1. Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial international regasim: a; b; c; d; e.

(se va comenta
fiecare intr-o fraza)
Se bazeaza in continuare pe perceptia clasica, centrata la nivelul statelor ca actori economici principali;
Se prezuma ca politicul si economicul locuiesc in lumi inca diferite;
Trebuie redefinit rolul statului ca unic portdrapel al interesului national;
Se estompeaza diferentele dintre politica externa si politica economica externa. Corelatia traditionala dintre acestea s-au
inversat;
Pe agendele negocierilor internationale isi fac loc noi subiecte sensibile;
Devine importanta corelatia dintre comert si securitate;
Trebuie gestionat un nou echilibru intre schimburile comerciale si principiile etice;
2. Analizati castigurile obtinute ca urmare a participarii la comertul international
Cateva din catigurile participarii la comertul international sunt: locuri de munca mai bune si mai bine remunerate, piete cu
dimensiuni mai mari, mai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala, reducerea saraciei si a subdezvoltarii,
cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale. Toate acestea duc la o dezvoltare puternica pe plan
economic.
3. Explicati de ce natiunile fac comert intre ele
Este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economii
moderne pe langa acest lucru, economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc in cadrul relativ
ingust al unei economii nationale iar factorii de productie sunt relativ asimetric raspanditi pe glob. Natiunile au nevoie de
rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe.
4. Explicati pe scurt (maximum 10 randuri) prin ce se caracterizeaza schimburile comercaile actuale.
SC actual este o retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori invizibili pentru ei, dar ale caror vieti
sunt afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic. Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si
pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale. O mare parte din importantul potential al comertului de a
actiona ca forta a cresterii economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat.
5. Comentati pe scurt impactul pe care redefinirea constanta a raportului de forte in plan comercial il are asupra
comertului international............; (pag 22 carte)
Comertul international continua sa creasca intr-un ritm accelerat, chiar daca in anumite perioade alterneaza ritmuri dinamice cu
altele mai lente. Ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt tot mai mult impartasite in regiunile in curs de dezvoltare
sau in cele aflate in tranzitie. In anii urmatori productivitatea muncii va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere
in plan comercial. Se lanseaza tot mai evident a treia revolutie industriala, care va face ca lumea sa trebuiasca a fi privita
multipolar.
6. Comentati pe scurt impactul pe care aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale il are asupra
comertului internationalpag 24
S-au constituit initial ca derogari de la CNMF sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale. Ca urmare a efectelor de creare
si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale Traditionale. Exemplul cel mai sugestiv in acest sens
este UE, iar tarilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi grupari.
7. Comentati pe scurt impactul pe care diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala il
are asupra comertului international.
Comertul international este derulat in conditiile unei concurente imperfectate de obstacole comerciale. Gama barierelor s-a
imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu si s-a conturat o lege a protectiei constante care a generat insemnate pierderi de
bunastare. Puseurile de protectionism insotesc de regula momentele de conjunctura nefavorabila iar barierele submineaza bazele
specializarii.
8. Explicati pe scurt modul in care globalizarea sistemelor de productie influenteaza evolutia comertului
international.
Globalizarea productiei inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece
bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea traditionala a diviziunii
geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dezvoltata, care ofera resursele de baza,
s-a transformat azi radical prin delocalizare si globalizare
In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta dezintegrare verticala a productiei sau comert intra-produs. Comertul
intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite, detine in prezent cca 1/3 din
comertul mondial.
Aceste evolutii provocatoare si-au pus, cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.
 9. Comentati pe scurt impactul pe care adancirea procesului de institutionalizare la nivel international il are
asupra comertului international.
Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial. In plan
comercial s-a vizat institutionalizarea comertului international. Institutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii
Generale a ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral
au contribuit la evolutia intregului flux economic international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, adica in
etapa globalizarii.
Cadrul institutional influenteaza schimburile comerciale la fel de mult ca si factorul tehnologic sau ca dotarea cu resurse.
Institutiile publice nationale si harta politica internationala influenteaza maniera in care sunt croite si negociate schimburile
comerciale si masurile de politica comerciala. Institutiile economice puternice favorizeaza comertul international si ii influenteaza
determinantii reprezentand o importanta sursa de avantaje comparative. Pentru ca institutiile vor ramane si in viitor un important
factor de influenta pentru comertul international, autoritatile publice vor trebui sa acorde o atentie in crestere reformei acestora.
10. Comentati pe scurt impactul pe care factorii demografici il pot avea asupra comertului international.
Se asteapta ca populatia planetei sa ajunga la 8.3 mld in anul 2030 si la 9.3 mld in anul 2050. Cea mai mare parte din acest spor
demografic se va realiza in tarile aflate acum in curs de dezvoltare si care se afla intr-un stadiu incipient al tranzitiei demografice.
In unele state tranzitia demografica se afla in stadiul final, sporul natural este descrescator si s-a instalat procesul de grizonare
demografica, dar asistam la cresterea nivelului de educatie si de urbanizare. In aceste tari principala sursa a sporului demografic
este imigrarea. Aceste stari de fapt influenteaza comertul international pe cel putin doua canale: modificarile care se produc la
nivelul scalei avantajelor comparative si transformarile care au loc in ce priveste marimea si compozitia cererii de importuri.
Trebuie sa ne asteptam ca statele in care exista sau va fi in crestere rata de dependenta a persoanelor de varsta a treia sa devina,
din net exportatori de bunuri intensive, net importatori de capital de astfel de bunuri si sa isi vada erodate avantajele comparative
detinute acum la produsele intensive in capital uman. Cresterea ponderii persoanelor de varsta a treia va conduce la cresterea
cererii pentru bunuri si servicii destinate special acestei categorii, emergenta clasei de mijloc va contribui la schimbari importante
in structura schimburilor comerciale internationale, iar cresterea nr de persoane bogate din tarile in curs de dezvoltare va genera
noi si complexe oportunitati de afaceri ceea ce va contribui la cresterea comertului international. Fluxurile comerciale
internationale vor fi afectate si de alte doua evolutii: cresterea ponderii persoanelor active inalt calificate si cresterea ponderii
femeilor in totalul fortei de munca activa.
11. Comentati pe scurt impactul pe care factorii investitionali il pot avea asupra comertului international
Acumulare de capital fizic poate influenta schimburile comerciale in mai multe moduri. Sper exemplu, programele de investitii
de amploare in infrastuctura vor contribui la reducerea costurilor de transport si vor spori capacitatea de livrare, ceea ce va
impulsiona participarea unei tari la schimburile comerciale internationale. Astfel de investitii vor putea contribui si la aparitia unor
noi jucatori pe scena comerciala internationala. Investitiile in infrastructura fizica, cum ar fi cele in porturi, sosele, caile ferate sau
