Contents

CAPITOLUL XII. CHINA....................................................................................................... 1

12.1. Starea actuală a economiei chineze ................................................................................. 1
12.2. Cinci secole de politică autarhică: izolare și subdezvoltare ........................................... 3
12.3. John Naisbitt despre China contemporană: 8 megatrenduri (megatrends) .................. 3
12.4. Aspecte din managementul chinez .................................................................................. 4
12.5. Încadrarea culturii chineze în abordarea lui Hofstede ................................................... 5
12.6. Internaționalizarea companiilor chineze ........................................................................ 6
12.7. Strategia aplicată de compania Lenovo: imitare, inovare și performanță .................... 8
12.8. Istoricul companiei Alibaba: aplicarea tehnologiei americane în societatea chineză .... 9
 CAPITOLUL XII. CHINA

12.1. Starea actuală a economiei chineze

După instaurarea ideologiei comuniste şi a dominaţiei unui singur partid, economia

chineză a înregistrat stagnare şi subdezvoltare, în paralel cu o creştere rapidă a natalităţii, aspecte
reflectate în: diferenţe mari de dezvoltare între rural şi urban, diferenţe similare pe regiuni,
neasigurarea volumului de alimente necesare populaţiei etc. Totuşi, începând din anii ’80, după
Revoluţia Culturală (1976), statul chinez introduce o serie de reforme în economie şi societate –
principiul „un stat mai multe sisteme”, principiul „o familie, un copil” etc. Diverse reforme
aplicate de China începând cu anii '80 s-au reflectat în conceptul de managed capitalism , aceasta
însemnând o introducere treptată a principiilor de funcționare a pieței și competiției, însă pe
fondul menținerii controlului exercitat de către un singur partid. Mai simplu spus, statul a acordat
treptat libertăți economice, a sprijinit inițiativa particulară și competiția între firme, însă a limitat
anumite libertăți sociale; astfel de reforme s-au reflectat într-o creștere economică accentuată pe
parcursul ultimelor patru decenii per ansamblul economiei chineze. În contextul invocat,
creşterea economică anuală a Chinei, pe parcursul ultimelor decenii, a surprins lumea
Occidentală. Actualmente, populaţia Chinei numără 1,4 miliarde de locuitori, este bine calificată,
sistemul educaţional este modernizat (în unele universităţi se predă în limba engleză), iar firmele
chineze se anunţă ca un puternic competitor global.
În sinteză, reformele sociale și economice aplicate de China începând cu 1976 și până în
prezent pot fi încadrate de sintagma ”capitalism dirijat” (managed capitalism). Aceasta a
însemnat introducerea unei competiții economice reale la nivel de indivizi, familii și firme, însă
menținerea unui control politic/centralizat în toate structurile de funcționare ale societății.
Evaluările făcute de diverși analiști occidentali cu privire la reformele promovate de China arată
că au fost obținute succese economice reale în introducerea unei economii bazate pe
competiție/piață în situația în care s-a menținut (impus prin lege) existența unui singur partid, și
anume Partidul Comunist Chinez (PCC). Acest model social-politic aplicat de China în decursul
ultimelor patru decenii nu are propriu-zis nici un fundament teoretic, cu referire la întreaga
gândire politică și/sau economică existentă în Occident începând cu Adam Smith (1776) și până
în prezent. Este dificil de previzionat dacă și în ce măsură acest sistem politic și social aplicat de
China (economie capitalistă) pe fondul existenței unui singur partid politic va fi sau nu de succes
pentru deceniile ce vor urma.1 Principalele etape urmate de către China pe parcursul introducerii
managed capitalism pot fi rezumate după cum urmează:
a) Reformele inițiate în anii ’80 au condus, între altele, la schimbări politice
semnificative în doctrina PCC, în sensul că a fost acceptat oficial/deschis
confucianismul și au fost deschise sute de centre culturale ce au început să
funcționeze pe baza valorilor promovate de confucianism ca filosofie sau religie (s-a
introdus competiția între indivizi, s-a renunțat treptat la regula ”o familie, un copil”,
au fost reabilitate oficial ca fiind în acord cu doctrina partidului anumite norme/reguli
sociale promovate de Confucius cu privire la relația dintre individ și grup etc.).
b) Transferul insulei Hong Kong de la Marea Britanie către China (1997), sub forma
unei SAR (Special Administrative Region) a echivalat cu un punct important de
sprijin pentru reformele economice aplicate de către Guvernul de Beijing. Aceasta
întrucât Hong Kong a însemnat pentru mai mult de un secol un nod/hub pentru
relațiile comerciale, financiare și accesul la tehnologie între toate țările asiatice și
lumea occidentală. Recent, în mai 2022, Guvernul de la Beijing a sărbătorit 25 de ani
de administrare directă a Hong Kong, considerând că politicile sociale și economice

