CEI PATRU TIGRI ASIATICI

TAIWAN, HONG KONG, SINGAPORE , COREEA DE SUD

STUDENTĂ COVAȘĂ ALESSIA

DISCIPLINA GEOPOLITICĂ
CUPRINS

CAP 1 Introducere
1.1 Definirea termenului
1.2 Scopul

CAP 2 Istorie și Context

2.1 Taiwan
2.2 Hong Kong
2.3. Singapore
2.4. Coreea de Sud

CAP 3 Performanțe Economice

3.1 Taiwan
3.2 Hong Kong
3.3 Singapore
3.4 Coreea de Sud
CAP 4 Aspecte Geopolitice
4.1 Taiwan
4.2 Hong Kong
4.3 Singapore
4.4 Coreea de Sud

CAP 5 Concluzie

BIBLIOGRAFIE

CAPITOL 1. Introducere

Cuvântul "tigru" este adesea asociat cu forța, agilitatea și puterea, iar în contextul
economic, "cei patru tigri asiatici" devin metafora unor economii asiatice care au
demonstrat o creștere spectaculoasă și o dezvoltare rapidă în decursul decadelor.
Aceste patru țări, Taiwan, Hong Kong, Singapore și Coreea de Sud, au devenit
emblematici pentru transformarea lor economică și au jucat un rol semnificativ în
modelarea peisajului economic global.

1.1 Definirea Termenului: "Cei Patru Tigri Asiatici" Termenul "cei patru tigri
asiatici" se referă la patru economii asiatice de succes care au înregistrat creșteri
economice remarcabile în perioada post-1945 până în anii 1990. Aceste țări au

1
reușit să se transforme din economii agrare în puteri industriale și tehnologice,
marcându-și prezența puternică pe scena economică mondială.

Semnificația în Contextul Dezvoltării Economice și Geopolitice Aceste patru

țări au devenit sinonime cu inovația, eficiența și adaptabilitatea într-o lume în
schimbare rapidă. Prin implementarea politicilor economice coerente și abordarea
agresivă a globalizării, aceste economii au influențat profund structura economică
mondială și au stabilit noi standarde de performanță într-un spectru larg de
sectoare.

Scopul Lucrării
Scopul acestei lucrări este de a explora evoluția economică și geopolitică a celor
patru tigri asiatici, evidențiind factorii cheie care au contribuit la ascensiunea lor
spectaculoasă. Se dorește analiza detaliată a transformărilor economice, inovațiilor
tehnologice și a rolului geopolitic pe care aceste țări l-au avut în contextul global.
De asemenea, lucrarea va evidenția importanța lor în actuala ordine economică
mondială și potențialele provocări cu care se pot confrunta în viitor.
Prin explorarea acestor aspecte, se propune o investigație comprehensivă pentru
a oferi o perspectivă detaliată asupra contribuției "celor patru tigri asiatici" la
peisajul economic global și asupra modului în care au reușit să devină exemple de
succes în ceea ce privește dezvoltarea economică și adaptabilitatea la schimbările
geopolitice.

CAPITOL 2 ISTORIE ȘI CONTEXT

2.1 Taiwan

Context istoric: După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în 1945,
Taiwan a devenit sub controlul Republicii Chineze conduse de naționaliști. În
1949, odată cu înfrângerea naționaliștilor în războiul civil chinez, liderul lor,
Chiang Kai-shek, și aproximativ două milioane de susținători au migrat pe insula
Taiwan. A început astfel o nouă eră în istoria Taiwanului, marcând separarea
definitivă de Republica Populară Chineză (RPC). De-a lungul decadelor, relația cu
RPC a rămas una tensionată, cu Taiwan încercând să își păstreze autonomia și
identitatea în fața presiunilor venite din partea Chinei.

Tranziția economică: În deceniile care au urmat, Taiwan a trecut printr-o

remarcabilă tranziție economică. În anii 1950 și 1960, economia taiwaneză era
predominant agrară. Totuși, sub conducerea președintelui Chiang Kai-shek și a
urmașilor săi, Taiwan a implementat politici economice orientate către

2
industrializare. Investițiile masive în infrastructură, educație și tehnologie au
contribuit la transformarea Taiwanului într-o putere industrială și tehnologică.
Industria electronică și producția de hardware au devenit coloanele vertebrale ale
economiei taiwaneze în anii 1970 și 1980. Companii precum TSMC, Acer și Asus
au devenit lideri mondiali în producția de semiconductori, calculatoare și produse
electronice. Acestă evoluție a consolidat reputația Taiwanului ca un hub global al
tehnologiei.