alte elemente infrastructurale fizice, vor impulsiona schimburile comerciale la nivel regional, in timp ce investitiile in
infrastructura atrag si mentin un nr din ce in ce mai mare de state in comertul international cu servicii. Fluxurile de capital
provenite din afara unei tari pot influenta schimburile comerciale si in alt mod decat prin impactul asupra investitiilor interne.
Investitiile straine directe vor genera si amplifica importurile de semifabricate sau componente si vor contribui la aparitia unor
lanturi creatoare de valoare. Nu trebuie omisa nici influenta fluxurilor externe de capital asupra cursului valutar si prin acesta
asupra importurilor si exporturilor.
Concluzie
Investitiile publice in infrastructura pot contribui la aparitia in viitor a unor noi jucatori la nivelul peisajului comercial;
O infrastructura de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel regional, impulsiona comertul cu servicii si
modifica fundamentele viitoare ale specializarii pe produse si procese;
Prin intermediul investitiilor devine posibil ca o tara, specializata in prezent in sectoare intensive mai ales in forta de munca slab
calificata, sa promoveze, pe termen mediu sau lung, structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;
Exista riscul ca, in absenta unui cadru reglementar unitar privind investitiile straine directe sau de portofoliu, sa se amplifice
coeficientul de divergenta reglementara care poate afecta alocarea eficienta a resurselor la scara internationala.
12. Comentati pe scurt relatia bidirectionala dintre progresul tehnologic si schimburile comerciale
transfrontaliere
Relatia dintre progresul tehnologic si schimburile comerciale transfrontaliere este una bidirectionala;
Avantul tehnologic este un principal detonator al dinamicii si mai ales structurii schimburilor comerciale;
Printre factorii care au demonstrat ca influenteaza semnificativ inclinatia catre inovare, se detaseaza comertul international;
In teoria economica se postuleaza ca firmele cele mai productive exporta si ca, dintre acestea, cele si mai productive isi
internationalizeaza activitatile productive;
In teoria economica traditionala nu s-au luat in considerare efectele de antrenare pe care le are progresul tehnologic asupra
fluxurilor de import si de export;
Avansul tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului costurilor de tranzactie.
 Relatia de cauzalitate dintre progresul tehnologic si comertul international este una complexa. Conform teoriei economice clasice
natiunile fac comert intre ele pentru ca difera in ce priveste dotarea cu factorii de productie, unul din dintre cei mai importanti in
prezent fiind factorul tehnologic. Pana acum s-a omis faptul ca nu toate firmele participa la exporturi si ca cele care exporta sunt,
de regula, mai mari si mai productive decat cele care produc doar pentru piata interna. Noile modele explicative al schimburilor
comerciale cu strainatatea iau in considerare faptul ca intensivitatea tehnologica la nivel de companie determina momentul si
nivelul de internationalizare a activitatilor acesteia. Principalele canale prin care comertul international influenteaza evolutiile
tehnologice sunt: efectele schimburilor comerciale asupra proceselor de inovare si contributia comertului la diseminarea
tehnologiei la nivel international.
13. Comentati pe scurt impactul pe care factorii logistici il pot avea asupra comertului international.
Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producator la utilizatorii acestora influenteaza volumul, directia si
fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale internationale. Acestea determina unde plasam linia de demarcatie dintre
bunurile comercializabile si cele necomercializabile si daca o firma este capabila sa exporte si cum isi poate organiza productia in
strainatate
Teoria economica s-a bazat pe numeroase prezumtii eronate sau incomplete. Prin reducerea ecartului dintre preturile in tara de
origine si cele la destinatiei, diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri atrase in circuitul
comercial international. In legatura cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale derulate la nivel
international se pot identifica cel putin doua surse de incertitudine:
Prima sursa de incertitudine decurge din maniera in care este organizata productia la nivel global;
a doua sursa de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite produse.
Costurile de transport sunt influentate de:
caracteristicile produselor,
distanta geografica,
disponibilitatea si calitatea retelelor de infrastructura,
concurenta existenta pe piata transporturilor,
evolutiile tehnologice,
facilitatile comerciale,
costurile carburantilor.
14. Printre caracteristicile pietei internationale a serviciilor regasim: a; b; c; d; e. (se va comenta fiecare intr-o
fraza)
Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri;
Natura tranzactiilor se modifica frecvent;
Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;
Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul GATS;
De regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor.
15. Analizati principalele forte (determinanti) care influenteaza piata internationala a serviciilor.
Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dezvoltarii economiei globale. In
cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;
b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI (drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
d) Diminuarea distantelor economice dintre state;
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;
g) Maturizarea conceptului de serviciu global;
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;
16. Comentati clasificarea serviciilor in functie de criteriul corelare cu piata bunurilor.
Servicii incorporate in bunuri (filme, carti, componente pentru sectorul informatic);
Servicii complementare comertului cu bunuri (servicii de transport, depozitare, distributie, asigurare, financiare, bancare, de
promovare);
Servicii care se substituie comertului cu bunuri (franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere);
Servicii care se comercializeaza independent de bunuri (asigurari de persoane si alte asigurari non-marfa, servicii contabile si de
audit, juridice,medicale, de telecomunicatii,informatice, turistice)
17. Comentati clasificarea serviciilor in conformitate cu prevederile GATS.
a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;
b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;
d) Transparenta reglementarilor,
e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,
g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.
18. Analizati instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicii.
Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);
Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);
Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec;
Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);
Masuri care decurg din functionarea pietelor publice (achizitii guvernamentale, stimulentele-b, f, fb,v,
19. Comentati pe scurt avantajul absolut ca teorie care explica fundamentele comertului international.
Adam Smith a dezvoltat teoria avantajului absolut care sugereaza ca o tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru
care este mai productiva decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai competitive.
Comertul liber intre state a fost considerat calea cea mai potrivita de sporire a bogatiei, intrucat acesta permite unei tari sa-si
mareasca volumul de bunuri si servicii de care dispune, specializandu-se in producerea acelor bunuri si servicii pentru a caror
producere dispune de avantaje concurentiale pe care sa le vanda altora. Astfel, teoria avantajului absolut a aparut ca raspuns la
intrebarea Ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa importe o tara?
20. Explicati pe scurt avantajul relativ ca teorie care sustine fundamentele comertului international.
Teoria avantajului comparativ se concretizeaza in castigul realizat de catre o natiune care produce si vinde la extern bunurile pe
care le realizeaza cu costuri de productie relativ mai mici cu alte bunuri nationale iar, in schimbul lor, procura alte marfuri, a caror
realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa.
David Ricardo a explicat teoria avantajului comparativ in cartea sa, aparuta in anul 1817, cu titlul The Principles of Political
Economy and Taxation intr-un exemplu care impllica Anglia si Portugalia.Ricardo a sustinut ca importurile ar putea fi profitabile
pentru o natiune, chiar daca aceasta ar produce bunul importat la un cost mai mic, lucru ce contrazice teoria avantajului absolut a
lui Adam Smith, conform caruia, in conditiile unui comert liber, fiecare bun apartine tarii care l-a produs la cel mai mic cost real.
21. Explicati pe scurt) diferenta in ce priveste dotarea natiunilor cu factori de productie ca teorie care explica
fundamentele comertului international...........
a. Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala : ce factori determina care produse se califica
pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari;
b. Aceasta teorie este elaborata de Eli Hecksher si Bertin Ohlin;
c. Analiza se bazeaza pe urmatoarele observatii:
-dotarea cu factori de productie difera de la o tara la alta; unele tari dispun de terenuri fertile, altele de resurse de apa etc.
-bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor;
O tara va trebui sa exporte in principal acele bunuri care incorporeaza factorii de productie cei mai abundenti.
e) Factorii de productie sunt abundenti(ieftini) si rari (scumpi);
f) tara va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a caror realizare se folosesc factori de productie abundenti,
g) Teoria a fost testata empiric de W. Leontieff folosind analiza inputoutput pornind de la ideea prevalenta atunci in SUA ca
aceasta tara este intensiv dotata in capital si deficitara in munca;
h) A prezumat ca SUA exporta prioritar produse intensive in capital si importa produse intensive in forta de munca;
i) Concluzia la care a ajuns a fost ca SUA exporta prioritar produse intensive in munca si importa produse intensive in capital-
paradoxul lui Leontieff;
j) Criticii sai au considerat ca:
i. a folosit un numar redus de sectoare economice;
ii. a luat in considerare doar 2 factori de productie.
22. Explicati pe scurt impactul parcurgerii fazelor ciclului de viata al produselor asupra fundamentelor comertului
international..............
Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avantajele comparative si raspunsul strategic al concurentilor;
Conform teoriei ciclul de viata al produsului cuprinde 3 etape (produs inovativ, produs matur si produs standardizat);
a. In stadiul de produs inovativ:
- o firma creeaza si lanseaza un produs nou;
- produsul este raspunsul la cererea interna;
- extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta;
- produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu piete mari si cu consumatori exigenti;
- cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne, exporturile sunt marginale si vizeaza testarea unor noi piete.
b. Stadiul de produs matur
a) Cererea pentru produsele inovative creste substantial pentru ca utilizatorii le valideaza valoarea si valoarea de
intrebuintare;
 b) Firmele inovative isi sporesc capacitatile de productie;
c) Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respectiv;
d) Competitivitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in alte tari.
C.Stadiul de produs standardizat
a) Piata produselor se stabilizeaza devenind bunuri comune;
b) Se amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri fiscale mai
permisive;
c) Tara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse;
In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului:
a) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in
stadiul 3;
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3.
23. Explicati pe scurt rivalitatea strategica globala si impactul acesteia asupra fundamentelor comertului international.
a) Cele mai recente explicatii apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster in anii 80;
b) Firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala;
c) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala;
d) Mijloacele de care dispun firmele sunt: detinerea de DPI, investitiile in C-D, preocuparea pentru asumarea efectelor economiei
de scara si de gama si valorificarea curbei de experienta.
24. Explicati pe scurt dimensiunea geopolitica a teoriei avantajelor competitive ale natiunilor........
a) A izvorat din necesitatea de a oferi solutii acceptabile la provocarile derivate din competitia de tip nou intre SUA si UE si,
dintre acestea, si statele din Asia;
b) Recomanda ca marile puteri comerciale sa isi consolideze avantajul competitiv prin inovatie si mai multa informatie,
c) S-a straduit sa comenteze rolul de hegemon pe care inca il are SUA in conditiile in care UE este un partener subordonat;
d) Ofera un model imbunatatit de avantaj comparativ pentru:
Cei globalizati- deschiderea pietelor;
Globalizatori inovatiile si serviciile postvanzare.
25. Analiza competitivitatii la nivel de tara necesita obligatoriu urmatoarele tipuri de analogii: a; b; c; d, (se
va comenta fiecare in maximum o fraza) ...
a) Intre cota de piata a unei firme (indicator important care atesta relevant cat de competitiva este o firma) si ponderea unei tari
in total schimburi comerciale internationale (dar aceasta nu se poate afirma ca se datoreaza in principal cresterii nivelului de
competitivitate);
b) Intre pretul bunurilor vandute de firma si cursul real de schimb al monedei unei tari. In timp ce preturile bunurilor depind de
costurile de productie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul de schimb depinde
foarte mult de eficienta unei economii, de factori extraeconomici, de perceptia actorilor pietei financiare;
c) Intre rate de profitabilitate pe care o inregistreaza o firma si ritmul de crestere economica inregistrat de o economie
nationala. Intre cele doua planuri de analiza nu se poate pune de regula semnul echivalentei;
d) Intre calitatea actului managerial la nivelul ueni firme si calitatea politicilor publice aplicabile la nivel sectorial sau national
intr-o tara.
26. Analiza competitivitatii ca proces a permis identificarea urmatoarelor fatete ale acestuia: a: b; c; d, (se va comenta fiecare in
maximum o fraza)..............
a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);
b) Capacitatea locatiei de a exercita gravitatie economica (de a atrage sau de a stimula investirea);
c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);
d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera castig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme: cifra de afaceri sau profit la nivel de
firma; restructurare si modernitate la niveld e sector; spor de bunastare la nivel de economie nationala (plus de PIB/locutor).
27. In legatura cu determinantii factoriali ai avantajelor competitive se pot face urmatoarele comentarii sintetice: a; b; c; d;
...........
Acelasi raspuns 28
28. Analizati determinantii factoriali care pot influenta avantajele competitive ale unei natiuni......
Factorii de productie pot fi grupati in :
a) Resursele umane . Fiecare tara este dotata cu combinatii diferite de factori de productie. Acestea se pot analiza ca numar,
calificare, costuri si aspecte conexe cu etica muncii;
b) Resursele naturale. Se definesc prin abundenta, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. In ultimele analize s-au mai
adaugat si conditiile climatice si situarea geografica a unei tari (care poate influenta costurile de transport, permite valorificarea
diversitatii culturale si maximizeaza oportunitatile de afaceri). Apropierea geografica intre tari a promovat un anumit tip de
specializare, a creat o retea de complementaritati si a amplificat fluxurile traditionale de bunuri si servicii. (exemplu: apropierea
Finalndei de piata Rusiei a facut ca aceasta tara sa fie producatoare si exportatoare de spargatoare de gheata)
c) Resursele de cunoastere. Acestea se afla de regula in universitati, centre de cercetare sau de transfer de cunoastere, la marile
corporatii. Sunt rezultatul proceselor de inovare si alimenteaza aceste procese.
d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de productie omogen, prezentandu-se in varii forme si implicand o mare
varietate de actori. Un rol esential revine ISD.