1
*** theAnalysis.news , Is China Socialist or State Capitalist? – Hudson and Bond, 14 March 2022
1
 aplicate din 1997 în administrarea acestei insule pot fi considerate de succes (aceasta
chiar dacă au existat nenumărate proteste ale populației din Hong Kong împotriva
limitării unor libertăți individuale, împotriva cenzurării presei etc.). În cursul
perioadei 2020-2021 măsurile de izolare (lockdown) și de luptă împotriva COVID-19
aplicate de Guvernul de la Beijing au fost dintre cele mai severe atât în marile orașe
din China, cât și în administrarea Hong Kong.
c) Admiterea Chinei în OMC (Organizația Mondială a Comerțului) în 20012 a echivalat
cu un alt moment important și care a sprijinit reformele economice aplicate de această
țară; din acest moment, produsele fabricate de firmele chineze (calitate medie și
prețuri relativ mici) au început să se regăsească în aproape toate țările occidentale.
Politica de industrializare rapidă, recuperarea decalajului tehnologic și orientarea
către exporturi au asigurat o acelerare a creșterii GDP ca sumă absolută. În paralel, au
avut loc mai multe schimbări în structura economică și socială a Chinei: a crescut
treptat GDP per capita, industria participă cu circa 43% în realizarea GDP global;
circa 200 mil. persoane din mediul rural au migrat către marile orașe, asigurând o
forță de muncă relativ calificată și mai ieftină etc.
d) La momentul anului 2017, administrația președintelui Donald Trump a inițiat unele
măsuri de politică comercială pentru a limita importurile din China, începând cu
importurile de oțel și aluminiu; introducerea unor taxe/tarife la importurile provenind
din China a condus la un veritabil ”război comercial” între cele două țări întrucît și
administrația de la Beijing a adoptat măsuri similare față de importurile provenind din
SUA. În plus, administrația de la Washington a întocmit o așa-zisă ”listă neagră” în
care au fost introduse companii chineze precum Huawei, Lenovo etc. pentru a bloca
accesul firmelor chineze la tehnologii considerate a fi strategice, îndeosebi chip-uri,
semiconductori de ultimă generație, dar și echipamente 5G, tehnologii cu aplicație
militară etc. Inclusiv administrația actuală, condusă de Joe Biden, menține black list
în relație cu diferite entități chineze sub diferite motivații privind drepturile omului
etc.3
e) Unele dintre marile MNC-uri din industria energetică din China au început să aplice
strategii de internaționalizare și de identificare a unor resurse precum petrol și/sau alte
materii prime considerate a fi strategice; astfel de companii au efectuat investiții
importante în diverse regiuni ale lumii, inclusiv în Rusia, unele țări europene, Africa
sau America Latină. La momentul anului 2014, când Rusia a ocupat Crimeea, poziția
oficială a Chinei a fost una rezervată/neclara întrucât unele MNC-uri chineze aveau
deja unele interese majore de afaceri în regiuni/zone considerate strategice pentru
relațiile comerciale dintre Europa, Marea Chinei de Sud și alte zone din Asia
Centrală. La momentul anului 2022, când Rusia a invadat Ucraina, poziția oficială a
Chinei a fost de neimplicare în conflictul militar și de respingere a sancțiunilor
economice aplicate de principalele țări occidentale împotriva Rusiei. Țări precum
China și India continuă să importe cantități mari de petrol și alte materii din Rusia (în
condiții de prețuri mult mai scăzute față de piața mondială) în vederea constituirii
unor rezerve strategice.
f) Mai recent, începând cu anul 2020, responsabili importanți din Guvernul de la Beijing
au început să discute despre ”socialist political economy with Chinese
characteristics”4; nu există nici un argument teoretic sau explicație cu privire la modul
în care ar urma să arate ”un socialism cu caracteristici chineze”; începând cu
”Capitalul” lui K. Marx (1867), a fost definit un anumit tip de socialism sau doctrină
a partidelor comuniste; în ce anume ar consta diferențele între socialismul chinez față

2
https://www.wto.org/english/thewto_e/acc_e/s7lu_e.pdf
3
https://www.cnbc.com/2021/07/10/us-adds-14-chinese-companies-to-economic-black-list-over-xinjiang.html
4
Tom Hancock, Marxism Makes a Comeback in China’s Crackdown on ‘Disorderly Capital’, Bloomberg, 6 June
2022
2
 de socialismul tradițional? Astfel de divergențe ideologice/politice dintre China și
principalele țări occidentale au început să se accentueze în contextul războiului din
Ucraina; diverse analize recente încadrează China între sistemele politice
nedemocratice și discută despre un tip de autocrație ce ar putea să devină în viitorul
apropiat un ”dictatorship”. Astfel de scenarii privind viitorul politic al unor țări
precum China sau Rusia tind să accentueze latura militară a competiției dintre
principalele țări ale lumii. Oricum, aceste scenarii au accentuat de facto competiția
între marile MNC-uri pentru producția și controlul cipurilor de ultimă generație.5
Actualul președinte chinez, Xi, a inițiat deja procesul de modificare a constituției
pentru a ocupa mai mult de două mandate ca președinte; aceasta arată în mod clar o
orientare politică către un sistem politic autocratic.

12.2. Cinci secole de politică autarhică: izolare și subdezvoltare

Așa cum am arătat anterior (capitolul 4, când am poziționat evoluția Occidentului față de
Orient), China a avut o economie și civilizație remarcabile în jurul anului 1500, moment la care
depășea propriu-zis Europa. Hârtia și tiparul au fost inventate în China, însă au fost ”reinventate”
și aplicate la nivel de masă în principalele țări europene începând cu anul 1500 și până în
prezent. Cum se explică această situație sub raport istoric?
Puterea centrală din China a preferat să recurgă la o anumită izolare față de Occident
pentru circa 2 secole ce au precedat Revoluția Industrială în Europa. Aceeași putere centrală a
limitat circulația cărților tipărite, implicit a educației, la nivel de grupuri sociale mari din rândul
populației. Costurile economice și sociale pe care a trebuit să le plătească ulterior China s-au
tradus printr-un acces întârziat la industrializarea extinsă, tehnologii, inovații și alți factori ai
dezvoltării care au limitat creșterea economică în această țară pentru o perioadă de circa 5 secole
(cel puțin prin comparație cu situația întâlnită în Europa, SUA și alte regiuni ale lumii).
Așadar, politicile comerciale autarhice aplicate de diverse state, inclusiv de către China,
au avut întotdeauna un rezultat negativ asupra creșterii interne și, pe această bază, asupra
nivelului de trai al populației. Începând cu anul 1900, similar strategiilor aplicate de Japonia sau
alte țări, China a urmat inițial o strategie de industrializare și apropiere față de Occident, însă
perioada celor două războaie mondiale, cât și reformele politice succesive, au condus la o
stagnare economică în această țară.