2.2 Hong Kong

Evoluția sub dominație britanică

Hong Kong a fost o colonie britanică din 1842 până în 1997, când Marea
Britanie a retrocedat controlul asupra teritoriului către China. Pe parcursul acestui
interval, Hong Kong a devenit un important centru comercial și financiar. Sub
stăpânirea britanică, s-au dezvoltat infrastructuri moderne, sisteme financiare
stabile și un mediu de afaceri eficient.
Trecerea către China
În 1997, odată cu retrocedarea la suveranitatea chineză, Hong Kong a devenit o
Regiune Administrativă Specială (SAR) a Chinei, menținând un grad semnificativ
de autonomie sub principiul "Un Stat, Două Sisteme". Cu toate acestea, în ultimii
ani, au existat îngrijorări cu privire la interferența tot mai mare a guvernului chinez
în afacerile interne ale Hong Kongului, inclusiv în domeniul politic și legal.
Aceasta a condus la proteste masive și tensiuni politice în regiune.

Singapore Eficiența guvernului: Rolul guvernului în stimularea dezvoltării

economice și menținerea unui mediu de afaceri favorabil. Diversificarea
economiei: Cum Singapore a evitat dependența de un singur sector și și-a
diversificat economia. Coreea de Sud Brand-uri globale: Cum corporații precum
Samsung și Hyundai au contribuit la prestigiul economic al Coreei de Sud. Inovare
și cercetare: Investițiile în cercetare și dezvoltare și impactul asupra creșterii
economice.

2.3 Singapore

Eficiența guvernului: Un aspect esențial al succesului economic al Singapore-ului

este eficiența guvernului său. Guvernul a jucat un rol central în stimularea
dezvoltării economice și menținerea unui mediu de afaceri favorabil. Politicile
fiscale prudente, promovarea investițiilor străine și gestionarea eficientă a
resurselor au fost cheia succesului.

3
Guvernul a fost recunoscut pentru abordarea sa proactivă în promovarea mediului
de afaceri, implementând reforme legislative și fiscale care au creat un climat
propice investițiilor și inovației.

Diversificarea economiei
O altă strategie importantă adoptată de Singapore a fost evitarea dependenței de
un singur sector și diversificarea economiei. Într-un efort de a reduce
vulnerabilitatea la schimbările ciclice ale pieței, Singapore și-a dezvoltat expertiza
în diverse domenii, cum ar fi serviciile financiare, tehnologia informației,
biotehnologia și turismul.
Prin promovarea diversificării, Singapore a reușit să creeze o economie
rezilientă și adaptabilă, capabilă să facă față provocărilor economice globale.

2.4 Coreea de Sud

Brand-uri globale
Coreea de Sud și-a cimentat poziția în economia globală prin dezvoltarea unor
brand-uri globale de prestigiu. Companii precum Samsung și Hyundai au devenit
sinonime cu calitatea și inovația în tehnologie și industria auto. Aceste corporații
au contribuit în mod semnificativ la prestigiul economic al Coreei de Sud și au
deschis uși către piețele internaționale pentru alte companii sud-coreene.

Inovare și cercetare
Investițiile susținute în cercetare și dezvoltare (R&D) au fost un motor esențial
al creșterii economice a Coreei de Sud. Guvernul a susținut și promovat inițiativele
inovatoare, facilitând colaborarea dintre industrie și instituțiile academice. Prin
accentul pe inovare, Coreea de Sud a fost capabilă să-și mențină competitivitatea în
sectoare cheie precum tehnologia informației, electronica și industria auto,
contribuind semnificativ la creșterea economică și dezvoltarea durabilă.

CAPITOL 3 PERFORMANȚE ECONOMICE

3.1 Taiwan

Sectoare cheie
Taiwan s-a remarcat în special în sectoarele producției de electronice și tehnologie.
Companii precum TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company) au
jucat un rol crucial în industria de semiconductori, fiind un lider mondial în
producția de cipuri.