e) infrastructura. Natura, calitate, costurile de utilizare a infrastructurii existente. Componente : retele de transport, coridoare
comunicationale, servicii postale, retele de transfer al fondurilor, ocrotirea sanatatii, retele de distributie a diferitelor forme de
energie dar si gospodariile si institutiile culturale
Factori de baza (resurse naturale, clima, situarea geografica, forta de munca, capitalul in forma baneasca traditionala ) pot
explica schimburile comerciale intersectoriale
Factori avansati (infrastructura, personalul inalt calificat, formele noi ale fluxurilor de capital) dobandirea si conservarea
avantajelor competitive si se valorifica pe calea diferentierii gamei de produse si cresterii ponderii celor intensive tehnologic.
Factori de productie generali si specializati (retele de transport de calitate, capitalul oferit de sistemul bancar si forta demunca
motivata adecvat specialisti inalt calificati ; ex: roboti
29. Analizati determinantii cererii si modul in care acestia pot influenta avantajele competitive ale unei natiuni......
a) Cererea oferind bazele economiei de scara, influenteaza eficienta proceselor productive si determina dinamica inovarii;
b) cererea opereaza pe trei axe:
compozitia; natura necesitatilor cumparatorilor influenteaza maniera in care o firma recepteaza, interpreteaza si raspunde
nevoilor utilizatorilor -> mesaje venite dinspre pietele interne (firmele sunt mai in masura sa perceapa, sa inteleaga si sa actioneze
in conformitate cu nevoile utilizatorilor nationali)
dimensiunea si determinantii cresterii acesteia;
mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari.
Avantajele competitive depind intr-o masura insemnata de apropierea comportamentului unei firme de segmentele adecvate de
utilizatori. Cererea este tot mai segmentata -> exemplu: Kodak sau Fugi, preocupari specifice in raport cu fotografii, utilizatorii de
fime cinematografice si radiologice sau Airbus cursele intre localitati apropiatate
Important : natura cumparaturilor interni, in special cei cu un comportament complex de consum -> oglinda celor mai complexe
nevoi (consumatorii japonezi echipamente audio)
Exigentele specifice ale pietei interne conduc la avantaje competitive daca le anticipeaza sau le preced pe cele de pe alte piete
(exemplu: comoditatea americanilor a condus la succesul international al fastfood, bunurilor preambalate si al cartilor de credit si
debit)
Ritmul in care creste cererea interna si solvabilitatea acesteia; rata ridicata de crestere permite adoptarea de noi tehnologii,
amortizarea facila a noilor investitii, cresterea capacitatii de productie
Structura cererii e la fel de importanta ca marimea ei; saturarea pietei interne motivatie reactiva pentru internationalizarea
activitatilor
30. Analizati modul in care corelarea dintre sectarele unei economii poate influenta avantajele competitive ale unei
natiuni......
Avantajele competitive pe care o tara le are in anumite sectoare confera potentiale avantaje si firmelor care opereaza in sectoarele
corelate pentru ca ele produc inputuri care sunt folosite si sunt importante pentru inovare sau internationalizare
Sectoarele din amonte contribuie la reteaua de avantaje competitive : acces rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele
mai avantajoase inputuri
Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si modernizare
Schimbul de drepturi de proprietate intelectuala si rezolvarea in comun a unor probleme stiintifice conduce la solutii mai rapide si
mai eficiente
Prezenta unor adevarate retele de firme integrate vertical sau orizontal in anumite tari conduce la aparitia altor sectoare
competitive -> partajarea activitatilor : evolutii tehnologice, indusitra prelucratoare, distributie, marketing, servicii
Prezenta unor sectoare complementare valorificarea noilor oportunitati si premisele aparitiei de noi firme cu o noua filosofie
concurentiala ; Companiile isi partajeaza activitatile si participa la o serie de aliante competitive (Elvetia- firma Ricola si
dinamizarea expansiunei internationale folosind canalele de distributie ale firmei Tobler/Jacobs)
Produsele sau serviciile complementare oferite de firme situate in aceeasi tara sunt percepute a fi mai avantajoase, deoarece sunt
recomandate altor firme -> relatiile de parteneriat stranse intre firmele care produc bunuri complementare sunt firesti si pot
conduce la performante economice si comerciale deosebite; acestea trebuie cultivate in primele stadii ale ciclului de viata al
produsului
31. Analizati modul in care strategiile, structurile si rivalitatile dintre companii pote influenta avantajele competitive
ale unei natiuni....
a) Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt influentate de climatul in care opereaza; Ex: Italia
competitorii de succes international sunt firme de dimensiuni mai mici (minimultinationale), iar in Germania, managerii de top
au pregatire prevalent tehnica, firmele au structuri ierarhice bine definite si folosesc practici manageriale specifice.
b) Printre factorii succesului in plan international regasim:
Atitudinea autoritatilor politicile guvernamentale si rolul lor important in influentarea sectoarelor in care sa se investeasca si
succesele reputate (Elvetia si Suedia tari neutre avantaj in conturarea unor retele internationale in sectoarele sensibile politic)
Structura proprietatii, conditiile pietei de capital, natura guvernarii corporatiste 2 moduri : 1. Sectoarele cu nevoi specifice de
fonduri, managerii au atitudini diferite fata de risc, diferite orizonturi de timp, rate diferite de profitabilitate pe termen lung 2.
Influenta pietelor de capital vriaza in functie de nevoia de fonduri
Motivatiile managerilor definesc succesul sau esecul companiilor din anumite sectoare (valori sociale care influenteaza
atitudinea fata de munca si castigurile asteptate de lucratori)
Atitudinea fata de prestigiul national si de prioritatile nationale (SUA, raspunsul care trebuia dat la avansul luat prin programul
Sputnik a devenit un stimul deosebit pentru sectorul aerospatial)
Rivalitatea intre firme (puternici competitori la nivel national -> inovare si cautarea debuseelor pe pietele externe ; concurentii
interni se stimuleaza reciproc sa reduca costurile, sa amelioreze calitatea produselor)
32. Printre principiile inscrise in textul initial al GATT pentru a guverna comertul international regasim: a; b, c; d; e;
(se va comenta fiecare intr-o fraza).......
a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN; pivot de baza (presupune sa nu oferi un
tratament comercial diferit intre partenerii comercial transpunerea in practica urma sa se faca prin inscrierea in textul acordului
si preluarea in tuturor celelalte acorduri a CNMF si a CRN
b) Interzicerea restrictiilor cantitative si a altor bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC;
c) Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea se justifica;
d) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii; rezultatul unui compromis diplomatic
intre interzicere si limitare
e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu nivel
prohibitiv;
f) Adoptarea deciziilor prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului; (cea mai
mare problema a tarilor in curs de dezvoltare nu au capacitatea de a fi reprezentate la negocieri metoda nedemocrata ; celelalte
tari puternice vor fi in avantaj)
g) Solutionarea diferendelor intre PC pe calea consultarilor bi sau multilaterale.
33. Mentionati si comentati in maximum o fraza derogarile (exceptiile) de la principiile fundamentale ale GATT.......
a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarii acordului, cu conditia ca limitele acestor
preferinte in vigoare sa nu fie extinse ulterior de catre partile contractante. Acestea vizau preferintele instituie anterior de catre
metropole si imperiile coloniale.
b) Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale externe comune, la care sa participe doua
sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti
contractante.
c) Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale GATT, si instituirea
Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoare tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare
de la clauza natiunii celei mai favorizate); negocierea Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare,