12.3. John Naisbitt despre China contemporană: 8 megatrenduri (megatrends)

Un analist cunoscut la nivel internațional, anume John Naisbitt, a publicat în anii ’80
lucrarea Megatrends privind pozitionarea SUA în economia globală la acel moment și
perspectivele ce puteau fi întrevăzute atunci cu privire la evoluția Occidentului6. Același analist a
publicat în 2009 lucrarea China's Megatrends în care, urmare a unei docuemntări de câțiva ani de
zile încearcă să surprindă principalele schimbări socio-economice survenite în China în perioada
dintre 1980 și 2010. Principalele tendințe sau trenduri pe care le-a identificat Naisbitt cu privire
la politică, valori, tradiții, cultură, realități economice și alte aspecte similare privind China
contemporană se prezintă după cum urmează 7:
 Trendul nr. 1 (Pillar 1): emanciparea gândirii și psihologiei cetățenilor chinezi,
ceea ce a însemnat reforme majore în sistemul național de educație, a constituit elementul de
plecare în reformele inițiate de către Guvern în anii 80. În 1979 președintele Deng a vizitat una
din fabricile Ford, în apropiere de Atlanta și a constatat că acea fabrică realiza într-o lună mai

5
Deutsch, J., et al, Semiconductor Market_ US Bans ASML From Selling Chipmaking Gear to China, Bloomberg, 6
July 2022
6
Naisbitt, J., Megatrends………
7
Naisbitt, J., China's Megatrends. The 8 Pillars of a New Society, Editura Harper Collins e-books, 2009
3
mult decât numărul de mașini fabricate de China într-un an. Reformele inițiate de guvernul
Chinei în anii 80 prin crearea unor zone speciale în care să poată concura întreprinderi
particulare și cele de stat. Inclusiv doctrina partidului comunist a fost modificată substanțial
pentru a se crea libertăți economice relativ egale și un echilibru între cei care conduc și cetățeni.
Emanciparea și psihologiei populației va necesita încă timp în deceniile ce vor urma.
 Trendul nr. 2 (Pillar 2): identificarea unui echilibru dinamic între directivele
primite de la vârf față de inițiativele venite din partea cetățenilor și care a fost denumit ”vertical
democracy” (Balancing Top-Down and Bottom-Up). Pentru cetățeanul chinez obișnuit există
două cerințe fundamentale pentru funcționarea unei societăți, anume: armonie și ordine socială
conform normeleor promovate de Confucius. În opinia decidenților din China democrațiile
vestice nu sunt un factor esențial pentru propseritatea economică.
 Trendul nr. 3 (Pillar 3): stabilirea unor politici macroeconomice de către guvern
prin care se definesc doar obiective majore ce ar trebui să fie atinse, pentru ca fimele particulare
și cetățenii să fie apoi libere să decidă fiecare în ce direcție ăși va concentra eforturile
(planificarea centralizată este flexibilă). În plus s-au creat zone economice speciale în care s-au
oferit facilități fiscale pentru companiile occidentale ceea ce a însemnat un volum mare de ISD-
uri pentru astfel de zone.
 Trendul nr. 4 (Pillar 4):acitivitățile de planificare macroeconomică aplicate
anterior de către guvern au fost mult adaptate la realitățle parcurse de către cetățeni, astfel
încât s-a procedat la o privatizare treptată și o trecere treptată sub control particular a majorității
sectoarelor economice. China a procedat la reforme majore în sistemul juridic, eduacțional, cât și
în cel cu privire la funcționarea universităților, libertățile academice, cercetarea științifică etc..
 Trendul nr. 5 (Pillar 5):au survenit schimbări majore în ceea ce privește
ierarhizarea unor valori sociale respectiv poziția educației de tip liberal (filosfie, psihologie,
artă, pictură etc.) în ansamblul programelor de educație oferite la nivel național.
 Trendul nr. 6 (Pillar 6): În anul 2001 China a fost acceptată în OMC ceea ce a
însemnat și o expansiune a culturii și economiei Chinei la nivel global.
 Trendul nr. 7 (Pillar 7): Principiul enunțat de Naisbitt prin sintagma ”freedom and
faitness” ceea ce a însemnat acordarea unor libertăți economice totale și acceptarea competiției
pentru a realiza bunăstarea fiecărui cetățean (guvernul s-a angajat să asigure doar un standard
minim de protecție socială, un sistem de sănătate public etc.). Aplicarea acestui principiu a fost
strâns conexată cu educația la nivel de masă astfel încât fiecare cetățean să poată avea acces la
venituri nelimitate printr-o competiție corectă.
 Trendul nr. 8 (Pillar 8): Companiile din China au început o translatarea de la
imitarea unor inovații realizate de alte firme la realizarea unor inovații proprii și construirea
unor brand-uri proprii. Analistul John Naisbitt subliniază că SUA erau și în anul 2009 ceea mai
inovativă country însă nu pentru faptul că americanii ar fi mai cei mai deștepti din lume (the
smartesst in the world), ci pentru că societatea îngăduie erorile, încurajează creativitatea și
privește gereșelile ca o sursă de învățare continuă 8. Aceasta este, apreciază Naisbitt, probabil cea
mai mare provocare pentru salariații din companiile chineze, în sensul de a trece de la o gândire
autoritară, de la o ierarhie strictă la o gândire liberă și creativă. Prioritatea nr. 1 a guvernului
Chinei este legată de educație, dezvoltare de tehnologii și crearea de inovații proprii.

