct_2011/
AfT_Moldova_R.pdf
10.http://akademos.asm.md/files/1_20_103-109.pdf

12