membre ale Grupului celor 77, tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.
d) Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare parti contractante la GATT de a promova masuri de politica comerciala cu
caracter protectionist pentru apararea economiei nationale si in special a industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate.
Aceasta reprezinta o derogare de la mai multe principii fundamentale. Intr-o anumita masura, prevederile partii a patra din GATT
se inscriu si ele ca derogari de la unele principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare parti contractante la
GATT.
e) Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre
partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei
de plati.
34. Analizati functiile sistemului comercial mutilateral.......
a) Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale;
b) Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international; liberalizarea -> utilizarea mai
eficienta a fdp
c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor comerciale; negociate in cadrul celor 8 runde de
tratative multilaterale, referitoare la cele mai sensibile probleme ; ex: acordul cu privire la achizitiile guvernamentale
d) Conturarea unui nou parteneriat international; prin obligatiile asumate in cadrul Gatt, tarile au acceptat sa-si vada ingradita
libertatea de a aplica anumite instrumente specifice ale politicilor sectoriale
35. Analizati pe scurt (maximum 10 randuri) OMC in logica guvernantei economice globale.................
Sistemul comercial multilateral, avand ca pivot OMC, este cel mai complex panel de instrumente ale managemnetului economic si
ale dezvoltarii.
Desi se prezinta ca un real succes, cu perspective favorabile, se afla sub lumina a numeroase critici. Exemplu : tarile in curs de
dezvoltare care nu au interesele luate in vedere, prevederi inedecvate, pe de-o parte, iar pe de alta parte, cele dezvoltate, actionand
in conformitate cu presiunile puternicelor grupuri de interese interne, se simt frustrate de incrancenarea tarilor in curs de
dezvoltare de a se opune noilor masuri. / lipsa de interes din partea celor mai importanti membri, putine exemple ca tarile au
imbratisat o filosofie a liberului schimb
Preocuparile principale : agricultura si servicii, iar progresele inregistrate pot relansa expansiunea comertului international
36. Explicati pe scurt ratiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esential al sistemului comercial multilateral
actual............
Ratiuni :
a) De natura economica; firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa sa aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele
mai mici
b) Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime; tratament favorabil , forta economica exercitate inegal
c) De eficienta; orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti
d) Reducerea costurilor si duratei negocierilor. Se evita tratativele bi sau multilaterale indelungate
37. Explicati pe scurt reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial international......
a) Reflecta dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism;
b) Se prezinta sub multe forme( poate fi difuza si specifica);
c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate deja; (taxa
de admitere in cazul OMC a noului venit pentru accesul la avantaje)
d) cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o serie de
avantaje competitive specifice ;
e) Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a
obtine acest deziderat; (exemplul tarilor industrializate care se antreneaza in negocieri bilaterale pentru imbunatatirea accesului la
piete)
38. Explicati pe scurt transparenta ca principiu al sistemului comercial international......
a) Monitorizarea procesului de punere in aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant si nedistorsionat de informatii;
b) La Geneva functioneaza si au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru si consilii care primesc rapoarte,
elaboreaza studii, publica culegeri cuprinzand practicile comerciale;
c) Tarile participante sunt obligate sa notifice reglementarile legale, modificarile in arhitecturile institutionale, intentiile de a pune in
aplicare noi instrumente de politica comerciala, modul in care solutioneaza problemele specifice,
d) Trebuie realizata in dublu sens;
e) Reduce presiunile asupra mecanismului de solutionare a diferendelor, intrucat anumite masuri se pot discuta la nivelul cel mai
adecvat;
f) Este vitala pentru credibilitatea sistemului,
g) Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politica comerciala;
h) OMC este, deseori, singura sursa credibila de informatii pentru societatea civila;
39. Explicati pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial international......
Preocuparea tarilor sa isi creeze mecanisme care sa le permita sa deroge de la angajamente asumate si sa adopte restrictii comerciale in
situatii determinate
a) Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice (protejarea sanatatii si securitatii,
evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);
b) Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala masuri compensatorii (in cazul in care partenrii subventioneaza exporturile),
masuri antidumping (practicarii diferitelor tipuri de dumping)
c) Prevederi care permit interventia din ratiuni economice;
40. Formulati o metafora pentru sistemul comercial international si sustineti-o argumentativ pe scurt...... (fiecare cu
metafora lui, eu am gasit una pe net)
La modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este Definit ca
1) O retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori invizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt
afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic;
2) Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor
comerciale,
3) O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se risipeste pentru ca este
gestionat inadecvat.
41. Enumerati principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.......
a) Fiecare PC decide daca participa sau nu la negocieri;
b) Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa fie de egala valoare;
c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral;
d) De rezultatele negocierilor beneficiaza toate tarile P.C.
42. Explicati pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de
concesii......................
Procesul negocierii a fost o retea de cotrapartida care a constat intr-un schimb recirpoc de concesii. Pe parcurs, participantii formulau
cereri de concesii si ofereau facilitati, insa fiecare fiind preocupati sa obtina cat mai mult posibil in schimbul unui numar cat mai mic
de facilitati. Negociind s-a ajuns la un echilibru posibil in circumstantele date si diferit de la caz la caz. Insa, din lipsa unor mijloace
fungibile pentru a sustine schimbul de concesii negociatorii au fost obligati se aiba o agenda care sa promita castiguri unui numar cat
mai mare de parteneri. Ca atare, pentru succesul negocierilor a fost foarte importanta convenirea asupra agendei tratativelor.
Negocierile sunt precedate de procese complexe de pregatire, de-a lungul carora se identifica probleme, stabilesc prioritati, formuleaza
pozitii initaile si fac noi propuneri. Fiecare participant trebuie sa fie foarte atente cu privire la oferta care e dispus sa o faca si sa
ofere delegatiei un mandat adecvat. Principalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi de probleme consta in faptul ca sporteste
sansele unui comportament coopertant si sansa gasirii unor solutii adecvate la problemele sensibile. Frecvent negocierile intra in impas
datorita reticentei negociatorilor sa ofere suficiente concesii pentru a ajunge la un acord final, iar pentru iesirea din impas trebuie sa se
aplece asupra unor probleme, sa reformuleze solicitarile initiale si sa caute solutii alternative. (pag 327-328)
43. Explicati pe scurt de ce in cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele mai multe ori, mai
importanta decat eficacitatea..............
Deoarece solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea de rezultate pozitive la nivelul fiecarei tari) nu s-au dovedit intotdeauna posibile
independent de rezultatele celorlalti parteneri. Solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul adus si