12.4. Aspecte din managementul chinez

Administrarea şi conducerea unei instituţii / companii în economia chineză îşi au originea

în procedurile şi regulile practice aplicate în promovarea funcţionarilor prin concurs de pe
vremea dinastiei Han (se folosea un sistem relativ birocratic ce aminteşte de opiniile lui Max
Weber). La acel moment, sub influenţa gândirii lui Confucius, administrarea unei instituţii se
baza pe 4 principii de management:9
8
Naisbitt, J., China's Megatrends. The 8 Pillars of a New Society, Editura Harper Collins e-books, 2009, p. 200
9
Anderson S. ş.a. Editors – Business The Ultimate Resourse, Bloomsbury Publishing, Plc, London, 2002
4
 - se respectă un număr de reguli şi standarde clare de evaluare / promovare
- se aplică planificarea strategică şi controlul riguros al funcţionarilor
- fiecare decident avea o sferă precisă de responsabilităţi şi competenţe
- limitarea corupţiei şi a accesului unor persoane „din afară”.
Pe parcursul dinastiei Ming şi ulterior, sistemul de evaluare / promovare a funcţionarilor
publici s-a perfecţionat, la bază fiind vechimea şi performanţa înregistrată pe un post.10
După introducerea ideologiei comuniste (1920 – 1930), firmele şi alte instituţii au aplicat
sistemul de management bazat pe trei persoane: 11 directorul, secretarul de partid şi un
reprezentant al salariaţilor (un tip specific de conducere colectivă). În cadrul reformelor
economice şi sociale introduse începând cu 1976, managementul companiilor chineze a
înregistrat mai multe etape de modernizare succesivă: 12
- o primă etapă experimentală în care s-au descentralizat unele dintre competenţe la nivel
de firmă (1979 – 1983);
- o etapă de testare succesivă a unor instrumente / proceduri occidentale de management în
anumite întreprinderi mari, pe domenii precum adoptarea deciziilor, selecţia personalului
etc. (1983 – 1985);
- o etapă a reformelor de conţinut în peste 90% din întreprinderi în care s-a introdus un tip
de contract de management, ce implică descentralizare şi responsabilităţi ample asumate
de conducerea din top-ul firmei (1986 – 1991);
- o etapă a reformelor structurale în managementul întreprinderilor chineze în care se
transferă multiple competenţe ale statului la nivel de firmă: domeniul decizional, investiţii
proprii, organizarea unor structuri de export – import, constituirea de joint ventures cu
parteneri occidentali, distribuirea profitului, salarizarea şi recrutarea personalului etc. (după
1992);
- aplicarea unei strategii de atragere a MNC-urilor occidentale și recuperare treptată a
decalajului economic în principalele sectoare high-tech și medium-tech ale economiei
globale; companiile chineze au devenit în prezent un competitor real pentru MNC-urile
occidentale și reușesc să obțină anual un număr mai mare de patente decât firmele
europene și americane la un loc (urmare a numărului mare de companii chineze și pe
seama recuperării decalajului tehnologic).
Este de subliniat faptul că, în anumite industrii/sectoare economice (industria auto,
sectorul energetic, mass-media, infrastructură, bănci etc.), statul a păstrat un control indirect și
exercită anumite orientări politice de derivă din ideologia/doctrina Partidului Comunist Chinez
(PCC). Mai simplu spus, unele sectoare din industrie, băncile, asigurările, infrastructura și
îndeosebi presa scrisă, televiziunea, internetul sunt în mod direct controlate de către guvern și
respectiv PCC.

12.5. Încadrarea culturii chineze în abordarea lui Hofstede

Poziţionarea Chinei în structura primelor patru dimensiuni culturale (D1-D4) identificate

de Hofstede nu relevă noutăţi vizibile, prin comparaţie cu Japonia sau alte ţări asiatice. Este însă
extrem de interesantă încadrarea Chinei pe D5, faptul că însăşi această dimensiune culturală a
fost identificată de Hofstede pe baza unui chestionar realizat de asiatici.

10
Idem
11
Burduş E. – Managementul comparat, Ed. Economică, 2004
12
Idem
5
D5 Orientarea pe termen scurt/lung

Termen scurt Termen lung

0 100
China – 118 puncte
(locul 1 între 23 ţări din eşantion;
SUA locul 17)

Plecând de la poziţionarea Chinei pe D5, tinând seama de măsura în care această

dimnsiune explică parte din succesul economic al Japoniei postbelice, suntem obligaţi să
concluzionăm că actuala ascensiune a Chinei în competiţia globală nu este de loc întâmplătoare.
Într-adevăr, aşa cum spune Hofstede, D5 şi locul ocupat de China atestă că naţiunea chineză are
un avantaj civilizaţional, de cultură şi moştenire spirituală; ea deţine „software-ul mental”
necesar pentru a deveni o superputere economică mondială. Se va confirma sau infirma oare
acesta în perspectiva următoarelor 2-3 decenii de competiţie globală ?13

12.6. Internaționalizarea companiilor chineze

Universul companiilor multinaționale a cunoscut în deceniile postbelice o expansiune

semnificativă care a reconfigurat mediul de afaceri internațional. Pe lângă creșterea numărului de
companii care și-au extins operațiunile în străinătate, notabilă este trecerea la un sistem
„pluralist” (Gilpin, 2004; Micklethwait & Wooldridge, 2005). Astfel, dacă, în deceniile '60 și '70
internaționalizarea era în principal apanajul companiilor americane, începând cu anii '80,
companiile europene și cele asiatice au devenit actori importanți ai mediului de afaceri
internațional. Mai mult, așa cum ilustrează datele sintetizate în tabelul 1, alături de firmele cu

13
Hofstede G. – Culture’s Comequences, London, 1980
6
origini în economiile dezvoltate, pe arena mondială au început să își facă simțită prezența, inițial
cu oarecare ”timiditate”, și companiile din economiile în dezvoltare. 14

Tabelul 1. Distribuția pe categorii de țări a companiilor –mamă și a afiliatelor MNCs*

Parent corporations (located in) Foreign affiliates (located in)
Începutul Index of Începutul Index of
Year 2010 2010
anilor 90s dynamics anilor 90s dynamics
Developed
30900 73144 236,71% 73400 373612 509,01%
economies
Developing
3800 30209 794,97% 62900 512531 814,83%
economies
BRICS din care: 1700 20260 1191,76% 32614 454263 1392,85%
Brazil 566 243 42,93% 7110 4547 63,95%
Russian Federation
68 116 170,59% 3900 2139 54,85%
(former CIS)
India 187 1078 576,47% 926 2033 219,55%
China 379 12000 3166,23% 15966 434248 2719,83%
(Hong Kong) 500 6592 1318,40% 2828 10621 375,57%
South Africa - 231 1884** 675 35,83%
World total 35000 103786 296,53% 147200 892114 606,06%
Sursa: Calculat după (UNCTAD, 1992), (UNCTAD, 2011), (Kicsi & Burciu, 2018)
*Notă: Situația prezentată în tabel comportă anumite limite derivate mai ales din discrepanțele care apar între țări în
raportarea și culegerea datelor (exemplu: unele țări nu comunică date referitoare la MNCs și afiliatele care operează
pe teritoriul lor; alte țări raportează doar date privind afiliatele ale căror vânzări și număr de angajați depășesc
anumite limite etc. ) (UNCTAD, 1993).
**1978