4
 Inovații tehnologice
Taiwan a fost un centru de inovație în tehnologie. De la dezvoltarea
hardware-ului IT la producția de componente avansate, țara a contribuit
semnificativ la avansul tehnologic global.
3.2 Hong Kong

Hub financiar și comercial

Hong Kong s-a transformat într-un centru financiar global, având o bursă de
valori puternică și fiind locul preferat pentru multe companii internaționale să-și
desfășoare afacerile. Rolul său în facilitarea comerțului internațional este
evident în infrastructura portuară și aeroportuară dezvoltată.
Diversificarea economiei
În ciuda inițializării economiei ca centru financiar, Hong Kong și-a diversificat
ulterior economia. Sectorul financiar a fost completat de industria turismului,
sectorul imobiliar și alte domenii, făcând economia mai rezilientă.

3.3 Singapore

Eficiența guvernului
Eficiența guvernului din Singapore a fost unul dintre pilonii succesului său
economic. Guvernul a avut un rol activ în stimularea dezvoltării economice,
implementând politici pro-business și investind în infrastructură și educație.
Diversificarea economiei
Singapore și-a diversificat economia în sectoare precum serviciile financiare,
tehnologia informației, turismul și industria de transport. Această strategie a
redus dependența de un singur sector.

3.4 Coreea de Sud

Brand-uri globale
Corporații precum Samsung și Hyundai au contribuit masiv la imaginea
economică a Coreei de Sud. Aceste brand-uri au devenit sinonime cu
inovația și calitatea, consolidând prestigiul economic al țării.
Inovare și cercetare
Coreea de Sud a fost recunoscută pentru investițiile semnificative în
cercetare și dezvoltare. Aceste eforturi au dus la avansul în tehnologie și
inovație, în special în industria electronică și a comunicațiilor.

5
CAPITOL 4 ASPECTE GEOPOLITICE

4.1 Taiwan

Relația cu China
Relația dintre Taiwan și Republica Populară Chineză (RPC) a fost mereu
tensionată și complexă. China consideră Taiwanul o provincie chineză și a promis
reunificarea, fie prin mijloace pașnice, fie prin forță. Taiwan își menține autonomia
și își dorește să-și păstreze statutul de facto independent. Tensiunile au crescut în
special în perioade de schimbare politică sau atunci când Taiwan a primit sprijin
extern. Acest aspect al relației a avut un impact semnificativ asupra securității și
politicii externe a ambelor părți.

Statutul internațional: Statutul nedefinit al Taiwanului a creat un mediu

geopolitic complex. Deși Taiwan își exercită controlul asupra propriilor sale
afaceri și este recunoscut ca o democrație funcțională, statutul său de recunoaștere
internațională este limitat. În mod constant, Taiwan a fost exclusă din organizațiile
internaționale și tratatele diplomatice din cauza presiunilor exercitate de China.
Această lipsă de recunoaștere oficială reprezintă o provocare pentru relațiile
internaționale ale Taiwanului.

4.2 Hong Kong

Autonomia în pericol
Odată cu retrocedarea la China în 1997, Hong Kongul a fost promis să păstreze
un grad semnificativ de autonomie sub principiul "Un Stat, Două Sisteme". Cu
toate acestea, în ultimii ani, China a crescut tot mai mult influența asupra Hong
Kongului, în special în ceea ce privește sistemul juridic și politic. Această
intervenție a afectat în mod semnificativ autonomia promisă și a provocat
îngrijorări cu privire la viitorul libertăților civile și a statutului special al Hong
Kongului.

Proteste și rezistență
Populația din Hong Kong a reacționat la intervenția Chinei printr-o serie de
proteste masive. Mișcarea pro-democrație a căutat să apere autonomia și libertățile
Hong Kongului. Protestatarii au exprimat îngrijorări cu privire la amenințările la
adresa democrației, libertății presei și independenței judiciare. Aceste proteste au
adus la suprafață diviziunile adânci și au subliniat lupta pentru identitatea și
autonomia Hong Kongului.