nu pentru fundamentele explicative. Un exempu in acest caz e acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo mai mult pentru ca ducea la
beneficierea echilibrata de avantajele ale liberalizarii comerciale de toti participantii la GATT. Analistii au constatat ca alta formula decat
cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi foast mai putin avantajoasa in termeni de bunastare, deoarece constiente de avatajele ce
le-ar avea in urma anumitor ajustari structurale, fiecare tara e procupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale in sectoarele
sensibile la concurenta. (pag 333)
44. Explicati pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concurentiale desfasurate in mai multe
etape..................
Procesul de negociere parcurge frecvent mai multe stadii, incepand prin conturarea unei agende preliminare de negociere, initiata
de una sau mai multe tari. Deseori, initiatorii tratativelor au motivatii oficiale cu care incearca sa isi convinga partenerii sa
participe la acest proces, insa la baza acestuia se afla scopuri mai specifice la nivel national. Negocierea propriu-zisa e divizata
in mai multe etape: o perioada de studiere a propunerilor, (in care sunt prezentate preferinte cu privire la agenda si optiuni cu
privire la diverse coalitii de negociere, urmate de angajarea optiunilor politice sce vor guverna tratativele), perioada negocierilor
consistente, (e redactat setul de solutii fezabile in urma concesiilor si ofertelor realizate, se finalizeaza acordurile in cea mai mare
parte, insa forma finala fiind conditionata de rezultatul de ansamblu al rundei) si stadiul final (care se incheie cu concluziile si
redactarea formei finale a protocoalelor, acordurilor si coincide cu expirarea mandatelor de negociere ale delegatiilor celor mai
importante puteri comerciale). In plus, procesul de negociere fiind etapizat duce la folosirea intregii palete de tactici de negociere,
prevaland stratagemele baiat bun-baiat rau, presiunea timpului, secretul lui Socrate. (pag 328)
45. Comentati obiectivele care urmau sa fie indeplinite pe parcursul Rundei Uruguay ..... (pag 336)
a. Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau
armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare;
b. Intarirea si imbunatatirea SCI prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de
conduita mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;
c. Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia internationala, prin punerea accentului pe
ajustarile structurale, prin consolidarea raporturilor GATT cu celelalte organisme si structuri internationale;
d. Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre
dimensiunile comerciala, financiara si investitionala.
46. Comentati principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay ..........
1. Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se
obtina avantaje sporite si reciproce pentru toti participantii;
2. Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces;
3. Echilibrul concesiilor in cadrul principaleleor sectoare si domenii ale CI
4. Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;
 5. Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare sau care afecteaza programele
lor de emancipare economica si luata in considerare posibilitatea ca TCD sa aduca contributii la procesul de liberlizare a CI pe masura
masura imbunatatirii performantelor lor economice (economiile lor se dezvolta si imbunatateste situatia in comertul exterior)
6. Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate, si necesitatea sustinerii masurilor care dinamizeaza SCI
7. Principiul angajamentului unic rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in integralitatea lor
47. Analizati principalele deosebiri care se pot identifica intre GATT si OMC ..........
- GATT a fost un acord provizoriu si adoptat pe baze ad-hoc (care nu a fost niciodata ratificat de parlamentelor tarilor participante),OMC
este o organizatie internationala avand baze legale solide(ratificat), iar Acordurile sale descriu exact modul de functionare;
- OMC are membrii in timp ce participantii la GATT s-au numit parti contractante;
- GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri in timp ce activitatile OMC vizeaza si comertul cu servicii si cu DPI (drepturi
proprietatea intelectuala);
- Mecanismul OMC de solutionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi
blocate de nici-o tara membra.
48. Analizati functiile pe care le indeplineste Organizatia Mondiala a Comertului .. ...
1. Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale;
2. Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri;
3. Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii;
4. Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre;
5. Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global.
49. Mentionati principalele 5 aspectele sensibile inscrise, in ultimii ani, pe agenda negocierilor comerciale
multilaterale......
1. Standardele ambientale si cele sociale
2. Reglementari privind securitatea alimentelor
3. Dreptul de proprietate intelectuala
4. Protectia consumatorilor
5. Etica afacerilor, birocratia si coruptia
50. In conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comertul international cu servicii se pot
mentiona.................
Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;
CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale;
Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;
Transparenta reglementarilor,
Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
Decontarile aferente tranzactiilor cu servicii, trebuie sa fie nerestrictionate
Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.
51. In Declaratia Ministeriala de la Singapore, partile contractante si-au reiterat angajamentele in legatura cu
urmatoarele aspecte: a; b; c; d; e;
a. Crearea unui SCM mai corect, echitabil si mai deschis;
b. Liberalizarea progresiva a comertului cu servicii si eliminarea TV si a BN in comertul cu bunuri;
c. Respingerea tuturor formelor de protectionism si eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale;
d. Integrarea T in c d, a TCMPD(cele mai putin dezvoltte, insulare si fara litoral=LDCs) si a economiilor in tranzitie in SCM;
e. Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenta
52. Declaratia Minsiteriala a partilor contractante adoptata la Geneva in 1988 punea accentul pe probleme cum ar fi: a;
b; c; d; e;
a. Rezultatul negocierilor in domeniile convenite la finele Rundei Uruguay;
b. Mentinerea determinarii pentru piete deschise ca solutie la efectele turbulentelor financiare;
- Necesitatea convingerii publicului larg de beneficiile SCI astfel incat acesta sa inteleaga si sa sprijine valorile
liberalizarii comerciale;
- Continuarea eforturilor de diminuare a sentimentului de marginalizare pe care il incearca tcmpd (imbunatatirea
conditiilor de acces pentru produsele acestor tari);
- Implementarea cu buna credinta a angajamentelor ca si conditie eliminatorie pentru credibilitatea sistemului;
 53. Conferinta Ministeriala de la Doha din 2001, s-a deosebit de cea de la Seatle din 1999, prin urmatoarele aspecte: a;
b; c; d; e; (DE INSISTAT PE EA !!!) pe slideuri pct a e impartit in 2
a. Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura si serviciile; iar lista cu privire la
problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;
b. Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al negocierilor;
c. Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la
stabilitatea SCI dupa prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA;
d. Se depusesera eforturi sporute anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in formularea de p.d.v in procesul de pregatire;
e. Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;
54. In documentul denumit Pachetul din iulie, adoptat la Geneva in anul 2004, printre principalele masuri privind
agricultura se pot mentiona: a; b; c; d; e;
a. Adoptarea unui nou cadru de negocieri;
b. Centrarea pe actiunile pe termen lung menite sa contribuie la obtinerea unui sistem comercial deschis, corect si orientat
catre piata prin implementarea unor reforme radicale in acest sector;
c. Echilibru concesiilor la finele rundei;
d. Procedarea la reforme in toti cei trei piloni ai negocierilor.
e. Coerenta intre comert si dezvoltare.