Așa cum am amintit anterior, cele patru mari economii emergente (Brazilia, Rusia, India,
China) cărora li se adaugă Africa de Sud, cunoscute deja ca economiile BRICS, au devenit
emblematice pentru accepțiunea modernă a conceptului de globalizare, ele fiind privite ca
potențiali actori economici importanți ai secolului XXI (Collins, 2013). Spre exemplu,
UNCTAD (2018) estimează că în anul 2015 fluxurile de investiții străine directe outward ale
economiilor BRICS se ridicau la circa 190 miliarde USD, reprezentând circa 11% din totalul
mondial (comparativ cu doar 3,76% în anul 1992). Aceste evidențe reflectă, printre altele, și
apariția și expansiunea companiilor din BRICS pe arena mondială; datele prezentate în tabelul de
mai sus reflectă tendința mai accentuată de extindere a afacerilor în străinătate pentru companiile
din economiile în curs de dezvoltare și mai ales pentru companiile din economiile BRICS 15.
Mai recent, respectiv după ce trecerea crizei globale din 2008-2010, cât și la momentul
anului 2022 (în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina), unele dintre țările grupului
BRICS par a se desprinde din trendul înregistrat de întregul grup integraționist. În sensul invocat,
amintim următoarele:
a) țări precum China sau India se străduiesc să-și definească propriile politici de
dezvoltare/expansiune la nivel internațional, mizând îndeosebi pe factorul demografic,
respectiv pe un cost ceva mai scăzut al forței de muncă comparativ cu ceea ce întâlnim în
MNC-urile occidentale;
b) țări precum Rusia sau Brazilia par a se sprijini pe resursele economice de care dispun și
vizează câștigarea unor poziții competitive prin intermediul unor conglomerate în
industria petrolului sau alte industrii extractive ce sunt de interes la nivel internațional;
c) războiul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie 2022 conduce la schimbări majore în
politicile promovate de țările membre BRICS. Țări precum China sau India au continuat
să-și mențină relațiile economice cu Rusia în contextul în care majoritatea țărilor
occidentale au impus sancțiuni Rusiei, vizând obținerea unor avantaje comerciale (ele
14
Art. GEUC
15
Art. GEUC
7
 importă cantități tot mai mari de petrol și alte materii prime pentru constituirea unor
stocuri strategice).
Mathews (2002) apreciază că ipostaza strategică a companiilor latecomers diferă de cea a
companiilor analizate în abordările tradiționale; aceste firme au fost nevoite să recurgă la o
abordare inovativă care să le permită internaționalizarea accelerată, anume dezvoltarea unei
structuri internaționale tip rețea și achiziții și aranjamente de parteneriat. Plecând de la aceste
constatări, Mathews (2002) propune termenul dragon multinational pentru a descrie
internaționalizarea firmelor din ”periferia” economiei globale (adică zonele din afara Triadei,
respectiv Brazilia, China, India etc.) și dezvoltă un cadru conceptual specific problematicii
EMNCs, anume modelul LLL (linkage, leverage, learning). Linkage, ca un concept orientat spre
exterior, reflectă capacitatea unei firme de a se extinde în mediul de afaceri internațional prin
stabilirea de relații inter-firme. Leverage apare ca un concept bidimensional; astfel, pe de o parte,
se referă la orientarea externă a unei firme în căutarea de resurse care pot fi găsite/identificate în
companii și instituții din economia globală, cu care trebuie să stabilească legături și, pe de altă
parte, se referă la orientarea internă a firmei în procesul de ameliorare a
competențelor/capacităților interne în care firma se angajează după absorbția de noi resurse.
Learning reflectă ameliorarea capacităților/competențelor/abilităților care rezultă din aplicarea
repetată a strategiilor linkage și leverage. Mathews (2017), examinând retrospectiv validitatea și
consistența modelului, conchide că, deși nu descrie fiecare caz al unei noi EMNCs din China sau
India, modelul captează totuși cele mai proeminente caracteristici ale firmelor provenind din
ceea ce cândva era descris/considerat drept periferie, deoarece se concentrează pe aspectele cheie
ale strategiilor de catching-up la care au recurs aceste firme pentru a dobândi avantaj competitiv
într-un mediu de afaceri hiperconcurențial. Dunning (2006), apreciind contribuția lui Mathews la
rafinarea cadrului de analiză privind apariția și expansiunea companiilor multinaționale din
economiile în dezvoltare, admite că avantajul competitiv al EMNCs poate să difere de cel al
MNCs, astfel că paradigma tradițională privind MNCs, referindu-se cu precădere la paradigma
eclectică dezvoltată la începutul anilor '90, poate fi completată cu cadrul de analiză LLL. 16
Ideea apariției unor latercomers în economia globală care, pentru a avea succes, trebuie
să „exploateze” așa-zisele atribute ale subdezvoltării și să le transforme în oportunități sau chiar
surse de putere a fost, de altfel, argumentată mai detaliat, cu referire la unele țări din așa-numita
”Periferie” a secolelor XVII-XVIII (Germania, Rusia etc.), de Alexander Gerschenkron (1962).
El arată că, într-un număr important de cazuri istorice, procesele de industrializare parcurse de
țările mai puțin dezvoltate au arătat diferențe considerabile față de țările avansate nu doar sub
aspectul dinamicii dezvoltării, ci și cu privire la structurile industriale/productive și
organizatorice care au emanat din aceste procese. Ultimii veniți în procesul industrializării tind
să dezvolte forme diferite de capitalism, de regulă mai coordonate și mai organizate,
dirijate/orientate de bănci, familii sau stat, dată fiind nevoia lor de a dezvolta mecanisme proprii
de catching up (Nolke, 2014). Această teză răspunde oarecum și dezbaterilor privind apariția,
expansiunea și specificitățile companiilor latecomers sau late developers, cum le etichetează
(McNally, 2012), din economiile emergente care au fost puse în situația de a concepe și dezvolta
strategii inovative și structuri organizatorice care să le favorizeze expansiunea în mediul de
afaceri global și să le permită să concureze cu giganții deja existenți din economiile dezvoltate.17