6
4.3 Singapore

Politica externă
Singapore s-a distins printr-o abordare neutră în relațiile internaționale. Politica
externă a țării este orientată către menținerea unui echilibru între relațiile cu diverși
actori internaționali, evitând alianțe formale sau poziții partizane. Această abordare
a consolidat statutul Singapore-ului ca un mediator neutru și un partener de dialog
în probleme regionale și globale.
Rolul în dialoguri regionale: Singapore a jucat un rol activ în promovarea
dialogului și cooperării regionale. A fost gazda unor importante summit-uri
internaționale și a promovat inițiative pentru menținerea păcii și stabilității în
regiunea Asia-Pacific. Participarea la dialoguri regionale a consolidat poziția
Singapore-ului ca un centru regional de influență diplomatică și un susținător al
colaborării internaționale.
4.4 Coreea de Sud
Relația cu Coreea de Nord
Relația dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord a fost caracterizată de tensiuni
sporadice și conflicte. Cele două țări rămân împărțite de o zonă demilitarizată, iar
tensiunile cresc în perioade de teste nucleare sau provocări militare. Coreea de Sud
a căutat deseori să îmbunătățească relațiile și să promoveze dialogul, dar
provocările persistente au impiedicat realizarea unei soluții durabile.
Rolul pe scena globală
Coreea de Sud și-a consolidat poziția pe scena globală prin implicarea activă în
organizații internaționale și contribuția sa la promovarea păcii mondiale. Prin
participarea la organizații precum Națiunile Unite și G20, Coreea de Sud a jucat un
rol important în gestionarea crizelor internaționale și în dezvoltarea unor politici
globale. De asemenea, țara a promovat inițiative pentru pacea în Peninsula
Coreeană și pentru stabilitate regională în Asia de Est.

CAP 5 CONCLUZIE
Impactul asupra lumii
Performanțele economice remarcabile și aspectele geopolitice distincte ale celor
patru tigri asiatici au avut un impact semnificativ asupra economiei globale și a
ordinii mondiale. Aici sunt câteva aspecte cheie:
1. Creștere economică globală: Performanța economică excelentă a celor
patru tigri asiatici a contribuit la creșterea generală a economiei mondiale.

7
 Industrializarea și exporturile lor au stimulat comerțul internațional și au
avut un impact pozitiv asupra altor economii emergente.
2. Schimbarea centrului economic: Transformarea acestor patru economii în
tigri asiatici a reprezentat o schimbare semnificativă a centrului economic
mondial. Ele au devenit hub-uri importante pentru producție, tehnologie și
finanțe, schimbând dinamica globală a puterii economice.
3. Tensiuni și alianțe geopolitice: Relațiile geopolitice ale acestor țări cu
vecinii lor și cu puterile mondiale au influențat geopolitica regională și
globală. Tensiunile dintre Taiwan și China, precum și relațiile complexe
dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord, au fost factori importanți în
dinamica politică a Asiei.
4. Model de dezvoltare: Experiența celor patru tigri asiatici a devenit un
model pentru alte țări în dezvoltare, oferind exemple de strategii economice
eficiente și practici de guvernare care au generat creștere rapidă și
sustenabilă.

Provocările viitoare
Deși performanțele economice remarcabile ale celor patru tigri asiatici au fost
impresionante, aceste economii se confruntă și cu provocări viitoare. Iată câteva
perspective pentru viitor:
1. Dependența de exporturi: O provocare majoră pentru aceste economii este
dependența continuă de exporturi și vulnerabilitatea la schimbările în cererea
globală. Diversificarea economică și dezvoltarea unor sectoare interne
puternice ar putea fi esențiale pentru a atenua această dependență.
2. Inovație și tehnologie: Într-o lume tot mai digitalizată, accentul pe inovație
și tehnologie devine crucial. Pentru a menține avansul competitiv, tigrii
asiatici trebuie să investească în cercetare și dezvolt

BIBLIOGRAFIE

Taiwan:
1. Shih, Chih-Yu. (2008). "Taiwan's Economic Transformation: Leadership,
Growth, and Integration." Cambridge University Press.
2. Hung, Ho-fung. (2018). "Protests with Chinese Characteristics:
Demonstrations, Riots, and Petitions in the Mid-Qing Dynasty." Columbia
University Press.
Hong Kong:
1. Carroll, John Mark. (2007). "A Concise History of Hong Kong." Rowman &
Littlefield Publishers.

8
 2. Lee, Pui-tak. (2017). "Hong Kong: Becoming a Chinese Global City."
Routledge.
Singapore:
1. Mahbubani, Kishore. (2008). "The New Asian Hemisphere: The Irresistible
Shift of Global Power to the East." PublicAffairs.
2. Yeung, Henry Wai-chung. (2000). "The Globalization of the State: A
Sociological Analysis of the Singapore State." National University of
Singapore Press.
Coreea de Sud:
1. Cumings, Bruce. (1997). "Korea's Place in the Sun: A Modern History." W.
W. Norton & Company.
2. Moon, Chung-in și Roehrig, Terence. (2014). "South Korea in the Fast Lane:
Economic Development and Capital Formation." Oxford University Press.