+++ pe slideuri se mai spune si de alte principale masuri

Sprijinul intern
- Tratamentul diferentiat si mai favorabil sa ramana o componenta de baza a sprijinului intern;
- Folosirea logicii armonizarii;
- Tarile dezvoltate sa procedeze la reduceri semnificative ale intrgului nivel al sprijinului intern;
- Sa se procedeze la reduceri pe toate componentele (AMS, nivelurile de minimis, blue box,etc);
Concurenta la export - S-a convenit sa se elimine:
- Subventiile de export cuprinse in listele nationale;
- Creditele de export, garantarea si asigurarea acestora;
- Practicile comerciale distorsionante;
- Prevederile neconforme cu privire la ajutorul alimentar.
Accesul la piete optiunea pentru o formula unitara care sa se bazeze pe principiile:
- Reducerile de taxe vamale se vor aplica la nivelurile consoldate;
- Fiecare SM (cu exceptia LDCs) va trebui sa contribuie cu concesii;
- Se va urmari obtinerea progresivitatii reducerilor tarifare;
- O mai mare rigurozitate in stabilirea listei produselor sensibile la concurenta;
- Principiul imbunatatirii substantiale a aceesului la piete:
- Transparenta monitorizarea si supravegherea implementarii angajamentelor;
55. In documentul denumit Pachetul din iulie, adoptat la Geneva in anul 2004, printre principalele masuri privind
cresterea accesului la piete a produselor non-agricole (NAMA) se pot mentiona: a; b; c; d; e;
a. Tarile care nu facusera inca oferetele initiale au fost invitate sa faca acest lucru cat mai urgent;
b. S-a decis convenirea unei date limita pentru inaintarea ofertelor revizuite;
c. S-a cerut tuturor SM sa faca oferte de concesii concrete si de inalta calitate;
d. SM sa urmareasca niveluri progresiv inalte de liberalizare comerciala;
e. S-a decis demararea negocierilor pe baza urmatoarele elemente:
- Negocierilor vor avea ca scop clarificarea si imbunatatirea aspectelor sensibile;
- Rezultatele tratativelor vor trebui sa ia in considerare principiul tratamentului diferentiat si mai favorabil;
- Tarile in curs de dezvoltare vor face concesii atunci cand nivelul lor de dezvoltare le va permite;
- Toate statele membre vor trebui sa semnaleze zonele sensibile care trebuiesc negociate;
- Se va imbunatati asistenta pentru t.i.c.d.
Test 2

1. In corelatie cu comertul cu bunuri serviciile se pot clasifica in:

a) Servicii incorporate in bunuri (filme, carti, componente pentru sectorul informatic);

b) Servicii complementare comertului cu bunuri (servicii de transport, depozitare, distributie, asigurare, financiare,
bancare, de promovare);
c) Servicii care se substituie comertului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere);
d) Servicii care se comercializeaza independent de bunuri(asigurari de persoane si alte
asigurari non-marfa, servicii contabile si de audit, juridice, medicale, de telecomunicatii, informatice, turistice)

2. Explicati (max. 10 randuri) in ce consta dimensiunea geopolitica a teoriei avantajelor competitive...

a) A izvorat din necesitatea de a oferi solutii acceptabile la provocarile derivate din competitia de tip nou intre SUA si
UE si, dintre acestea, si statele din Asia;
b) Recomanda ca marile puteri comerciale sa isi consolideze avantajul competitiv prin inovatie si mai multa
informatie,
c) S-a straduit sa comenteze rolul de hegemn pe care inca il are SUA in conditiile in care UE este un partener
subordonat;
d) Ofera un model imbunatatit de avantaj comparativ pentru:
Cei globalizati- deschiderea pietelor;
Globalizatori inovatiile si serviciile postvanzare.