12.7. Strategia aplicată de compania Lenovo: imitare, inovare și performanță

Strategia de internaționalizare a companiei Lenovo s-a bazat pe un studiu amănunțit al

pieței globale de computere (în conexiune cu alte tehnologii, echipamente etc.), studiu ce a arătat
că există o tendință de accentuare a fuziunilor și achizițiilor în acest domeniu. Între cei mai
importanți ”jucători în IT”, consolidarea/concentrarea segmentului de piață a fost o preocupare
16
Art. EJAFB
17
Art. EJAFB
8
curentă; în 2002, HP a achiziționat Compaq, iar Gateway și eMachines au fuzionat în anul 2004;
Lenovo a achiziționat afacerea de computere personale a IBM în anul 2005. 18 În sinteză, strategia
urmată de Lenovo a inclus următoarele aspecte:
a. Istoria companiei Legend a început în anul 1988 în Hong-Kong, sub forma unei firme în
domeniul tehnologiei IT.
b. Inițial, firma a decis să studieze amănunțit practica producătorilor de PC-uri din SUA,
strategiile aplicate de aceștia și mecanismele prin care poate fi achiziționată tehnologia
americană.
c. În anul 2005, a achiziționat divizia de PC-uri a companiei IBM împreună cu un volum
semnificativ de inovații și documentații tehnice realizate de compania americană. În
același timp, a schimbat logo-ul și denumirea firmei din Legend în Lenovo; au urmat alte
măsuri admnistrative și/sau tehnice cu privire la tipul de organigramă și diverse practici
curente în cadrul noii companii multinaționale constituite.
d. Firma a trimis la sediul IBM din SUA salariați proprii pentru a acumula experiență,
cunoștințe tehnice și pentru a diminua diferențele culturale.
e. Lenovo a luat decizia de a aduce executivi din SUA și de a impune folosirea limbii
engleze în practica zilnică a corporației.
f. Între alte aspecte, s-au impus anumite practici de management similare și/sau apropiate
de managementul vestic, precum evitarea promovării pe bază de titluri și vechime,
atenuarea diferențelor între vârf și baza piramidei etc.
g. A decis alocarea anuală a unor sume consistente pentru R&D atât la sediul din China, cât
și pentru filiale din SUA și Japonia (a fost internaționalizată activitatea de cercetare-
dezvoltare). Spre exemplu, în anul a investit circa 450 mil. USD în R&D; are cinci centre
de cercetare în toată lumea (3-China, 1-Japonia, 1-SUA).
h. În anul 2011 a format un PC joint-venture cu compnai japoneză NEC.
i. În anii 2013/2014 Lenovo a devenit primul producător și furnizor de PC-uri la nivel
global, având o cotă de piață de circa 18%, depășind HP (17%), Dell (16%) etc.
j. Board-ul său are reprezentanți internaționali operând pe baza principiilor globale de
management. Astfel, top managementul companiei este compus din 9 persoane (ce provin
din 6 țări diferite) cu experiența înternațională privind funcțiile și piețele companiei; tot la
nivelul conducerii „la vârf” există o echipă de circa 100 de executivi ce provin din 17 țări
diferite (SUA, Elveția, China, Japonia etc.). 19
În prezent, Lenovo este considerată a fi prima companie multinațională adevărată a
Chinei (circa 27.000 salariați), iar experiența acestei companii a avut nenumărate implicații
pentru viitorul economiei Chinei. Lenovo este listată la bursa din Hong Kong, ceea ce asigură un
grad ridicat de transparență pe care multe alte companii chineze nu le au. 20 Actualmente,
compania este implicată în domenii precum: tehnologia informației, telecomunicații, tehnologie
audio-video, dispozitive electrice, optică ș.a.
.
12.8. Istoricul companiei Alibaba: aplicarea tehnologiei americane în societatea chineză

Una dintre cele mai importante virtuți (alături de înțelepciune),21 pentru care a militat
Confucius acum 2500 de ani , era credința/încrederea/loialitatea/sinceritatea – faith. Credința
(faith ) a fost si ramane pricipiu cheie al moralității chineze tradiționale; esential , acest