1. Printre modurile specifice de prestare a serviciilor se pot mentiona: a; b; c, d, (se va explica...

a) Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii
de comunicatii, asigurari, servicii financiare.
b) Deplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta tara.(consumption abroad); serviciile
turistice.
c) Prezenta comerciala.(commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care presteaza servicii in alt stat.
d) Deplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta servicii.( movement of natural persons),
servicii de avocatura, consultanta, educationale, arhitectura, constructii.

2. Analiza competitivitatii la nivel de tara necesita obligatoriu urmatoarele tipurid e analogii: a; b; c; d; (se va comenta
fiecare in maximum o fraza)....

a) Intre cota de piata a unei firme (indicator important care atesta relevant cat de competitiva este o firma) si ponderea
unei tari in total schimburi comerciale internationale (dar aceasta nu se poate afirma ca se datoreaza in principal
cresterii nivelului de competitivitate);

b) Intre pretul bunurilor vandute de firma si cursul real de schimb al monedei unei tari. In timp ce preturile bunurilor
depind de costurile de productie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul
de schimb depinde foarte mult de eficienta unei economii, de factori extraeconomici, de perceptia actorilor pietei
financiare;

c) Intre rate de profitabilitate pe care o inregistreaza o firma si ritmul de crestere economica inregistrat de o economie
nationala. Intre cele doua planuri de analiza nu se poate pune de regula semnul echivalentei;

d) Intre calitatea actului managerial la nivelul ueni firme si calitatea politicilor publice aplicabile la nivel sectorial sau
national intr-o tara.
1. Printre determinantii internationalizarii comertului cu servicii regasim: a; b; c, d; (se va explica fiecare in maximum
o fraza)...

a) Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai receptiza fata de eforturile
prestatorilor,
b) S-a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor;
c) Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicatii;
d) Asimilarea progresului tehnic;
e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a serviciilor la bunurile exportate;
f) Includerea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama valorilor comercializabile;
g) Diversificarea optiunilor aflate la indemana companiilor

2. Analiza comeptitivitatii ca proces a permis identificarea urmatoarelor fatete ale acestuia a; b; c; d, (se va explica
fiecare in maximum o fraza)...

a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);

b) Capacitatea locatiei de a exercita gravitatie economica (de a atrage sau de a stimula investirea);
c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);
d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera castig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme: cifra de afaceri sau
profit la nivel de firma; restructurare si modernitate la niveld e sector; spor de bunastare la niveld e economie
nationala (plus de PIB/locutor).

1. Printre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicii se pot mentiona: a; b; c; d; (se va explica
fiecare in maximum o fraza)..............

a) Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);

b) Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);
c) Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu
ec;
d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);
e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice( achizitii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

2. In legatura cu determinantii factoriali ai avantajelor competitive se pot face urmatoarele comentarii sintetice: a; b; c;
d; ...........

a) Resursele umane . Fiecare tara este dotata cu combinatii diferite de factori de productie. Acestea se pot analiza ca
numar, calificare, costuri si aspecte conexe cu etica muncii;

b) Resursele naturale. Se definesc prin abundenta, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. In ultimele analize s-au
mai adaugat si conditiile climatice si situarea geografica a unei tari (care poate influenta costurile de transport, permite
valorificarea diversitatii culturale si maximizeaza oportunitatile de afaceri). Apropierea geografica intre tari a
promovat un anumit tip de specializare, a creat o retea de complementaritati si a amplificat fluxurile traditionale de
bunuri si servicii. Se pot da exemple...

c) Resursele de cunoastere. Acestea se afla de regula in universitati, centre de cercetare sau de transfer de cunoastere,
la marile corporatii. Sunt rezultatul proceselor de inovare si alimenteaza aceste procese.

d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de productie omogen, prezentandu-se in varii forme si implicand o
mare varietate de actori. Un rol esential revine ISD.
1. Printre fortele care influenteaza piata internationala a serviciilor regasim: a; b; c; d; (se va explica fiecare in
maximum o fraza)..............

a) Rolul strategic al serviciilor in conexiune cu exporturile de bunuri;

b) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile ofertate;
c) Cresterea intensivitatii produselor in DPI;
d) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
e) Diminuarea distantei economice dintre state;
f) Accentuarea comercialitatii serviciilor;
g) Cresterea si diversificare cererii pentru servicii;
h) Maturizarea conceptului de serviciu global;
i) Accentuarea procesului de dereglementare si liberalizare;

2. Explicati pe scurt (max. 6 randuri) teoria costurilor comparative de productie..............

A fost elaborata de David Ricardo si Robert Torrens; Pleaca de la premisa ca teoria avantajului absolut are mai
degraba o dimensiune intuitiva decat practica; Ia in considerare conceptul de cost de oportunitate; Spre deosebire de
teoria avantajului absolut care se concentreaza pe diferentele absolute intre productivitatile nationale aceasta se
centreaza pe valorificarea diferentelor relative intre W;

1. Printre noile axe de abordare a tranzactiilor internationale cu servicii se pot mentiona: a; b; c; d; (se va explica
fiecare in maximum o fraza)..............

Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si servicii in sine; Se modifica
semnificativ determinantii competitivitatii; Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare
superioara a fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr-un coeficient sporit de
satisfactie a consumatorilor;

2. Explicati pe scurt (max. 6 randuri) teoria dotarii natiunilor cu factori de productie..........

s-a pornit de la faptul ca teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce factori
determina care produse se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari; Aceasta teorie este
elaborata de Eli Hecksher si Bertin Ohlin; Analiza se bazeaza pe urmatoarele observatii: dotarea cu factori de
productie difera de la o tara la alta; bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru
realizarea lor;
Factorii de productie sunt abundenti(ieftini) si rari( scumpi); O tara va avea un avantaj comparativ la produsele pentru
a caror realizare se folosesc factori de productie abundenti,