18
Hill, Charles W. L.; Jones, Gareth, Essentials of Strategic Management, South-Western Cengage Learning,
Canada, 2012, p. 56
19
Holstein, William J., China-s most recognizable brand has plans to overtake Apple and Samsung
(strategy+business, issue 76, autumn 2014), 2014, p. 4
20
Sigurdson, Jon, Technological Superpower China, Edward Elgar Publishing Limited, UK, 2005, p. 110
21
În viziunea sociologului american Fukuyama, înțelepciunea este o virtute specifică antreprenorilor, dar care poate
fi aplicată și indivizilor. Credibilitatea, în schimb, este o virtute esențialmente socială.
9
principiu cere oamenilor să fie sinceri și să își țină cuvântul/promisiunile. Confucius priveste
sinceritatea ca fundament al vieții unei persoane dar și al unei națiuni. Astfel, atunci cand
oamenii ajug să nu aibă încredere într-o națiune/țară, aceasta aceasta ajunge repede in situatia
de a se prăbuși. 22 Cum originile economiei se află în viața socială, economia nu poate fi
înțeleasă separat de modul de organizare a societății. 23
Anumite organizații sunt configurate încă de la început să fie tip e-business pentru că ele
își desfășoară operațiunile curente în permanență prin intermediul internetului. Amazon.com,
Expedia, Yahoo sau eBay constituie exemple elocvente în acest sens.24 Compania Alibaba a
început plecând de la zero ca activitate de e-commerce în societatea contemporană a Chinei și a
ajuns să rivalizeze companii din domeniu precum Yahoo sau Amazon25. În 2004, compania
Alibaba a fost declarată a fi cea mai mare companie de servicii on-line BtoB26 din lume.
Jack Ma poate nu este un nume familiar în lumea vestică, dar compania sa a ajuns la o
valoare de piață de aproximativ 150 miliarde dolari27, numai în anul 2013 prin portalul de retail
al firmei Alibaba trecând fluxuri de 248 miliarde $ egale cu 2,6% din PIB-ul Chinei. 28 Într-un
timp relativ scurt, Jack Ma a devenit unul dintre cei mai bogați și puternici oameni din China
contemporană, în contextul în care economia acestei țări ocupă după anul 2010 poziția de a doua
economie a lumii (influența lui poate fi comparată doar cu cea deținută de un număr restrâns de
persoane din conducerea la vârf a Partidului Comunist chinez) 29.
Cum se explică succesul rapid obținut de compania Alibaba la nivelul pieței globale de e-
business? Este de amintit, credem noi, faptul că Jack Ma a fost educat în SUA pentru o perioadă
lungă de timp și a înteșes destul de bine societatea americană și modul ei de a face afaceri.
Totuși, fondatorul companiei Alibaba nu a preluat integral modelul de afaceri din societatea
americană ci a preluat și aplicat tehnologia occidentală la specificul societății chineze din epoca
internetului.
La momentul analizei noastre, Jack Ma s-a retras din poziția de CEO al Alibaba însă
averea și rolul său în fondarea unei companii de renume global îl mențin printre cei mai influenți
sau vizionari leaderi în afaceri (poziția de CEO a fost preluată de…….)30.
Gândirea strategică de care a dat dovadă Jack Ma, cât și tipul său de leadership, merită să
fie reținute și comparate cu cele ale unor leaderi în afaceri ce au condus cu succes companii
occidentale ce au devenit de top în diverse industrii sau sectoare economice 31.

Niponii Nonaka și Zhu opinează că strategia câștigătoare a lui Jack Ma nu a fost dată de
o analiză minuțioasă a industriei sau de un proces îndelungat de auditare a resurselor, ci de

22
Zhongwen, S., Qiaosheng, C., China`s Culture, The Sinopedia Series, Cengage Learning, China Press, Singapore,
2012, p. 42.
23
Fukuyama, F., Trust, Editura Antet XX Press, Prahova, 2001, p. 5.
24
Daft, R., L., The New Era of Management, Thomson South-Western, China, 2006, p. 552.
25
În anul 2011, compania condusă și fondată de Jack Ma, deținea/controla peste 80% din piața e-comerțului din
China.
26
Trendul în afaceri B2B este reprezentat de existența unui intermediar care setează un tip de piață electronică, unde
se întâlnește cererea și oferta, mijlocită prin intermediul unui portal oniline.
27
https://www.hottopics.ht/stories/consumer/jack-ma-the-man-leading-the-chinese-e-commerce-market/.
28
Mellor, W., Chen, L. Y., Wu, Z., Ma Says Alibaba Shareholders Should Feel Love, Not No. 3, Bloomberg
Markets, November, 2014; valabil online pe https://www.bloomberg.com/news/articles/2014-11-09/ma-says-
alibaba-shareholders-should-feel-love-not-no-3.
29
Kux, S., Ma, Self-Made Billionaire and CEO of Alibaba; valabil online pe
http://www.lifehack.org/articles/work/8-keys-success-from-jack-self-made-billionaire-and-ceo-alibaba.html.
30
……….poziție CEO actual Alibaba
31
Tham Jo Ee, C., Yazdanifard, R., The Review of Alibaba`s Operation Management Details that have navigated
them to success, Global Journal of Management and Business Research: Administration and Management, Vol. 15,
Issue 4, Version 1.0, 2015, p. 54.
10
„sechestrarea” rapidă a unor șanse neașteptate.32 Viziunea sa a fost aceea de a construi un site
care ar „expune” companiile exportatoare ale Chinei și produsele lor pe piețe globale,
concetrându-și atenția către firmele mici și mijlocii. 33 Gândirea strategică a lui Jack Ma se
deosebește mult de modelul american, deoarece se bazează pe valorile culturii chineze și pe
convingerea că bogăția nu trebuie măsurată în bani, ci în valori speirituale.34 Una dintre viziunile
de bază ale lui Ma poate fi articulată sub forma: ”Custumer – No1, Employee – No. 2,
Shareholders – No. 3”. Americanii, de regulă, inversează această ierarhie în business.
„Când găsesc oameni talentați, vreau să le ofer training, astfel încât să mă poată înlocui
cât de repede cu putință. Aceasta este și caracteristica de bază a unui profesor, pentru că niciun
profesor nu își dorește nereușita studentului său;35 dintr-o perspectivă managerială, spune Ma,
este preferabil ca salariații să fie lăsați să ”judece” ei însăși cum să îndeplinească o sarcină și nu
este de dorit a impune prin contrângere o anumită direcție de acțiune. 36
„Creierele chinezilor, consideră Jack Ma, sunt la fel de bune ca ale americanilor, acesta
este principalul motiv pentru care ne permitem să luptăm/concurăm cu ei.” Leaderhip-ul și
viziunea sa au dictat succesul în Alibaba. 37 În opinia lui Jack Ma, echipa ideală de la vârful unei
companii se compune din trei categorii de indivizi sau persoane: o persoană ce are și respectă
anumite principii morale clare și/sau bine definite; o persoană ce are experință și înțelepciune
(winsdom) cu referire la industrie și societate; o persoană care este bun specialist și sau executant
și se pricepe să ducă la îndeplinire anumite decizii strategice (în această ipoteză leaderul
organizației ar trebui să fie persoana cu principii morale, înțeleptul să fie cel care concepe
strategii, iar muncitorul să fie cel care duce la îndeplinire planurile)38.
Site-urile mari de shopping deținute Alibaba sunt Taobao și Tmall. Taobao a devenit
asemeni Google în sensul în care: „Te interesează un nou telefon mobil sau o nouă rochie?
Taobao este răspunsul”.39 Platforma Taobao a procesat în jur de 189 miliarde dolari în vânzări
retail în cel mai recent an fiscal și este singura mare companie de e-comerț care leagă/conectează
consumatorii Chinei. 40
Câteva din direcțiile strategice urmate de compania Alibaba în raport cu alți competitori
ne arată unele din caracteristicicile filosofiei de management ce a fost aplicată de Jack Ma între
care amintim41:
a. În opinia lui Ma, competiția mai severă existentă pe o piață poate să fie abordată ca
ceva pozitiv în sensul că obligă celelalte firme să devină treptat mai bune (se poate discuta de o
competiție prietenească între diverse firme);
b. principiile de gândire strategică promovate de Sun Tzu acum 2500 de ani sunt pe
deplin valabile cu referire la competiția actuală dintre marile MNC-uri ce concurează la nivel
global; de exemplu, compania Alibaba a evitat să se angajeze într-o luptă directă cu alte
companii existente a e-business la momentul înființării și a mers pe direcția construirii unei piețe

32
Nonaka, I., Zou, Z., Pragmatic Strategy – Eastern Wisdom, Global Success, Cambridge University Press, UK,
2012, pp. 105-112.
33
https://www.hottopics.ht/stories/consumer/jack-ma-the-man-leading-the-chinese-e-commerce-market/.
34
Brătianu, C., Gândirea strategică, Biblioteca de Management, Pro Universitaria, București, 2015, p. 280.
35
Chen, X. P., Company Culture and Values are the Lifelines of Alibaba – An interview with Jack Ma, Founder and
Executive Chairman of Alibaba Group, Executive Perspectives, International Association for Chinese Management
Research, August 2013, p. 4.
36
Ibidem, p. 20.
37
https://www.hottopics.ht/stories/consumer/jack-ma-the-man-leading-the-chinese-e-commerce-market/.
38
Zhang, Z. X., Zhang, J., Understanding Chinese Firms from Multiple Perspectives (Jing Qiu, Work Teams in
Chinese Enterprises), Springer, Peking University Press, Beijing, 2014, p. 281.
39
http://time.com/collection-post/70866/jack-ma-2014-time-100/.
40
http://www.cnbc.com/2014/09/10/alibabas-jack-ma-gets-special-gift-for-50th-birthday.html.
41
Kux, S., Ma, Self-Made Billionaire and CEO of Alibaba; Mellor, W., Chen, L. Y., Wu, Z., Ma Says Alibaba
Shareholders Should Feel Love, Not No. 3, Bloomberg Markets, November, 2014; valabil online pe
https://www.bloomberg.com/news/articles/2014-11-09/ma-says-alibaba-shareholders-should-feel-love-not-no-3
11
formate inițial doar din consumatori chinezi (abia mai târziu a dezvoltat site-uri în engleză, rusă
sau portugheză etc.)
c. Între viziunile fundamentale ale companiei Alibaba, se poate aminti: o companie care
să dureze 102 ani, să fie în top 10 în rândul site-urile de internet, să fie un partener esential
pentru toti oamenii de afaceri.42
d. În opinia lui Ma, gândirea strategică în afaceri ar trebui să se bazeze în proporție de
circa 60% pe intuiție (ceea ce înseamnă abilități tacite ale decidentului) și doar diferența de 40%
să se bazeze pe analiză rațională, evaluări, construirea de scenarii, proiectarea unor trenduri date
de piață, interpretări ale unor date statistice etc..
La sfârșitul primului semestru din 2011, compania controla 80% din piața e-comerțului
din China, cu 370 milioane membri înregistrați, oferind prin această expansiune mai multe
posibilități/oportunități întreprinderilor mici și mijlocii de a ajunge pe piață (valoarea sa de piață
era depășită de companii precum Apple, Microsoft și Google). 43La momentul anului 2018
compania Alibaba deținea…….44 În tabelul ce urmează prezentăm sintetic situația privind
sursele de venit ale companiei Alibaba comparativ cu situația întâlnită în alte companii de e-
business.
Tabel nr….. Alibaba vs. ceilalți competitori în afacerile on-line

SECTORUL DE AFACERI ON-LINE

COMPANIA PRINCIPALA SURSĂ DE VENIT

Google și Facebook Anunțuri/publicitatea clienților de tip corporate
Amazon Comercializarea de bunuri fizice și digital downloads
e-Bay Comisioane percepute din fiecare tranzacție pe piața sa virtuală
Permite folosirea, în mod gratuit, a site-ului de e-comerț, generând venituri
Alibaba
din pachetele oferite membrilor de elită și din advertising
Venituri acumulate prin perceperea banilor de la jucători, în funcție de
Shanda
minutele jucate
Permite utilizarea gratuiră a jocurilor, dar băieții plătesc 10 cenți (transformați
Tencent în RMB) pentru fiecare armă folosită în război, iar fetele pentru orice haină
folosită, ca să își îmbrace animalele de companie

Sursa: Adaptat după Nonaka, I., Zou, Z., Pragmatic Strategy – Eastern Wisdom, Global Success, Cambridge
University Press, UK, 2012, pp. 287-288.

42
https://web.archive.org/web/20131215132234/http://im.ft-static.com/content/images/c6aba388-74a6-11db-bc76-
0000779e2340.pdf.
43
Nonaka, I., Zou, Z., Pragmatic Strategy – Eastern Wisdom, Global Success, Cambridge University Press, UK,
2012, pp. 261-262.
44
…..date statistice Alibaba
12